1ra-1653/21 — art.324 alin.2, lit.c CP

1ra-1653/21 — art.324 alin.2, lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1653/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

Președinte Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Natalia Bolgar, prin care

solicită casarea decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 28 aprilie 2021,

în cauza penală privindu-l pe

Bozbei Mihail Vasile, născut la XXX,

originar și domiciliat în or. XXX, str.

XXX, XXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.07.2017 – 29.01.2018;

Instanța de apel: 07.03.2018 – 17.05.2018;

Instanța de recurs: 20.07.2018 – 20.11.2018;

Instanța de apel: 28.01.2019– 23.05.2019;

Instanța de recurs: 27.12.2019- 08.09.2020 ;

Instanța de apel: 24.11.2020-08.07.2021;

Instanța de recurs: 14.07.2021 – 15.09.2021;

C O N S T A T Ă :

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 29 ianuarie 2018, Bozbei

Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2) lit. c) Cod

penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 6 000 unități convenționale, ce

constituie 300 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de stat în instituțiile și

organele de administrare publică pe un termen de 7 ani.

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Bozbei Mihail

deținând funcția de Șef de schimb al unității de control al frontierei, a Sectorului

Poliției de frontieră Vulcănești al Direcției Regionale SUD al Departamentului de

Poliție Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, numit în funcție în baza ordinului

2 șefului DPF MAI 674/ps din 17.06.2013, fiind persoană publică, acționând contrar

prevederilor art.22 alin.(1) pct. a), b), d), f), g) al Legii RM nr.158-XVI din

04.07.2008, cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, conform

căruia funcționarul public are următoarele obligații generale: a) să respecte

1

Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica

Moldova este parte; b) să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor; d) să

îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă

și colegialitate toate atribuțiile de serviciu; f) să respecte normele de conduită

profesională prevăzute de lege; g) să respecte regulamentul intern.

Contrar prevederilor art.12 alin.(1) pct. a), e) al Legii nr.283 din 28.12.2011, cu

privire la Poliția de Frontieră, potrivit căruia polițistul de frontieră are următoarele

obligații: a) să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, drepturile și

libertățile fundamentale ale omului; e) să respecte principiile, normele și regulile

specifice activității; contrar atribuțiilor de serviciu, la desfășurarea activității în

limitele zonei de frontieră și ale punctelor de trecere a frontierei de stat, care constă în

controlul documentelor persoanelor și ale mijloacelor de transport, necesare pentru

trecerea frontierei și să efectueze în ele însemnările de rigoare și realizarea acțiunilor

de prevenire, depistare și contracarare a migrației ilegale și altor infracțiuni

transfrontaliere, asigurarea procesului de prevenire și contracarare a corupției,

solicitarea și verificarea actelor de identitate ale pasagerilor aflați în mijlocul de

transport, verificarea compartimentelor, inclusiv marfare, a mijloacelor de transport,

în scopul depistării persoanelor ce se eschivează de la control și a mărfurilor

transportate în lipsa actelor însoțitoare, precum și inițiază, în caz de suspiciuni sau în

baza informațiilor obținute, propuneri pentru derularea acțiunilor de control a

transporturilor, mărfurilor sau oricăror altor bunuri și efectuarea de investigații,

supravegheri și control, în cazurile când sunt semnalate încălcări ale legislației.

Fiind responsabil de executarea calitativă necondiționată și la timp a ordinelor,

dispozițiilor, indicațiilor superiorilor și obligațiunilor funcționale atribuite, având ca

responsabilitate realizarea la timp a sarcinilor puse în fața lui, fiind împuternicit să

constate datele despre mijlocul de transport și la necesitate a conținutului, să

examineze informația privind veridicitatea datelor prezentate, să examineze actele de

identitate și a celor de însoțire a mijlocului de transport, să rețină persoanele bănuite

în comiterea contravențiilor sau a infracțiunilor, conform procedurii stabilite de lege,

să solicite și să primească de la persoanele fizice și juridice informația și/sau asistența

necesară atribuțiilor sale, să escorteze și să țină sub pază persoanele reținute, să

efectueze, în modul stabilit de lege, examinarea mijlocului de transport, având,

conform fișei de post, responsabilități de respectare a normelor deontologice a

polițistului și a integrității profesionale, împuterniciri să emită decizii privind refuzul

intrării sau ieșirii persoanelor și mijloacelor de transport din/în Republica Moldova.

Urmărind scopul primirii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin pentru sine,

pentru efectuarea acțiunilor care intră în obligațiunile sale de serviciu, folosind

intenționat situația de serviciu, încălcând obligațiunile privind executarea funcției

publice a polițistului de frontieră, în scopuri personale, la 28 aprilie 2017,

aproximativ la ora 17 și 36 minute, aflându-se la serviciu, la postul vamal ,,Mirnoe”,

efectuând controlul documentelor și mijlocului de transport al cetățeanului Bulgaru

Semion, a pretins cu extorcare și a primit de la ultimul pentru sine, în scopuri

personale banii în sumă de 200 lei, pentru a nu efectua acțiunile, care intră în

obligațiunile sale de serviciu, și anume să nu efectueze controlul microbuzului de

model ,,Ford Tranzit” cu numărul de înmatriculare SKN 324, și să nu pună obstacole

în transportarea peste frontieră a ferestrelor și ușilor din PVC.

2

Acțiunile inculpatului Bozbei Mihail au fost încadrate în baza art.324 alin.(2)

lit. c) Cod penal, conform indicilor, coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea

sau primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri, mijloace bănești, ce nu

i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni care întră în exercitarea funcției sale

și contrar acesteia, acțiuni săvârșite cu extorcare de mijloace bănești.

