1ra- 838/21 — art. 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 10 septembrie 2020, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Balțatu Ana-Maria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. A fost dispusă încasarea din contul lui Balțatu Ana-Maria în beneficiul statului, cheltuielile de judecată în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Balțatu Ana-Maria la 31 ianuarie 2020, aproximativ ora 18:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, apelând la serviciul „Taxi 14022”, s-a deplasat din regiunea cartierului nr. 8, mun. Bălți, spre str. N. Gluhovski nr. 38, mun. Bălți cu un automobil de model „Toyota Prius”, de culoare negru, cu n/î xxxxx, care aparține SRL „Global-Transauto”, la volanul căruia s-a dovedit a fi conducătorul auto Balea Ion, unde ajungând la locul destinației, șoferul taxiului i-а înmânat bonul de plată care constituia suma de 36,32 lei, iar ea i-а achitat acestuia doar suma de 20 lei. Ulterior, reacționând la observația șoferului Balea Ion de a achita suma integrală pentru serviciul prestat, cet. Balțatu Ana-Maria, aflându-se pe bancheta dreaptă din față a automobilului indicat supra, care era staționat pe str. N. Gluhovski nr. 38, mun. Bălți, loc care conform art. 131 Cod penal reprezintă loc public, unde din intenții huliganice, ignorând circumstanțele cu caracter public ce asigură о ambianță liniștită în societate, 1 prin încălcarea într-un mod grosolan și demonstrativ a ordinii publice, bazată pe respectarea normelor de drept, normele morale și conviețuire socială, care asigură securitatea publică și liniștea persoanelor, a deschis cu mâna dreaptă portiera din fața dreaptă a automobilului, iar cu mâna stângă a scos din buzunarul stâng al hainei în care era îmbrăcată, un obiect asemănător cu un cuțit din metal, cu care, fără careva motive, i-а aplicat șoferului Balea Ion, о lovitură cu cuțitul în regiunea dreaptă a cutiei toracice, rostind în limba rusă cuvinte necenzurate, astfel, în urma înjunghierii i-а provocat victimei suferințe fizice și vătămări corporale, după care, cet. Balțatu Ana-Maria cu cuțitul în mână, a coborât rapid din automobil și a fugit spre str. Sportivă, mun. Bălți, acțiuni intenționate prin care ultima a încălcat grosolan ordinea publică, deosebindu-se printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Ca consecință, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202010D078 din 12 februarie 2020, cet. Balea Ion i-au fost cauzate leziuni corporale, sub formă de plagă tăiat-înțepată a cutiei toracice pe dreapta în regiunea coastei a II-a pe linia parastemală, plaga fiind produsă prin acțiunea traumatică cu un obiect tăios-înțepător cum ar fi cuțitul, în timpul și circumstanțele indicate supra, și care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată, iar în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Plaga se află în raza de acțiune a propriei mâini. Acțiunile lui Balțatu Ana-Maria, au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatei, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă amânarea executării pedepsei stabilite lui Balțatu Ana-Maria, până la atingerea vârstei de 8 ani a copilului acesteia, potrivit art. 96 Cod penal. În motivarea apelului a indicat, că la stabilirea pedepsei prima instanță eronat a interpretat prevederile art. 7 alin. (1), 61, 75 Cod penal, și greșit a apreciat personalitatea inculpatei, nu a luat în considerație circumstanțele atenuante, condițiile de trai a familiei inculpatei, precum și comportamentul acesteia după săvârșirea infracțiunii, din care motiv a fost aplicată o pedeapsă prea aspră. În opinia apărării, prima instanță nu a apreciat toate circumstanțele, și anume: căința sinceră a inculpatei, recunoașterea de către aceasta a faptelor indicate în rechizitoriu și solicitarea judecării cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, faptul că inculpata a săvârșit infracțiunea la о vârstă tânără, aceasta încă neavând atinsă vârsta de 21 de ani, 2 și că are la întreținere un copil minor, circumstanță care a fost ignorată de către prima instanță. A menționat, că în contextul în care instanța de judecată nu urmează să aplice prevederile art. 90 Cod penal în privința inculpatei Balțatu Ana-Maria, atunci este obligată să rețină în privința acesteia prevederile art. 96 alin. (1) Cod penal, întrucât inculpata nu a atins vârsta de 21 de ani și are la întreținere un copil minor cu vârsta de 4 ani.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, a fost admis apelul, din alte motive, casată parțial sentința primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Balțatu Ana-Maria, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare. Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite lui Balțatu Ana-Maria, pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani. În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței primei instanțe. