1ra-1587/18 — art.309-1 alin.3 lit.c, e CP

1ra-1587/18 — art.309-1 alin.3 lit.c, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1587/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 noiembrie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Elena Covalenco,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun, Iurie Bejenaru,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2018, declarat de către

avocatul Medeleanu Roman în numele inculpaților

Guzun Grigore XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXX

și

Cebotari Vitalie XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

11.05.2017 - 07.05.2018;

11.07.2018 - 20.11.2018.

C O N S T A T Ă:

Grigore și Cebotari Vitalie au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.3091

alin.(3) lit.c), e) Cod penal la câte 5 ani închisoare, pentru fiecare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

Prin aceiași sentință a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.3091 alin.(3) lit.c), e) Cod penal, Bazatin Vitalie, pe motiv că în

acțiunile acestuia nu s-a constatat existența faptului infracțiunii, în privința căruia

hotărârea nu se contestă.

- Cebotari Vitalie, activând în funcția de inspector al poliției criminale a

Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani al CGP mun.Chișinău, conform

ordinului de numire în funcție nr.26EF din 06.06.2008, emis de către Ministrul

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană cu funcție de răspundere,

căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și obligații

în vederea prevenirii, curmării și descoperirii infracțiunilor, contrar obligațiilor și

interdicțiilor impuse de funcția deținută, a încălcat grav cerințele art.3 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art.24

alin.(2) din Constituție, art.1, 2 pct.2), 4), art.12 pct.1), art.14 și 15 din Legea cu

privire la poliție nr.416-X1I din 18.12.1990, pct.16 lit.a), b) din Codul de etică și

deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.481 din 10.05.2006 și

atribuțiile funcționale stipulate în fișa postului funcției deținute, conform cărora, în

activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un

1

garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime,

depășirea de către colaboratorii poliției a atribuțiilor lor în ceea ce privește aplicarea

forței atrage după sine răspunderea prevăzută de lege, iar fiecare colaborator al

poliției, pe întreg teritoriul R.Moldova, indiferent de funcția pe care o deține, de locul

în care se află în timpul sau în afara orelor de program, este dator să procedeze în

conformitate cu atribuțiile stabilite prin această lege, cu scopul de a obține de la

Curoglu Igor informații și mărturisiri cu privire la maltratarea și extorcarea banilor de

la Verdeș Alexandru, de a-1 pedepsi pentru fapta ilicită, de comiterea căreia îl bănuia,

de a-1 intimida și de a face presiune asupra acestuia, i-a provocat, în mod intenționat,

dureri și suferințe puternice fizice și psihice, acțiuni de tortură, în următoarele

circumstanțe:

La data de 28 martie 2010, după orele amiezii, Cebotari Vitalie, fiind în

înțelegere prealabilă și de comun acord cu inspectorul Secției poliție criminală a

Comisariatului de poliție Buiucani, mun.Chișinău, Guzun Grigore și stagiarul pentru

funcția de inspector operativ al poliției criminale a Comisariatului de poliție Buiucani,

mun.Chișinău, Bazatin Vitalie a organizat aducerea lui Curoglu Igor în incinta

Comisariatului de poliție a sectorului Buiucani mun.Chișinău (după cum se numea la

acel moment), în vederea chestionării lui pe marginea cazului de șantaj și extorcare a

sumei de 500 euro de la Verdeș Alexandru, care ar fi avut loc la 27 martie 2010 în

sect.Centru al mun.Chișinău. Fiind luat în biroul de serviciu al lui Cebotari Vitalie din

incinta Comisariatului de poliție Buiucani, mun.Chișinău, Cebotari Vitalie, dându-și

seama că prin acțiunile sale provoacă unei persoane dureri și suferințe puternice fizice

și dorind aceasta, cu scopul de a obține de la Curoglu Igor, informații, mărturisiri și

respectiv de a-1 pedepsi pentru actul pe care l-ar fi comis, bănuindu-l de acțiuni ilicite

în privința lui Verdeș Alexandru, i-a aplicat acestuia un șir de lovituri cu palmele

peste față, după care l-a pus pe Curoglu Igor cu fața la perete, cu picioarele desfăcute

și i-a aplicat mai multe lovituri cu picioarele în zona interioară a membrelor

inferioare, provocându-i în mod intenționat dureri și suferințe puternice, fizice și

psihice.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, Cebotari Vitalie, văzând că Curoglu Igor

refuză să semneze o declarație din numele său, urmărind scopul înjosirii și înfrângerii

rezistenței fizice și psihice a acestuia, a scos dintr-un cuier confecționat din metal, ce

se afla în birou, țeava acestuia și i-a aplicat ultimului un șir de lovituri în regiunea

pieptului, după care, având intenția cauzării unei dureri și suferințe fizice, în scopul

umilirii persoanei și creării acestuia unui sentiment de inferioritate, l-a așezat pe

scaun, obligându-1 să întindă mâinile pe masa, lovindu-l de câteva ori cu dosul unei

rigle confecționate din metal peste degetele mâinilor.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.690/D din 25.03.2013, lui

Curoglu Igor i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, caracterizate prin:

echimoze pe membrele inferioare, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice

repetate a unui obiect contondent dur de formă cilindrică (posibil cu un baston de

cauciuc). Conform concluziilor expertului, leziunile corporale constatate la partea

vătămată: echimozele de la nivelul fețelor interne ale coapselor, conform

„Protocolului de la Istanbul”, sunt în corelație diagnostică cu metodele de formare

descrise de către partea vătămată.

Totodată, potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie

nr.228a-2014, s-a stabilit că, în rezultatul acțiunilor de tortură, Curoglu Igor a suportat

traumă psihologică de intensitate ușoară, care din spusele acestuia s-au manifestat prin

2

cefalee, dereglări de somn, anxietate sporită, hipervigilență, tensionare, instabilitate

emoțională și scăderea nivelului de autoapreciere, tabloul clinic psihologic fiind în

concordanță cu alegațiile numitului despre tortură.

