1ra-153/2017 — art. 328 alin. 1 CP

1ra-153/2017 — art. 328 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-153/2017

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

17 ianuarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2016,

în cauza penală privindu-l pe

Neamțu Anatolie Vasile, născut la 08 martie 1966,

originar din r-nul Sîngerei s. Bobletici, domiciliat r-nul

Sîngerei s. Coșcodeni.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

Neamțu Anatolie Vasile, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 328

alin. (1) Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie

suma de 3.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

transportului pasagerilor pe un termen de 1 an.

al vagoanelor de pasageri a rezervei însoțitorilor de vagoane a ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, care conform art. 123 Cod penal, este persoană publică și căruia într-o

întreprindere de stat i se acordă permanent, prin numire drepturi și obligații în

vederea exercitării acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-

economice, învestit de întreprinderea de stat să presteze în numele acesteia servicii

publice, la 07.06.2013, în jurul orei 20.00, fiind în Gara feroviară Chișinău, situată în

mun. Chișinău, str. Piața Gării 1, depășind în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu din pct. 1.8. 2.10, 3.9, 3.17 a

Instrucțiunii însoțitorului de vagoane Л Nr. 0187 din 20.12.2005, unde este indicat,

că însoțitorul de vagon este obligat în activitatea sa să se conducă după regulile de

transport a pasagerilor, bagajelor și altor mărfuri pe cale feroviară și altor dispoziții

de lege și acte normative, în timpul îmbarcării pasagerilor în tren este obligat să

1

verifice biletele de călător, care urmează să fie păstrat la însoțitorul de vagon până

la finisarea călătoriei și ultimul duce responsabilitate de transportul pasagerilor

fără bilet și bagaj excesiv de mână, a transportat fără bilet de călătorie, pe Scripnic

Anatolie Mihail, în vagonul nr. 9 a trenului nr. 61/62, până în Federația Rusă, or.

Sanct-Petersburg, prin ce a cauzat ÎS „Calea Ferată din Moldova”, un prejudiciu în

sumă de 1.168,30 lei, ce constituie proporții considerabile.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

fapta inculpatului a fost calificată de drept în baza art. 328 alin. (1) Cod penal –

săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile, intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Neamțu

A. să fie achitat.

În motivarea apelului a invocat:

- prima instanță a aplicat incorect prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal,

deoarece nu orice salariat din cadrul întreprinderilor de stat este persoană publică,

însă doar salariatul ce se asimilează cu funcționarul public;

- însoțitorul vagoanelor de pasageri nu poate avea calitatea de persoană

publică în sensul art. 123 alin. (2) Cod penal, deoarece nu deține prerogative de a

vinde bilete de călătorie, adică nu îndeplinește funcții producătoare de efecte

juridice.

2016, a fost admis apelul declarat, fiind casată sentința, inclusiv din oficiu în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care, a fost încetat procesul penal în

privința lui Neamțu A. în baza art. 328 alin (1) Cod penal, din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii, fiind recunoscut vinovat în comiterea

contravenției prevăzute de art. 106 Cod contravențional, însă procesul

contravențional a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție de

tragere la răspundere contravențională.

la adoptarea soluției de condamnare a inculpatului în baza art. 328 alin. (1) Cod

penal, eronat a evaluat probele, deoarece fapta lui Neamțu A. nu întrunește

elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, dar constituie o

contravenție prevăzută de art. 106 Cod contravențional.

Instanța de apel a constatat, că Neamțu A. activând în funcție de însoțitor al

vagoanelor de pasageri a rezervei însoțitorilor de vagoane ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, a transportat, fără bilet de călătorie, pe Scripnic A., în vagonul nr. 9 a

trenului nr. 61/62 până în Federația Rusă, or. Sanct-Petersburg, prin ce a cauzat ÎS

„Calea Ferată din Moldova”, un prejudiciu în sumă de 1.168,30 lei.

În opinia instanței de apel, vinovăția lui Neamțu A. în comiterea contravenției

este pe deplin dovedită prin declarațiile martorilor Scripnic A., Dogocher M., Balan

A. și prin materialele cauzei și anume: procesul-verbal de ridicare din 07.07.2014

2

(f.d. 12); procesele-verbale de examinare din 10.09.2014, 04.08.2014, 08.09.2014,

30.12.2014 (f.d. 13, 15, 17, 19); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie (f.d. 32).

