1ra-1283/2021 — art. 166-1 alin. 1 CP

1ra-1283/2021 — art. 166-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1283/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de

către avocatul Șteliman Serghei în numele părții vătămate Rogut Vasile, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie

2021, în cauza penală privindu-l pe

Popa Ion Xxxx, născut la xxxxxx, originar și

domiciliat în s. xxxxx, r-nul xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Popa Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă, în mărime de 900 unități

convenționale, ce constituie la momentul comiterii faptei suma de 18000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de a exercita atribuțiile autorităților

publice pe un termen de 3 ani.

De asemenea, a fost dispusă încasarea din contul lui Popa Ion în beneficiul

statului, suma de 2182 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Popa Ion,

exercitând funcția de membru al gărzii populare instituită pe lângă Primăria orașului

Orhei în baza deciziei Consiliului orășenesc Orhei nr.12.22 din 13.10.2011, încadrat

prin ordinul din 27.09.2016 și fiind în virtutea acestor atribuții funcționale persoană

care, de facto, exercita atribuțiile unei autorități publice, având ca sarcină de bază

asigurarea securității și apărarea intereselor legitime ale cetățenilor, susținerea pe

toate căile a organelor de drept în acțiunile de menținere a ordinii publice, de

prevenire și reprimare a infracțiunilor și contravențiilor, încălcând prevederile: art.

1

3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova

a aderat la 12.09.1997, conform căruia, nimeni nu poate fi supus torturii, nici

pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante; Convenției ONU împotriva

torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată

la New York la 10.12.1984, care în Republica Moldova a intrat în vigoare la

28.12.1995 și conform căreia nici o împrejurare excepțională, oricare ar fi ea, nu

poate fi invocată pentru a justifica tortura, pedepsele sau tratamentele cu cruzime,

inumane sau degradante; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova,

adoptată la 29 iulie 1994, conform căreia nimeni nu va fi supus la torturi, nici la

pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante; art.8 lit. b), c), d) din Legea

nr.1101-XIII din 06.02.1997 cu privire la gărzile populare care prevede că în

obligațiile membrului gărzii populare intră să apere onoarea, demnitatea, drepturile

și interesele legitime ale cetățenilor, să dea dovadă de tact și politețe în exercițiul

funcțiunii; să-și facă conștiincios datoria pe sectorul încredințat; să cunoască și să

respecte cu strictețe legislația în vigoare; pct.4), 5) lit. a), pct.23 lit. b), c) și d) din

Regulamentul cu privire la activitatea gărzii populare a orașului Orhei, aprobat prin

Decizia Consiliului orășenesc Orhei nr.1.13 din 12.02.2016, care îl obligau să

activeze în baza principiului legalității, apărării drepturilor și libertății fundamentale

ale cetățeanului, umanismului; asigurarea securității și apărării intereselor legitime

ale cetățeanului; să apere onoarea, demnitatea, drepturile și interesele legitime ale

cetățenilor, să dea dovadă de tact și politețe în exercițiul funcțiunii; să-și facă

conștiincios datoria pe sectorul încredințat; să cunoască și să respecte cu strictețe

legislația în vigoare; fiind instruit în calitate de membru al gărzii populare a orașului

Orhei să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să nu aplice

forța fizică, decât pentru curmarea infracțiunilor, pentru înfrângerea rezistenței

opuse cerințelor legale, dacă metodele non-violente nu asigură îndeplinirea

obligațiilor ce le revin, să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, să nu

aplice acte de tortură, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, în orice

circumstanță s-ar afla, să nu recurgă la forță cu excepția cazurilor de necesitate

absolută și numai în măsura necesară atingerii unui obiectiv legitim, contrar celor

stipulate, a săvârșit fapte ilegale care au provocat lui Rogut Vasile leziuni corporale

și suferințe fizice în următoarele circumstanțe:

Popa Ion, fiind membru al gărzii populare instituită pe lângă Primăria orașului

Orhei și respectiv, fiind o persoană care, de facto, exercita atribuțiile unei autorități

publice, la data de 23 octombrie 2016, aproximativ la ora 23:00, aflându-se pe strada

Vasile Lupu din or. Orhei și fiind antrenat în serviciul membrilor gărzii populare, în

rezultatul unui conflict verbal avut loc cu Rogut Vasile, fără temei și necesitate, i-a

aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în regiunea capului, fapt de la care acesta și-

a pierdut cunoștința. Potrivit raportului de expertiză nr.122/D din 19.05.2017, la

2

Rogut Vasile au fost depistate vătămări corporale neînsemnate sub formă de

echimoză pe față, care a fost provocată de la acțiunea traumatică a unui obiect

contondent dur, care putea fi pumnul, posibil dintr-o singură lovitură, leziune care

corespunde timpului și circumstanțelor indicate.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Popa Ion în baza art.1661 alin.

(1) Cod penal, după indicii calificativi - cauzarea intenționată a unei dureri sau a

suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, de către

o persoană publică sau de către o persoană care, de facto, exercită atribuțiile unei

autorități publice.