- Guzun Grigore, activând în funcția de inspector al poliției criminale al Secției

de poliție orășelul Durlești a Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani al CGP

mun.Chișinău, conform ordinului de numire în funcție nr.282EF din 23.06.2009, emis

de către Ministrul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, fiind persoană cu funcție

de răspundere, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate permanent

drepturi și obligații în vederea prevenirii, curmării și descoperirii infracțiunilor,

contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a încălcat grav cerințele

art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, art.24 alin.(2) din Constituție, art.1, art.2 pct.2), 4), art.12 pct.1), art.14

și 15 din Legea cu privire la poliție nr.416-X1I din 18.12.1990, pct.16 lit.a), b) din

Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.481

din 10.05.2006 și atribuțiile funcționale stipulate în fișa postului funcției deținute,

conform cărora, în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității

cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și

intereselor lor legitime, depășirea de către colaboratorii poliției a atribuțiilor lor în

ceea ce privește aplicarea forței atrage după sine răspunderea prevăzută de lege, iar

fiecare colaborator al poliției, pe întreg teritoriul R.Moldova, indiferent de funcția pe

care o deține, de locul în care se află în timpul sau în afara orelor de program, este

dator să procedeze în conformitate cu atribuțiile stabilite prin această lege, cu scopul

de a obține de la Curoglu Igor informații și mărturisiri cu privire la maltratarea și

extorcarea banilor de la Verdeș Alexandru, de a-1 pedepsi pentru fapta ilicită, de

comiterea căreia îl bănuia, de a-1 intimida și de a face presiune asupra acestuia, i-a

provocat, în mod intenționat, dureri și suferințe puternice fizice și psihice, acțiuni de

tortură, în următoarele circumstanțe:

La data de 28 martie 2010, după orele amiezii, Guzun Grigore, fiind în

înțelegere prealabilă și de comun acord cu inspectorul Secției poliție criminală a

Comisariatului de poliție Buiucani, mun.Chișinău, Cebotari Vitalie și stagiarul pentru

funcția de inspector operativ al poliției criminale a Comisariatului de poliție Buiucani,

mun.Chișinău, Bazatin Vitalie a organizat aducerea lui Curoglu Igor în incinta

Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani, mun.Chișinău (după cum se numea la

acel moment), în vederea chestionării lui pe marginea cazului de șantaj și extorcare a

sumei de 500 euro de la Verdeș Alexandru, care ar fi avut loc la 27 martie 2010, în

sect.Centru al mun.Chișinău. Guzun Grigore, dându-și seama că prin acțiunile sale

provoacă unei persoane dureri și suferințe puternice fizice și dorind aceasta, cu scopul

de a obține de la Curoglu Igor, informații, mărturisiri și respectiv de a-1 pedepsi

pentru actul pe care l-ar fi comis, bănuindu-l de acțiuni ilicite în privința lui Verdeș

Alexandru, i-a aplicat acestuia un șir de lovituri cu picioarele în zona interioară a

membrelor inferioare, în timp ce Curoglu Igor stătea cu fața la perete și picioarele

depărtate.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.690/D din 25.03.2013, lui

Curoglu Igor i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, caracterizate prin:

echimoze pe membrele inferioare, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice

repetate a unui obiect contondent dur de formă cilindrică (posibil cu un baston de

cauciuc). Conform concluziilor expertului, leziunile corporale constatate la partea

vătămată: echimozele de la nivelul fețelor interne ale coapselor, conform

3

„Protocolului de la Istanbul”, sunt în corelație diagnostică cu metodele de formare

descrise de către partea vătămată.

Totodată, potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie

nr.228a-2014, s-a stabilit că, în rezultatul acțiunilor de tortură, Curoglu Igor a suportat

traumă psihologică de intensitate ușoară, care din spusele acestuia s-au manifestat prin

cefalee, dereglări de somn, anxietate sporită, hipervigilență, tensionare, instabilitate

emoțională și scăderea nivelului de autoapreciere, tabloul clinic psihologic fiind în

concordanță cu alegațiile numitului despre tortură.

De către organul de urmărire penală, inculpatul Bazatin Vitalie a fost învinuit

de faptul că, efectuând stagierea la CPs Buiucani a CGP mun. Chișinău, pentru funcția

de inspector al poliției criminale acționând cu titlul oficial fiind cunoscut cu Cebotari

Vitalie și Guzun Grigore, și știind că ultimii activează în calitate de inspectori ai

Secției politie criminală a CPs Buiucani, conștientizând că Cebotari Vitalie și Guzun

Grigore sunt persoane cu funcție de răspundere, punând la cale săvârșirea împreună cu

ultimii a unor acțiuni de tortură, le-a acordat sprijin și chiar a contribuit activ la

executarea actelor criminale, acționând împreună și de comun acord.

Astfel, Bazatin Vitalie împreună cu Cebotari Vitalie și Guzun Grigore au

încălcat grav cerințele art. 3 CEDO adoptată la Roma la 04.11.1950, art. 24 alin. (2)

din Constituția R.Moldova, cu scopul de a obține de la Curoglu Igor informații și

mărturisiri cu privire la maltratarea și extorcarea banilor de la cet. Verdeș Alexandru,

de a-l pedepsi pentru fapta ilicită, de comiterea căreia îl bănuia, de a-l intimida și de a

face presiune asupra acestuia, i-a provocat, în mod intenționat, dureri și suferințe

puternice fizice și psihice lui Curoglu Igor, acțiuni de tortură, în următoarele

circumstanțe:

La 28.03.2010, aproximativ după orele amiezii, Bazatin Vitalie, fiind în

înțelegere prealabilă și de comun acord cu inspectorii Secției poliție criminală a CPs

Buiucani, mun. Chișinău, Guzun Grigore și Cebotari Vitalie a organizat aducerea lui

Curoglu Igor în incinta CPs Buiucani (după cum se numea la acel moment) mun.

Chișinău în vederea chestionării lui pe marginea cazului de șantaj și extorcare a sumei

de 500 euro de la Verdeș Alexandru, care ar fi avut loc la 27.03.2010 în sect. Centru

al mun. Chișinău. Fiind luat în biroul de serviciu al lui Cebotari V. din incinta CPs

Buiucani, amplasat în mun.Chișinău str.Calea Ieșilor, 12, Cebotari Vitalie dându-și

seama că prin acțiunile sale provoacă unei persoane dureri și suferințe puternice fizice

și dorind aceasta, cu scopul de a obține de la Curoglu Igor informații, mărturisiri și

respectiv de a-l pedepsi pentru actul pe care l-ar fi comis, bănuindu-l de acțiuni ilicite

în privința lui Verdeș Alexandru i-a aplicat acestuia un șir de lovituri cu palmele peste

față, după care l-a pus pe Curoglu Igor cu fața la perete, cu picioarele desfăcute și i-a

aplicat mai multe lovituri cu picioarele în zona interioară a membrelor inferioare,

provocându-i în mod intenționat dureri și suferințe puternice, fizice și psihice.

