1ra-1583/21 — art.151 al.4 CP

1ra-1583/21 — art.151 al.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1583/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Litra Nicolae și de către avocatul acestuia Martin Vasile, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Briceni din 01 februarie 2021 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Litra Nicolae xxxxx, născut la 19 iulie 1963 în

localitatea xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.08.2020 – 01.02.2021;

Instanța de apel: 04.03.2021 – 21.04.2021;

Instanța de recurs: 29.06.2021 – 11.08.2021.

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

A C O N S T A T A T:

a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(4) Cod penal la 12 ani

închisoare, cu reducerea în temeiul art.385 alin.(5) Cod procedură penală, a termenului

pedepsei închisorii cu 414 zile.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

orelor 12:00, Litra Nicolae aflându-se pe teritoriul pieței din or. Briceni, ca urmare a

conflictului cu Cebanaș Vasile, intenționat i-a aplicat o lovitură în regiune feței, de la care

acesta își pierdu cunoștința, căzând jos și lovindu-se în regiunea occipitală, fiindu-i

provocate conform raportului de expertiză judiciară nr.202019C0218 din 23.07.2020,

leziuni corporale grave periculoase pentru viață sub formă echimoză în regiunea

submentonieră pe stânga și traumă cronică - cerebrală deschisă cu excoriație la cap;

hemoragii în țesuturile moi pericraniene și în mușchiul temporal pe stânga; factura bolții și

1

bazei craniului; hemosinus frontal bilateral; hematom subdural bilateral (dreapta cca. 240

ml., stânga cca.130 ml. sânge fluid și cheaguri roșii închise); compresia substanței cerebrale,

sânge în ventricolii cerebrali angajarea trunchiului cerebral în oficiul mare occipital, în

rezultatul căror Cebanaș Vasile a decedat peste nouă ore în secția de reanimare a spitalului

raional Briceni, respectivele acțiuni fiindu-i încadrate la art.151 alin.(4) Cod penal cu

calificativele vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este

periculoasă pentru viață, ce a provocat decesul victimei.

inculpatul Litra Nicolae și avocatul acestuia, Martin Vasile, solicitând reîncadrarea

acțiunilor de la art.151 alin.(4) Cod penal la art.149 alin.(1) Cod penal, cu atenuarea

pedepsei penale prin aplicarea art.90 Cod penal, dat fiind lipsa probatoriului ce ar demonstra

intenția comiterii infracțiunii sau previzibilității consecințelor survenite, în situația aplicării

victimei doar a unei lovituri în regiunea bărbiei cu dosul palmei, de la care el căzu jos ca

urmare a stării sănătății și vârstei înaintate, fapt confirmat de martorii V. Ambros, S.

Corpaci și Gh. Comendant, precum și prin rezultatul expertizei medico-legale a cadavrului

din 23.07.2020, susținut în instanță de către medicul legist Cojocari Andrei, potrivit cărui

vătămarea corporală depistată la victimă se datorează căderi cu lovirea capului de o

suprafață dură, ne excluzându-se ca fractura liniară a oaselor craniului să fi fost produsă de

la o cădere simplă și pierderea cunoștinței în momentul primiri lovituri cu pumnul;

cheltuielile suportate în sumă de 4 272 lei urmând a fi trecute pe contul statului.

respinse apelurile declarate ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea

sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns

la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunea imputată acestuia. Aceste împrejurări au

fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală sus indicată și care au fost

corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor.

Analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le, din punct de

vedere al coroborării lor cu celelalte probe, instanța de apel a constatat că ele demonstrează

cu certitudine vina lui Litra Nicolae în comiterea infracțiunii încriminate, acțiunile acestuia

fiind corect calificate în baza art.151 alin.(4) Cod penal, după semnele calificative,

vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă

pentru viață, ce a provocat decesul victimei, motiv pentru care a fost respinsă ca fiind

nefondată solicitarea apelantului privind reîncadrării acțiunilor inculpatului la componența

infracțiunii prevăzută la art.149 alin.(1) Cod penal.

