1re-137/2021 — art. 91 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 91 CP
- Temei legal
- art. 453 CPP
1re-137/2021 — art. 91 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1re-137/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
06 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Toma Nadejda
Judecători – Timofti Vladimir, Cobzac Elena
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de către
condamnatul Ursăchilă Liviu, prin care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar
al Curții de Apel Comrat din 12 aprilie 2021 și a încheierii Judecătoriei Cimișlia
/sediul Leova/ din 18 februarie 2021, și
C O N S T A T Ă :
Prin încheierea Judecătoriei Cimișlia /sediul Leova/ din 18 februarie 2021, a
fost respinsă ca neîntemeiată cererea condamnatului Ursăchilă Liviu privind
liberarea condiționată înainte de termen în temeiul art. 91 Cod penal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că, prin sentința Judecătoriei
Bălți din 23 iulie 2009 Ursăchilă Liviu a fost condamnat în baza art. 172 alin. (3) lit.
e) Cod penal, la 15 ani închisoare și în baza art. 145 alin. (2) lit. k) Cod penal, la 20
ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,
prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 25
ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a admis
acțiunea civilă și s-a încasat de la Ursăchilă Liviu în beneficiul lui XXXXX
prejudiciul material în sumă de 34 378 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă
de 8 000 lei și prejudiciul moral în sumă de 300 000 lei. Prin decizia Curții de Apel
Bălți din 02 decembrie 2009 a fost menținută sentința Judecătoriei Bălți din 23 iulie
2009.
În continuare, prima instanță a constatat că, deși Ursăchilă Liviu a executat
efectiv mai mult de două treimi din pedeapsa sub formă de închisoare, a realizat
programul individual de executare a pedepsei și a achitat prejudiciul material în
sumă 34 378 lei și prin urmare a reparat daunele cauzate prin infracțiunea pentru
care a fost condamnat, ultimul a fost condamnat pentru săvârșirea unui concurs de
infracțiuni excepțional de grave, iar la faza de judecare a cauzei penale Ursăchilă
Liviu a pledat nevinovat. Astfel, în ședința de examinare a cererii cu privire la
liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, prima instanță nu a constatat
circumstanțe precum că Ursăchilă Liviu recunoaște vina în infracțiunile pentru care
a fost condamnat.
1
Totodată, prima instanță a conchis că pedeapsa penală nu și-a atins scopul de
corectare și reeducare, or, Ursăchilă Liviu nu a conștientizat gravitatea faptelor
comise, prin urmare, prima instanță a ajuns la concluzia că, corectarea
condamnatului Ursăchilă Liviu nu este posibilă fără executarea deplină a pedepsei.
Încheierea primei instanțe a fost atacată cu recursuri de către:
3.1 Avocatul Leșanu Andrei în numele condamnatului, prin care a solicitat
casarea încheierii, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care, să
fie admisă integral cererea condamnatului, invocând că, prima instanță a reținut că
Ursăchilă Liviu XXXXX a îndeplinit condițiile de liberare condiționată, în special a
realizat programul individual de executare a pedepsei, a reparat prejudiciul material
cauzat prin infracțiune, prima instanță a interpretat incorect prevederile art. 91 alin.
(1) Cod penal, care nu stabilește că persoana poate beneficia de liberarea
condiționată doar dacă recunoaște vinovăția în fapta comisă, prima instanță
motivând respingerea cererii de liberarea condiționată prin nerecunoașterea
vinovăției, în mod camuflat a sancționat repetat persoana fapt inadmisibil în raport
cu prevederile art. 3 CEDO, prima instanță nu a dat apreciere unor circumstanțe
relevante care confirmă resocializarea petiționarului.
3.2 Condamnatul, prin care a solicitat casarea încheierii, emiterea unei noi
hotărâri prin care să fie admisă cererea condamnatului, invocând că, încheierea
primei instanțe este ilegală.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 12 aprilie 2021,
recursurile declarate au fost respinse ca nefondate cu menținerea încheierii.
4.1 Pentru a decide astfel, instanța de recurs a indicat că, prima instanță legal și
temeinic a respins cererea condamnatului Ursăchilă Liviu cu privire la liberarea
condiționată de pedeapsă înainte de termen.
Instanța de recurs a conchis că prima instanță a verificat complet și obiectiv
circumstanțele cauzei, concluzia instanței privind respingerea cererii fiind formulată
în baza studierii complete și minuțioasă a datelor referitoare la persoana
condamnatului, la comportamentul lui pe tot parcursul perioadei de executare a
pedepsei cu închisoarea, precum și interpretarea corectă a normelor de drept.
În această ordine de idei, instanța de recurs a atestat lipsa temeiurilor plauzibile
care să justifice aplicarea în privința condamnatului Ursăchilă Liviu a prevederilor
art. 91 alin. (4), lit. b) Cod penal, or, faptul că, recurentul este căsătorit și are copil
minor la întreținere cât și părinții în etate, nu presupune a fi un punct forte în
argumentarea eliberării condiționate a condamnatului Ursăchilă Liviu.
Instanța de recurs nu a acceptat alegația părții apărării precum că condamnatul
Ursăchilă Liviu a executat efectiv mai mult de două treimi din pedeapsă, s-a încadrat
în câmpul muncii, a executat programul individual prevăzut, indicând că, nu poate
fi reținut ca argument în favoarea liberării condiționate înainte de termen, or, aceste
circumstanțe sunt examinate în dependență de personalitatea condamnatului.
2
Argumentul invocat de partea apărării precum că, instanța de fond greșit a făcut
referire la faptul că condamnatul nu și-a recunoscut vina la examinarea cauzei în
instanța de fond, determinarea vinovăției persoanei la această etapă fiind depășită, a
fost respins ca nefondat de instanța de recurs, indicând în acest sens că, prima
instanță pentru a stabili personalitatea condamnatului urma a stabili la moment dacă
Ursăchilă Liviu conștientizează și recunoaște faptele infracționale pe care lea comis
și pentru care a fost condamnat, pentru a deduce concluzia despre posibila corectare
a condamnatului fără executarea deplină a pedepsei.
Decizia instanței de recurs, este atacată cu recurs în anulare de către
condamnat, fără a invoca nici un temei prevăzut de art. 453 Cod de procedură penală,
solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu emiterea unei decizii prin care să fie
aplicate prevederile art. 91 Cod penal.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,
Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)
și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la
Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după
epuizarea căilor ordinare de atac.
În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură
penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în
anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității
hotărârii atacate.
Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se
menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv
când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii
Moldova despre depunerea cererii.
Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în
anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost
judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de
achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,
reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură
penală – adică calea apelului și recursului ordinar.
Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă că
decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 12 aprilie 2021, adoptată
asupra chestiunilor prevăzute de art. 469 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art.
452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea
3
Supremă de Justiție, iar recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului
judiciar al Curții de Apel Comrat din 12 aprilie 2021, este inadmisibil, deoarece o
asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.
În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod
de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat,
din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 456 alin. (1) Cod
de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Ursăchilă
Liviu, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 12 aprile
2021, privind liberarea condiționată înainte de termen în temeiul art. 91 Cod penal,
din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la 06 octombrie 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Cobzac Elena
4