În continuarea acțiunilor sale ilegale Bazatin Vitalie văzând că Curoglu Igor

refuză să semneze o declarație din numele său, urmărind scopul înjosirii și înfrângerii

rezistenței fizice și psihice a acestuia, a scos dintr-un cuier confecționat din metal ce

se afla în birou țeava acestuia și i-a aplicat ultimului un șir de lovituri în regiunea

pieptului, după care având intenția cauzării unei dureri și suferințe fizice, în scopul

umilirii persoanei și creării acestuia unui sentiment de inferioritate, l-a așezat pe

Curoglu Igor pe scaun, obligându-l să întindă mâinile pe masă, lovindu-l de câteva ori

cu dosul unei rigle confecționate din metal peste degetele mâinilor.

4

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.690/D din 25.03.2013, lui

Curoglu Igor i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, caracterizate prin:

echimoze pe membrele inferioare, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice

repetate a unui obiect contondent dur de formă cilindrică (posibil cu un baston de

cauciuc). Conform concluziilor expertului, leziunile corporale constatate la partea

vătămată: echimozele de la nivelul fețelor interne ale coapselor, conform

„Protocolului de la Istanbul”, sunt în corelație diagnostică cu metodele de formare

descrise de către partea vătămată.

Totodată, potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie

nr.228a-2014 s-a stabilit că în rezultatul acțiunilor de tortură, Curoglu Igor a suportat

o traumă psihologică de intensitate ușoară, tabloul clinic psihologic fiind în

concordanță cu alegațiile lui Curoglu Igor despre tortură.

- procuror, care a solicitat casarea acesteia în partea achitării lui V.Bazatin,

rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care acesta să fie recunoscut vinovat și condamnat

în baza art.3091 alin.(3) lit.c), e) Cod penal la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani, cu

executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis, invocând că instanța a

apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei;

- avocatul I.Gherțescu în numele inculpaților și inculpații, care au solicitat

casarea acesteia în partea condamnării acestora, rejudecarea cauzei în această parte și

pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

V.Cebotari și G.Guzun să fie achitați de sub învinuirea de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.3091 alin.(3) lit.c), e) Cod penal, pe motiv că fapta nu constituie

infracțiune, invocând că nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate; - faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța a apreciat eronat probele și

circumstanțele cauzei; - nu a înlăturat divergențele din declarațiile părții vătămate și

ale martorilor; - nu și-a motivat soluția pronunțată prin prisma probelor prezentate, ci

doar le-a enumerat pe cele ale acuzării; - sentința de condamnare se bazează exclusiv

pe declarațiile martorului Gh.Curoglu, care este tatăl părții vătămate, - nu a ținut cont

de declarațiile martorului A.Verdeș; - nu este clar care anume probe stau la baza

condamnării lui V.Cebotari; - instanța nu a luat în considerare că potrivit procesului-

verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 28.01.2018, partea vătămată a

declarat că G.Guzun a fost cel mai liniștit dintre colaboratorii de poliție și că în timp

ce s-a aflat în comisariat nu a fost maltratat de către acesta; - instanța nu a luat în

considerare argumentele plângerii părții vătămate, în baza căreia a fost pornită

urmărirea penală; - instanța a încălcat principiul prezumției nevinovăției,

contradictorialității și a accesului liber la justiție.

2016, apelul declarat de către procuror a fost respins ca nefondat, iar apelurile

declarate de avocatul I.Gherțescu în numele inculpaților și inculpați au fost admise,

casată sentința în partea stabilirii pedepsei lui G.Guzun și V.Cebotari, rejudecată

cauza în această parte și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care G.Guzun și V.Cebotari au fost condamnați în baza art.3091

alin.(3) lit.c), e) Cod penal la câte 5 ani închisoare, pentru fiecare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de 5 ani, iar în

5

temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată pe o

perioadă de probațiune de 3 ani, pentru fiecare.

Instanța de apel a indicat că prima instanță a dat apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei, examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia

privind vinovăția inculpaților V.Cebotari și G.Guzun de comiterea infracțiunii

imputate, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, fiind întrunite elementele

constitutive ale acestei infracțiuni, totodată, corect achitându-l pe V.Bazatin, pe motiv

că în acțiunile acestuia nu s-a constatat existența faptului infracțiunii.

Instanța de apel a constatat ca fiind demonstrat cu certitudine că acțiunile

inculpaților V.Cebotari și G.Guzun au fost îndreptate anume în scopul înfrângerii

rezistenței părții vătămate Ig.Curoglu, pentru a-l impune pe acesta să-și recunoască

vina, având scopul de a impune prin asemenea procedee descoperirea unei presupuse

infracțiuni.

De asemenea, instanța de apel a reținut că prima instanță a examinat cauza

minuțios, multilateral, sub toate aspectele și în baza tuturor probelor administrate, iar

motivele invocate de către acuzare privind faptul că prima instanță greșit a dispus

achitarea lui V.Bazatin le-a apreciat drept neîntemeiate, or, acuzatorul nu a prezentat

probe ce ar confirma că numitul ar fi comis infracțiunea impută.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpaților V.Cebotari și G.Guzun,

instanța de apel, ținând cont de prevederile art.6, 7, 61, 75, 76 Cod penal, de lipsa

circumstanțelor agravante, de faptul că infracțiunea imputată face parte din categoria

celor grave, de personalitatea inculpaților și vârsta lor, că se caracterizează pozitiv, nu

au antecedente penale, iar V.Cebotari are un copil minor la întreținere, a conchis că

față de inculpați pot fi aplicate prevederile art.90 Cod penal, suspendarea condiționată

a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune.

invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pe motiv că

instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei; - nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel; - eronat a menținut sentința în partea achitării

inculpatului V.Bazatin; - nu s-a clarificat care este motivul achitării acestuia, precum

și greșit a făcut referire la motivul statuat la art.390 alin.(1) pct.1) Cod de procedură

penală; - nu a dat deplină eficiență prevederilor art.75 Cod penal și eronat a aplicat

față de inculpații V.Cebotari și G.Guzun prevederile art.90 Cod penal, stabilindu-le o

pedeapsă prea blândă.

2017, recursul procurorului a fost admis, casată total decizia instanței de apel și

trimisă cauza penală spre rejudecare în aceiași instanță de apel.

