1ra- 838/21 — art. 287 alin. 3 CP

1ra- 838/21 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-838/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie

2020, în cauza penală în privința lui

Balțatu Ana-Maria xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.06.2020-10.09.2020;

Instanța de apel: 07.10.2020-24.11.2020;

Instanța de recurs: 27.01.2021-06.07.2021.

A C O N S T A T A T

2020, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Balțatu Ana-Maria a fost

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la

2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

pentru femei.

A fost dispusă încasarea din contul lui Balțatu Ana-Maria în beneficiul

statului, cheltuielile de judecată în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei.

Balțatu Ana-Maria la 31 ianuarie 2020, aproximativ ora 18:00, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, apelând la serviciul „Taxi 14022”, s-a deplasat din regiunea

cartierului nr. 8, mun. Bălți, spre str. N. Gluhovski nr. 38, mun. Bălți cu un

automobil de model „Toyota Prius”, de culoare negru, cu n/î xxxxx, care

aparține SRL „Global-Transauto”, la volanul căruia s-a dovedit a fi conducătorul

auto Balea Ion, unde ajungând la locul destinației, șoferul taxiului i-а înmânat

bonul de plată care constituia suma de 36,32 lei, iar ea i-а achitat acestuia doar

suma de 20 lei. Ulterior, reacționând la observația șoferului Balea Ion de a

achita suma integrală pentru serviciul prestat, cet. Balțatu Ana-Maria,

aflându-se pe bancheta dreaptă din față a automobilului indicat supra, care era

staționat pe str. N. Gluhovski nr. 38, mun. Bălți, loc care conform art. 131

Cod penal reprezintă loc public, unde din intenții huliganice, ignorând

circumstanțele cu caracter public ce asigură о ambianță liniștită în societate,

1

prin încălcarea într-un mod grosolan și demonstrativ a ordinii publice, bazată

pe respectarea normelor de drept, normele morale și conviețuire socială, care

asigură securitatea publică și liniștea persoanelor, a deschis cu mâna dreaptă

portiera din fața dreaptă a automobilului, iar cu mâna stângă a scos din

buzunarul stâng al hainei în care era îmbrăcată, un obiect asemănător cu un

cuțit din metal, cu care, fără careva motive, i-а aplicat șoferului Balea Ion, о

lovitură cu cuțitul în regiunea dreaptă a cutiei toracice, rostind în limba rusă

cuvinte necenzurate, astfel, în urma înjunghierii i-а provocat victimei suferințe

fizice și vătămări corporale, după care, cet. Balțatu Ana-Maria cu cuțitul în

mână, a coborât rapid din automobil și a fugit spre str. Sportivă, mun. Bălți,

acțiuni intenționate prin care ultima a încălcat grosolan ordinea publică,

deosebindu-se printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Ca consecință,

conform raportului de expertiză judiciară nr. 202010D078 din 12 februarie

2020, cet. Balea Ion i-au fost cauzate leziuni corporale, sub formă de plagă

tăiat-înțepată a cutiei toracice pe dreapta în regiunea coastei a II-a pe linia

parastemală, plaga fiind produsă prin acțiunea traumatică cu un obiect

tăios-înțepător cum ar fi cuțitul, în timpul și circumstanțele indicate supra, și

care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată, iar în baza acestui

criteriu se califică ca vătămare ușoară. Plaga se află în raza de acțiune a propriei

mâini.

Acțiunile lui Balțatu Ana-Maria, au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele

huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării

armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă amânarea

executării pedepsei stabilite lui Balțatu Ana-Maria, până la atingerea vârstei de

8 ani a copilului acesteia, potrivit art. 96 Cod penal.

În motivarea apelului a indicat, că la stabilirea pedepsei prima instanță

eronat a interpretat prevederile art. 7 alin. (1), 61, 75 Cod penal, și greșit a

apreciat personalitatea inculpatei, nu a luat în considerație circumstanțele

atenuante, condițiile de trai a familiei inculpatei, precum și comportamentul

acesteia după săvârșirea infracțiunii, din care motiv a fost aplicată o pedeapsă

prea aspră.

