1ra-1656/2018 — art. 324 alin. 2 lit. c CP

1ra-1656/2018 — art. 324 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1656/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Iurie Bejenaru,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Vitali

Cebotari, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 17 mai 2018, în privința

inculpatului

Bozbei Mihail XXXXX, născut la

XX XXXXX XXXX, originar și locuitor al XXXXXX

XXXXXXX XXX, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 10.07.2017 – 29.01.2018,

instanța de apel: 07.03.2018 – 17.05.2018,

instanța de recurs: 20.07.2018 – 20.11.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

fost condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu

amendă în mărime de 6000 unități convenționale, ce constituie 300.000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de stat în instituțiile și organele de

administrare publică pe un termen de 7 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost suspendată

condiționat, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

1

unității de control al frontierei, a Sectorului Poliției de frontieră Vulcănești al

Direcției Regionale SUD al Departamentului de Poliție Frontieră al Ministerului

Afacerilor Interne, numit în funcție în baza ordinului șefului DPF MAI 674/ps din

17.06.2013, fiind persoană publică, acționând contrar prevederilor art. 22 alin. (1)

pct. a), b), d), f), g) al Legii RM nr. 158-XVI din 04.07.2008 Cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, conform căruia funcționarul public are

următoarele obligații generale: a) să respecte Constituția, legislația în vigoare,

precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte; b) să

respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor; d) să îndeplinească cu

responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate

toate atribuțiile de serviciu; f) să respecte normele de conduită profesională

prevăzute de lege; g) să respecte regulamentul intern;

contrar prevederilor art. 12 alin. (1) pct. a), e) al Legii nr. 283 din

28.12.2011 Cu privire la Poliția de Frontieră, potrivit căruia polițistul de frontieră

are următoarele obligații: a) să respecte Constituția și legile Republicii Moldova,

drepturile și libertățile fundamentale ale omului; e) să respecte principiile, normele

și regulile specifice activității;

contrar atribuțiilor de serviciu, la desfășurarea activității în limitele zonei de

frontieră și ale punctelor de trecere a frontierei de stat, care constă în controlul

documentelor persoanelor și ale mijloacelor de transport, necesare pentru trecerea

frontierei și să efectueze în ele însemnările de rigoare și realizarea acțiunilor de

prevenire, depistare și contracarare a migrației ilegale și altor infracțiuni

transfrontaliere, asigurarea procesului de prevenire și contracarare a corupției,

solicitarea și verificarea actelor de identitate ale pasagerilor aflați în mijlocul de

transport, verificarea compartimentelor, inclusiv marfare, a mijloacelor de

transport, în scopul depistării persoanelor ce se eschivează de la control și a

mărfurilor transportate în lipsa actelor însoțitoare, precum și inițiază, în caz de

suspiciuni sau în baza informațiilor obținute, propuneri pentru derularea acțiunilor

de control a transporturilor, mărfurilor sau oricăror altor bunuri și efectuarea de

investigații, supravegheri și control, în cazurile când sunt semnalate încălcări ale

legislației în vigoare.

Fiind responsabil de executarea calitativă necondiționată și la timp a

ordinelor, dispozițiilor, indicațiilor superiorilor și obligațiunilor funcționale

atribuite, având ca responsabilitate realizarea la timp a sarcinilor puse în fața lui,

fiind împuternicit să constate datele despre mijlocul de transport și, la necesitate, a

conținutului, să examineze informația privind veridicitatea datelor prezentate, să

examineze actele de identitate și a celor de însoțire a mijlocului de transport, să

rețină persoanele bănuite în comiterea contravențiilor sau a infracțiunilor, conform

procedurii stabilite de lege, să solicite și să primească de la persoanele fizice și

juridice informația și/sau asistența necesară atribuțiilor sale, să escorteze și să țină

sub pază persoanele reținute, să efectueze, în modul stabilit de lege, examinarea

mijlocului de transport, având, conform fișei de post, responsabilități de respectare

a normelor deontologice a polițistului și a integrității profesionale, și împuterniciri

2

să emită decizii privind refuzul intrării sau ieșirii persoanelor și mijloacelor de

transport din/în Republica Moldova.