Instanța de apel a precizat că, latura obiectivă a infracțiunii comisă de inculpat a fost

realizată prin orientarea principală de cauzare intenționat gravă a vătămărilor corporale, ca

urmare a aplicării victimei unei lovituri în regiunea feții, de la care acesta, potrivit medicului

legist, putea să-și piardă cunoștința, căzând la pământ, ce a implicat producerea unor urmări

2

prejudiciabile și mai grave, decesul ca o consecință firească a faptei comise, însă nedorită și

neadmisă de inculpat.

Acțiunile inculpatului se caracterizează prin intenție indirectă fața de urmările

prejudiciabile primare și prin imprudență fața de urmările prejudiciabile secundare produse,

în consecință fiind considerată a fi una intenționată, dat fiind, că în circumstanțele concrete

a cauzei, el putea prevedea urmările prejudiciabile ce pot surveni în rezultatul lovirii

victimei în față și căderea ei la pământ, admițând în mod conștient survenirea decesului, în

situația în care a lăsat-o nemișcată, fără conștiință, părăsind locul faptei.

În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a reținut că, caracterul violent al

acțiunilor inculpatului, s-a confirmat prin depozițiile martorului ocular Ambros Viorica,

care a văzut momentul aplicări victimei Cebanaș Vasile, de către Litra Nicolae a unei

lovituri cu pumnul în regiunea feței de la care el căzu jos, lovindu-se cu capul de asfalt;

secvența video a respectivelor împrejurări; raportul de expertiză medico-legală

nr.202019C0218 din 23.07.2020; declarațiile medicului-legist A. Cojocari, care a confirmat

posibilitatea apariției vătămărilor corporale, în circumstanțele stabilite a cauzei, indiferent

de modalitatea producerii lor prin lovire cu pumnul sau regiunea carpiană a palmei,

determinativă fiind puterea acțiunii agentului traumatic, urmată de pierderea cunoștinței în

momentul primiri loviturii cu căderea simplă și lovirea capului prin acțiunea traumatică a

unui obiect contondent dur sau la lovirea de el, urmările survenite fiind intra vitale și în

legătură de cauzalitate cu decesul survenit la circa 8-12 ore după primirea lor.

Instanța de apel a apreciat ca fiind declarativă versiunea căderii lui Cebanaș Vasilii ca

urmare a stării precare de sănătate, or, indiferent de care nu ar fi fost ea, mecanismul

apariției la el a vătămărilor corporale a fost predecedat de violența aplicată în privința lui de

către inculpat.

În aspectul doctrinei penale, latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.149

alin.(1) Cod penal se exprimă în vinovăție sub formă de imprudență ca o conduită greșită a

făptuitorului într-o situație periculoasă, susceptibilă să producă, în anumite împrejurări,

consecințe sub formă de moarte cerebrală a victimei, excluzând actul de violență.

În baza acestei componențe, lipsirea de viață din imprudență se comite în mod frecvent

prin inacțiune, atunci când făptuitorul omite să facă ceea ce este obligat potrivit legii, altor

reglementări sau împrejurări, pentru a nu cauza moartea unei persoane (încălcând conduita

prescrisă de legea penală de a nu lipsi de viață), decesul victimei producându-se ca urmare a

acțiunii din imprudență.

Referitor la pedeapsa stabilită, instanța de apel a indicat că, prima instanță la

stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, a dat deplină eficiență dispozițiilor art.

art.61, 75 Cod penal, ce se referă la scopul pe care îl urmărește privind restabilirea echității

sociale și corectarea celui vinovat, întru prevenirea săvârșirii de către el a altor fapte penale.

Totodată, instanța a ținut cont și de criteriile generale de individualizare a pedepsei

penale precum gravitatea și caracterul prejudiciabil a faptei penale, atitudinea făptuitorului

față de cele săvârșite și urmările survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei unei

căințe sincere. Nu în ultimul rând, instanța a notificat și datele referitor la personalitatea

inculpatului ce este la prima abatere de lege, fiind caracterizat satisfăcător la locul de trai,

3

precum și ne aflarea lui la evidența medicului narcolog și psihiatru, fapt ce a determinat

instanța să-i aplice pedeapsa închisorii sub limita minimă.

De asemenea, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiate și argumentele părții

apărări de neîncasare de la inculpatul Litra Nicolae a cheltuielilor judiciare în sumă de 4 272

lei suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză judiciare.