În motivarea deciziei, instanța de recurs a constatat că instanța de apel, la

adoptarea soluției de menținere a sentinței în partea achitării lui V.Bazatin, pripit a

reținut prevederile stipulate în art.390 Cod de procedură penală, or, prima instanță a

constatat că organul de urmărire penală nu a administrat probe ce ar demonstra că

V.Bazatin ar avea calitatea de subiect al infracțiunii de tortură, însă art.390 alin.(1)

Cod de procedură penală, la care face trimitere instanța, nu prevede un astfel de

motiv, ci motivul „nu s-a constatat existența faptei infracțiunii”, care, la rândul său, nu

6

este aplicabil speței, având în vedere că instanța de fapt a constatat existența faptei

infracțiunii, reținând că nu a fost comisă de inculpat.

De asemenea, instanța a reținut drept temei și faptul că inculpatul nu este

subiect al infracțiunii (art.390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală - fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii), totuși, la constatarea faptei

inculpaților V.Cebotari și G.Guzun a reținut că fapta imputată acestora a fost comisă

în complicitate, indicându-l inclusiv pe V.Bazatin. În acest caz, instanța urma să-l

recunoască vinovat de săvârșirea faptei prevăzute de art.42 alin.(5), 3091 alin.(3) lit.c),

e) Cod penal, nefiind necesar ca inculpatul V.Bazatin să întrunească toate condițiile

pentru a avea calitatea de subiect al răspunderii penale pentru fapta prevăzută la

art.3091 Cod penal, fiind suficientă doar constatarea cu privire la complicitatea lui.

Prin urmare, instanța de recurs a stabilit că instanța de apel urma să desființeze

sentința în partea respectivă și, în conformitate cu prevederile art.415 alin.(1) pct.2)

Cod de procedură penală, să pronunțe o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, fiind obligată să respecte dispozițiile art.385 și 394 Cod de procedură

penală.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpaților V.Cebotari și G.Guzun, instanța de

recurs a considerat că instanța de apel a aplicat pripit față de inculpați prevederile

art.90 Cod penal, deoarece aceleași circumstanțe și împrejurări au fost reținute și la

aplicarea termenului pedepsei minime cu închisoare prevăzută de norma imputată,

ceea ce indică că acelorași situații de drept le-au fost acordate o dublă valență juridică.

Astfel, instanța de recurs a conchis că, în partea individualizării pedepsei,

concluziile instanței de apel nu au fost suficient de clare și motivate.

fost admise apelurile declarate de către procuror, avocatul I.Gherțescu în numele

inculpaților V.Cebotari, G.Guzun și inculpați, inclusiv din oficiu, conform

prevederilor art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, casată sentința în partea

descriptivă constatatoare și în partea achitării lui V.Bazatin, și pronunțată în această

parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

V.Bazatin a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42

alin.(5), art.3091 alin.(3) lit.c) și e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de

inculpat. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

Instanța de apel a constatat că Cebotari Vitalie, activând în funcția de inspector

al poliției criminale a Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani al CGP

mun.Chișinău, conform ordinului de numire în funcție nr.26EF din 06.06.2008, emis

de către Ministrul Afacerilor Interne al R.Moldova, fiind persoană cu funcție de

răspundere, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi

și obligații în vederea prevenirii, curmării și descoperirii infracțiunilor, contrar

obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a încălcat grav cerințele art.3

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, art.24 alin.(2) din Constituție, art.1, 2 pct.2), 4), art.12 pct.1), art.14 și

15 din Legea cu privire la poliție nr.416-X1I din 18.12.1990, pct.16 lit.a), b) din

Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.481

din 10.05.2006 și atribuțiile funcționale stipulate în fișa postului funcției deținute,

conform cărora, în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității

cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și

intereselor lor legitime, depășirea de către colaboratorii poliției a atribuțiilor lor în

ceea ce privește aplicarea forței atrage după sine răspunderea prevăzută de lege, iar

7

fiecare colaborator al poliției, pe întreg teritoriul R.Moldova, indiferent de funcția pe

care o deține, de locul în care se află în timpul sau în afara orelor de program, este

dator să procedeze în conformitate cu atribuțiile stabilite prin această lege, cu scopul

de a obține de la Curoglu Igor informații și mărturisiri cu privire la maltratarea și

extorcarea banilor de la Verdeș Alexandru, de a-1 pedepsi pentru fapta ilicită, de

comiterea căreia îl bănuia, de a-1 intimida și de a face presiune asupra acestuia, i-a

provocat, în mod intenționat, dureri și suferințe puternice fizice și psihice, acțiuni de

tortură, în următoarele circumstanțe:

La data de 28 martie 2010, după orele amiezii, Cebotari Vitalie, fiind în

înțelegere prealabilă și de comun acord cu inspectorul Secției poliție criminală a

Comisariatului de poliție Buiucani, mun.Chișinău, Guzun Grigore a organizat

aducerea lui Curoglu Igor în incinta Comisariatului de poliție a sectorului Buiucani

mun.Chișinău (după cum se numea la acel moment), în vederea chestionării lui pe

marginea cazului de șantaj și extorcare a sumei de 500 euro de la Verdeș Alexandru,

care ar fi avut loc la 27 martie 2010 în sect.Centru al mun.Chișinău. Fiind luat în

biroul de serviciu al lui Cebotari Vitalie din incinta Comisariatului de poliție

Buiucani, mun.Chișinău, Cebotari Vitalie, dându-și seama că prin acțiunile sale

provoacă unei persoane dureri și suferințe puternice fizice și dorind aceasta, cu scopul

de a obține de la Curoglu Igor, informații, mărturisiri și respectiv de a-1 pedepsi

pentru actul pe care l-ar fi comis, bănuindu-l de acțiuni ilicite în privința lui Verdeș

Alexandru, i-a aplicat acestuia un șir de lovituri cu palmele peste față, după care l-a

pus pe Curoglu Igor cu fața la perete, cu picioarele desfăcute și i-a aplicat mai multe

lovituri cu picioarele în zona interioară a membrelor inferioare, provocându-i în mod

intenționat dureri și suferințe puternice, fizice și psihice.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, Cebotari Vitalie, văzând că Curoglu Igor

refuză să semneze o declarație din numele său, urmărind scopul înjosirii și înfrângerii

rezistenței fizice și psihice a acestuia, a scos dintr-un cuier confecționat din metal, ce

se afla în birou, țeava acestuia și i-a aplicat ultimului un șir de lovituri în regiunea

pieptului, după care, având intenția cauzării unei dureri și suferințe fizice, în scopul

umilirii persoanei și creării acestuia unui sentiment de inferioritate, l-a așezat pe

scaun, obligându-1 să întindă mâinile pe masa, lovindu-l de câteva ori cu dosul unei

rigle confecționate din metal peste degetele mâinilor.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.690/D din 25.03.2013, lui

Curoglu Igor i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, caracterizate prin:

echimoze pe membrele inferioare, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice

repetate a unui obiect contondent dur de formă cilindrică (posibil cu un baston de

cauciuc). Conform concluziilor expertului, leziunile corporale constatate la partea

vătămată: echimozele de la nivelul fețelor interne ale coapselor, conform

„Protocolului de la Istanbul”, sunt în corelație diagnostică cu metodele de formare

descrise de către partea vătămată.