Natalia în numele inculpatului Popa Ion, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Popa Ilie să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- prima instanță și-a întemeiat sentința de condamnare exclusiv pe declarațiile

părții vătămate Rogut Vasile, ignorând prevederile art. 389 alin. (1) Cod de

procedură penală, potrivit cărora vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii

urmează a fi confirmată prin ansamblul de probe cercetate în instanța de judecată,

- prima instanță la judecarea cauzei date, n-a rezolvat fondul cauzei, a dat

apreciere superficială unor probe obiective și subiective, fără a le aprecia în

ansamblu, fără să dea apreciere la toate cele indicate totodată nu au fost aplicate

corect normele de drept material și procedural;

- nici unul din martorii audiați în ședința de judecată nu au declarat că ar fi

văzut sau auzit că, inculpatul Popa Ion să-l lovească pe Rogut Vasile. Mai mult,

martorii Bocancea Alin, Golovei Cristian și martorul acuzării Jucov Dorin au

declarat că partea vătămată era agresivă și avea un comportament inadecvat față de

ultimii;

- inculpatul a declarat că nu a aplicat careva lovituri părții vătămate, ci doar l-

a împins în timp ce ultimul încerca să-1 lovească pe colegul său Bocancea Alin, cu

atât mai mult nu a aplicat careva tratament inuman sau degradant față de partea

vătămată, iar declarațiile inculpatului nu au fost combătute de către acuzarea de stat

prin careva probe certe și incontestabile;

- probele la care face trimitere prima instanță în sentință, nu confirmă că

inculpatul a aplicat careva tratament inuman sau degradant față de partea vătămată

și nici nu confirmă faptul că inculpatul în situația dată a acționat cu titlu oficial în

cadrul conflictului cu partea vătămată;

- între inculpatul Popa Ion, martorii Bocancea Alin și Golovei Cristian și

partea vătămată anterior a avut loc un conflict referitor la defrișarea unui copac de

către Rogut Vasile, iar acesta le purta pică încă de la situația precedentă;

3

- nu s-a demonstrat că partea vătămată ar fi avut careva suferințe psihice, ca

probă nu au fost administrat vreun raport de expertiză psihologică, o concluzie a

unui psiholog sau cel puțin declarațiile martorilor care să confirme acest fapt;

- latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal,

prezumă comiterea cu intenție directă a unor acțiuni menite să trateze victima cu

dispreț, ceea ce lipsește cu certitudine în acest caz;

- pentru a cădea sub incidența art. 1661 alin. (1) Cod penal tratamentul aplicat

victimei trebuie să depășească un anumit „prag de gravitate”, iar tratamentul inuman

ori degradant constituie nu o simplă brutalitate, ci este suficient de gravă, iar dacă

persistă îndoieli privind suficiența de gravitate a tratamentului, răspunderea nu va fi

aplicată în baza art. 1661 alin. (l) Cod penal;

- un tratament este estimat ca inuman dacă a fost premeditat aplicat ore în șir

și a cauzat fie vătămare corporală fie suferințe fizice sau psihice profunde, iar pentru

a fi calificat, astfel violența trebuie să fie de natură să provoace tulburări psihice sau

să fie de natură umilitoare, înjositoare. În cazul în care constrângerea exercitată

asupra victimei nu adoptă forma tratamentului inuman sau degradant, fapta nu va

putea fi calificată în baza art. 1661alin. (1) Cod penal.

2021, a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal

în privința lui Popa Ion în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta acestuia

constituie o contravenție.

Popa Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de

art. 78 alin. (1) Cod contravențional, și procesul contravențional a fost încetat, în

legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere

contravențională.

Instanța de apel a constatat că Popa Ion la data de 23 octombrie 2016,

aproximativ la ora 23:00 min., aflându-se pe strada Vasile Lupu din or. Orhei și

antrenat în serviciul membrilor gărzii populare, în rezultatul unui conflict verbal avut

loc cu Rogut Vasile i-a aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în regiunea capului

cauzîndu-i vătămări corporale neînsemnate.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că sentința primei

instanțe nu corespunde rigorilor legislației procesual penale în vigoare, deoarece în

acțiunile inculpatului Popa Ion nu sunt întrunite elementele constitutive a infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, lipsind latura obiectivă, în acțiunile

ultimului fiind prezente elementele contravenției prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod

contravențional.

În acest sens, instanța de apel a indicat că însăși partea vătămată a declarat că,

i-a fost aplicată o singură lovitură, iar conflictul dintre ei a durat în jur de 5-10 min.,

astfel lipsește elementul tratamentul inuman, care este estimat că, a fost premeditat

4

aplicat ore în șir și a cauzat fie vătămare corporală, fie suferințe fizice sau psihice

profunde, iar potrivit raportului de expertiză judiciară nr.108a-2017 din 17.11.2017,

fiind efectuată examinarea psihologică nu se constată date care ar confirma că, Rogut

Vasile a suportat traumă psihologică (f.d. 84-86).