Reieșind din prevederile art. 2 al Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la

funcția publică și statutul funcționarului public în coraport cu prevederile alin. (1)

și (2) art. 123 Cod penal, instanța de apel a stabilit, că în speță, statutul inculpatului

nu se circumscrie conceptului de persoană publică, lipsind o condiție

indispensabilă pentru aceasta și anume, inculpatul nu exercită careva acțiuni în

scopul realizării prerogativelor de putere publică, precum și nici acțiuni

administrative de dispoziție sau organizatorico-economice, însă Neamțu A. a comis

cele imputate în îndeplinirea unor atribuții tehnice și auxiliare.

În viziunea instanței de apel, din analiza pct. 1.8, 2.10, 3.9, 3.17 a Instrucțiunii

însoțitorului de vagoane Л Nr. 0187 din 20.12.2005, unde este indicat că „însoțitorul

de vagon este obligat în activitatea sa să se conducă după regulile de transport a

pasagerilor, bagajelor și altor mărfuri pe cale feroviară, și alte dispoziții de lege și

acte normative, în timpul îmbarcării pasagerilor în tren fiind obligat să verifice

biletele de călător ce urmează să fie păstrate la însoțitorul de vagon până la

finisarea călătoriei și ultimul poartă responsabilitatea pentru transportul

pasagerilor fără bilet și de bagajul excesiv de mână”, rezultă că atribuțiile respective

nu presupun realizarea prerogativelor de putere publică și nici îndeplinirea unor

acțiuni administrative de dispoziție sau organizatorico-economice, însă atribuțiile

inculpatului reprezintă activități tehnice sau auxiliare.

În consecință, instanța de apel a notat, că inculpatul nu are statut de persoană

publică, din care considerent în cauză lipsește subiectul infracțiunii, pentru

efectuarea încadrării juridice a celor comise și imputate inculpatului în baza art. 328

alin. (1) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a constatat în acțiunile lui Neamțu A. elementele

contravenției prevăzute la art. 106 Cod contravențional, adică cauzarea de daune

materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, în cazul în care fapta nu

reprezintă o sustragere și nu întrunește elementele unei infracțiuni.

De asemenea, dat fiind faptul că contravenția a fost comisă la data de

07.06.2013, instanța de apel a încetat procesul contravențional din motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă:

- persoana care deține funcția de însoțitor al vagoanelor de pasageri în cadrul

ÎS „Calea Ferată din Moldova” are statut de persoană publică;

- instanța de apel greșit a interpretat noțiunea de persoană publică făcând

trimitere la pct. 1.8, 2.10, 3.9, 3.17 a Instrucțiunii însoțitorului de vagoane nr. 0187

din 20.12.2015.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6), 12) Cod de procedură penală.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

3

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea parțială

sau totală a hotărârii atacate, cu menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a

fost greșit admis.

Prin recursul declarat de procuror s-a invocat, că instanța de apel greșit a

interpretat faptul că persoana care deține funcția de însoțitor al vagoanelor de

pasageri în cadrul ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu are statut de persoană publică,

aspect de ilegalitate pe care Colegiul penal îl consideră ca întemeiat.

În acest context, reieșind din materialele cauzei penale supuse judecării,

instanța de recurs reține, că Neamțu A. de către organul de urmărire penală a fost

învinuit, iar de către prima instanță a fost recunoscut vinovat pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal –săvârșirea de către o persoană

publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile, intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice sau juridice.

Instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe, inclusiv din oficiu

pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care, a fost încetat procesul penal în privința lui Neamțu A. în baza art. 328 alin (1)

Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind

recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 106 Cod

contravențional, însă procesul contravențional a fost încetat din motivul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Astfel, după cum invocă recurentul, la adoptarea soluției, instanța de apel a

menționat, că inculpatul nu are statut de persoană publică, din care considerent în

cauză lipsește subiectul infracțiunii, pentru efectuarea încadrării juridice a celor

comise și imputate inculpatului în baza art. 328 alin. (1) Cod penal.

