1ra-1043/21 — Art.217/1 al.3 lt.b,f, art.217 /1 al.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23 ianuarie 2020, Gorbatenco Serghei xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal - la 3 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea acestuia de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen de 5 ani; - în baza art.2171 alin.(4) Cod penal - la 7 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea acestuia de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen de 5 ani. Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită, lui Gorbatenco Serghei pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis și cu privarea acestuia de dreptul de a exercita funcții legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen de 5 ani. 1 A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte. S-a încasat din contul lui Gorbatenco Serghei în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 3360 lei și în sumă de 3 750 lei, bani utilizați pentru achiziția de control a drogurilor.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Gorbatenco Serghei, împreună și prin înțelegere prealabilă cu alte persoane, a săvârșit circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, adică a păstrat droguri în proporții mari și deosebit de mari, în scop de înstrăinare, precum și a înstrăinat ilegal droguri în proporții mari și deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Așa el, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane necunoscute, inclusiv persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă în procedură separată, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, din interes material, în scopul obținerii profitului bănesc, pe parcursul anului 2018, a intrat în posesia ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat asupra sa, în scopul înstrăinării terțelor persoane, preponderent din rândul persoanelor de încredere, iar la 25.07.2018, aproximativ la orele 15.00, aflîndu-se pe str. Calea Moșilor din mun. Chișinău, s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire cu date cifrate, Gorenștein Alexandr xxxxx, în scopul înstrăinării acestuia a drogurilor sub forma comprimatelor MDMA, de la care a solicitat suma de 2 500 lei, pentru a-i înstrăina aceste droguri, iar după ce a primit de la el banii și i-a solicitat să fie așteptat. La aceeași dată și oră, s-a deplasat pe aceeași stradă, revenind în scurt timp și transmițând-i investigatorului sub acoperire Gorenștein Alexandr un pachețel din polietilenă, în care se aflau zece comprimate de culoarea sură, care potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-3602 din 20.08.2018, conțin MDMA cu cantitatea de 5.136 grame, care se atribuie la categoria substanței psihotrope, adică constituie droguri în proporții deosebit de mari. Tot el, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane necunoscute, inclusiv persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă în procedură separată, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, în scopul obținerii profitului bănesc, pe parcursul anului 2018, a intrat în posesia ilegală a drogurilor în proporții mari, pe care le-a păstrat asupra sa, în scopul înstrăinării terțelor persoane, preponderent din rândul persoanelor de încredere, iar la 27.07.2018, aproximativ la orele 15.00, aflându-se pe str. Bogdan Voievod din mun. Chișinău, a solicitat de la investigatorul sub acoperire cu date cifrate, Gorenștein Alexandr xxxxx, suma de 1 250 lei pentru a-i înstrăina droguri, iar după ce a primit de la el banii și i-a solicitat să fie așteptat, la aceeași dată, aproximativ la orele 15.10, s-a deplasat pe aceeași stradă, revenind în scurt timp și transmițând-i investigatorului sub acoperire Gorenșteain Alexandr un pachețel din polietilenă în care se aflau cinci comprimate de formă hexagonală de culoarea sură, care potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-3601 din 17.08.2018, conțin MDMA cu cantitatea de 2.543 grame, care se atribuie la categoria substanței psihotrope, adică constituie droguri în proporții mari. Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile sale intenționate, Gorbatenco Serghei a comis infracțiunile prevăzute de art.2171 alin.(3) lit. b), f), art.2171 alin.(4) lit. d) 2 Cod penal individualizată prin „păstrarea de droguri în proporții mari și deosebit de mari, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală de droguri, săvârșită în proporții mari și deosebit de mari, fapte comise de mai multe persoane.”