Nefiind de acord cu sentința instanței de fond avocatul Zamfir Pavel acționând

în numele inculpatului Bozbei Mihail, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Inculpatul Bozbei Mihail, prin apelul său a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 17 mai 2018, au fost admise apelurile,

casată sentința total, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre prin care :

Bozbei Mihail a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute la

art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, procurorul invocând

temeiul de drept prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală a declarat

recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acestei decizii și menținerea sentinței

instanței de fond.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20

noiembrie 2018, s-a admis recursul procurorului, s-a casat decizia instanței de apel și

s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 mai 2019, apelurile au fost admise,

casată sentința total, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Bozbei

Mihail a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art.324

alin.(2) lit. c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 08

septembrie 2020, s-a admis recursul procurorului, s-a casat decizia instanței de apel și

s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 28 aprilie 2021, apelurile au fost admise,

casată sentința Judecătorie Cahul, sediul Taraclia din 29 ianuarie 2018, rejudecată

cauza și pronunțată o hotărâre nouă, prin care Bozbei Mihail a fost achitat de sub

învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, pe

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a pronunța astfel instanța a reținut că, înregistrările convorbirilor între

inculpat și martorul denunțător au fost obținute până la declanșarea urmăririi penale,

prin acțiunile de provocare a declarantului.

Instanța a reținut că, din conținutul discuțiilor reflectate în stenogramelor

convorbirilor rezultă că, din partea declarantului a avut loc o instigare a inculpatului

la comiterea infracțiunii.

Caracterul de provocare se confirmă prin discuțiile martorului declarant duse

cu inculpatul, în care declarantul singur a întrebat ce trebuie ca întrebarea cu marfa să

fie hotărâtă.

Totodată, instanța a constatat că contrar prevederilor art. 116 alin.(1) din Codul

de procedură penală, la materialele cauzei penale nu a fost anexat un proces-verbal de

recunoaștere a persoanei martorului și respectiv, nu s-a stabilit dacă martorul Bulgaru

3

Semion a fost audiat asupra circumstanțelor în care a văzut persona, precum și asupra

particularităților distinctive, după care putea să recunoască pe Bozbei Mihail.

Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar procurorul, care

invocând drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare a invocat că, judecând cauza instanța de apel a admis o eroare de

fapt, iar concluziile din decizie nu corespund circumstanțelor de fapt a cauzei.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel, a dat o apreciere greșită

probelor, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând

accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpatului și o interpretare eronată a

dreptului material, care nu coroborează cu celelalte probe administrate. În mod

incorect a concluzionat asupra lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile lui Bozbei

Mihail, în temeiul căruia greșit a dispus achitarea acestuia.

În cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, martorul Bulgaru Semion a acționat

sub conducerea organului de urmărire penală pentru a stabili și înregistra acțiunile

colaboratorilor vamali, întrucât s-a plâns de acțiunile lor ilegale.

Măsurile speciale de investigație au fost efectuate în cadrul prezentei cauzei

penale în privința inspectorului serviciului vamal Postului Vamal Mirnoe-Tabachi.

A primit bani care nu i se cuveneau, în mărime de 10% din valoarea mărfurilor

care a importat pe teritoriul țării.

Procurorul a indicat că, s-a stabilit faptul că inspectoratul poliției de frontieră

Bozbei Mihail a extorcat bani de la Bulgaru Semion în scopul facilitării unor acțiuni,

la trecerea frontierei de stat.

Bulgaru Semion a trecut frontiera cu transportul care nu este destinat pentru

transportarea pasagerilor.

Probele acumulate în cadrul dosarului confirmă că a avut loc o extorcare de

bani din partea unei persoane publice.

Bozbei Mihail a primit personal de la Bulgaru Semion mijloace bănești

necuvenite pentru efectuarea acțiunilor ce intră în sfera atribuțiilor sale de serviciu.

Astfel, acuzatorul de stat a susținut că nu au existat temeiuri legale pentru

achitarea lui Bozbei Mihail.

Art.422 din Codul de procedură penală, stabilește că termenul de declarare a

recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal

4

concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

În temeiul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temei de casare a

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când:

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

Colegiul atestă că, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au

găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de

recurent.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, instanța

de recurs reține că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel

ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct. 4 al prezentei decizie, și

motivată în pct. 4.1.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării

soluției.

Din conținutul recursului declarat se constată că recurentul nu este de acord cu

soluția instanței de apel referitor la achitarea lui Bozbei Mihail, menționând că

probatoriul administrat dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

În raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul

constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde

tuturor exigențelor legislației procesual penale.

Or, în speță s-a constatat cu certitudine că învinuirea înaintată lui Bozbei Mihail

în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de corupere

pasivă, nu și-a găsit confirmare, deoarece nu s-a stabilit participarea acestuia la

acțiunea de extorcare a mijloacelor bănești de la Bulgaru Semion.

Instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor

infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură

penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar.

Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin.

(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

5

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune

recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în

recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Din conținutul recursului, se evidențiază că recurentul, de fapt, își motivează

recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de

reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427

alin.(l) Cod de procedură penală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de recurent nu se încadrează în

prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au

fost puse la baza deciziei instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

În speța supusă examinării nu sunt prezente erori de drept prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel la examinarea

cauzei s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Având ca suport cele invocate supra, se atestă faptul că, în baza art.432

alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, urmează a decide asupra inadmisibilității

recursului ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal

D E C I D E :

Recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia,

Oficiul Central, Natalia Bolgar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Comrat din 28 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Bozbei Mihail, se declară

inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 septembrie 2021.

Președinte Svetlana Filincova

judecători Galina Stratulat

Dumitru Mardari

6