Analizând decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei constatate în

prezenta speță, Colegiul penal consideră, că soluția instanței de apel este

neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de prevederile

alin. (2) al art. 123 Cod penal, din care rezultă că prin persoană publică se înțelege

funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul

serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității

naționale și ordinii publice, alte persoană care deține grade speciale sau militare);

angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de

stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din

cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau

investită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească

activități de interes public.

În sensul dispoziției de la alin. (2) art. 123 Cod penal, angajatul întreprinderii

de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public este salariatul care

se asimilează funcționarilor publici, indiferent de nivelul ierarhic, cu excepția

salariaților care desfășoară activități auxiliare. La acest capitol, instanța de recurs

4

specifică, că noțiunea de „angajatul autorităților publice autonome sau de

reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice

de drept public” este de factură extrapenală. Deci, pe cale de consecință, angajatul

întreprinderii de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public, ca

specie a persoanei publice, constituie o identitate cu noțiunea „salariat dintr-o

întreprindere, instituție sau organizație”, considerente ce se regăsesc și în pct. 6.1 al

Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție a RM nr. 11 din 22.12.2014 „Cu privire la

aplicarea legislației referitoare la răspunderea penală pentru infracțiunile de corupție”.

La caz, potrivit ordinului nr. 32 din 15.01.1988 (f.d. 44) se atestă că inculpatul

Neamțu A., activează la filiala Întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova”,

Direcția pentru deservirea călătorilor, în calitate de însoțitor al vagoanelor de

pasageri, începând cu data de 15.01.1988. Astfel, Colegiul penal constată că,

inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii era angajat și salariat al Întreprinderii

de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

Potrivit considerentelor teoretice, pentru recunoașterea unei sau altei categorii

de persoane ca fiind persoane publice, are importanță caracterul acțiunilor pe care

acestea le îndeplinesc. De aceea, pentru a atesta comiterea infracțiunii specificate la

alin. (1) art. 328 Cod penal, este decisiv de a stabili dacă făptuitorul a exercitat

tocmai atribuții ale persoanei publice și nu acțiuni de natură profesională.

Drept urmare, celor menționate mai sus, instanța de recurs relevă prevederile

art. 3 al Codului transportului feroviar, unde este stipulat, că transport feroviar este

tipul de transport public care reprezintă un complex tehnologic de producție

unitar, cu întreprinderi și instituții cu menire de producție și socială, a cărui

administrare de stat este exercitată de către organul administrației publice centrale

în domeniul transportului, iar potrivit art. 7 al aceluiași Cod, conducerea,

administrarea și reglementarea activității transportului feroviar se realizează,

conform legislației în vigoare, de către organul de specialitate al administrației

publice centrale - Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, în limitele

competenței sale. Administrarea procesului de transportare se efectuează nemijlocit

de către întreprinderile care desfășoară acest gen de activitate.

Conform art. 5 al Legii menționate supra, Calea ferată reprezintă o structură

publică de interes statal. Întreprinderea principală de transport feroviar în

Republica Moldova este Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, care

administrează activitatea de producție și financiară a subdiviziunilor structurale

autonome ce practică transportul pe cale ferată, precum și coordonează lucrul altor

întreprinderi, organizații și instituții de transport feroviar care asigură funcționarea

acesteia. Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” își desfășoară

activitatea pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Ea este condusă de organul de

specialitate al administrației publice centrale.

Din prevederile legale enunțate, Colegiul penal conchide, că prestarea

serviciilor de transport feroviar este un serviciu public, iar întreprinderea

principală de transport feroviar în Republica Moldova este Întreprinderea de Stat

„Calea Ferată din Moldova”, ce poate fi asimilată unei autorități publice.

Potrivit ordinului Ministerului Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor nr.

83 din 28.04.2005 privind aprobarea Regulamentului transportului de călători,

5

bagaje și mesagerii pe calea ferată, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din

Moldova” (CFM), în procesul organizării transportului de călători prin stațiile

feroviare și punctele de oprire, deschise pentru executarea operațiunilor comerciale

de transportare a călătorilor, bagajelor și mesageriilor, se va conduce de prevederile

Regulamentului transportului de călători, bagaje și mesagerii pe calea ferată.

