1ra-1907/2020 — art. 320-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 320-1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1907/2020 — art. 320-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1907/2020
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
23 septembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
inculpatul Coșulă Alexei, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Bălți din 08 iulie 2020, în cauza penală privindu-l pe
Coșulă Alexei Xxxxx, născut la xxxxxx, originar și
domiciliat în r-nul xxxxx, s. xxxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
28.11.2019 – 23.12.2019 (prima instanță);
17.01.2020 – 08.07.2020 (instanța de apel);
26.08.2020 – 23.09.2020 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor
din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 23 decembrie 2019, cauza
fiind examinată în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură
penală, Coșulă Alexei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 3201 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 luni închisoare, iar conform
art. 90 Cod penal, executarea acesteia a fost suspendată condiționat pentru o
perioadă de probațiune de 1 an.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Coșulă
Alexei, la 20 noiembrie 2019, intenționat, urmărind scopul încălcării măsurilor
stabilite de către instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței
în familie, fiind agresor familial și de o perioadă de timp îndelungată a inițiat diferite
conflicte verbale cu Xxxx Xxxx, cunoscând cu certitudine că potrivit ordonanței de
protecție a victimei violenței în familie soției - Xxxx Xxxx din data de 20.11.2019
emisă de către Judecătoria Bălți (sediul Fălești), a fost recunoscut ca agresor familial
și i-au fost stabilite un șir de restricții, și anume a fost obligat să părăsească temporar
locuința lui Xxxx Xxxx și să stea departe de locuința acesteia, a fost obligat să stea
departe de locul aflării lui Xxxx Xxxx la o distanță ce ar asigura securitatea victimei,
dar nu mai puțin de 50 metri, excluzând și orice contact vizual cu aceasta, totodată
i-a fost interzis orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt
1
mod cu Xxxx Xxxx pe o perioadă de timp de 2 luni, drept urmare, aflându-se în
orașul Fălești, imediat după ce i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de protecție, a
ignorat măsurile de protecție stabilite de către instanța de judecată, a contactat cu
Xxxx Xxxx și anume a înjurat-o cu diferite cuvinte necenzurate, s-a apropiat de
ultima la o distanță mai mică de 50 metri, după care s-a deplasat și a pătruns în
locuința acesteia amplasată în satul Xxxx, raionul Xxxxxx, unde s-a aflat o perioadă
de timp, perioadă în care a contactat verbal cu victima violenței în familie și a
provocat un conflict verbal cu aceasta.
Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Coșulă Alexei în baza art. 3201
Cod penal, adică neexecutarea măsurilor din ordonanța de protecție a victimei
violenței în familie, adică neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța
de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie.
Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către procuror, care a
solicitat casarea parțială a acesteia în partea individualizării și stabilirii pedepsei, cu
pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care inculpatului Coșulă Alexei, pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3201 Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă de 1 an închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- sentința primei instanțe este prea blândă în partea stabilirii pedepsei, nefiind
coroborate cu circumstanțele reale de drept și de fapt stabilite, fiind apreciat greșit
că în speță sunt suficiente circumstanțe pentru a aplica în privința inculpatului
suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, de către prima instanță fiind
ignorat caracterul și esența infracțiunii comise de către inculpat, pericolul social
sporit al infracțiunii săvârșite - care constă în contracararea fenomenului de violență
în familie, care are un efect negativ într-o societate sănătoasă, personalitatea
inculpatului;
- prima instanță nu a ținut cont de scopul pedepsei penale, prevăzut de art. 61
Cod penal, diminuând astfel rolul prevenției generale și speciale pe care o are
pedeapsa penală;
- în baza sentinței din 31.01.2019 a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal, fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă
de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 110 ore, pedeapsă care
a fost executată. Este de menționat faptul, că ultimul deși a fost anterior atras la
răspundere penală și fiind conștient de faptul dat, la data de 20.11.2019, a încălcat