Totodată, potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie

nr.228a-2014, s-a stabilit că, în rezultatul acțiunilor de tortură, Curoglu Igor a suportat

traumă psihologică de intensitate ușoară, care din spusele acestuia s-au manifestat prin

cefalee, dereglări de somn, anxietate sporită, hipervigilență, tensionare, instabilitate

emoțională și scăderea nivelului de autoapreciere, tabloul clinic psihologic fiind în

concordanță cu alegațiile numitului despre tortură.

Guzun Grigore, activând în funcția de inspector al poliției criminale al Secției

de poliție orășelul Durlești a Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani al CGP

8

mun.Chișinău, conform ordinului de numire în funcție nr.282EF din 23.06.2009, emis

de către Ministrul Afacerilor Interne al R.Moldova, fiind persoană cu funcție de

răspundere, căreia prin numire și stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi

și obligații în vederea prevenirii, curmării și descoperirii infracțiunilor, contrar

obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a încălcat grav cerințele art.3

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, art.24 alin.(2) din Constituție, art.1, art.2 pct.2), 4), art.12 pct.1), art.14

și 15 din Legea cu privire la poliție nr.416-X1I din 18.12.1990, pct.16 lit.a), b) din

Codul de etică și deontologie al polițistului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.481

din 10.05.2006 și atribuțiile funcționale stipulate în fișa postului funcției deținute,

conform cărora, în activitatea sa poliția mizează pe respectarea personalității

cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și

intereselor lor legitime, depășirea de către colaboratorii poliției a atribuțiilor lor în

ceea ce privește aplicarea forței atrage după sine răspunderea prevăzută de lege, iar

fiecare colaborator al poliției, pe întreg teritoriul R.Moldova, indiferent de funcția pe

care o deține, de locul în care se află în timpul sau în afara orelor de program, este

dator să procedeze în conformitate cu atribuțiile stabilite prin această lege, cu scopul

de a obține de la Curoglu Igor informații și mărturisiri cu privire la maltratarea și

extorcarea banilor de la Verdeș Alexandru, de a-1 pedepsi pentru fapta ilicită, de

comiterea căreia îl bănuia, de a-1 intimida și de a face presiune asupra acestuia, i-a

provocat, în mod intenționat, dureri și suferințe puternice fizice și psihice, acțiuni de

tortură, în următoarele circumstanțe:

La data de 28 martie 2010, după orele amiezii, Guzun Grigore, fiind în

înțelegere prealabilă și de comun acord cu inspectorul Secției poliție criminală a

Comisariatului de poliție Buiucani, mun.Chișinău, Cebotari Vitalie a organizat

aducerea lui Curoglu Igor în incinta Comisariatului de poliție al sectorului Buiucani,

mun.Chișinău (după cum se numea la acel moment), în vederea chestionării lui pe

marginea cazului de șantaj și extorcare a sumei de 500 euro de la Verdeș Alexandru,

care ar fi avut loc la 27 martie 2010, în sect.Centru al mun.Chișinău. Guzun Grigore,

dându-și seama că prin acțiunile sale provoacă unei persoane dureri și suferințe

puternice fizice și dorind aceasta, cu scopul de a obține de la Curoglu Igor, informații,

mărturisiri și respectiv de a-1 pedepsi pentru actul pe care l-ar fi comis, bănuindu-l de

acțiuni ilicite în privința lui Verdeș Alexandru, i-a aplicat acestuia un șir de lovituri cu

picioarele în zona interioară a membrelor inferioare, în timp ce Curoglu Igor stătea cu

fața la perete și picioarele depărtate.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.690/D din 25.03.2013, lui

Curoglu Igor i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, caracterizate prin:

echimoze pe membrele inferioare, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice

repetate a unui obiect contondent dur de formă cilindrică (posibil cu un baston de

cauciuc). Conform concluziilor expertului, leziunile corporale constatate la partea

vătămată: echimozele de la nivelul fețelor interne ale coapselor, conform

„Protocolului de la Istanbul”, sunt în corelație diagnostică cu metodele de formare

descrise de către partea vătămată.

Totodată, potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie

nr.228a-2014, s-a stabilit că, în rezultatul acțiunilor de tortură, Curoglu Igor a suportat

traumă psihologică de intensitate ușoară, care din spusele acestuia s-au manifestat prin

cefalee, dereglări de somn, anxietate sporită, hipervigilență, tensionare, instabilitate

9

emoțională și scăderea nivelului de autoapreciere, tabloul clinic psihologic fiind în

concordanță cu alegațiile numitului despre tortură.

De către organul de urmărire penală, inculpatul Bazatin Vitalie a fost învinuit

de faptul că, efectuând stagierea la CPs Buiucani a CGP mun.Chișinău, pentru funcția

de inspector al poliției criminale acționând cu titlul oficial fiind cunoscut cu Cebotari

Vitalie și Guzun Grigore, și știind că ultimii activează în calitate de inspectori ai

Secției politie criminală a CPs Buiucani, conștientizând că Cebotari Vitalie și Guzun

Grigore sunt persoane cu funcție de răspundere, punând la cale săvârșirea împreună cu

ultimii a unor acțiuni de tortură, le-a acordat sprijin și chiar a contribuit activ la

executarea actelor criminale, acționând împreună și de comun acord.