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a apreciat probele administrate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, astfel corect concluzionând asupra vinovăției inculpatei Balțatu Ana-Maria, care se confirmă prin probele administrate la faza urmăririi penale, și acceptate de căre inculpată prin cererea depusă până la începerea cercetării judecătorești și acceptată de prima instanță prin încheierea din 21 iulie 2020, iar acțiunile lui Balțatu Ana-Maria fiind corect calificate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Reținând prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, art. 61, 70 alin. (31) Cod penal, a stabilit instanța de apel că în privința inculpatei urmează a fi aplicate perevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, întrucât la momentul săvârșirii infracțiunii, Balțatu Ana-Maria a atins vârsta de 18 ani, însă nu a atins vârsta de 21 de ani. Cu referire la solicitarea apărării privind aplicarea prevederilor art. 90 sau 96 Cod penal în privința inculpatei, instanța de apel a conchis asupra necesității aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Balțatu Ana-Maria. În acest sens, instanța de apel a menționat că inculpata Balțatu Ana-Maria se căiește sincer de cele săvârșite, și-a recunoscut vina, și are la întreținere un 3 copil minor – fiica Valeria, născută în 2016. Inculpata Balțatu Ana-Maria este unica persoană care are grijă de fiica sa în vârstă de 4 ani, deoarece tatăl acesteia nu locuiește și nu îngrijește de copil din momentul nașterii acesteia. Astfel, instanța de apel a conchis că realizarea scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatei, va fi atins și fără executarea pedepsei cu închisoare, dispunând aplicarea în privința lui Balțatu Ana-Maria a prevederilor art. 90 Cod penal.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în latura penală, cu menținerea în această parte a sentinței primei instanțe, prin care Balțatu Ana-Maria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. În argumentarea recursului menționează, că la stabilirea pedepsei, prima instanță a reținut că inculpata Balțatu Ana-Maria, anterior a fost condamnată prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 23 iunie 2017, însă procesul penal fiind încetat din motivul împăcării părților, aceasta nu este angajată în câmpul muncii și nu are o sursă stabilă de venit pentru existență, fapt ce atestă că inculpata își va continua activitatea criminală, iar acțiunile acesteia reprezintă un pericol iminent pentru societate. Susține, că la caz, instanța de judecată urmează să ia în considerație faptul că prin infracțiunea săvârșită de către inculpata Balțatu Ana-Maria, aceasta a pus în pericol viața și sănătatea persoanei, din care motiv reeducarea și corectarea inculpatei poate fi realizată prin izolarea de către societate și stabilirea unei pedepse cu închisoare. În opinia acuzării, pedeapsa stabilită inculpatei de către prima instanță este una echitabilă și proporțională faptelor săvârșite de către aceasta, iar soluția instanței de apel contravine principiilor de individualizare a pedepsei penale, or, pedeapsa aplicată lui Balțatu Ana-Maria cu suspendarea condiționată a executării acesteia, este una prea blândă. Mai indică acuzarea faptul că inculpata deja a beneficiat de reducerea pedepsei, în contextul în care cauza a fost examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală.

Avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatei a depus referință la recursul declarat de partea acuzării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. În opinia apărării, instanța de apel a luat în considerație toate circumstanțele cauzei la individualizarea pedepsei inculpatei și astfel i-a stabilit lui Balțatu Ana-Maria o pedeapsă în conformitate cu prevederile legale.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, recursul ordinar declarat de către partea acuzării urmează a fi admis din considerentele ce urmează. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când 4 apelul a fost greșit admis. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri nemotivate și contradictorii, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul prevederilor art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni vagi – evazivi, reprezintă motiv de casare. După cum rezultă din conținutul recursului declarat de acuzare, acesta a invocat temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Raportând temeiul de casare invocat la circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide asupra temeiniciei argumentelor din recursul părții acuzării, deoarece în speță pedeapsa aplicată inculpatei Balțatu Ana-Maria de către instanța de apel, a fost individualizată contrar prevederilor legii, prin urmare stabilind incidența în respectiva speță a temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Din analiza argumentelor invocate în recurs, rezultă că acuzarea invocă dezacordul cu soluția instanței de apel, în partea stabilirii pedepsei inculpatei, potrivit căreia Balțatu Ana-Maria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, la 2 ani închisoarea, și conform art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat executarea pedepsei stabilite, pe un termen de probațiune de 2 ani. Astfel, potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță Balțatu Ana-Maria a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 5 alin. (3) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. La rândul său, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către partea apărării, a ajuns la concluzia că în privința inculpatei urmează a fi aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, întrucât la momentul săvârșirii infracțiunii, Balțatu Ana-Maria a atins vârsta de 18 ani, însă nu a atins vârsta de 21 ani, precum și prevederile art. 90 Cod penal, deoarece inculpata se căiește sincer de cele săvârșite, și-a recunoscut vinovăția și are la întreținere un copil minor cu vârsta de 4 ani, iar tatăl copilului nu îngrijește din momentul nașterii acestuia. