1ra-1773/2021 — art. 185 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 185 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 CPP
1ra-1773/2021 — art. 185 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1773/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
06 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Ion Guzun, Victor Boico,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursurilor ordinare, declarate de partea vătămată Maceret Alexei
împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 octombrie 1998 și
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2021, în privința
inculpatului
Dulce Victor xxxx.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 27.06.2020 – 16.10.2020,
instanța de apel: 16.11.2020 – 21.04.2021,
instanța de recurs: 22.07.2021 – 06.10.2021.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 octombrie 1998,
Dulce Victor a fost condamnat în baza art. 185 alin. (3) Cod penal (1961) la 5 ani
privațiune de libertate, cu privare dreptului de a activa sau colabora cu organele
Ministerului Afacerilor Interne al RM pe un termen de 5 ani.
În conformitate cu art. 43 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de
privațiune de libertate i-a fost suspendată condiționat, pe un termen de probă de 1 an.
Instanța de fond a constatat că, inculpatul Dulce Victor, fiind numit
colaborator de poliție în funcție de inspector al poliției judiciare al Xxxx, pe data de 17
iulie 1997, aflându-se în exercițiul funcției în cadrul grupului operativ, orele 02:00, la
intersecția str. Ismail și M. Varlam din Chișinău s-a apropiat de Maceret Alexei, care
stătea cu Cemîrtan S. și fără nici un temei, depășindu-și atribuțiile de serviciu stabilite
prin Legea RM cu privire la poliție art. 14, 15, 16, care reglementează condițiile și
limitele aplicării forței, mijloacelor speciale și a armei de foc, l-a lovit pe Maceret A.
1
cu automatul în spate, apoi s-a apropiat de Cemîrtan S. și i-a aplicat câteva lovituri cu
patul automatului pe diferite părți ale corpului.
În rezultatul acestor acțiuni lui Maceret A. i-au fost pricinuite leziuni corporale
ușoare sub formă de echimoză pe spate, edem la nas și excoreație la genunchiul stâng
care sunt calificate ca leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată,
iar lui Cemîrtan S. i-au fost pricinuite comoție cerebrală, plagă, confuză la bărbie,
excoreații și echimoze pe față, corp, gât, piept, spate, membrele superioare și inferioare
care sunt calificate ca leziuni corporale ușoare cu vătămarea sănătății de scurtă durată.
Tot el, la 18 august 1997, fiind colaborator de poliție în funcție de inspector al
poliției judiciare al Xxxx, în biroul xxx al sediului pe str. xxxx, bănuindu-l neîntemeiat
pe Maceret A. în săvârșirea unei infracțiuni, depășindu-și atribuțiile de serviciu stabilite
prin Legea RM cu privire la poliție art. 14, 15, 16, care reglementează condițiile și
limitele aplicării forței, mijloacelor speciale și a armei de foc, i-a aplicat lui Maceret
A. multiple lovituri cu bastonul de cauciuc pe diferite părți ale corpului pe când
Maceret A. era legat de mâini și de picioare la spate, s-a aflat timp îndelungat culcat pe
burtă la podea.
În rezultatul acțiunilor inculatului, Maceret A. a fost torturat și primite boli, plăgi
și echimoze pe umeri, spate, antebrațe și gambe care sunt calificate ca leziuni corporale
ușoare.
La 15 februarie 2021, partea vătămată Maceret Alexei a declarat apel, în care
și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de fond.
Apelantul a solicitat, potrivit art. 401-405 Cod de procedură penală,
reînceperea cercetării judecătorești din 2003, când victima torturii, ilegal a fost atrasă
la răspundere penală, cu participarea figuranților și organului de urmărire penală,
care au permis și au ascuns acest lucru, fiind încălcată Legea nr. 59 privind activitatea
operativa referitor la atragerea la răspundere penală victimele torturii.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2021,
pronunțată integral la 08 iulie 2021, apelul a fost respins ca depus peste termen.
Instanța de apel a reținut că, potrivit art. 402 Cod procedură penală, termenul de
apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune
altfel. Conform art. 403 Cod procedură penală, apelul declarat după expirarea
termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de
apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost
declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării
despăgubirilor materiale. Potrivit art. 404 alin. (1) Cod procedură penală, participantul
la proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost
informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu
de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.
Astfel, sentința a fost pronunțată integral la 13 octombrie 1998, iar partea
vătămată Maceret A. a contestat-o cu apel la data de 15 februarie 2021.
Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin
lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din
dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost declarat după expirarea
termenului, el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a fost
determinată de motive întemeiate.
Potrivit art. 230 alin. (2) Cod procedură penală, în cazul în care pentru
2
exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia
impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.
Reieșind din prevederile art. 402 Cod procedură penală, termenul de declarare a
apelului urmează a fi calculat începând cu data de 13 octombrie 1998 și care a expirat
la data de 26 octombrie 1998 (conform termenului de atacare a hotărârii în acel
moment), aceasta fiind și ultima zi pentru declararea apelului, însă cererea de apel
formulată de Maceret A. a fost depusă după ultima dată de declarare a apelului, și
anume la data de 15 februarie 2021, adică mai bine de 22 ani. Ca de altfel, sentința
adoptată la 13.10.1998 a fost pusă în executare și executată.
