1ra-657/17 — Art. 263 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 14 aprilie 2016, Mihailov Anatolie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 263 alin. (2) lit. b) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport feroviar pentru un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe termen de probațiune de 5 (cinci) ani. S-a încasat de la Mihailov Anatolie în beneficiul ÎS „Calea Ferată din Moldova” suma prejudiciului material în mărime de 170 222 (una sută șaptezeci mii două sute douăzeci și doi) lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Mihailov Anatolie activând în funcție de ajutor al mecanicului la Depoul de locomotive Basarabeasca a ÎS „Calea Ferată din Moldova" (în continuare ÎS „CFM"), adică fiind lucrător al 1 transportului feroviar, în conformitate cu ordinul nr. 71 din 14 iunie 2006 a șefului Depoului de locomotive Basarabeasca a ÎS „CFM", având obligația în conformitate cu art.9 alin. (2) lit. a), c), d) e) Codul muncii, să-și îndeplinească conștiincios obligațiile de muncă prevăzute de contractul individual de muncă, unde este indicat,că regimul de lucru este de 40 de ore pe săptămână, în schimb și pe timp de noapte, să respecte cerințele regulamentului intern al unității, să respecte disciplina muncii, să respecte cerințele de securitate și sănătate în muncă, pct. 3.1, pct. 2.15 a Instrucțiunii de serviciu echipei de locomotive T/0033, aprobat la 11 martie 1996 de directorul ÎS „CFM", unde este indicat, că echipa de locomotivă asigură siguranța în traficul feroviar, ajutorul mecanicului poartă răspundere ca și mecanicul, pentru siguranța traficului feroviar, la 09.12.2014, la ora 16.00, fiind în stația Giurgiulești, ÎS „CFM", situat în s. Giurgiulești, r-nul Cahul, împreună cu mecanicul Depoului de locomotive Basarabeasca a ÎS „Calea Ferată din Moldova", Leah Anatolie Gheorghe, cu care în conformitate cu ordinul nr. 122 din 24 aprilie 2014 a șefului Depoului de locomotive Basarabeasca a ÎS „CFM", forma echipa de locomotivă, a primit schimbul de opt ore și respectiv locomotiva de model ЧМЭ -3 nr. 2954, pentru a efectua lucrări de manevră în stația Giurgiulești, unde în încălcarea pct. 1.14, pct. 2.15 a Instrucțiunii de serviciu a brigăzii de locomotive T/0033, aprobat la 11 martie 1996 de directorul ÎS „CFM", care prevede, că în cazuri excepționale, când există necesitatea mecanicului de a părăsi locomotiva, el este obligat să: frâneze locomotiva și să transmită locomotiva sub controlul ajutorului mecanicului, ajutorul mecanicului controlează și supraveghează mecanismele și utilajul locomotivei, pct. 7, pct. 205 și pct. 211 lit. d) a Regulilor de exploatare tehnică, aprobat prin ordinul nr. 90 din 12 mai 2005 a Ministrului Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, unde este indicat, că fiecare lucrător din transportul feroviar este obligat să facă semnale de oprire trenului sau garniturii de tren ce manevrează și să ia alte măsuri de oprire a acestora în cazurile în care este periclitată siguranța circulației, manevrele pe liniile de stație amplasate pe pante, unde se creează pericolul ieșirii garniturii pe linia curentă și itinerarele de circulație a trenurilor, se efectuează cu plasarea locomotivei din partea coborârii cu cuplarea și verificarea frânelor automate ale vagoanelor, echipa de locomotivă este obligată să realizeze siguranța manevrelor și integritatea materialului rulant, pct. 323 a Instrucțiunii privind circulația trenurilor și lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova, aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor nr. 93 din 18 aprilie 2008, care prevede că la executarea manevrelor pe liniile amplasate pe pante în toate cazurile trebuie să se respecte măsurile de precauție (plasarea macazurilor în poziție de izolare, plasarea saboților sub unele cuple și alte măsuri), care să excludă posibilitatea ciocnirii vagoanelor decuplate cu garnitura de manevră, precum și fuga vagoanelor pe parcursurile de circulație a trenurilor sau în alte zone de manevră, a lăsat pe linia nr. 4 a stației Giurgiulești, garnitura de manevră, 2 compusă din locomotiva de manevră ЧМЭ -3 nr. 2954 și zece vagoane cu încărcătură, fără supraveghere, care aproximativ între orele 19.00 - 21.00, la 09 decembrie 2014, s- a pornit involuntar și s-a contactat cu garnitura de manevră compusă din cinci vagoane, care sub acțiunea cantității de mișcare comunicate, s-au deplasat în josul pantei, ciocnindu-se cu vagoanele altei garnituri de manevră, care staționau pe linia nr. 5 a stației Giurgiulești, condiționând deraierea vagoanelor nr. 95175162, nr. 95718052, nr. 21556788, nr. 21561659 și nr. 66857624, prin ce a cauzat din imprudență ÎS „CFM", un prejudiciu în sumă de 170 222 MDL, ce constituie urmări grave și ÎCS „FFA Trans- Oil LTD" SRL, un prejudiciu în sumă de 36 631,33.