Martin Vasile acestuia au contestat-o cu recursuri ordinare.

5.1. Inculpatul Litra Nicolae, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi, cu recalificarea acțiunile sale de la art.151 alin.(4) la art.149 alin.(1)

Cod penal, din lipsa probelor ce i-ar demonstra intenția vătămării intenționat grave a

integrității lui Cebanaș Vasile, precum și ne conștientizarea survenirii decesului acestui, în

situația în care i-a aplicat o singură lovitură cu dosul palmei, ca urmare a insultei la care a

fost supus când i-a cerut restituirea datoriei, de la care el căzu jos, lovindu-se cu capul de

asfalt, cu atenuarea pedepsei penale.

La fel, solicită aplicarea unei pedepse mai blânde.

5.2. Avocatul Martin Vasile solicită casarea totală a sentinței și a deciziei instanței de

apel cu pronunțarea unei noi hotărâri, cu recalificarea acțiunilor inculpatului Litra Nicolae

de la art.151 alin. (4) la art.149 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei penală în limitele

sancțiunii acestei legi.

În motivarea recursului ordinar avocatul indică că, acțiunile lui Litra Nicolae incorect

au fost calificate de către organul de urmărire penală cât și de către instanțele de fond, în

baza art.151 alin.(4) Cod penal, în urma cărui fapt și pedeapsa i-a fost aplicată conform

prevederilor sancțiuni alin.(4) art.151 Cod penal.

Recurentul menționează că, la caz, lipsesc probe ce ar demonstra intenția comiterii

infracțiunii sau previzibilității consecințelor survenite, în situația aplicării victimei de către

Litra Nicolae doar a unei lovituri în regiunea bărbiei cu dosul palmei, de la care el căzu jos,

fapt confirmat de martorii V. Ambros, S. Corpaci și Gh. Comendant, prin rezultatul

expertizei medico-legale a cadavrului din 23.07.2020, precum și prin declarațiile medicul

legist Cojocari Andrei, potrivit cărui vătămarea corporală depistată la victimă se datorează

căderi cu lovirea capului de o suprafață dură, ne excluzându-se faptul ca fractura liniară a

oaselor craniului să fi fost produsă de la o cădere simplă și pierderea cunoștinței în

momentul primiri lovituri cu pumnul.

Consideră că instanța de apel greșit a dat apreciere evenimentului produs la

09.07.2020, pe teritoriul pieței or. Briceni între Litra Nicolae și Cebanaș Vasile, precum și

probelor acumulate în prezenta cauză penală, greșeală care urmează a fi corectată de către

instanța de recurs.

solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

4

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Având în vedere că, din cuprinsul recursurilor declarate se reține, că recurenții invocă

argumente similare de casare a deciziei instanței de apel, Colegiul penal se va expune în

cumul asupra soluției de inadmisibilitate adoptate în privința acestora.

Din conținutul recursurilor declarate se constată că recurenții nu invocă nici un temei

de drept, însă titularii cererilor de recurs, în esență, au o poziție unică pentru care pledează

în recursuri, și anume invocă dezacordul cu soluția organului de urmărire penală și a

instanțelor de fond de calificare a acțiunilor inculpatului Litra Nicolae în baza art.151

alin.(4) Cod penal, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii încriminate, acțiunile inculpatului urmau a fi calificate ca lipsire de

viața din imprudență, adică în baza art.149 alin.(1) Cod penal, astfel se întrevede temeiul

pentru recurs prevăzut de art.427 pct.12) Cod de procedură penală, însă Colegiul penal

consideră că alegațiile apărării în această parte sunt declarative și neîntemeiate.

Sub acest aspect, reieșind din sensul legislației în vigoare, Colegiul penal reiterează că

erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial, iar instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Însă, pentru o astfel de concluzie, trebuie să se țină seama de fapta săvârșită și cum

aceasta a fost stabilită și dacă această faptă a fost încadrată corect în norma penală, iar dacă

faptei i s-a dat o încadrare juridică în baza altei norme penale, înseamnă că acesteia i s-a dat

o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal constată că, instanța de apel a dat o argumentare amplă soluției

pronunțate, apreciind just că probatoriul administrat dovedește săvârșirea de către inculpatul

Litra Nicolae anume a infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal adică vătămarea

intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață,

ce a provocat decesul victimei, stabilind corect existența în acțiunile inculpatului a

elementelor constitutive ale infracțiunii în baza căreia a fost condamnat.