Astfel, urmărind scopul primirii mijloacelor bănești ce nu i se cuvin pentru a

nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile lui de serviciu, folosindu-se intenționat de

situația sa de serviciu, încălcând restricțiile impuse de exercitare a autorități

funcției de polițist de frontieră în scopuri personale, la 28 aprilie 2017, în jurul orei

17.36, aflând-se în exercițiul funcțiunii, fiind în postul vamal Mirnoe și efectuând

controlul actelor și mijlocului de transport al lui Bulgaru S., a extorcat și a primit

prin extorcare de la ultimul, pentru sine, bani în sumă de 200 de lei, pentru a nu

efectua acțiuni ce intră în obligațiunile lui de serviciu și contrar acestora, și anume

pentru a nu supune controlului microbuzul „Ford Tranzit”, n.î. XXXXXX, și a nu

crea impedimente la introducerea peste frontiera de stat a geamurilor și ușilor din

PVC.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că

permiterea sau interzicerea transportării mărfii nu fac parte din atribuțiile lui de

serviciu, aceste atribuții fiind în sarcina serviciului vamal. El este obligat să

întreprindă acțiuni în vederea depistării migrației ilegale, verificarea corespunderii

identității persoanei cu actele care au fost prezentate, verificarea mijlocului de

transport în vederea depistării persoanelor care încearcă să treacă frontiera ilegal,

verificarea vizuală a actelor în vederea detectării semnelor de falsificare, prin

mijloace speciale și a informației din baza de date on-line. Nu a extorcat și primit

bani de la Bulgaru S. bani, nu i-a arătat careva semne sau simboluri care ar

semnifica suma de 200 lei, după cum afirmă ultimul. Nici prin comportamentul

său, nici prin mimică nu i-a sugerat acestuia că trebuie să-i achite ceva. În

conformitate cu împuternicirile de serviciu, i-a cercetat vizual microbuzul și nu a

depistat nimic suspect.

Martorul Bulgaru S. a relatat că la 28.04.2017, se întorcea din Ucraina în

Moldova, cu automobilul personal, în care avea geamuri din PVC. În vama

Mirnoe, inculpatul, fiind la calculator, i-a arătat două degete, ce simbolizează 200

lei. După ce i-a transmis o bancnotă de 200 lei, i-a fost permis să treacă la controlul

vamal. Cunoaște că controlul de frontieră se ocupă doar de verificarea actelor, nu și

a mărfurilor. De ceva timp, fusese înzestrat cu mijloace audio-video de către

angajații Centrului Anticorupție or, anterior s-a adresat la ei pe faptul că la vamă,

de regulă, i se cer bani.

Totodată, din înregistrările audio și video a convorbirilor vizualizate în

ședința de judecată, rezultă că martorul Bulgaru S. a transmis inculpatului o

bancnotă de 200 lei, ultimul spunându-i că a finisat și îi transmite actele.

Din comportamentul și discuția pe care a purtat-o, rezultă că inculpatul i-a

dat de înțeles lui Bulgaru S. că ar putea să nu-i permită să treacă cu marfa pe care o

deține, iar pentru a-i permite, urmează să-i achite lui personal, 200 lei.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 324 alin. (2) lit. c) Cod

penal, ca corupere pasivă, adică pretinderea și primirea de către o persoană publică

a mijloacelor bănești ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini acțiuni care intră în

obligațiunile lui de serviciu și contrar acestora, săvârșite cu extorcarea mijloacelor

bănești.

3

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat.

Apelantul a invocat că ordonanța de punere sub învinuire din 26.06.2017 și

rechizitoriul nu sunt certe și conțin date controversate, din conținutul căror nu

rezultă clar învinuirea adusă și calificarea acțiunilor inculpatului.

Astfel, într-un caz, inculpatului i se pune în sarcină fapta pentru a nu

îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile sale serviciu, iar în alt caz - pentru a

îndeplini acțiuni.