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel, avocatul Dragomir Aliona în interesele inculpatului Gorbatenco Serghei, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Gorbatenco Serghei xxxxx să fie achitat. În motivarea apelului, avocatul următoarele argumente: - în instanța de judecată nu a fost prezent agentul sub acoperire Gorenștein. Pe parcursul anchetei preliminare cu agentului nu au avut loc acțiuni procesuale, precum confruntarea; - nici inculpatul, nici apărătorul nu a avut posibilitatea să dea careva întrebări pentru apărarea intereselor inculpatului Gorbatenco Serghei; - instanța greșit a indicat declarațiile date de agentului sub acoperire în sentința de condamnare. Nici o probă care nu a fost verificată în instanța de judecată nu poate sta la baza sentinței de condamnare; - inculpatul Gorbatenco Serghei nu a fost prins flagrant în momentul săvârșirii infracțiunii imputate de către acuzatorul de stat; - de la inculpatul Gorbatenco nu a fost ridicate bancnote marcate. Nici un martor din partea acuzării, Bilici, Cernaliov, colaboratorii de poliție, ofițerii de investigație nu a dat declarații clare în ceea ce dovedește vinovăția lui Gorbatenco; - de la inculpatul Gorbetenco nu a fost ridicate substanțe narcotice, care a fost recunoscute ulterior ca proba pe cauza data. Susține că scrin șoturile anexate la materialele cauzei, nici cum nu poate servi ca proba, deoarece discuțiile între Gorbatenco și Measnik, au avut caracter de afaceri, legate cu vânzarea cărnii proaspete.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, a fost admis apelul avocatului Dragomir Aliona în interesele inculpatului Gorbatenco Serghei xxxxx, casată parțial sentința din alte motive, inclusiv din oficiu potrivit art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: - Gorbatenco Serghei xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal la 7 ani și 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea medicamentelor și drogurilor pe un termen de 5 ani. În rest, sentință Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 23.01.2020, în partea condamnării în baza art.2171 alin.(3) lit. b), f) Cod penal, aplicării pedepsei prin cumul de pedepse în temeiul art.84 alin.(1) Cod penal și soluționării chestiunii cu privire la corpurile delicte și cheltuielile de judecată, s-a menținut. 4.1. Pentru a pronunța hotărârea adoptată, instanța de apel a constatat că, Gorbatenco Serghei, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte persoane necunoscute, inclusiv persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjunsă în procedură separată, urmărind scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, din interes material, în scopul obținerii profitului 3 bănesc, pe parcursul anului 2018, a intrat în posesia ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari, pe care le-a păstrat asupra sa, în scopul înstrăinării terțelor persoane, preponderent din rândul persoanelor de încredere, iar la 25.07.2018, aproximativ la orele 15.00, aflându- se pe str. Calea Moșilor din mun. Chișinău, s-a întâlnit cu investigatorul sub acoperire cu date cifrate, Gorenștein Alexandr xxxxx, în scopul înstrăinării acestuia a drogurilor sub forma comprimatelor MDMA, de la care a solicitat suma de 2 500 lei, pentru a-i înstrăina aceste droguri, iar după ce a primit de la el banii, a solicitat să fie așteptat. La aceeași dată și oră, s-a deplasat pe aceeași stradă, revenind în scurt timp și transmițând-i investigatorului sub acoperire Gorenștein Alexandr un pachețel din polietilenă, în care se aflau zece comprimate de culoarea sură, care potrivit raportului de expertiză nr.34/12/1-R-3602 din 20.08.2018, conțin MDMA cu cantitatea de 5.136 grame, care se atribuie la categoria substanței psihotrope, adică constituie droguri în proporții deosebit de mari. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Gorbatenco Serghei xxxxx a comis infracțiunea prevăzută la art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal, individualizată prin „păstrarea în scop de înstrăinare și înstrăinarea ilegală a drogurilor, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari”. În motivarea soluției pronunțate pe caz, instanța de apel a relevat că, potrivit recomandărilor Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22 din 12 decembrie 2005, cu privire la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel, chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea este corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal, administrativ, ori civil sunt aplicate corect. La speța dedusă judecății, instanța de apel a remarcat că, prima instanță a admis o eroare de drept, stipulată în art.385 alin.(1) Cod de procedură penală, care stipulează că „la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: pct. 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; pct. 2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; pct. 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea; pct. 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni; pct. 5) dacă inculpatul trebuie să fie pedepsit pentru infracțiunea săvârșită; pct. 6) dacă există circumstanțe care atenuează sau agravează răspunderea inculpatului și care anume; pct. 7) ce măsură de pedeapsă urmează să fie stabilită inculpatului, luând în considerare și recomandările serviciului de resocializare, dacă o asemenea anchetă a fost efectuată; pct. 8) dacă măsura de pedeapsă stabilită inculpatului trebuie să fie executată de inculpat sau nu; pct. 9) tipul penitenciarului în care urmează să execute pedeapsa închisorii; pct. 10) dacă trebuie admisă acțiunea civilă, în folosul cui și în ce sumă; pct. 11) dacă trebuie reparată paguba materială atunci când nu a fost intentată acțiunea civilă; pct.12) dacă urmează să fie ridicat sechestrul asupra bunurilor; pct. 13) ce trebuie să se facă cu corpurile delicte; pct. 14) cine și în ce proporție trebuie obligat să plătească cheltuielile judiciare; pct. 15) dacă urmează să fie revocată, înlocuită sau aplicată o măsură preventivă în privința 4 inculpatului; pct. 16) dacă în privința inculpatului recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii urmează să fie aplicat tratament medical forțat de alcoolism sau narcomanie”. Sub aspectul normei precitate, instanța de apel a notat că actul judecătoresc la caz, urmează a fi reexaminat cu privire la fapta de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, or, deși la caz, instanța de fond a stabilit că inculpatul Gorbatenco Serghei xxxxx a comis fapta prevăzută la art.2171 alin(4), lit. d) Cod penal, aceasta, în partea dispozitivă a sentinței, l-a condamnat în baza art.2171 alin.