Sentința a fost contestată cu apel de către avocat în numele inculpatului, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi decizii de achitare, pe motiv că în acțiunile lui Mihailov Anatolie lipsește latura obiectivă a infracțiunii incriminate, iar învinuirea adusă este nefondată și contravine prevederilor legale.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 noiembrie 2016 a fost admis apelul declarat, casată total sentința instanței de fond și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Mihailov Anatolie a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 263 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Acțiunea civilă depusă de partea civilă ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost respinsă, ca neîntemeiată. 4.1. Instanța de apel rejudecând cauza a concluzionat că, la pronunțarea sentinței de condamnare instanța de fond nu a dat o apreciere corectă probelor prezentate de părți și în consecință, incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, făcând o concluzie greșită că Mihailov Anatolie a săvârșit infracțiunea imputată. Astfel, din materialele dosarului se constată, că instanța de fond și organul de urmărire penală i-au imputat lui Mihailov Anatolie, faptul că, activând în funcție de ajutorul mecanicului la Depoul de locomotive Basarabeasca a ÎS „Calea Ferată din Moldova" (în continuare ÎS „CFM"), adică fiind lucrător al transportului feroviar, în conformitate cu ordinul nr. 71 din 14 iunie 2006 a șefului Depoului de locomotive Basarabeasca a ÎS „CFM", având obligația în conformitate cu art.9 alin. (2) lit. a), c), d) e) Codul muncii, să-și îndeplinească conștiincios obligațiile de muncă prevăzute de contractul individual de muncă, unde este indicat,că regimul de lucru este de 40 de ore pe săptămână, în schimb și pe timp de noapte, să respecte cerințele regulamentului intern al unității, să respecte disciplina muncii, să respecte cerințele de securitate și sănătate în muncă, pct. 3.1, pct. 2.15 a Instrucțiunii de serviciu echipei de locomotive T/0033, aprobat la 11 martie 1996 de directorul ÎS „CFM", unde este indicat, că echipa de locomotivă asigură siguranța în traficul feroviar, ajutorul mecanicului poartă răspundere ca și mecanicul, pentru siguranța traficului feroviar, la 09.12.2014, la ora 3 16.00, fiind în stația Giurgiulești, ÎS „CFM", situat în s. Giurgiulești, r-nul Cahul, împreună cu mecanicul Depoului de locomotive Basarabeasca a ÎS „Calea Ferată din Moldova", Leah Anatolie Gheorghe, cu care în conformitate cu ordinul nr. 122 din 24 aprilie 2014 a șefului Depoului de locomotive Basarabeasca a ÎS „CFM", forma echipa de locomotivă, a primit schimbul de opt ore și respectiv locomotiva de model ЧМЭ -3 nr. 2954, pentru a efectua lucrări de manevră în stația Giurgiulești, unde în încălcarea pct. 1.14, pct. 2.15 a Instrucțiunii de serviciu a brigăzii de locomotive T/0033, aprobat la 11 martie 1996 de directorul ÎS „CFM", care prevede, că în cazuri excepționale, când există necesitatea mecanicului de a părăsi locomotiva, el este obligat să: frâneze locomotiva și să transmită locomotiva sub controlul ajutorului mecanicului, ajutorul mecanicului controlează și supraveghează mecanismele și utilajul locomotivei, pct. 7, pct. 205 și pct. 211 lit. d) a Regulilor de exploatare tehnică, aprobat prin ordinul nr. 90 din 12 mai 2005 a Ministrului Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, unde este indicat, că fiecare lucrător din transportul feroviar este obligat să facă semnale de oprire trenului sau garniturii de tren ce manevrează și să ia alte măsuri de oprire a acestora în cazurile în care este periclitată siguranța circulației, manevrele pe liniile de stație amplasate pe pante, unde se creează pericolul ieșirii garniturii pe linia curentă și itinerarele de circulație a trenurilor, se efectuează cu plasarea locomotivei din partea coborârii cu cuplarea și verificarea frânelor automate ale vagoanelor, echipa de locomotivă este obligată să realizeze siguranța manevrelor și integritatea materialului rulant, pct. 323 a Instrucțiunii privind circulația trenurilor și lucrările de manevră pe calea ferată din Moldova, aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor nr. 93 din 18 aprilie 2008, care prevede că la executarea manevrelor pe liniile amplasate pe