Pe lângă aceasta, caracterul contradictoriu se atestă și la compartimentul

prevederilor legale, care se invocă a fi încălcate.

Or, imputarea nerespectării unor norme ce țin de activitatea profesională și

obligațiunile de serviciu ale inculpatului, nereflectate în rechizitoriu, echivalează

cu depășirea limitei învinuirii.

Pe lângă aceasta, procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a

bănuitului Bozbei M. de către martorul Bulgaru S. din 31.05.2017 este ilegal și

urmează a fi declarat nul în condițiile art. 251 Cod de procedură penală, deoarece

contravine prevederilor art. 116 alin. (1) Cod de procedură penală

Declarațiile martorului Bulgaru S., date în cadrul urmăririi penale,

consemnate în procesul-verbal de audiere din 05.05.2017, sunt irelevante fiind în

contradicție cu cele date în instanța de judecată în partea ce ține de gestul făcut

inculpat, simbolizând cifra 200, faptul că inițial a trecut controlul vamal, iar

ulterior, cel al frontierei.

Obiecțiile apărării față de înregistrările video cu secvențele din Postul vamal

Mirnoe-Tabaki din 28.04.2017, invocate în calitate de probă nu au fost consemnate

în sentință și nici combătute de instanță.

Tehnica de înregistrare, cu care a fost înzestrat martorul Bulgaru S. a fost

destinată pentru documentarea și înregistrarea faptelor de corupție din partea

colaboratorilor vamali, martorul menționând că ținta lui erau vameșii, iar

inculpatul a nimerit întâmplător în înregistrarea video și că el i-a transmis lui

ultimului banii proprii, dar nu cei marcați.

Martorul Bulgaru S., fiind deja înzestrat cu tehnica specială la 28.04.2017 a

traversat hotarul Republicii Moldova în direcția Ucrainei, ca ulterior, începutul

înregistrărilor să fie consemnate din momentul traversării postului vamal al

Ucrainei, să parcurgă teritoriul dintre vămi și, în final să înregistreze tot ce s-a

petrecut deja în postul vamal al Republicii Moldova. Or, dubiile referitoare la

legalitatea acestor înregistrări, care au început a fi efectuate pe teritoriul altui stat

nu au fost înlăturate de instanță.

Nu a fost dată o apreciere acestor înregistrări și din punct de vedere a

acțiunilor ulterioare a martorului, care a declarat că în seara de 28.04.2017 a

predat tehnica ofițerilor din cadrul CNA Cahul, nu a fost întrebat de către aceștia

despre careva circumstanțe și nici nu a declarat că polițistul de frontieră a

estorcat mijloace bănești de la el și, cu atât mai mult, că el i-a oferii ultimului

aceste mijloace. Mai mult, lipsește vreun act procesual de predare a tehnicii

speciale de către martorul Bulgaru S. ofițerilor CNA în seara de 28.04.2017.

4

Nu a fost confirmat faptul pretinderii remunerației ilicite or, din probele

prezentate nu rezultă că inculpatul a cerut sau a solicitat insistent, el nefiind

inițiatorul pretinderii. Din contra, din conținutul înregistrărilor convorbirilor,

rezultă că martorul Bulgaru S. a inițiat o discuție, a scos din buzunar o bancnotă pe

care i-a arătat-o sau transmis-o inculpatului.

Potrivit pct. 3.2. din Hotărârea Plenului CSJ nr. 11 din 22.12.2014 Cu privire

la aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de

corupție, acceptarea presupune consimțirea sau aprobarea expresă sau tacită de

către corupt a obiectului remunerației ilicite etalat de către corupător. În ipoteza

acceptării, inițiativa aparține în exclusivitate corupătorului. Astfel, acceptarea

presupune realizarea unor acțiuni cu caracter bilateral, corelativ.

Or, nu a fost prezentată dovada acceptării de către inculpat a bancnotei

oferite, acest fapt nefiind documentat.