(4) Cod penal, fără a specifica litera din norma de condamnare. Or, constatarea făcută de către instanța de fond nu corespunde nemijlocit cu starea de drept stabilită în actul de condamnare. Cât privește vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor reținute în actul de învinuire, instanța de apel a conchis că aceasta a fost dovedită pe deplin și înafara oricărui dubiu, prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente și legal administrate: procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 25.07.2018 (vol. I, f.d.94-97); procesul-verbal de ridicare din 25.07.2018 (vol. I, f.d.99-100); raportul de expertiză nr.34/12/1-R-3602 din 20.08.2018 (vol. I, f.d.105-110); procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor din 27.07.2018 (vol. I, f.d.111-113); procesul-verbal de ridicare din 27.07.2018 (vol. I, f.d.115-116); raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-3601 din 17.08.2018; (vol. I, f. d. 121-125); procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație - achiziția de droguri si investigația sub acoperire din 25.07.2018 și 27.07.2018 (vol. I, f.d.128-132); procesul-verbal de percheziție corporală din 21.08.2018 (vol. I f.d.142-143); procesul-verbal de examinare (vol. I f.d.144-153); corpuri delicte, mijloace materiale de probă: telefon mobil de model ”Sony XPERIA”, ridicat de la Gorbatenco Serghei, care a fost transmis spre păstrare inculpatului (vol. I, f.d.156-1561); mijloace bănești în sumă de 450 lei, ridicate de la Gorbatenco Serghei, transmise spre păstrare la Serviciul Fiscal de Stat (vol. I, f.d.173-175); zece comprimate de culoare sură, care conțin MDMA cu cantitatea de 5.136 grame, care se atribuie la categoria substanței psihotrope, adică droguri în proporții deosebit de mari; cinci comprimate de formă hexagonală de culoarea sură, care conțin MDMA cu cantitatea de 2.543 grame, care se atribuie la categoria substanței psihotrope, adică droguri în proporții mari, fiind transmise spre păstrate în camera pentru corpuri delicte a IP Râșcani (vol. I, f.d.176). Referitor la faptul că, în prezenta cauză penală, nu a fost audiat investigatorul sub acoperire, care indică direct asupra faptului că inculpatul a comis infracțiunea imputată, nu poate constitui un temei de achitarea persoanei, în situația în care, în cadrul examinării cauzei penale, au fost cercetate probe obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigație, or, atât timp, cât în cadrul urmăririi penale au fost respectate prevederile procesual-penale la efectuarea atât a măsurilor speciale de investigații, cât și a acțiunilor de urmărire penală, instanța de judecată este în drept să se axeze pe probele date. Mai mult, în rezultatul percheziției din 21.08.2018, a fost depistat și ridicat de la inculpatul Gorbatenco Serghei xxxxx un telefon mobil de model ”Sony XPERIA”, iar în urma examinării acestuia, s-a stabilit discuția acestuia cu abonatul pe nume „Igor Мясник” 5 referitor la circulația ilegală a drogurilor și extrasele din telefon, care confirmă purtarea unor discuții cifrate cu această persoană. La caz, instanța de apel a considerat ca fiind pur declarativă și nefondată afirmația inculpatului, precum și a avocatului acestuia că, prin intermediul telefonului se purtau convorbiri referitor la livrarea cărnii, or, în sensul dat, inculpatul nu și-a justificat convorbirea dubioasă avută cu abonatul pe nume „Igor Мясник”, iar argumentele privind comercializarea cărnii, în viziunea instanței de apel, constituie o tactică de apărare, în scopul evitării tragerii la răspundere penală pentru faptele încriminate. Cu referire la categoria și mărimea pedepsei stabilite inculpatului de prima instanță, instanța de apel a reiterat că anume pedeapsa închisorii este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar mărimea acesteia este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul legii penale, în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpat, cât și personalitatea acestuia.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Dragomir Aliona în numele inculpatului Gorbatenco Serghei, care invocând temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.5), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea cerințelor înaintate în cererea declarată, apărătorul invocă faptul că, la judecarea cauzei penale în instanțele de fond, nu a fost interogat agentul sub acoperire Gorenștein Alexandr, pentru a oferi posibilitate părții apărării, dar și inculpatului de a-i adresa întrebări, în scopul de a elucida aspectele importante pe caz, care ar dovedi în mod incontestabil nevinovăția lui Gorbatenco Serghei. Mai mult, nici la urmărirea penală nu a avut loc o confruntare între inculpat și Gorenștein Alexandr, aspect care, în viziunea recurentei constituie o încălcare procesuală și un impediment în aflarea adevărului pe cazul dat. Consideră avocatul că în cauza penală vizată lipsesc careva probe pertinente și concludente care ar dovedi faptul că inculpatul distribuia substanțe narcotice, or, potrivit convorbirilor din telefonul acestuia, inculpatul purta discuții prin care procura carne, care ulterior o comercializa consumatorilor.