pante în toate cazurile trebuie să se respecte măsurile de precauție (plasarea macazurilor în poziție de izolare, plasarea saboților sub unele cuple și alte măsuri), care să excludă posibilitatea ciocnirii vagoanelor decuplate cu garnitura de manevră, precum și fuga vagoanelor pe parcursurile de circulație a trenurilor sau în alte zone de manevră, a lăsat pe linia nr. 4 a stației Giurgiulești, garnitura de manevră, compusă din locomotiva de manevră ЧМЭ -3 nr. 2954 și zece vagoane cu încărcătură, fără supraveghere, care aproximativ între orele 19.00 - 21.00, la 09 decembrie 2014, s-a pornit involuntar și s-a contactat cu garnitura de manevră compusă din cinci vagoane, care sub acțiunea cantității de mișcare comunicate, s-au deplasat în josul pantei, ciocnindu-se cu vagoanele altei garnituri de manevră, care staționau pe linia nr. 5 a stației Giurgiulești, condiționând deraierea vagoanelor nr. 95175162, nr. 95718052, nr. 21556788, nr. 21561659 și nr. 66857624, prin ce a cauzat din imprudență ÎS „CFM", un prejudiciu în sumă de 170 222 MDL, ce constituie urmări grave și ÎCS „FFA Trans-Oil LTD" SRL, un prejudiciu în sumă de 36 631,33. Instanța de judecată incorect a dat apreciere probelor cauzei, prin care direct se confirmă faptul, că Mihailov Anatolie la 09.12.2014 nu se afla împreună cu mecanicul 4 Leah Anatolie la locul de muncă – locomotiva și a ignorat declarațiile martorului Popov Dumitru, care a declarat că, ajutorul său Mihailov Anatolie nu era prezent când a efectuat manevrele și în general nu l-a văzut în ziua de 09.12.2014, iar acest fapt este dovedit și prin declarațiile martorului Dorojan Gheorghe. Prin urmare, cele constatate denotă faptul că, Mihailov Anatolie a ignorat prevederile codului muncii și a lipsit de la locul de muncă nemijlocit - locomotiva ЧМЭ-3 nr. 2954, însă acest fapt nu servește temei de tragere la răspundere penală, ci este o încălcarea a prevederilor codului muncii. Or, din analiza argumentului apelantului asupra incorectitudinii stabilirii vinovăției în coroborare cu probele prezentate la dosar și învinuirea adusă lui Mihailov Anatolie, Colegiul judiciar a reținut, că instanța de fond a admis o eroare judiciară în latura penală, recunoscându-1 pe Mihailov Anatolie culpabil de o infracțiune, care nu a fost săvârșită de inculpat. Totodată, prin sentința instanței de fond a fost admisă acțiunea civilă depusă de ÎS „Calea Ferată din Moldova", fiind încasat de la Mihailov Anatolie suma prejudiciului material în mărime de 170 222 (una sută șaptezeci mii două sute douăzeci și doi) lei, însă potrivit art. 387 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, în cazul când se dă o sentință de achitare, instanța respinge acțiunea civilă dacă nu s-a constatat existența faptei incriminate sau fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Împotriva deciziei a declarat recurs ordinar procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței instanței de fond. În susținerea recursului se menționează că: - probele indicate în decizia instanței de apel nu au fost cercetate conform art. 101 Cod de procedură penală și lipsește analiza circumstanțelor cauzei; - decizia este contradictorie, deoarece în opinia instanței de apel survine răspunderea disciplinară pentru faptul că Mihailov Anatolie neîntemeiat a părăsit locul de muncă și nu a asigurat securitatea. Concomitent, deși a părăsit locul de muncă, instanța a conchis că nu este vinovat de accidentul transportului feroviar; - prejudiciul cauzat părții vătămate este deosebit de mare, se apreciază drept urmări grave și prin urmare, fapta inculpatului trebuie calificată ca infracțiune, nu ca o încălcare a regulamentului; - instanța de apel nu a dat apreciere actului cu privire la cercetarea preliminară a deraierii a celor 5 vagoane cu nr. 95175161, nr. 95187613, nr. 21561659, nr. 66857624, nr. 95718052, prin care se descrie motivul pornirii involuntare a celor 10 vagoane și ciocnirea lor cu cele 5 vagoane. 5.1. La 08.02.2017 a depus recurs ordinar și partea vătămată ÎS „Calea Ferată din Moldova”, în care a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței primei 5 instanțe, din motiv că, instanța de apel nu a apreciat probele conform art. 101 Cod de procedură penală, or, probele anexate dovedesc temeinicia acțiunii civile depuse, însă instanța eronat le-a considerat ca fiind neîntemeiate.