Totodată, instanțele de judecată trebuie să țină seama că infracțiunea de

corupere pasivă va exista atunci când îndeplinirea ori neîndeplinirea, întârzierea

îndeplinirii sau grăbirea îndeplinirii acțiunii pentru care coruptul pretinde, acceptă,

primește, extorcă remunerația ilicită face parte din sfera atribuțiilor de serviciu ale

acestuia sau este contrară acestor atribuții, urmând să se stabilească și să se indice

în rechizitoriul și, în mod obligatoriu, să se arate actul normativ ori actul

administrativ care le reglementează.

Astfel, a fost stabilit că inculpatul a efectuat controlul unității de transport și

nici nu a împiedicat traversarea acestuia peste frontieră, el acționând potrivit

obligațiilor de serviciu.

În același timp, verificarea legalității introducerii mărfurilor în Republica

Moldova nu ține de competența inculpatului. Prin urmare, faptul estorcării și

primirii de mijloace bănești pentru a nu crea impedimente la introducerea de către

Bulgaru S. a geamurilor și ușilor din PVC, nu face parte din sfera atribuțiilor de

serviciu ale inculpatului.

Pe lângă aceasta, a fost stabilit că martorul Bulgaru S. a întreprins mai multe

acțiuni de corupere a colaboratorilor vamali din cadrul Postului Vamal Mirnoe

(PVFI-rutier), fapt confirmat prin materialele cauzei penale nr. 2017970216 (în

cadrul căreia s-a autorizat efectuarea măsurii speciale de investigație înregistrarea

comunicărilor cu înregistrarea de imagini cu aplicarea tehnicii video și audio ce

vor avea loc între Bulgaru S. și alte persoane ce contribuie, în orice mod, la

pregătirea, comiterea, favorizarea infracțiunii cercetate, fie primesc sau transmit

informații relevante și importante pentru cauza penală și anume în postul vamal

Mirnoe (PVFI-rutier).

Deci, din declarațiile martorului Bulgaru S., conform cărora acesta avea

sarcina să ofere mijloace bănești colaboratorilor vamali, iar inculpatul a nimerit

întâmplător în această acțiune, dar și prin secvența video prezentată în ședința de

judecată, acțiunile martorului au avut un caracter de provocare.

3.1. A declarat apel și inculpatul, solicitând casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

5

Apelantul a indicat că potrivit prevederilor legale, în prezența angajaților

Serviciului Vamal la punctul de trecere, el nu avea dreptul să verifice marfa și

actele de însoțire, precum și a decide de a permite sau interzice trecerea mărfurilor.

Faptul transmiterii și primirii mijloacelor bănești în sumă de 200 lei nu a fost

demonstrat, fiind bazat doar pe declarațiile contradictorii ale martorului Bulgaru S.

Totodată, instanța de fond a invocat în calitate de probă ce confirmă

vinovăția sa discul „Omega” cu înregistrările audio-video, expertiza căruia, potrivit

procesului-verbal de examinare al obiectului din 06.06.2017, a fost efectuată de

Ciobanu I. și Caranic D. care, în concluzie, indică că înregistrarea conținea

convorbirile a patru persoane, două voci fiind asemănătoare cu a sa și a martorului

Bulgaru S.

Or, persoanele date nu sunt experți și nu pot confirma că discul conține

înregistrarea vocii sale, nefiind probat nici faptul că nu au fost efectuate modificări

în cadrul acestor înregistrări.

admise, casată sentința total, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre.

Bozbei Mihail a fost achitat de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii

prevăzute la art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că, potrivit rechizitoriului, inculpatul Bozbei M.

este acuzat că, deținând funcția de Șef de schimb al Sectorului Poliției de frontieră

Vulcănești din cadrul Direcției Regionale SUD al Departamentului de Poliție

Frontieră, având calitatea de persoană publică, urmărind scopul primirii banilor ce

nu i se cuvin, la 28 aprilie 2017, aproximativ orele 17.36, a extorcat și a primit de

la Bulgaru S. bani ce nu i se cuvin, în sumă de 200 lei.

