1re-177/2020 — Art. 453 al. 1 CP

Prin încheierea judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 10 februarie 2017 s-a dispus: „ A admite demersul procurorului. A prelungi termenul arestului față de învinuitul Chirică Lazăr fiul lui xxxx, născut la xxxx, cu 25 (douăzeci și cinci) zile, până la data de 08.03.2017, orele ora 1435. În baza prezentei încheieri a elibera mandat judecătoresc. Încheierea cu drept de recurs la Curtea de apel Chișinău în termen de 3 zile.”. Instanța a statuat că temeiurile care au generat aplicarea arestului preventiv nu au dispărut, ele continuă să-și mențină actualitatea.

Avocatul Vitalie Zama a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei încheieri, cu respingerea demersului procurorului privind prelungirea arestului preventiv în privința lui Chirică L. Recurentul a invocat că, la moment, urmărirea penală aparent este la faza finalizării și nu mai exista pericol ca învinuitul să împiedice urmărirea penală, iar încheierea contestată nu corespunde exigențelor reglementărilor naționale și internaționale în vigoare. 1

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2017, recursul a fost respins. Instanța de recurs a reținut că, concluzia instanței de fond este întemeiată și legală or, lipsesc motive de revocare a detenției preventive sau de înlocuire cu o altă măsură preventivă în privința lui Chirică L.

În temeiul art. 466 Cod de procedură penală, hotărârile judecătorești au devenit irevocabile.

La 18 iunie 2021, avocatul Vitalie Zama a declarat recurs în anulare, solicitând: „Solicitarea poziției Agentului Guvernamental în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului pe marginea prezentului recurs în anulare. Admiterea recursului în anulare. Constatarea încălcării dreptului lui Chirică Lazăr la libertate și siguranță, art. 5.3 din Convenție pentru Apărarea drepturilor și Libertăților fundamentale. Casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2017 și încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 10 februarie 2017”. Recurentul a indicat că, demersul prin care se cere prelungirea arestării la domiciliu a lui Chirică L. este unul formal și declarativ, fără invocarea unor circumstanțe concrete și convingătoare, pentru a proba presupunerile procurorului în existența suficientelor temeiuri că acesta fiind la libertate ar putea comite alte infracțiuni, s-ar eschiva de la organele de drept, va împiedica stabilirea adevărului, va influența cercetarea circumstanțelor cazului și a colaboratorilor organelor de drept, va prejudicia interesele urmăririi penale prin comunicarea cu alți participanți în comiterea infracțiunii care la moment se află în căutare în vederea luării unei poziții unice. Totodată, în februarie 2017, Chirică L. a introdus o cerere în fața Curții de la Strasbourg, prin care a fost denunțată violarea dreptului la libertate și siguranță, art. 5.3. din Convenția pentru Apărarea drepturilor și Libertăților fundamentale. La 11 februarie 2021, cererea reclamantului Chirică L. a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova, fiind reclamată violarea dreptului la libertate și siguranță, art. 5.3 din Convenție pentru Apărarea drepturilor și Libertăților fundamentale. În drept, recursul în anulare este întemeiat pe art. 454 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 452 alin. (1), 454 Cod de procedură penală, apărătorul poate declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor ordinare de atac. Recursul în anulare poate fi declarat în termen de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești sau, în cazul în care cererea a fost comunicată Guvernului Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la data comunicării ei. Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) – 5), 3 alin. (1) Cod de procedură penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare 2 în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința, data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei în instanța judecătorească. Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac. Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri judecătorești irevocabile, inclusiv cele atacate de recurent, nu sunt pasibile de drept de a fi contestate prin intermediul recursului în anulare. Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1. - 3. din decizie). Pe lângă aceasta, potrivit art. 456 alin. (1), 429 alin. (1) și 430 pct. 3) - 5), 455 alin. (2) pct. 3) - 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină denumirea instanței care a pronunțat sentința, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Însă, în recursul în anulare vizat, nu se regăsește denumirea instanței care a pronunțat sentința, judecând cauza penală în fond, data pronunțării sentinței, numele și prenumele inculpatului în privința căruia se atacă hotărârea judecătorească, fapta constatată și dispozitivul sentinței, indicarea persoanei care a declarat apel și motivele invocate în apel, denumirea instanței care a adoptat decizia în apel, data pronunțării deciziei de apel, dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, denumirea instanței care a adoptat decizia în recurs, data adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului (pct. 5. din decizie). Conform art. 456 alin. (1), Cod de procedură penală, actele procedurale preparatorii ale instanței de recurs în anulare și procedura de admisibilitate a recursului în anulare se efectuează în conformitate cu prevederile art. 431 și 432, care se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430. Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil. 3

În conformitate cu art. 456, 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 431 alin. (2), 432 alin. (1), (2) pct. 1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de avocatul Vitalie Zama, împotriva încheierii judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău din 10 februarie 2017 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2017, în privința învinuitului Chirică Lazăr, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Victor Boico 4