Asupra recursurilor declarate avocatul Eugen Chirsanov în numele inculpatului a depus referință, prin care s-a expus pentru declararea inadmisibilității acestora, pe motiv că decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul procurorului urmează a fi admis, iar recursul părții vătămate urmează a fi respins, din următoarele considerente: 7.1. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărârii redactate nu corespunde cu dispozitivul pronunțat după deliberare . Instanța de recurs examinează recursul prin prisma prevederilor art. 424 Cod de procedură penală, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat de recurent și motivelor pe care le-a indicat la argumentarea recursului ordinar și reține că, din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv cu respectarea prevederilor art. 414, 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală și nu a făcut o analiză suficientă probelor prezentate cu expunerea argumentărilor sale, iar probele administrate în cauză, nu au fost verificate și apreciate în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității lor, iar în ansamblu – în coroborare cu alte probe. În această ordine de idei, Colegiul concluzionează că, instanța de fond corect a conchis că învinuirea adusă lui Mihailov Anatolie este bazată pe probe ce confirmă vinovăția acestuia, poziție susținută de către instanța de recurs. Prima instanță a verificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele administrate în cauza penală, prin analiza profundă a acestora și coroborarea lor cu alte probe, apreciindu-le în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității fiecărei probe în parte și just a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Mihailov Anatolie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 263 alin. (2) lit. b) Cod penal. În opinia Colegiului, la baza sentinței pronunțate de prima instanță, întemeiat și argumentat au fost puse probele indicate și apreciate, care de altfel sunt pertinente, concludente și veridice, iar în ansamblu coroborează între ele și nu trezesc careva 6 dubii, pe când decizia instanței de apel cuprinde doar descrierea probelor verificate de instanța de fond a căror apreciere lipsește și care totodată, au fost puse la baza unei decizii de achitare, cu toate că instanța urma să le reaprecieze și să-și motiveze poziția întru admiterea sau respingerea acestora și astfel, ținând seama de cele menționate, instanța de recurs consideră greșită concluzia instanței de apel precum că fapta incriminată inculpatului nu a fost săvârșită de el. În aceiași ordine de idei se mai remarcă că, instanța de apel neîntemeiat la baza hotărârii de achitare a pus în exclusivitate declarațiile inculpatului și a martorilor Popov Dumitru și Dorojan Gheorghe, care în opinia sa demonstrează nevinovăția inculpatului, însă argumentul instanței de apel nu a fost confirmat și acesta va fi respins, deoarece instanța de fond a examinat toate probele prezentate de părți, a audiat inculpatul, reprezentantul părții vătămate, martorii, a cercetat materialele cauzei, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a dat o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză și corect a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 263 alin.(2) lit. b) Cod penal. Colegiul lărgit constată ca fiind neîntemeiată concluzia instanței de apel precum că, potrivit declarațiilor martorilor menționați, inculpatul Mihailov Anatolie a ignorat prevederile Codului muncii și a lipsit de la locul de muncă în momentul comiterii infracțiunii, iar acest fapt nu servește temei de tragere la răspundere penală, deoarece ultimul chiar dacă nu se afla la locul avariei, dânsul era în timpul orelor de serviciu și nu a întreprins măsuri necesare pentru a asigura siguranța traficului feroviar, iar poziția instanței de apel vine în contradictoriu cu declarațiile specialistului Fiodorov Emil și cu raportul de expertiză judiciară nr. 228/15 din 17.02.2015, care de fapt confirmă că inculpatul a comis încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a transportului feroviar încălcând cerințele pct. 7 al Regulilor de exploatare tehnică. În altă ordine de idei se menționează că, subiectul infracțiunii incriminate este unul special, deoarece persoana