În speță se constată erori de drept în ce privește soluția instanței de fond în

partea constatării inexistenței instigării inculpatului la săvârșirea infracțiunii.

Instanța de fond eronat a concluzionat asupra vinovăției inculpatului și

acesta urmează a fi achitat din motivul că fapta săvârșită de el nu întrunește

elementele infracțiunii.

Materialele dosarului cu certitudine denotă că, martorul Bulgaru S., la

28.04.2017 a fost înzestrat cu tehnică specială pentru a efectua înregistrările

comunicărilor cu colaboratorii organului vamal, în cadrul petrecerii urmăririi

penale asupra acțiunilor ultimilor, fapt confirmat prin procesul verbal privind

înzestrarea cu tehnică specială.

Conform declarațiilor martorului, el nu a fost însărcinat să transmită bani

colaboratorilor poliției de frontieră, deoarece ținta organului de urmărire penală

erau colaboratorii vamali. El din inițiativă proprie a transmis bani inculpatului.

Or, până la implicarea organului de urmărire penală, inculpatul nu a fost în

vizorul investigațiilor petrecute, iar acțiunea reținută drept act de corupere a

provenit din solicitarea martorului Bulgaru S., care avea în sarcină descoperirea

infracțiunilor săvârșite de colaboratorii vamali.

Deci, lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost comisă și fără intervenirea

martorului Bulgaru S., până la acel moment nefiind înregistrate date relevante că

6

inculpatul ar fi realizat careva acte de pregătire sau este predispus la comiterea

infracțiunilor.

Odată ce martorul declarant a fost acuzat de comiterea unei provocări,

instanța de fond, în vederea verificării existenței sau inexistenței acesteia, urma să

aprecieze comportamentul martorului denunțător și credibilitatea declarațiilor lui.

Pe lângă aceasta, stenogramele convorbirilor martorului cu colaboratorii

vamali, inclusiv cu inculpatul, nu conțin careva obiective certe precum că

inculpatul ar fi extorcat de la Bulgaru S. suma de 200 lei. Acestea nu conțin

indicii care clar demonstrează inițiativa insistentă a inculpatului de a pretinde și

a primi banii în sumă de 200 lei. Din contra, se atestă că însăși martorul întreabă

inculpatul ce trebuie de făcut ca totul să fie normal, ulterior, întrebând inculpatul

dacă este destul pentru a trece controlul, ceea ce în mod repetat demonstrează

existența unei provocări.

Sunt întemeiate obiecțiile părții apărării referitor la ilegalitatea

înregistrărilor convorbirilor între inculpat și martorul declarant, aceste probe

urmând a fi declarate nule din start.

Or, din conținutul discuțiilor reflectate în stenogramele convorbirilor,

rezultă clar că, din partea martorului Bulgaru S., a avut loc o instigare a

inculpatului la comiterea infracțiunii.

Astfel, sunt afectate de dubii declarațiile martorului cât și întreg

probatoriul prezentat de acuzare privind fapta imputată inculpatului, iar

prezumția nevinovăției este de partea ultimului.

La fel, sunt neîntemeiate și afirmațiile instanței de fond că vinovăția

inculpatului a fost probată prin încheierea judecătorului de instrucție din

06.04.2017, prin care a fost admis demersul procurorului privind interceptarea

convorbirilor între Bulgaru S. și persoana bănuită în cadrul dosarului penal,

intentat în privința colaboratorilor vamali, această măsură specială de fiind

dispusă în cadrul unei alte cauze penale, în care inculpatul nu figurează.

declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea

sentinței instanței de fond.

Recurentul a invocat că instanța de apel a ignorat prevederile art. 26, 27, 99-

101 Cod procedură penală or, nu a cercetat sub toate aspectele probele acuzării, nu

le-a verificat minuțios, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblul din

punct de vedere al coroborării lor, nu a apreciat fiecare probă separat și nu a

argumentat în mod convingător respingerea aceste probe. Deși, probele au fost

menționate în decizie, ele nu au fost supuse aprecierii, în corespundere cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și lipsesc în cadrul analizei

circumstanțelor cauzei și aprecierii probelor făcută de instanța de apel.