Respectiv, în cazul de față, inculpatul fiind angajat în calitate de însoțitor al

vagoanelor de pasageri a Direcției pentru deservirea călătorilor, filiala

Întreprinderii de stat „Calea Ferată din Moldova”, potrivit pct. 1.8, 2.10, 3.9, 3.17 a

Instrucțiunii însoțitorului de vagoane Л Nr. 0187 din 20.12.2005, era obligat în

activitatea sa să se conducă după regulile de transport a pasagerilor, bagajelor și

altor mărfuri pe cale feroviară, și alte dispoziții de lege și acte normative, în timpul

îmbarcării pasagerilor în tren fiind obligat să verifice biletele de călător care

urmează să fie păstrate la însoțitorul de vagon până la finisarea călătoriei și ultimul

poartă responsabilitatea pentru transportul pasagerilor fără bilet și de bagajul

excesiv de mână.

Deci, pe cale de consecință, instanța de recurs statuează, că instanța de apel a

menționat că inculpatul face parte din personalul administrativ-tehnic, însă nu a

luat în considerație faptul, că de felul cum își exercită atribuțiile și obligațiile

angajatul în calitate de însoțitor al vagoanelor de pasageri, depinde calitatea

activității și serviciilor transportului feroviar care pot fi asimilate serviciilor publice,

cum ar fi în cazul dat: organizarea transportului de călători. Iar, în caz de depășire a

limitelor atribuțiilor acordate prin lege a angajatului, salariatului responsabil de

acest segment de prestații sociale, conduce la înrăutățirea calității deservirii

călătorilor, de asemenea va influența asupra dezvoltării transportului pe cale ferată

și crearea unei imagini negative a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din

Moldova”, condusă exclusiv de organul de specialitate al administrației publice

centrale - Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor, ca fiind principala

întreprindere de transport feroviar în Republica Moldova, deci în cele din urmă

este afectată imaginea statului ca regulator a activității transportului feroviar public

și creșterea economiei statului.

Consecvent celor expuse, în prezenta speță, în opinia Colegiului în acord cu

concluziile primei instanțe, funcția deținută de către inculpat și anume însoțitor al

vagoanelor de pasageri în cadrul unei întreprinderi de stat, este incidentă categoriei

de persoană publică, în sensul dispozițiilor alin. (2) art. 123 Cod penal. Prin urmare,

instanța de recurs învederând prevederile legale menționate mai sus reține, că

inculpatul Neamțu A. în prezenta speță, este subiect al infracțiunii imputate și

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal.

Mai mult ca atât, instanța de recurs atrage atenția asupra faptului că Neamțu

A. în cadrul ședinței de judecată în prima instanță a depus cerere prin care a

solicitat examinarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală (f.d. 91), astfel în situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art.

3641 Cod de procedură penală, instanța de apel era obligată să verifice în principiu

îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală

și nu putea reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decât cea reținută

în rechizitoriu și de către prima instanță (pct. 30 a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de

6

Justiție a RM nr. 13 din 16.12.2013 „Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală de către instanțele judecătorești”).

Instanța de recurs, în temeiul celor enunțate mai sus, consideră că prima

instanță a reținut corect starea de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică

a faptelor comise de către Neamțu A. și a dispus întemeiat condamnarea ultimului

în baza art. 328 alin. (1) Cod penal și anume – săvârșirea de către o persoană

publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile,

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

La fel, Colegiul penal lărgit consideră, că prima instanță a realizat o

individualizare corectă a pedepsei, în corespundere cu prevederile art. art. 7, 61, 75

Cod penal, fiind motivată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată

fiind legală și întemeiată.

Rezumând cele expuse, prevederile pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, invocate de recurent, și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, fiind stabilite erorile de drept invocate de către procuror.

În contextul celor statuate, Colegiul atestă că sentința este legală și întemeiată,

motiv pentru care se apreciază, că apelul declarat de avocatul Blanovschii V. greșit

a fost admis, din care considerente decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu

menținerea sentinței adoptată de prima instanță, în privința lui Neamțu A.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile, se casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Neamțu Anatolie Vasile, cu menținerea sentinței Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 22 martie 2016, prin care acesta a fost condamnat în baza art. 328 alin.

(1) Cod penal, la amendă în mărime de 150 unități convenționale, ce constituie

suma de 3.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

transportului pasagerilor pe un termen de 1 an. Dispozițiile sentinței referitoare la

corpurile delicte, la fel se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 07 februarie 2017.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

7