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, că la aspectul individualizării pedepsei penale, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea, nu a valorificat pe deplin criteriile generale și speciale privind individualizarea pedepsei conform prevederilor art. 61, 75 Cod penal. Potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsa luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. 6 Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Colegiul penal lărgit reiterează că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului; stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: - împrejurările și modul de săvârșire a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; - starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; - natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; - conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal; - nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Reieșind din aceste criterii, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel, la stabilirea mărimii pedepsei și modului de executare a acesteia inculpatei Balțatu Ana-Maria, nu a ținut cont de toate circumstanțele relevante individualizării pedepsei, or, forma vinovăției infracțiunii săvârșită de inculpată este din intenție, fiind din categoria infracțiunilor grave, iar cu referire la împrejurări urmau a fi luate în considerație faptul că inculpata Balțatu Ana-Maria, i-a aplicat părții vătămate, șoferului Balea Ion, o lovitură cu cuțitul în regiunea dreaptă a cutiei toracice. Deși inculpata Balțatu Ana-Maria și-a recunoscut integral fapta săvârșită și a solicitat examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de 7 procedură penală, instanța de apel la individualizarea pedepsei, nu a ținut cont de circumstanțele expuse supra, fapt care a dus la emiterea unei soluții nemotivate și premature. Astfel, contrar concluziilor instanței de apel, Colegiul penal lărgit, în deplin acord cu prima instanță, reține că inculpata Balțatu Ana-Maria, nu este la prima abatere de legea penală, întrucât prin sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 23 iunie 2017, a fost încetat procesul penal în privința lui Balțatu Ana-Maria, învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motivul împăcării părților (f.d.78), iar potrivit revendicării inculpata a fost învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 297 alin. (1) Cod penal, cauza fiind trimisă în instanța de judecată (f.d.52). Prin urmare, instanța de recurs este solidară argumentelor invocate de către partea acuzării referitor la faptul că prin infracțiunea săvârșită de inculpata Balțatu Ana-Maria, aceasta a pus în pericol viața și sănătatea persoanei, din care motiv reeducarea și corectarea inculpatei poate fi realizată prin izolarea de societate și stabilirea unei pedepse cu închisoare, or, pedeapsa aplicată cu suspendarea condiționată a executării acesteia, este una prea blândă. Din analiza materialelor cauzei, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia menținerii sentinței, ca fiind întemeiată și legală, adoptată cu respectarea prevederilor art. 384, 385 Cod de procedură penală, deoarece prima instanță a făcut o analiză amplă a tuturor criteriilor de individualizare a pedepsei pentru a concluziona asupra aplicării pedepsei lui Balțatu Ana-Maria, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Totodată, prima instanță corect a conchis că în privința inculpatei nu urmează a fi aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, reținând în acest sens circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea, caracterul agresiv al inculpatei, care prin acțiunile sale a pus în pericol viața și sănătatea persoanei. Subsidiar, Colegiul penal lărgit, susținând concluziile primei instanțe, subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle c. Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997). Având în vedere considerentele menționate, Colegiul penal lărgit constată prezența în speța dedusă judecății a erorii de drept invocată de către partea acuzării și prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, deoarece instanța 8 de apel a aplicat pedeapsa lui Balțatu Ana-Maria, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, nefiind luate în considerație toate circumstanțele și criteriile de individualizare a pedepsei penale, astfel impunându-se menținerea sentinței pronunțate în speță, apelul fiind greșit admis de către instanța de apel. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel a comis eroarea de drept prevăzută de lege ca temei de casare, invocată în recursul părții acuzării, neîntemeiat a dispus casarea parțială a sentinței primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei, și a pronunțat o nouă hotărâre în această parte potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care în privința lui Balțatu Ana-Maria, fiind recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 2 ani închisoare, greșit a aplicat prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, precum și dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani, în conformitate cu art. 90 Cod penal, în aceste condiții constatându-se admiterea greșită a apelului apărării, fapt ce impune casarea deciziei instanței de apel și menținerea în vigoare a sentinței primei instanțe.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Balțatu Ana-Maria xxxxx și se menține sentința Judecătoriei Bălți (sediul Central) din 10 septembrie 2020. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Guzun Ion 9