învinuită la momentul săvârșirii infracțiunii avea calitatea de lucrător, investit cu atribuții în vederea respectării regulilor de securitate a circulației și de exploatare a transportului feroviar, atribuții care erau și în activitatea lui Mihailov Anatolie deținând funcția de ajutor al mecanicului conform pct. 2.15 al Instrucțiunii T/0033. Componența de infracțiune prevăzută la art. 263 Cod penal este una materială, pentru calificare căreia este necesară în afară de fapta prejudiciabilă și survenirea unor consecințe prejudiciabile și astfel, reieșind din faptul că, în urma acțiunile săvârșite de către inculpat au survenit și prejudicii materiale cauzate părții vătămate, tragerea la răspundere penală a lui Mihailov Anatolie este întemeiată. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpat a celor incriminate, nu generează achitarea lui și consideră că aceasta este o metodă aleasă de el întru evitarea răspunderii penale pentru cele comise, iar 7 starea de fapt și de drept stabilită în sentință concordă cu circumstanțele constatate și probele administrate de prima instanță. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul și stabilind prezența temeiului prevăzut de art. 427 Cod de procedură penală, urmează să caseze hotărârea instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. Astfel, Colegiul reține că eroarea comisă de instanța de apel urmează a fi corectată având în vedere că apelul părții apărării greșit a fost admis, prin casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe în privința lui Mihailov Anatolie. Cât ține de pedeapsa aplicată, instanța consideră că la stabilirea acesteia instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 61,75, 90 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, de persoana inculpatului, ce se caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru și anterior nu a fost condamnat, ajungând just la concluzia că corectarea și reeducarea acestuia este posibilă prin aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia prin acordarea unui termen de probă și totodată, cu admiterea acțiunii civile. Prin urmare, Colegiul menționează că prima instanță a pronunțat o sentință legală, întemeiată și motivată și în atare situație, se concluzionează, că apelul declarat de către avocat în numele inculpatului a fost greșit admis, iar recursul declarat de procuror este întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei recurate și menținerea sentinței instanței de fond. 7.2. Referitor la recursul ordinar declarat de partea vătămată, Colegiul menționează că, în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în ordine de apel cu participarea reprezentantului părții vătămate, dispozitivul deciziei fiind pronunțat la 15.11.2016, în ședința de judecată în care participanții la proces au fost înștiințați despre termenul, ordinea de atac a deciziei și că decizia motivată va fi pronunțată la 14.12.2016, ora 14.00 (f.d. 266, vol. II), iar conform încheierii din 14.12.2016 pronunțarea încheierii integrale a fost amânată pentru 28.12.2016, ora 14.05 (f.d. 267, vol. II). Prin urmare, aceste momente certifică faptul că termenul de 30 de zile de contestare cu recurs ordinar al deciziei instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat, deoarece recursul ordinar a fost declarat la 08.02.2017 și de aceea, Colegiul penal consideră că recursul a fost depus peste termen, or, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după 8 expirarea termenului se va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel a expirat la 30.01. 2017, iar reprezentantul părții vătămate a avut reala posibilitate de a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul stabilit de lege și în această ordine de idei, Colegiul consideră, că recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, deoarece a fost declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. a), alin. (2), (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de partea vătămată ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 noiembrie 2016 și menține sentința Judecătoriei Cahul din 14 aprilie 2016, deoarece apelul a fost greșit admis, în cauza penală în privința lui Mihailov Anatolie. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 16 mai 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Guzun 9