din nou măsurile stabilite de către instanța de judecată în ordonanța de protecție a
victimei violenței în familie, fiind agresor familial și de o perioadă de timp
îndelungată fiind inițiatorul diferitor conflicte verbale cu Xxxx Xxxx;
- ordonanța de protecție a victimei violenței în familie a fost emisă de către
Judecătoria Bălți (sediul Fălești) și adusă la cunoștință lui Coșulă Alexei la data de
20.11.2019, drept urmare, aflându-se în or. Fălești, imediat după ce i-a fost adusă la
2
cunoștință ordonanța de protecție, nu a ținut cont de restricțiile impuse față de
ultimul, a ignorat în mod grosolan măsurile de protecție stabilite de către instanța
de judecată;
- acțiunile și comportamentul acestuia față de societate și totodată față de
instituțiile de drept ale R. Moldova, fiind de neexplicat din punct de vedere al
faptului că deși inculpatul anterior a fost sancționat pentru comiterea a unei
infracțiuni similare, ultimul fără nici o remușcare a conștiinței sale comite din nou
o altă infracțiune, astfel se constată că pedeapsa aplicată anterior nu și-a atins scopul
reeducării și a schimbării comportamentului acestuia în societate într-o direcție
pozitivă;
- aplicarea față de inculpatul Coșulă Alexei anume a pedepsei sub formă de
închisoare pentru infracțiunea comisă, ar duce la atingerea scopului pedepsei penale
și ar contribui la reeducarea inculpatului, ca pe viitor acesta să nu mai comită
infracțiuni similare.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iulie 2020, a fost
admis apelul declarat, casată parțial sentința în latura pedepsei, cu pronunțarea unei
noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Coșulă
Alexei considerat vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod
penal, i s-a stabilit pedeapsa de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la examinarea cauzei
respective s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală,
instanța a dat aprecieri probelor prezentate de procuror prin prisma pertinenței,
concludenței, coroborării lor, în baza probelor acumulate just a reținut starea de fapt
și de drept pe cauză, corect a încadrat acțiunile inculpatului Coșulă Alexei în limitele
învinuirii formulate, în baza art. 3201 Cod penal, fapt ce nu se contestă de părți,
apelul fiind declarat în privința pedepsei aplicate inculpatului.
Totodată, instanța de apel a atestat că aplicând pedeapsa inculpatului Coșulă
Alexei pentru infracțiunea comisă, prima instanță n-a dat destulă eficiență
prevederilor art. 90 Cod penal și neîntemeiat a suspendat condiționat executarea
pedepsei cu închisoarea.
Instanța de apel a indicat că reieșind din prevederile art. 90 Cod penal,
condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, după cum prevede
art. 90 Cod penal, poate fi aplicată în cazul în care nu este rațional ca persoana să
execute pedeapsa cu închisoarea. Instanța de judecată urmează să-și argumenteze
soluția, bazându-se pe materialele cauzei și pe datele despre persoana vinovatului,
indicând în mod obligatoriu motivele condamnării cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei, cerințe, ce în opinia instanței de apel nu au fost respectate de
prima instanță, nefiind motivată în nici un mod soluția privind suspendarea
condiționată a executării pedepsei închisorii.
Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a ținut cont de
3
circumstanțele cauzei și de persoana inculpatului Coșulă Alexei, inclusiv de starea
de fapt și de drept, stabilită în cadrul judecării cauzei.
Instanța de apel a reținut că inculpatul Coșulă Alexei anterior a fost atras la
răspundere penală, precum și a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Bălți sediul
Fălești din 31.01.2019 în baza art. 3201 Cod penal la pedeapsa sub formă de 110 ore
muncă neremunerată în folosul comunității, însă inculpatul Coșulă Alexei nu a făcut
concluziile de rigoare, nu a pășit pe calea corijării, săvârșind din nou cu intenție
prezenta infracțiune.
În acest sens, instanța de apel a considerat întemeiate motivele invocate în apel
și a stabilit că corijarea inculpatului Coșulă Alexei este posibilă doar fiind izolat de
societate, aplicându-i o pedeapsă sub formă de închisoare, pedeapsă ce în opinia
instanței de apel va corecta vinovatul și va asigura scopurile pedepsei.
Mai mult, instanța de apel a indicat că potrivit cazierului contravențional (f.d.
96) Coșulă Alexei a fost sancționat contravențional de două ori în baza art. 3181
Cod contravențional, la amendă în mărime de 3000 lei în ambele cazuri, care
prevede răspundere contravențională pentru neexecutarea intenționată sau
eschivarea de la executarea cerințelor ordinului de restricție de urgență, adică
încălcarea unor măsuri de restricție prealabile, stabilite de către agentul constatator
față de agresorul familial.