Astfel, Bazatin Vitalie împreună cu Cebotari Vitalie și Guzun Grigore au

încălcat grav cerințele art. 3 CEDO adoptată la Roma la 04.11.1950, art. 24 alin. (2)

din Constituția R.Moldova, cu scopul de a obține de la Curoglu Igor informații și

mărturisiri cu privire la maltratarea și extorcarea banilor de la cet.Verdeș Alexandru,

de a-l pedepsi pentru fapta ilicită, de comiterea căreia îl bănuia, de a-l intimida și de a

face presiune asupra acestuia, i-a provocat, în mod intenționat, dureri și suferințe

puternice fizice și psihice lui Curoglu Igor, acțiuni de tortură, în următoarele

circumstanțe:

La 28.03.2010, aproximativ după orele amiezii, Bazatin Vitalie, fiind în

înțelegere prealabilă și de comun acord cu inspectorii Secției poliție criminală a CPs

Buiucani, mun.Chișinău, Guzun Grigore și Cebotari Vitalie a organizat aducerea lui

Curoglu Igor în incinta CPs Buiucani (după cum se numea la acel moment) mun.

Chișinău în vederea chestionării lui pe marginea cazului de șantaj și extorcare a sumei

de 500 euro de la Verdeș Alexandru, care ar fi avut loc la 27.03.2010 în sect. Centru,

mun.Chișinău. Fiind luat în biroul de serviciu al lui Cebotari V. din incinta CPs

Buiucani, amplasat în mun.Chișinău str.Calea Ieșilor, 12, Cebotari Vitalie dându-și

seama că prin acțiunile sale provoacă unei persoane dureri și suferințe puternice fizice

și dorind aceasta, cu scopul de a obține de la Curoglu Igor informații, mărturisiri și

respectiv de a-l pedepsi pentru actul pe care l-ar fi comis, bănuindu-l de acțiuni ilicite

în privința lui Verdeș Alexandru i-a aplicat acestuia un șir de lovituri cu palmele peste

față, după care l-a pus pe Curoglu Igor cu fața la perete, cu picioarele desfăcute și i-a

aplicat mai multe lovituri cu picioarele în zona interioară a membrelor inferioare,

provocându-i în mod intenționat dureri și suferințe puternice, fizice și psihice.

În continuarea acțiunilor sale ilegale Bazatin Vitalie văzând că Curoglu Igor

refuză să semneze o declarație din numele său, urmărind scopul înjosirii și înfrângerii

rezistenței fizice și psihice a acestuia, a scos dintr-un cuier confecționat din metal ce

se afla în birou țeava acestuia și i-a aplicat ultimului un șir de lovituri în regiunea

pieptului, după care având intenția cauzării unei dureri și suferințe fizice, în scopul

umilirii persoanei și creării acestuia unui sentiment de inferioritate, l-a așezat pe

Curoglu Igor pe scaun, obligându-l să întindă mâinile pe masă, lovindu-l de câteva ori

cu dosul unei rigle confecționate din metal peste degetele mâinilor.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr.690/D din 25.03.2013, lui

Curoglu Igor i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, caracterizate prin:

echimoze pe membrele inferioare, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice

repetate a unui obiect contondent dur de formă cilindrică (posibil cu un baston de

cauciuc). Conform concluziilor expertului, leziunile corporale constatate la partea

vătămată: echimozele de la nivelul fețelor interne ale coapselor, conform

10

„Protocolului de la Istanbul”, sunt în corelație diagnostică cu metodele de formare

descrise de către partea vătămată.

Totodată, potrivit raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie

nr.228a-2014 s-a stabilit că în rezultatul acțiunilor de tortură, Curoglu Igor a suportat

o traumă psihologică de intensitate ușoară, tabloul clinic psihologic fiind în

concordanță cu alegațiile lui Curoglu Igor despre tortură.

În partea ce îi vizează pe inculpații V.Cebotari și G.Guzun, instanța de apel a

indicat că prima instanță a dat apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei,

examinându-le conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția

inculpaților de comiterea infracțiunii imputate, care a fost dovedită cu certitudine și

fără echivoc, fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Instanța de apel a indicat că vinovăția inculpaților se confirmă prin declarațiile

părții vătămate Ig.Curoglu, ale martorilor P.Vavric, Gh.Curoglu, Al.Barbăroșie,

D.Crivașeeva, A.Roșca, V.Curoglu, M.Buga, V.Ceban, Al.Verdeș și actele cauzei -

procesele-verbale de ridicare din 29.10.2013 și 29.01.2014, de examinare din

30.10.2013 și 27.06.2014, de recunoaștere a persoanelor după fotografie din

28.01.2014, de verificare a declarațiilor părți vătămate la locul infracțiunii din

05.03.2014; rapoartele de constatare medico-legală nr.1252 din 29.03.2013, de

expertiză medico-legală nr.690/D din 25.03.2013 și nr.l366/D din 26.06.2014, de

expertiză psihiatrico-legală nr.228 a din 25.03.2014; informația nr.18795 din

04.11.2013 și nr.18797 din 04.11.2013, transmise de către IP Buiucani către

Procuratura Buiucani, mim.Chișinău; copiile materialului R-l al CPS Centru,

mun.Chișinău nr.1042 2010, înregistrat în baza plângerii lui Al.Verdeș referitor la

acțiunile lui Ig.Coroglu.

Astfel, instanța de apel a precizat că probele enumerate supra și apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dezbat în totalitate

argumentele apelanților, precum că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii

imputate nu a fost probată.

Consecvent, instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut argumentul invocat

de către apărare cu referire la aprecierea critică a declarațiilor părții vătămate și a

martorilor, dar și a probelor administrate, or, martorii au depus declarații consecvente,

sub jurământ, mai mult decât atât, fiind confirmate, inclusiv prin alte materiale

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, nefiind

combătute prin alte probe de către partea apărării.

În particular, referindu-se la declarațiile date de către partea vătămată

Ig.Curoglu în ședința de judecată, instanța de apel a menționat că acestea urmează a fi

apreciate critic, or, acesta fiind întrebat dacă confirmă declarațiile date în faza

urmăririi penale și în procesul de audiere de către judecătorul de instrucție a răspuns

afirmativ, confirmând veridicitatea declarațiilor, astfel că prima instanță întemeiat a

considerat că declarațiile părții vătămate date pe parcursul cercetării judecătorești,

precum că dânsul nu-i recunoaște pe inculpații V.Cebotari și G.Guzun au fost date sub

influență.

În contextul celor expuse, instanța de apel a respins argumentele părții apărării,

invocate în apel, precum că acuzarea nu a administrat probe concludente și utile în

ceea ce privește acțiunile de tortură, bazându-se pe declarațiile părții vătămate. La fel,

instanța a respins argumentul, precum că prima instanță doar a transcris declarațiile

11

părții vătămate și a martorilor, iar probele materiale nu au fost examinate de către

instanță, or, prima instanță și-a argumentat pe deplin poziția, la baza acesteia fiind

pusă cercetarea în ansamblu a circumstanțelor cauzei, precum și legislația penală

pertinentă.