În opinia apărării, prima instanță nu a apreciat toate circumstanțele, și

anume: căința sinceră a inculpatei, recunoașterea de către aceasta a faptelor

indicate în rechizitoriu și solicitarea judecării cauzei pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, faptul că inculpata a săvârșit

infracțiunea la о vârstă tânără, aceasta încă neavând atinsă vârsta de 21 de ani,

2

și că are la întreținere un copil minor, circumstanță care a fost ignorată de către

prima instanță.

A menționat, că în contextul în care instanța de judecată nu urmează să

aplice prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatei Balțatu Ana-Maria,

atunci este obligată să rețină în privința acesteia prevederile art. 96 alin. (1)

Cod penal, întrucât inculpata nu a atins vârsta de 21 de ani și are la întreținere

un copil minor cu vârsta de 4 ani.

2020, a fost admis apelul, din alte motive, casată parțial sentința primei instanțe,

în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Balțatu Ana-Maria, a

fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare.

Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei stabilite lui Balțatu Ana-Maria, pe un termen de probațiune

de 2 (doi) ani.

În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței primei instanțe.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

instanță, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei

și a apreciat probele administrate din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, astfel corect concluzionând asupra

vinovăției inculpatei Balțatu Ana-Maria, care se confirmă prin probele

administrate la faza urmăririi penale, și acceptate de căre inculpată prin

cererea depusă până la începerea cercetării judecătorești și acceptată de prima

instanță prin încheierea din 21 iulie 2020, iar acțiunile lui Balțatu Ana-Maria

fiind corect calificate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită, dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei

sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Reținând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, art. 61,

70 alin. (31) Cod penal, a stabilit instanța de apel că în privința inculpatei

urmează a fi aplicate perevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, întrucât la

momentul săvârșirii infracțiunii, Balțatu Ana-Maria a atins vârsta de 18 ani,

însă nu a atins vârsta de 21 de ani.

Cu referire la solicitarea apărării privind aplicarea prevederilor art. 90

sau 96 Cod penal în privința inculpatei, instanța de apel a conchis asupra

necesității aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui

Balțatu Ana-Maria.

În acest sens, instanța de apel a menționat că inculpata Balțatu Ana-Maria

se căiește sincer de cele săvârșite, și-a recunoscut vina, și are la întreținere un

3

copil minor – fiica Valeria, născută în 2016. Inculpata Balțatu Ana-Maria este

unica persoană care are grijă de fiica sa în vârstă de 4 ani, deoarece tatăl

acesteia nu locuiește și nu îngrijește de copil din momentul nașterii acesteia.

Astfel, instanța de apel a conchis că realizarea scopului pedepsei penale

de corectare și reeducare a inculpatei, va fi atins și fără executarea pedepsei cu

închisoare, dispunând aplicarea în privința lui Balțatu Ana-Maria a prevederilor

art. 90 Cod penal.

penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

parțială a acesteia, în latura penală, cu menținerea în această parte a sentinței

primei instanțe, prin care Balțatu Ana-Maria a fost recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei.

În argumentarea recursului menționează, că la stabilirea pedepsei, prima

instanță a reținut că inculpata Balțatu Ana-Maria, anterior a fost condamnată

prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 23 iunie 2017, însă procesul

penal fiind încetat din motivul împăcării părților, aceasta nu este angajată în

câmpul muncii și nu are o sursă stabilă de venit pentru existență, fapt ce atestă

că inculpata își va continua activitatea criminală, iar acțiunile acesteia

reprezintă un pericol iminent pentru societate.

Susține, că la caz, instanța de judecată urmează să ia în considerație faptul

că prin infracțiunea săvârșită de către inculpata Balțatu Ana-Maria, aceasta a

pus în pericol viața și sănătatea persoanei, din care motiv reeducarea și

corectarea inculpatei poate fi realizată prin izolarea de către societate și

stabilirea unei pedepse cu închisoare.

