1ra-1653/21 — art.324 alin.2, lit.c CP

Dosarul nr.1ra-1653/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 septembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal în componența: Președinte Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Natalia Bolgar, prin care solicită casarea decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 28 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Bozbei Mihail Vasile, născut la XXX, originar și domiciliat în or.

XXX, str. XXX, XXX Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 10.07.2017 – 29.01.2018; Instanța de apel: 07.03.2018 – 17.05.2018; Instanța de recurs: 20.07.2018 – 20.11.2018; Instanța de apel: 28.01.2019– 23.05.2019; Instanța de recurs: 27.12.2019- 08.09.2020 ; Instanța de apel: 24.11.2020-08.07.2021; Instanța de recurs: 14.07.2021 – 15.09.2021; C O N S T A T Ă : Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 29 ianuarie 2018, Bozbei Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 6 000 unități convenționale, ce constituie 300 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de stat în instituțiile și organele de administrare publică pe un termen de 7 ani.

În conformitate cu art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Bozbei Mihail deținând funcția de Șef de schimb al unității de control al frontierei, a Sectorului Poliției de frontieră Vulcănești al Direcției Regionale SUD al Departamentului de Poliție Frontieră al Ministerului Afacerilor Interne, numit în funcție în baza ordinului 2 șefului DPF MAI 674/ps din 17.06.2013, fiind persoană publică, acționând contrar prevederilor art.22 alin.(1) pct. a), b), d), f), g) al Legii RM nr.158-XVI din 04.07.2008, cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, conform căruia funcționarul public are următoarele obligații generale: a) să respecte 1 Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte; b) să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor; d) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu; f) să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege; g) să respecte regulamentul intern.

Contrar prevederilor art.12 alin.(1) pct. a), e) al Legii nr.283 din 28.12.2011, cu privire la Poliția de Frontieră, potrivit căruia polițistul de frontieră are următoarele obligații: a) să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, drepturile și libertățile fundamentale ale omului; e) să respecte principiile, normele și regulile specifice activității; contrar atribuțiilor de serviciu, la desfășurarea activității în limitele zonei de frontieră și ale punctelor de trecere a frontierei de stat, care constă în controlul documentelor persoanelor și ale mijloacelor de transport, necesare pentru trecerea frontierei și să efectueze în ele însemnările de rigoare și realizarea acțiunilor de prevenire, depistare și contracarare a migrației ilegale și altor infracțiuni transfrontaliere, asigurarea procesului de prevenire și contracarare a corupției, solicitarea și verificarea actelor de identitate ale pasagerilor aflați în mijlocul de transport, verificarea compartimentelor, inclusiv marfare, a mijloacelor de transport, în scopul depistării persoanelor ce se eschivează de la control și a mărfurilor transportate în lipsa actelor însoțitoare, precum și inițiază, în caz de suspiciuni sau în baza informațiilor obținute, propuneri pentru derularea acțiunilor de control a transporturilor, mărfurilor sau oricăror altor bunuri și efectuarea de investigații, supravegheri și control,

în cazurile când sunt semnalate încălcări ale legislației.

Fiind responsabil de executarea calitativă necondiționată și la timp a ordinelor, dispozițiilor, indicațiilor superiorilor și obligațiunilor funcționale atribuite, având ca responsabilitate realizarea la timp a sarcinilor puse în fața lui, fiind împuternicit să constate datele despre mijlocul de transport și la necesitate a conținutului, să examineze informația privind veridicitatea datelor prezentate, să examineze actele de identitate și a celor de însoțire a mijlocului de transport, să rețină persoanele bănuite în comiterea contravențiilor sau a infracțiunilor, conform procedurii stabilite de lege, să solicite și să primească de la persoanele fizice și juridice informația și/sau asistența necesară atribuțiilor sale, să escorteze și să țină sub pază persoanele reținute, să efectueze, în modul stabilit de lege, examinarea mijlocului de transport, având, conform fișei de post, responsabilități de respectare a normelor deontologice a polițistului și a integrității profesionale, împuterniciri să emită decizii privind refuzul intrării sau ieșirii persoanelor și mijloacelor de transport din/în Republica Moldova.

Urmărind scopul primirii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin pentru sine, pentru efectuarea acțiunilor care intră în obligațiunile sale de serviciu, folosind intenționat situația de serviciu, încălcând obligațiunile privind executarea funcției publice a polițistului de frontieră, în scopuri personale, la 28 aprilie 2017, aproximativ la ora 17 și 36 minute, aflându-se la serviciu, la postul vamal ,,Mirnoe”, efectuând controlul documentelor și mijlocului de transport al cetățeanului Bulgaru Semion, a pretins cu extorcare și a primit de la ultimul pentru sine, în scopuri personale banii în sumă de 200 lei, pentru a nu efectua acțiunile, care intră în obligațiunile sale de serviciu, și anume să nu efectueze controlul microbuzului de model ,,Ford Tranzit” cu numărul de înmatriculare SKN 324, și să nu pună obstacole în transportarea peste frontieră a ferestrelor și ușilor din PVC.