Ori, apelantul nu a invocat careva motive pertinente de omitere a termenului de
declarare a apelului, respectiv, lipsesc temeiuri pentru repunerea apelantului în
termenul de declarare a apelului.
Totodată, în situația când instanța de apel respinge apelul ca fiind depus peste
termen, nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității hotărârii
adoptate, din acest punct de vedere, nu a existat temei de a se expune asupra legalității
și temeiniciei sentinței primei instanțe prin prisma criticilor invocate în cererea de apel
declarată de partea vătămată Maceret A. împotriva sentinței Judecătoriei Centru, mun.
Chișinău din 13.10.1998.
Partea vătămată Maceret Alexei a declarat recursuri ordinare la 20 iulie 2021,
02 august 2021 și 09 august 2021, 17 august 2021, 23 august 2021 și 30 septembrie
2021, în care și-a exprimat dezacordul cu soluția instanțelor de fond și de apel.
Recurentul a invocat că concluziile instanțelor nu corespund circumstanțelor de
fapt al dosarului și că au fost încălcate normele materiale și cele procesuale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare nominalizate
pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal
concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele
considerente.
În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424
alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele
temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală,
recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură
penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427
și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.
Însă, în recursurile din 20 iulie 2021, 02 august 2021 și 09 august 2021, în pofida
prevederilor enunțate, nu este indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă totalmente specificarea unor concrete
erori de drept și argumentarea ilegalității hotărârilor contestate în acest sens (pct. 5 din
decizie).
Circumstanțele enunțate denotă că aceste recursi nu întrunesc condițiile de
conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul
ordinar al părții vătămate cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se
expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.
3
Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu
exprimă alte interese decât interesele legii.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu
îndeplinește cerințele de conținut.
Prin urmare, odată ce nu îndeplinesc cerințele legale de conținut, recursurile
ordinare din 20 iulie 2021, 02 august 2021 și 09 august 202, urmează a fi declarate
inadmisibile.
În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel.
Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30
de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură
penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă
termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-
o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. În
corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură
penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se
consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în
termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează
participanților prezenți la ședința de judecată.
Conform jurisprudenței CtEDO, exigența de publicitate a deciziilor nu trebuie
neapărat să ia forma unei lecturi în voce a hotărârii în cazul când hotărârea este
publicată, înmânată sau expediată părților. De la data pronunțării hotărârii începe a
curge termenul de exercitare a căii de atac. Același fapt este prevăzut și de legislația
autohtonă (Hotărârea în cauza Sutter vs. Elveția).
Sub acest aspect se atestă că, conform procesului verbal al ședinței de judecată,
instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 24 iunie 2021, în prezența părții
vătămate Maceret Alexei și avocatului său, Mihail Bordei (f.d. 221-222, vol. I).
Totodată, decizia integrală a fost pronunțată la 08 iulie 2021, în prezența părții
vătămate Maceret Alexei și avocatului său, Mihail Bordei, primul primind și o copie,
semnând recipisa din aceeași dată (f.d. 229, vol. I).
Astfel, hotărârea motivată a fost pronunțată în condițiile legii pe 08.07.2021, iar
termenul de declarare a apelului a expirat la sfârșitul zilei de 09 august 2021.
Însă, recursurile ordinare au fost depuse și înregistrate la Curtea Supremă de
Justiție la 17 august 2021, 23 august 2021 și 30 septembrie 2021, adică peste termenul
prevăzut de lege (f.d. 61-62, 70-75, 129-130, vol. II, pct. 5. din decizie).
Alte informații cu privire la data depunerii recursurilor respective în instanța de
recurs nu există nici în dosar și nici în recursurile nominalizate.
Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea în
termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs
decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură
penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este
prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului
procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.
4
Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu
poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un caracter
imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita
calea de atac.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
declarat peste termen.
Astfel, odată ce sunt depuse peste termen, recursurile ordinare din 17 august
2021, 23 august 2021 și 30 septembrie 2021 urmează a fi declarate inadmisibile.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 1), 2), alin. (3) Cod
de procedură penală, Colegiul Penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate la 20 iulie 2021, 02 august 2021
și 09 august 2021 de partea vătămată Maceret Alexei împotriva sentinței Judecătoriei
Centru, mun. Chișinău din 13 octombrie 1998 și deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 24 iunie 2021, în privința inculpatului Dulce Victor xxxx, pe motiv
că nu îndeplinesc cerințele de conținut.
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate la 17 august 2021, 23 august
2021 și 30 septembrie 2021 de partea vătămată Maceret Alexei împotriva sentinței
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13 octombrie 1998 și deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2021, în privința inculpatului Dulce Victor
xxxx, pe motiv că sunt declarate peste termen.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 15 octombrie 2021.
Judecători Iurie Diaconu
Ion Guzun
Victor Boico
5