În opinia acuzării, pedeapsa stabilită inculpatei de către prima instanță

este una echitabilă și proporțională faptelor săvârșite de către aceasta, iar

soluția instanței de apel contravine principiilor de individualizare a pedepsei

penale, or, pedeapsa aplicată lui Balțatu Ana-Maria cu suspendarea

condiționată a executării acesteia, este una prea blândă.

Mai indică acuzarea faptul că inculpata deja a beneficiat de reducerea

pedepsei, în contextul în care cauza a fost examinată în baza art. 3641 Cod de

procedură penală.

recursul declarat de partea acuzării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat.

În opinia apărării, instanța de apel a luat în considerație toate

circumstanțele cauzei la individualizarea pedepsei inculpatei și astfel i-a

stabilit lui Balțatu Ana-Maria o pedeapsă în conformitate cu prevederile legale.

lărgit constată că, recursul ordinar declarat de către partea acuzării urmează a

fi admis din considerentele ce urmează.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul,

să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când

4

apelul a fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de

art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept,

care au dus la adoptarea unei hotărâri nemotivate și contradictorii, totodată,

verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În sensul prevederilor art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt,

cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a

se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

superficială sau motivarea în termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de acuzare, acesta a

invocat temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Raportând temeiul de casare invocat la circumstanțele cauzei,

Colegiul penal lărgit conchide asupra temeiniciei argumentelor din recursul

părții acuzării, deoarece în speță pedeapsa aplicată inculpatei

Balțatu Ana-Maria de către instanța de apel, a fost individualizată contrar

prevederilor legii, prin urmare stabilind incidența în respectiva speță a

temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

Din analiza argumentelor invocate în recurs, rezultă că acuzarea invocă

dezacordul cu soluția instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei inculpatei,

potrivit căreia Balțatu Ana-Maria a fost recunoscută vinovată și condamnată în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31)

Cod penal, la 2 ani închisoarea, și conform art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată

condiționat executarea pedepsei stabilite, pe un termen de probațiune de 2 ani.

Astfel, potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță

Balțatu Ana-Maria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287

5

alin. (3) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis pentru femei.

La rândul său, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului

declarat de către partea apărării, a ajuns la concluzia că în privința inculpatei

urmează a fi aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, întrucât la

momentul săvârșirii infracțiunii, Balțatu Ana-Maria a atins vârsta de 18 ani,

însă nu a atins vârsta de 21 ani, precum și prevederile art. 90 Cod penal,

deoarece inculpata se căiește sincer de cele săvârșite, și-a recunoscut vinovăția

și are la întreținere un copil minor cu vârsta de 4 ani, iar tatăl copilului nu

îngrijește din momentul nașterii acestuia.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, că la aspectul individualizării

pedepsei penale, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele în care

a fost săvârșită infracțiunea, nu a valorificat pe deplin criteriile generale și

speciale privind individualizarea pedepsei conform prevederilor art. 61, 75

Cod penal.

Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în

coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la

art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsa luând în

considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul

și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea,

ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,

și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea acestuia, cât și a altor persoane.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare

în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei

penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau

atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate,

trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în

baza căruia persoana se declară vinovată.

Pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și

restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite

și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane.

6

Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează

dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici

pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului

din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune,

având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective,

ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea

felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Colegiul penal lărgit reiterează că raționamentul de aplicare a

prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul

acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a

infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul

își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum

ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura

rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea

sinceră în cursul procesului.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după

următoarele criterii:

- împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele

folosite;

- starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

- natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale

infracțiunii;

- motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

- natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale

ale infractorului;

- conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal;

- nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și

socială.