Astfel, afirmația instanței de apel referitor la provocarea inculpatului la

comiterea infracțiunii este neîntemeiată și alogică.

Or, nici Bulgaru S. și nici organul de urmărire penală nu cunoștea din timp

că inculpatul va extorca banii pentru efectuarea acțiunilor ce intră în atribuțiile de

serviciu.

7

La momentul comiterii faptei nu se petrecea nici o acțiune de urmărire

penală în privința inculpatului, ci doar în privința colaboratorilor vamali. La

28.04.2017, Bulgaru S. a fost înzestrat cu tehnica specială pentru înregistrarea

audio-video de către ofițerii Centrului Național Anticorupție, pentru verificarea

procedurii controlului vamal, în cadrul unei cauzei penale, inițiate la plângerea lui

Bulgaru S.

Însă, aceasta nu demonstrează că a avut loc o provocare, deoarece acțiunile

de extorcare au avut loc la inițiativa inculpatului, fără preîntâmpinare, flagrant și

întâmplător, ceea ce exclude, în genere, prezența elementelor provocării.

Iar, depistarea altor infracțiuni în cadrul unei urmăriri penale nu înseamnă că

a avut loc o provocare sau înscenare.

Totodată, ofițerii Centrului Național Anticorupție au transmis mijloace

bănești lui Bulgaru S., însă el nu s-a folosit de acești bani, fiind destinați

colaboratorilor vamali, iar anterior nimeni din angajații poliției de frontieră nu au

cerut bani, pentru trecerea controlului.

Mai mult, Bulgaru S. i-a explicat inculpatului că trebuie să dea bani

colaboratorilor vamali, menționând că-i va lăsa la vamă, dar inculpatul i-a spus că

sunt două firme diferite.

Potrivit procesului-verbal de primire a plângerii din 05.05.2017, Bulgaru S.

solicită atragerea la răspunderea penală a persoanei necunoscute, colaborator al

Poliției de Frontieră, care la 28.04.2017, aflându-se la serviciul în postul vamal

Mirnoe-Tabaki, a pretins și a primit de la dânsul bani în sumă de 200 de lei, pentru

a nu împiedica trecerea prin postul vamal Mirnoe-Tabaki, cu unitatea de transport

de model „Ford Tranzit", cu n.î. XXXXX și a nu crea impedimente la introducerea

pe teritoriul Republicii Moldova, a geamurilor și ușilor din PVC.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel nu este în drept să-

și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

8

procesul-verbal. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de

către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În corespundere cu

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Potrivit art. 394 alin.

(3) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost

trimisă în judecată, descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de

judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea

motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39.,

41.).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a indicat învinuirea completă pe baza căreia cauza în privința

inculpatului a fost trimisă în judecată, nu a descris clar și concludent

circumstanțele cauzei constatate de instanța de judecată și temeiurile pentru

achitarea inculpatului.

Or, în asemenea împrejurări nici nu a analizat și apreciat toate circumstanțele

de fapt și de drept invocate în rechizitoriu, în raport cu toate elementele infracțiunii

formulate în învinuire inculpatului, prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal,

adică pretinderea și primirea de către o persoană publică de bunuri ce nu i se

cuvin, pentru a îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale și contrar acesteia,

săvârșite cu extorcare de bunuri (f.d. 148).

Pe lângă aceasta, conform dispozitivului, inculpatul a fost achitat din

motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Această

soluție, prin urmare, prezumă că inculpatul a comis fapta imputată, însă aceasta nu

conține respectivele elemente constitutive ale infracțiunii incriminate.