Concomitent, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților, acestea

fiind combătute prin declarațiile părții vătămate, ale martorului Gh.Curoglu și raportul

de expertiză medico-legală nr.1366/D din 26.06.2014, potrivit căruia lui Ig.Curoglu i-

au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate sub formă de echimoze pe membrele

inferioare, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice repetate a unui obiect

contondent dur de formă cilindrică (posibil cu bastonul de cauciuc), posibil în timpul

și circumstanțele indicate în ordonanță, iar ținând cont de aspectul morfologic și

caracterul leziunilor corporale depistate, cauzarea lor în rezultatul automutilării sau

căderii se exclude.

Cu referire la argumentul părții apărării, precum că partea vătămată s-ar fi aflat

în stare de ebrietate narcotică, instanța de apel a precizat că, deși acest lucru s-a

confirmat prin ordonanța procurorului sect.Centru, mun.Chișinău, N.Geru din

27.06.2010, aceste împrejurări nu schimbă situația de fapt a lucrurilor, având în

vedere că prevederile art.3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și

Libertăților Omului au un caracter absolut, potrivit căruia nimeni nu poate fi supus

torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.

În concluzie, instanța de apel a precizat că apelurile declarate de către avocatul

I.Gherțescu în numele inculpaților și inculpați sunt nemotivate, iar nerecunoașterea

vinovăției instanța a considerat-o drept o metodă de apărare și un drept al acestora de a

nu se autoincrimina.

Totuși, instanța de apel a conchis că prima instanță eronat a constatat că

infracțiunea a fost comisă împreună cu V.Bazatin, or, potrivit sentinței aceleiași

instanțe acesta a fost achitat, pe motiv că în acțiunile lui nu s-a constatat existența

faptului infracțiunii.

Cu referire la acest ultim aspect, instanța de apel a precizat că prima instanță, în

partea descriptivă a sentinței, just a constatat că V.Bazatin nu a participat la comiterea

infracțiunii imputate lui și celorlalți doi inculpați - V.Cebotari și G.Guzun, însă

incorect a dispunus achitarea acestuia pe motiv că nu s-a constatat existența faptului

infracțiunii. Astfel, instanța de apel, examinând materialele cauzei, a conchis că

V.Bazatin corect urmează a fi achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42 alin.(5), 3091 alin.(3) lit.c), e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a

fost comisă de către inculpat.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpaților V.Cebotari și G.Guzun,

instanța de apel, ținând cont de prevederile art.6, 7, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea

infracțiunii comise, care face parte din categoria celor grave, de motivul acesteia, de

persoana inculpaților, că anterior nu au fost condamnați, că drept circumstanță

atenuantă a fost reținută - comiterea pentru prima dată a unei infracțiuni grave, iar

circumstanțe agravante nu au fost reținute, că nu și-au recunoscut și nu și-au

conștientizat vina, și respectiv nu se căiesc pentru fapta comisă, precum și de scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, și corect a conchis că

corijarea și reeducarea acestora poate avea loc doar prin izolarea lor de societate, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de

probațiune.

12

R.Medeleanu în numele inculpaților V.Cebotari și G.Guzun care, invocând

prevederile art.427 alin.(1) pct.4), 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță de apel, pe motiv că

judecata a avut loc fără participarea apărătorului; - în cadrul instanței de apel,

persoana care a acordat asistență juridică inculpaților nu dispunea de licență privind

activitatea de avocat, fiindu-i retrasă anterior examinării cauzei în instanța de apel,

fapt despre care inculpații au aflat ulterior pronunțării deciziei instanței de apel, astfel

acestora fiindu-le încălcat dreptul la apărare; - hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția; - instanța, contrar prevederilor art.410 Cod de procedură

penală, a admis apelurile procurorului și apărării, nefiind clară poziția instanței și

soluția adoptată cu privire la situația apelanților în propriul apel; - nu sunt clare

motivele admiterii apelurilor apărării și care este situația favorabilă creată prin

admiterea acestora; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; -

instanța nu a ținut cont de toate circumstanțele atenuante la individualizarea pedepsei

penale și eronat a conchis că în speță nu este rațională aplicarea prevederilor art.90

Cod penal.

inculpaților în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal

consideră că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente.

În sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel.

Recurentul în recurs a invocat drept temeiuri de casare a deciziei instanței de

apel art.427 alin.(1) pct.4), 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când judecata a avut loc fără

participarea apărătorului, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recurs,

Colegiul penal constată că acestea și-au găsit confirmare.

Astfel, Colegiul penal atestă că asigurarea dreptului la apărare este una dintre

garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei în contradictoriu, întrucât

participarea apărătorului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților

inculpatului prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele

și multilaterală a cauzei. Acest drept este stipulat în art.26 din Constituția R.Moldova,

art.6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și art.66 alin.(2) pct.5) Cod de

procedură penală, potrivit cărora acuzatul are dreptul să-și aleagă apărător care să

participe la proces prin contract încheiat fie cu inculpatul, fie cu rudele acestuia.

Potrivit materialelor dosarului, împotriva sentinței primei instanțe a declarat

apel procurorul, care a solicitat casarea sentinței în partea achitării lui V.Bazatin,

avocatul I.Gherțescu în numele inculpaților V.Cebotari și G.Guzun, și inculpați,

solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și achitarea lor, deoarece cauza nu s-

a examinat sub toate aspectele și obiectiv, instanța nu s-a expus asupra tuturor

circumstanțelor, motivarea sentinței fiind superficială și unilaterală.

Instanța de apel a admis apelurile declarate de către procuror, de către avocatul

I.Gherțescu în numele inculpaților V.Cebotari și G.Guzun, și inculpați, casată sentința

în partea descriptivă constatatoare și în partea achitării lui V.Bazatin, și pronunțată în

13

această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

V.Bazatin a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42

alin.(5), art.3091 alin.(3) lit.c) și e) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de

către inculpat. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul

R.Medeleanu, care a invocat că persoana care a acordat asistență juridică inculpaților

V.Cebotari și G.Guzun în cadrul instanței de apel nu dispunea de licență privind

activitatea de avocat, fiindu-i retrasă licența anterior examinării cauzei în instanța de

apel, și acesta nu întrunea calitatea de apărător în sensul art.67 Cod de procedură

penală, fapt despre care inculpații au aflat abia după pronunțarea deciziei, prin ce le-a

fost încălcat dreptul la apărare.