Reieșind din aceste criterii, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de

apel, la stabilirea mărimii pedepsei și modului de executare a acesteia

inculpatei Balțatu Ana-Maria, nu a ținut cont de toate circumstanțele relevante

individualizării pedepsei, or, forma vinovăției infracțiunii săvârșită de

inculpată este din intenție, fiind din categoria infracțiunilor grave, iar cu

referire la împrejurări urmau a fi luate în considerație faptul că inculpata

Balțatu Ana-Maria, i-a aplicat părții vătămate, șoferului Balea Ion, o lovitură cu

cuțitul în regiunea dreaptă a cutiei toracice.

Deși inculpata Balțatu Ana-Maria și-a recunoscut integral fapta săvârșită

și a solicitat examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

7

procedură penală, instanța de apel la individualizarea pedepsei, nu a ținut cont

de circumstanțele expuse supra, fapt care a dus la emiterea unei soluții

nemotivate și premature.

Astfel, contrar concluziilor instanței de apel, Colegiul penal lărgit, în

deplin acord cu prima instanță, reține că inculpata Balțatu Ana-Maria, nu este

la prima abatere de legea penală, întrucât prin sentința Judecătoriei Bălți

(sediul Central) din 23 iunie 2017, a fost încetat procesul penal în privința lui

Balțatu Ana-Maria, învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, din motivul împăcării părților (f.d.78), iar potrivit

revendicării inculpata a fost învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzută de

art. 297 alin. (1) Cod penal, cauza fiind trimisă în instanța de judecată (f.d.52).

Prin urmare, instanța de recurs este solidară argumentelor invocate de

către partea acuzării referitor la faptul că prin infracțiunea săvârșită de

inculpata Balțatu Ana-Maria, aceasta a pus în pericol viața și sănătatea

persoanei, din care motiv reeducarea și corectarea inculpatei poate fi realizată

prin izolarea de societate și stabilirea unei pedepse cu închisoare, or, pedeapsa

aplicată cu suspendarea condiționată a executării acesteia, este una prea

blândă.

Din analiza materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia

menținerii sentinței, ca fiind întemeiată și legală, adoptată cu respectarea

prevederilor art. 384, 385 Cod de procedură penală, deoarece prima instanță a

făcut o analiză amplă a tuturor criteriilor de individualizare a pedepsei pentru

a concluziona asupra aplicării pedepsei lui Balțatu Ana-Maria, sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis pentru femei.

Totodată, prima instanță corect a conchis că în privința inculpatei nu

urmează a fi aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, reținând în acest

sens circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea, caracterul agresiv al

inculpatei, care prin acțiunile sale a pus în pericol viața și sănătatea persoanei.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit, susținând concluziile primei instanțe,

subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a

conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția

dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de

recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a

relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c.

Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle c. Finlandei, hotărârea din

19 decembrie 1997).

Având în vedere considerentele menționate, Colegiul penal lărgit

constată prezența în speța dedusă judecății a erorii de drept invocată de către

partea acuzării și prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel, în cazul când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, deoarece instanța

8

de apel a aplicat pedeapsa lui Balțatu Ana-Maria, cu suspendarea condiționată

a executării acesteia, nefiind luate în considerație toate circumstanțele și

criteriile de individualizare a pedepsei penale, astfel impunându-se menținerea

sentinței pronunțate în speță, apelul fiind greșit admis de către instanța de apel.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că

instanța de apel a comis eroarea de drept prevăzută de lege ca temei de casare,

invocată în recursul părții acuzării, neîntemeiat a dispus casarea parțială a

sentinței primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei, și a pronunțat o nouă

hotărâre în această parte potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin

care în privința lui Balțatu Ana-Maria, fiind recunoscută vinovată și

condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 2 ani închisoare, greșit a

aplicat prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, precum și dispunând

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de

2 ani, în conformitate cu art. 90 Cod penal, în aceste condiții constatându-se

admiterea greșită a apelului apărării, fapt ce impune casarea deciziei instanței

de apel și menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, se casează total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Balțatu Ana-Maria xxxxx și se menține sentința Judecătoriei Bălți

(sediul Central) din 10 septembrie 2020.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

9