Prin urmare, instanța de apel a atestat că faptele indicate vorbesc despre faptul,
că dinamica acțiunilor ilegale comise de Coșulă Alexei este în creștere, iar aplicarea
unei pedepse neprivative de liberate ar fi ineficientă, nefiind atins scopul pedepsei
penale. Coșulă Alexei este persoană violentă și aflându-se la libertate prezintă
pericol pentru societate.
Cu atât mai mult, că în prezenta cauză penală inculpatul a încălcat măsurile
stabilite prin ordonanța de protecție chiar în ziua emiterii ordonanței date de către
instanța de judecată, ceea ce denotă ignoranța totală a inculpatului față de măsurile
de protecție impuse acestuia, precum și pericolul social sporit pentru victima
violenței în familie.
Totodată, instanța de apel a reținut că în ședința instanței de apel partea
vătămată Xxxx Xxxx a explicat, că pe data de 14.07.2020, adică cu o zi înainte de
ziua ședinței de judecată a instanței de apel, ultima la fel a fost lovită de inculpatul
Coșulă Alexei.
În concluzie, instanța de apel a conchis că la aplicarea pedepsei în privința lui
Coșulă Alexei pentru infracțiunea comisă, prima instanță nu a acordat deplină
eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, pripit a ajuns la concluzia privind
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, iar inculpatul Coșulă Alexei urmează să
execute real pedeapsa cu închisoarea, pentru a asigura corectarea și reeducarea
inculpatului și pentru a preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea
inculpatului, cât și a altor persoane. O pedeapsă mai blândă nu va asigura atingerea
scopului pedepsei și nu va duce la corijarea inculpatului.
4
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul
Coșulă Alexei, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)
pct. 6), 10) Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu
menținerea sentinței primei instanțe.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că
- decizia instanței de apel este expusă neclar, sau instanța a admis o eroare
gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori Coșulă Alexei nu este condamnat
în baza sentinței Judecătoriei Soroca (sediul Fălești) din 17 decembrie 2019, nr. 1-
220/2018;
- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, or instanța de
apel a aplicat o pedeapsă prea aspră și inechitabilă de 1 an închisoare, cu executare
în penitenciar de tip semiînchis, or în speță sunt prezente circumstanțe atenuante,
reținute de prima instanță;
- ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana dată (constatate și
descrise în § 17-18, 20-21) atitudinea autocritică față de cele comise de care îi pare
rău și se căiește sincer, a contribuit la judecarea cauzei în termeni restrânși prin
depunerea cererii de examinare a cauzei în baza probelor administrate la faza de
urmărire penală, poziția părții vătămate care a invocat că în privința inculpatului nu
este necesar de aplicat pedeapsa cu închisoarea, se concluzionează că nu este
rațional ca să execute pedeapsa stabilită de instanța de apel;
- nu este de acord cu concluzia instanței de apel, care a menționat că, „ Coșulă
Alexei este persoană violentă și aflându-se la libertate prezintă pericol pentru
societate" ori, la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 103), iar potrivit
declaraților martorului Negoiță Andrei, s-a menționat că nu a observat niciodată ca
Coșulă Alexei să o agreseze fizic pe fosta soție (f.d. 18-19).
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1)
pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru
inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că prin soluția
instanței de apel referitor la mărimea, categoria și modul de executare a pedepsei,
s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, iar cauza a fost
examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.
Astfel, constată că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția, a ținut
cont pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile
generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care
atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării
și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar
în final a stabilit o pedeapsă echitabilă.
Totodată, cu referire la alegațiile recurentului că partea constatatoare
contrazice dispozitivul hotărârii instanței de apel, care este expus neclar, temei
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, indică că instanța de
5
apel a admis o eroare mecanică, care urmează a fi corectată de către instanță și nu
poate servi temei pentru casarea deciziei contestate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept
să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este
vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul
cu individualizarea pedepsei stabilite, critici ce cad sub incidența temeiului de recurs
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în sensul că „s-au
aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”, precum și prin prisma
temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că
" decizia instanței de apel este expusă neclar, sau instanța a admis o eroare gravă
de fapt, care a afectat soluția instanței".
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
reține că alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în
urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest sens următoarele.