2 Acțiunile inculpatului Bozbei Mihail au fost încadrate în baza art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, conform indicilor, coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea sau primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri, mijloace bănești, ce nu i se cuvin, pentru sine, pentru a îndeplini acțiuni care întră în exercitarea funcției sale și contrar acesteia, acțiuni săvârșite cu extorcare de mijloace bănești. Nefiind de acord cu sentința instanței de fond avocatul Zamfir Pavel acționând în numele inculpatului Bozbei Mihail, a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Inculpatul Bozbei Mihail, prin apelul său a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 17 mai 2018, au fost admise apelurile, casată sentința total, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre prin care : Bozbei Mihail a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, procurorul invocând temeiul de drept prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acestei decizii și menținerea sentinței instanței de fond. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 noiembrie 2018, s-a admis recursul procurorului, s-a casat decizia instanței de apel și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 23 mai 2019, apelurile au fost admise, casată sentința total, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Bozbei Mihail a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 08 septembrie 2020, s-a admis recursul procurorului, s-a casat decizia instanței de apel și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 28 aprilie 2021, apelurile au fost admise, casată sentința Judecătorie Cahul, sediul Taraclia din 29 ianuarie 2018, rejudecată cauza și pronunțată o hotărâre nouă, prin care Bozbei Mihail a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art.324 alin.(2) lit. c) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a pronunța astfel instanța a reținut că, înregistrările convorbirilor între inculpat și martorul denunțător au fost obținute până la declanșarea urmăririi penale, prin acțiunile de provocare a declarantului. Instanța a reținut că, din conținutul discuțiilor reflectate în stenogramelor convorbirilor rezultă că, din partea declarantului a avut loc o instigare a inculpatului la comiterea infracțiunii. Caracterul de provocare se confirmă prin discuțiile martorului declarant duse cu inculpatul, în care declarantul singur a întrebat ce trebuie ca întrebarea cu marfa să fie hotărâtă.

Totodată, instanța a constatat că contrar prevederilor art. 116 alin.(1) din Codul de procedură penală, la materialele cauzei penale nu a fost anexat un proces-verbal de recunoaștere a persoanei martorului și respectiv, nu s-a stabilit dacă martorul Bulgaru 3 Semion a fost audiat asupra circumstanțelor în care a văzut persona, precum și asupra particularităților distinctive, după care putea să recunoască pe Bozbei Mihail. Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar procurorul, care invocând drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare a invocat că, judecând cauza instanța de apel a admis o eroare de fapt, iar concluziile din decizie nu corespund circumstanțelor de fapt a cauzei. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel, a dat o apreciere greșită probelor, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpatului și o interpretare eronată a dreptului material, care nu coroborează cu celelalte probe administrate. În mod incorect a concluzionat asupra lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile lui Bozbei Mihail, în temeiul căruia greșit a dispus achitarea acestuia. În cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, martorul Bulgaru Semion a acționat sub conducerea organului de urmărire penală pentru a stabili și înregistra acțiunile colaboratorilor vamali, întrucât s-a plâns de acțiunile lor ilegale.

Măsurile speciale de investigație au fost efectuate în cadrul prezentei cauzei penale în privința inspectorului serviciului vamal Postului Vamal Mirnoe-Tabachi. A primit bani care nu i se cuveneau, în mărime de 10% din valoarea mărfurilor care a importat pe teritoriul țării. Procurorul a indicat că, s-a stabilit faptul că inspectoratul poliției de frontieră Bozbei Mihail a extorcat bani de la Bulgaru Semion în scopul facilitării unor acțiuni, la trecerea frontierei de stat. Bulgaru Semion a trecut frontiera cu transportul care nu este destinat pentru transportarea pasagerilor. Probele acumulate în cadrul dosarului confirmă că a avut loc o extorcare de bani din partea unei persoane publice. Bozbei Mihail a primit personal de la Bulgaru Semion mijloace bănești necuvenite pentru efectuarea acțiunilor ce intră în sfera atribuțiilor sale de serviciu.

Astfel, acuzatorul de stat a susținut că nu au existat temeiuri legale pentru achitarea lui Bozbei Mihail. Art.422 din Codul de procedură penală, stabilește că termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal 4 concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. În temeiul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția Colegiul atestă că, aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocate de către recurent, instanța de recurs reține că instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, judecând apelul declarat, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct. 4 al prezentei decizie, și motivată în pct. 4.1. La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției.

Din conținutul recursului declarat se constată că recurentul nu este de acord cu soluția instanței de apel referitor la achitarea lui Bozbei Mihail, menționând că probatoriul administrat dovedește vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate. În raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs, Colegiul constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale. Or, în speță s-a constatat cu certitudine că învinuirea înaintată lui Bozbei Mihail în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă, nu și-a găsit confirmare, deoarece nu s-a stabilit participarea acestuia la acțiunea de extorcare a mijloacelor bănești de la Bulgaru Semion.

Instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar. Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza 5 penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, prin urmare, invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. Din conținutul recursului, se evidențiază că recurentul, de fapt, își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probatoriu, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(l) Cod de procedură penală. Reaprecierea probelor, în modul propus de recurent nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza deciziei instanței de apel, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În speța supusă examinării nu sunt prezente erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel la examinarea cauzei s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Având ca suport cele invocate supra, se atestă faptul că, în baza art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, urmează a decide asupra inadmisibilității recursului ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Natalia Bolgar împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 28 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Bozbei Mihail, se declară inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 septembrie 2021. Președinte Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari 6