În acest sens Colegiul penal atestă că, potrivit art.401 Cod de procedură penală,

împotriva sentinței poate declara apel și avocatul în numele inculpatului, în

conformitate cu prevederile art.70 alin.(1) Cod de procedură penală.

Conform art.70 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, avocatul ales poate fi

admis în procesul penal în calitate de apărător la inițiativa bănuitului, învinuitului,

inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane,

cu consimțământul persoanelor interesele cărora urmează să le apere, iar pentru a

confirma calitatea și împuternicirile sale, apărătorul prezintă organului de urmărire

penală sau instanței, documentul ce confirmă apartenența lui la avocatură, că are

permisiunea de a practica calitatea de apărător conform legislației R.Moldova,

mandatul biroului de avocați sau de un alt document ce îi confirmă împuternicirile.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în

primă instanță în prezența inculpaților și avocatului S.Moraru, în baza mandatului

nr.0544572, seria MA conform contractului de asistență juridică nr.37 din

11.06.2014. Apel asupra sentinței a declarat I.Gherțescu în numele inculpaților

V.Cebotari și G.Guzun, care a participat în instanța de apel în calitate de avocat,

reprezentând interesele acestora, anexând la cererile de apel mandatele pentru

acordarea asistenței juridice nr.0882099 și respectiv, nr.0882098 din 22.06.2016.

Potrivit mandatelor, I.Gherțescu activează în baza licenței nr.1919 din 25.06.2010

(f.d.239-244 v.3).

Potrivit art.361 alin.(2) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei,

președintele ședinței de judecată verifică dacă nu sunt circumstanțe care fac

imposibilă participarea apărătorului la procesul penal conform prevederilor art.72,

care stipulează că, apărătorul nu are dreptul să participe la procesul penal în cazul în

care nu poate fi apărător în baza legii, și urmează a fi înlăturat din procesul penal.

De aici se prezumă că, odată cu declararea apelului de către avocat în numele

inculpatului, instanța de apel urmează să verifice împuternicirile apelantului, iar o

atenție deosebită se va acorda cazului când apelul este declarat de către un alt avocat

în numele inculpatului, care nu a participat în prima instanță.

Reieșind din textul recursului ordinar, cât și din informația Uniunii Avocaților

nr.UA/660/18 din 07.11.2018 (f.d.121 v.5), licența lui I.Gherțescu a fost suspendată

începând cu 25.12.2015, acesta ne mai având dreptul de a exercita profesia de avocat.

Prin urmare, se constată că instanța de apel nu a verificat împuternicirile lui

I.Gherțescu, care a declarat apel și le-a apărat interesele inculpaților în instanța de

apel, care, de fapt, nu avea dreptul de a exercita profesia de avocat, astfel fiind

14

încălcat unul dintre cele mai importante drepturi ale acestora - dreptul la apărare,

garantat de art.26 din Constituția R.Moldova.

Complementar, instanța de recurs menționează că potrivit art.409 alin.(2) și 415

alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, în limitele prevederilor arătate în alin.(1),

instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate

de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți

situația apelantului. Instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, admite apelul,

casând sentința parțial sau total, inclusiv din oficiu, în baza art.409 alin.(2), și

pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță.

Consecvent, Colegiul penal reiterează cele reținute mai sus și anume, că

instanța de apel a admis apelurile declarate de către procuror, de către avocatul

I.Gherțescu în numele inculpaților V.Cebotari și G.Guzun, și inculpați, a casat

sentința în partea descriptivă constatatoare și în partea achitării lui V.Bazatin, și a

pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care V.Bazatin a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42 alin.(5), art.3091 alin.(3) lit.c) și e) Cod penal, pe motiv că fapta

nu a fost comisă de către inculpat, în rest, menținând dispozițiile sentinței.

Astfel, se reliefează situația în care, instanța de apel a menținut dispozițiile

sentinței în partea inculpaților V.Cebotari și G.Guzun, deși în descriptiv a constatat o

altă faptă decât cea constatată de către prima instanță, în care, de această dată, nu mai

figurează V.Bazatin, or, într-o astfel de situație, sentința urma a fi casată în totalitate,

cu stabilirea unei noi fapte în privința celor vizați.

Or, reieșind din prevederile art.415 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală, o

hotărâre judecătorească nu poate fi casată parțial, în partea „descriptivă

constatatoare”, iar în același timp, să se indice în dispozitiv că se casează sentința în

partea achitării lui V.Bazatin, în rest, menținându-se dispozițiile sentinței, îmbinând în

așa fel, dispoziții contradictorii.

Prin urmare, Colegiul penal a conchis că instanța de apel, la examinarea cauzei

penale de față, nu a dat deplină eficiență prevederilor art.385, 394, 414-415 și 417

Cod de procedură penală, pronunțând o hotărâre al cărei motivare nu corespunde cu

dispozitivul, dar și al cărei dispozitiv este contradictoriu, fapt ce se echivalează cu

erori judiciare.

În contextul celor expuse supra, Colegiul penal precizează că, potrivit art.435

alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Având în vedere că eroarea de drept menționată nu poate fi corectată de către

instanța de recurs, inculpaților fiindu-le încălcat dreptul la apărare în instanța de apel,

fiind lipsiți de o judecare corectă a apelurilor, iar în consecință, fiindu-le încălcat

dreptul la un proces echitabil, principiu reflectat în art.6 din Convenția EDO, Colegiul

penal consideră că respectiva cauză penală urmează sa fie trimisă spre o nouă judecare

în instanța de apel, care se va pronunța la modul corespunzător și în strictă

conformitate cu prevederile legale asupra motivelor esențiale invocate în cererile de

apel și recurs, nominalizate și în prezenta decizie, va aprecia profund probele

administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, le va da

o apreciere cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, va elucida faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei,

își va argumenta clar concluziile, va respecta prevederile art.394, 414 Cod de

15

procedură penală și, în dependență de datele obținute, va pronunța o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Medeleanu Roman în

numele inculpaților Guzun Grigore și Cebotari Vitalie, casează parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2018, în partea ce-i vizează pe

aceștia, în cauza penală în privința inculpaților Guzun Grigore și Cebotari Vitalie și

dispune rejudecarea cauzei în această parte în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate se mențin.

În partea casată, decizia nu este susceptibilă de atac, iar în partea în care a fost

menținută este irevocabilă, pronunțată integral la 18 decembrie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Bejenaru

16