Instanța de apel corect a statuat că, infracțiunea de vătămare intenționată gravă a

integrității corporale sau a sănătății, ce a provocat decesul victimei (art.151 alin.(4) Cod

penal), cuprinde vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății (urmările

prejudiciabile primare), care, la rândul său, a implicat producerea unor urmări prejudiciabile

și mai grave – decesul victimei (urmările prejudiciabile secundare), fiind în sensul art.19

Cod penal o infracțiune cu două forme de vinovăție, decesul victimei aflându-se într-o

5

legătură de cauzalitate directă cu vătămarea gravă a integrității corporale, cuprinsă de

vinovăția făptuitorului.

Latura obiectivă a infracțiunii comisă de inculpat a fost realizată prin acțiuni

intenționate, orientate spre cauzarea vătămărilor corporale grave, pe care deși nu le dorea, ca

urmare a aplicării victimei unei lovituri în regiunea feții, admitea în mod conștient

survenirea acestora. Acțiunile descrise supra au determinat producerea unor urmări

prejudiciabile și mai grave, decesul ca o consecință firească a faptei comise, însă nedorită și

neadmisă de inculpat.

Acțiunile inculpatului se caracterizează prin intenție indirectă față de urmările

prejudiciabile primare și prin imprudență față de urmările prejudiciabile secundare produse,

în consecință fiind considerată a fi una intenționată, dat fiind, că în circumstanțele concrete

a cauzei, el putea prevedea urmările prejudiciabile ce pot surveni în rezultatul lovirii

victimei în față și căderea ei la pământ, admițând în mod conștient survenirea decesului, în

situația în care a lăsat-o nemișcată, fără conștiință, părăsind locul faptei.

În aspectul doctrinei penale, latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.149 alin.

(1) Cod penal se exprimă în vinovăție sub formă de imprudență ca o conduită greșită a

făptuitorului într-o situație periculoasă, susceptibilă să producă, în anumite împrejurări,

consecințe sub formă de moarte cerebrală a victimei, excluzând actul de violență.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază ca fiind corect fundamentată concluzia instanței

de apel cu privire la încadrarea acțiunilor inculpatului Litra Nicolae conform elementelor

componente ale infracțiunii de vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a

sănătății, care este periculoasă pentru viață, ce a provocat decesul victimei, întrucât baza

probantă administrată pe caz, cert denotă intenția cu care a acționat Litra Nicolae în

comiterea faptei imputate, fapt ce face absolut nefondată solicitarea reîncadrării acțiunilor

inculpatului Litra Nicolae la componența infracțiuni prevăzută la art.149 alin.(1) Cod penal.

Vizavi de criticile recurenților cu privire la modalitatea de apreciere a probelor de

către instanța de apel, instanța de recurs menționează că, judecând apelul apărării și al

inculpatului, respectând prevederile art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de

instanța de fond. Instanța de apel corect a ajuns la concluzia enunțată la pct.4.1 din prezenta

decizie, stabilind totodată că, vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin prin probele

prezentate, care demonstrează vinovăția inculpatului Litra Nicolae în afara oricărui dubiu

rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor

inculpatului, nu au fost depistate.

De asemenea, instanța de recurs consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor

art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor

administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei, așa cum propune

6

recurentul, este o competență și prerogativă legală a instanțelor și aceasta nu constituie un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură penală.

Mai mult, Colegiul penal conchide că, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea

corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs.

România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Reieșind din circumstanțele indicate, instanța de recurs nu constată prezența unor erori

de drept ce ar genera casarea deciziei instanței de apel sub aspectul invocat, deci, nu persistă

temeiul de casare a soluției adoptate de instanța de apel, impunându-se în consecință

declararea inadmisibilității recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Litra Nicolae și de

către avocatul acestuia Martin Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 21 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Litra Nicolae xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 15 octombrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

7