Totodată, din constatările invocate în descriptiv, că: „stenogramele

convorbirilor nu conțin careva obiective certe precum că inculpatul ar fi extorcat

de la Bulgaru S. suma de 200 lei. Acestea nu conțin indicii care clar

demonstrează inițiativa insistentă a inculpatului de a pretinde și a primi banii în

sumă de 200 lei..., sunt întemeiate obiecțiile părții apărării referitor la

ilegalitatea înregistrărilor convorbirilor între inculpat și martorul declarant,

aceste probe urmând a fi declarate nule din start..., din conținutul discuțiilor

reflectate în stenogramele convorbirilor, rezultă clar că, din partea martorului

Bulgaru S., a avut loc o instigare a inculpatului la comiterea infracțiunii...,

9

sunt afectate de dubii declarațiile martorului cât și întreg probatoriul prezentat

de acuzare privind fapta imputată inculpatului, iar prezumția nevinovăției este

de partea ultimului”, rezultă dubios și divergent că, inculpatul ba a comis faptele

imputate, dar ele nu întrunesc elementele infracțiunii, ba că probele administrate

nu dovedesc vina inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Este de remarcat și că, potrivit art. 94 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din

dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței

sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute prin provocarea,

facilitarea sau încurajarea persoanei la săvârșirea infracțiunii.

Din această prevedere, cât și potrivit jurisprudenței CtEDO (hotărârile CtEDO

în cauzele Teixeira de Castro vs Portugalia, Khudobin vs Rusia), rezultă că sunt considerate

probe administrate în consecința provocării doar datele obținute de organul de

urmărire penală, prin agentul sub acoperire, în cadrul unui control judiciar, când

infractorul a fost instigat, dar nu și de persoanele particulare care acționează din

propriile intenții.

Totodată, concluzionând că inculpatul ar fi fost provocat să comită

infracțiunea incriminată, instanța a omis să verifice dacă acțiunile martorului

Bulgaru S., în raport cu faptele imputate anume inculpatului din speță, au fost sau

nu efectuate în cadrul unui control judiciar. Or instanța de apel, conform

descriptivului deciziei adoptate, a constatat că acest martor a declarat că el nu a

fost însărcinat să transmită bani colaboratorilor poliției de frontieră, deoarece

ținta organului de urmărire penală erau colaboratorii vamali. El din inițiativă

proprie a transmis bani inculpatului;

b) nu a apreciat fiecare probă separat din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct

de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept invocate

în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care instanța a respins probele aduse în

sprijinul acuzării.

Mai mult, aprecierea, nefondată pe norme concrete de procedură penală, că:

„sunt neîntemeiate afirmațiile instanței de fond că vinovăția inculpatului a fost

probată prin încheierea judecătorului de instrucție din 06.04.2017, prin care a

fost admis demersul procurorului privind interceptarea convorbirilor între

Bulgaru S. și persoana bănuită în cadrul dosarului penal, intentat în privința

colaboratorilor vamali, această măsură specială de fiind dispusă în cadrul unei

alte cauze penale…, că din înregistrările audio și video a convorbirilor ceva

rezultă”, fără a reproduce cu exactitate și a analiza minuțios conținutul probelor

vizate, nu corespunde rigorilor prescrise în art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală;

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi procesul-verbal de

înzestrare cu tehnică specială a lui Bulgaru S. din 28.04.2017 (Vol. I, f.d. 117),

ordonanța procurorului din 06.06.2017 privind folosirea rezultatelor măsurilor

speciale de investigații obținute prin înregistrarea audio-video efectuată de către

Bulgaru S. la 28.04.2017 (Vol. I, f.d. 17-19), încheierea judecătorului de instrucție

10

din 06.06.2017 privind permiterea folosirii rezultatelor măsurilor speciale de

investigații obținute (Vol. I, f.d. 23-24), caracteristica (Vol. I, f.d. 104), ordonanța de

începere a urmăririi penale din 06.04.2016 în baza art. 324 alin. (1) Cod penal în

privința inspectorului vamal (Vol. I, f.d. 112).

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, și că recursul de pe rol este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Vitali Cebotari, casează total decizia Curții de Apel Cahul

din 17 mai 2018, în privința inculpatului Bozbei Mihail Vasili, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 13

decembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Bejenaru

11