Procurorul a depus referință privind opinia sa, asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 6 Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. În conformitate art.427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat se constată că, recurentul invocă drept temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.5), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate sau atunci când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Astfel din textul recursului, rezultă că apărătorul își manifestă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond, dar și admiterea unor încălcări sub aspect procedural privind audierea martorilor pe caz. În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Prin urmare, instanța de recurs respinge ca nefondat, argumentul prin care se afirmă că discuțiile purtate dintre inculpat și abonatul pe nume „Igor Мясник” comportă un caracter de negociere a cărnii, or, instanța de apel, just a conchis că aceste convorbiri au o tentă de codificare, realizându-se astfel, circulația substanțelor narcotice prin intermediul inculpatului, care plasa comanda de substanțe psihotrope de la așa numitul „Igor Мясник” (a se vedea pct. 4.2. din prezenta decizie). Așadar, se atestă că alegația vizată a constituit obiect de discuție la judecarea cauzei în ordine de apel, asupra căreia instanța de apel s-a expus deja, iar Colegiul penal însușește pe deplin argumentarea instanței de apel și este solidară cu viziunea acesteia. Subsidiar, instanța de recurs consideră că, instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și 7 coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Gorbatenco Serghei de săvârșirea infracțiunilor imputate, aceasta deoarece, cumulul de probe administrate de către organul de urmărire penală, cercetate în cadrul dezbaterilor judiciare în instanța de fond, și verificate în instanța de apel, confirmă pe deplin prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunilor prevăzute art.2171 alin.(3) lit. b), f) și art.2171 alin.(4) Cod penal. Totodată, Colegiul penal relevă că, instanța de recurs la etapa admisibilității recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțe, acestea fiind atribuțiile exclusive a instanțelor de fond și de apel. De asemenea, Colegiul penal consideră ca fiind lipsit de suport juridic afirmația avocatului din recursul declarat referitor la faptul că la judecarea cauzei penale în instanțele de fond, nu a fost interogat agentul sub acoperire Gorenștein Alexandr, pentru a oferi posibilitate părții apărării, dar și inculpatului de a-i adresa întrebări, în scopul de a elucida aspectele importante pe caz, deoarece în sensul art.138 alin.(10) Cod de procedură penală, investigația sub acoperire presupune strângerea de date și informații cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de o persoană cu o altă identitate decât cea reală, iar potrivit declarațiilor martorului Bîlici Andrei, care a fost audiat în instanța de fond și a cărui declarații au fost verificate prin citire în instanța de apel, a relatat că, a efectuat măsuri speciale de investigații pe cauza penală dată, unde a fost găsită o persoană care benevol și-a dat acordul să colaboreze cu organul de urmărire penală, acestuia fiindu-i atribuite date cifrate. Mai mult, potrivit prescripțiilor art.113 alin.(3) Cod de procedură penală, legiuitorul a prevăzut expres că audierea persoanelor confruntate se face cu respectarea dispozițiilor privitoare la audierea martorului sau învinuitului, care se aplică în mod corespunzător, în funcție de calitatea procesuală a persoanelor confruntate. La caz, se atestă în mod cert că agentul sub acoperire Gorenștein Alexandr nu deține calitatea procesuală de martor. Lecturând textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri la toate motivele apelului declarat, iar pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Sub aspectele enunțate, Colegiul penal este solidar cu soluția instanței de apel și conchide că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, iar din aceste considerente recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : 8 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Dragomir Aliona în numele inculpatului Gorbatenco Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Gorbatenco Serghei xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 15 octombrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Toma Nadejda 9