Ce ține de temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, că " decizia instanței de apel este expusă neclar, sau instanța a
admis o eroare gravă de fapt", și alegația invocată că "Coșulă Alexei nu este
condamnat în baza sentinței Judecătoriei Soroca (sediul Fălești) din 17 decembrie
2019, nr. 1-220/2018", Colegiul penal atestă că nu este relevant în speța dată și nu
afectează legalitatea deciziei instanței de apel, or este o eroare materială evidentă
comisă de instanța de apel în partea introductivă a deciziei, ce poate fi corectată de
instanța de apel prin prisma art. 249 Cod de procedură penală. Mai mult, se reține că
în dispozitivul deciziei instanței de apel (f.d. 203, 206, verso), este indicat corect -
sentința Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 23 decembrie 2019, nr. 1-208/19.
Totodată, cu referire la criticile recurentului, ce cad sub incidența temeiului
de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, precum că:
„au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, or instanța de apel
6
a aplicat o pedeapsă prea aspră și inechitabilă de 1 an închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis, or în speță sunt prezente circumstanțe atenuante,
reținute de prima instanță; ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana dată
(constatate și descrise în § 17-18, 20-21) atitudinea autocritică față de cele comise
de care îi pare rău și se căiește sincer, a contribuit la judecarea cauzei în termeni
restrânși prin depunerea cererii de examinare a cauzei în baza probelor
administrate la faza de urmărire penală, poziția părții vătămate care a invocat că
în privința inculpatului nu este necesar de aplicat pedeapsa cu închisoarea, se
concluzionează că nu este rațional ca să execute pedeapsa stabilită de instanța de
apel nu este de acord cu concluzia instanței de apel, care a menționat că, „ Coșulă
Alexei este persoană violentă și aflându-se la libertate prezintă pericol pentru
societate" ori, la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 103), iar potrivit
declaraților martorului Negoiță Andrei, s-a menționat că nu a observat niciodată ca
Coșulă Alexei să o agreseze fizic pe fosta soție (f.d. 18-19”, din care considerent
solicită menținerea în privința sa a sentinței primei instanțe, prin care i-a fost aplicată
în baza art. 3201 Cod penal, o pedeapsă de 4 luni închisoare, executarea căreia a fost
suspendată condiționat în temeiul art. 90 Cod penal pe o perioadă de probațiune de
1 an, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate aceste critici, or instanța de apel în
decizie (f.d. 205-206), și-a motivat corect soluția de casare parțială a sentinței primei
instanțe în latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care lui Coșulă
Alexei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3201 Cod penal i s-a stabilit o
pedeapsă de 1 an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu
excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, argumentându-și detaliat soluția
în partea individualizării pedepsei și modului de executare a acesteia.
Astfel, din conținutul deciziei instanței de apel, se reține că instanța de apel a
luat în considerare circumstanțele invocate supra de recurent, pedeapsa fiind aplicată
cu respectarea cerințelor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și a
ținut cont în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a pedepsei
penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2)
Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a echității
sociale, corectare și reeducare a inculpatului Coșulă Alexei, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, prevederi
legale care au fost raportate just la circumstanțele cauzei penale, gravitatea
infracțiunii săvârșite, precum și la personalitatea inculpatului Coșulă Alexei, care
deși și-a recunoscut vinovăția, acesta anterior a fost condamnat prin sentința
Judecătoriei Bălți (sediul Fălești) din 31.01.2019, pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 3201 Cod penal, similară cu cea din prezenta speță, mai mult acesta
potrivit cazierului contravențional (f.d. 96), a fost sancționat contravențional în baza
art. 3181 Cod contravențional, ce denotă că inculpatul se caracterizează negativ și nu
a conștientizat gravitatea conduitei sale infracționale și nu s-a corijat, condiții în care
este justă soluția ca în privința inculpatului Coșulă Alexei nu este rațional să fie
7
aplicată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea,
prevăzută de art. 90 Cod penal.
În acest sens, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu
identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârea judecătorească a instanței
de apel, ce este legală și întemeiată, or asupra acelorași motive invocate în recurs, s-
a expus suficient de argumentat și detaliat și instanța de apel în decizia sa.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că având în vedere veridicitatea
argumentelor instanței de apel în motivarea soluției în partea individualizării
pedepsei stabilite, și în virtutea corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări
inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența
CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,
statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest
fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van
de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces
echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o
instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse
atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,
deoarece soluția adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul
ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Coșulă Alexei,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iulie 2020, în cauza
penală privindu-l pe Coșulă Alexei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 22 octombrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Boico Victor
8