Instanța de apel a mai indicat că pentru a cădea sub incidența art. 1661 alin.

(l) Cod penal, tratamentul aplicat victimei trebuie să depășească un anumit „prag de

gravitate” iar tratamentul inuman ori degradant constituie nu o simplă brutalitate ci

este suficient de grav, iar dacă persistă îndoieli privind suficiența de gravitate a

tratamentului, răspunderea nu va fi aplicată în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal.

Prin urmare, s-a mai invocat că în cazul în care constrângerea exercitată

asupra victimei nu adoptă forma tratamentului inuman sau degradant, fapta nu va

putea fi calificată în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.122/D din 19.05.2017, potrivit

căruia, la Rogut Vasile s-a constatat: echimoză pe față, care a fost provocată de la

acțiunea traumatică a unui obiect contondent, dur, care putea fi pumnul, posibil

printr-o singură lovitură și mai puțin probabil de la căderea corpului de la propria

înălțime, atât cât și automutilării, corespunde timpului și circumstanțelor indicate și

se califică ca vătămare neînsemnată. Reieșind din localizarea leziunii corporale

depistate posibil victima față de agresor se afla față în față (f.d. 69-70).

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.108a-2017 din 17.11.2017, rezultă

că, Rogut Vasile este capabil să depună declarații pe caz. Reieșind din

particularitățile psihologice individuale, Rogut Vasile nu prezintă semne de

sugestibilitate mărită, nu manifestă tendința de a exagera, denatura evenimentele

percepute, tendințe spre fantezie. În cadrul examinării actuale la expertizat nu s-au

depistat careva particularități psihologice care ar putea provoca incapacitatea

acestuia de a percepe corect semnificația incidentului. Efectuând examinarea

psihologică nu se constată date care ar confirma, că Rogut Vasile, a suportat traumă

psihologică (f.d. 84-86, vol. I).

Instanța de apel a indicat că din declarațiile părții vătămate și a martorilor, cât

și concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală care au stabilit prezența

leziunilor corporale neînsemnate la partea vătămată, rezultă prezența în acțiunile

inculpatului Popa Ion a elementelor contravenției prevăzute la art.78 alin. (1) Cod

contravențional, adică, maltratarea sau alte acțiuni violente care au cauzat vătămare

neînsemnată a integrității corporale.

Totodată, instanța de apel a stabilit că contravenția a fost comisă la

23.10.2016, ora 23:00. Astfel, în temeiul art. 30, 441 Cod contravențional a încetat

procesul contravențional în privința lui Popa Ion.

De asemenea, instanța de apel a conchis că neîntemeiat s-a dispus încasarea

din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare în sumă de 2182 lei.

5

În acest sens, instanța de apel a menționat că la caz au fost efectuate două

expertize judiciare și anume: raportului de expertiză judiciară nr.122/D din

19.05.2017 în sumă de 320 lei și raportului de expertiză judiciară nr.108a-2017 din

17.11.2017 în sumă de 1862 lei, pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă totală

de 2182 lei, însă aceste rapoarte au fost întocmite până la intrarea în vigoare a

modificărilor efectuate la art. 143 Cod de procedură penală și anume până la data de

09.02.2018 și astfel aceste cheltuieli urmează a fi încasate din contul statului.

4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta,

care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală și solicită casarea totală a acesteia, cu menținerea sentinței

primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel greșit a conchis că în acțiunile inculpatului Popa Ion nu sunt

întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, dar sunt

prezente elementele infracțiunii prevăzute de art. 78 alin. (1) Cod contravențional,

or această concluzie este întemeiată pe aprecierea greșită a probelor și

circumstanțelor cauzei;

- având în vedere gravitatea și intensitatea durerilor cauzate părții vătămate

Rogut Vasile, consecințele fizice și psihice survenite, în acțiunile inculpatului Popa

Ion se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal;

- la adoptarea soluției, instanța de apel nu a luat măsurile necesare pentru ca

probele prezentate de partea acuzării să fie cercetate și apreciate la justa lor valoare,

astfel ca toate elementele de fapt să aibă o valoare juridică, prin ce instanța de apel

a încălcat prevederile art. 414 Cod de procedură penală;

- în speța supusă examinării se reține deopotrivă prezența ambelor modalități

de tratament, or inculpatul Popa Ion fiind membru al gărzii populare instituită pe

lângă Primăria orașului Orhei și respectiv, fiind o persoană care, de facto exercita

atribuțiile unei autorități publice, și care avea drept sarcină de bază asigurarea

securității și apărarea intereselor legitime ale cetățenilor, nu a dat dovadă în

exercițiul funcției sale de tact și politețe, astfel încât în cadrul unui conflict verbal

cu victima Rogut Vasile i-a creat sentimentul de fobie (teamă), de neliniște, de

inferioritate, capabil de a o umili și înjosi și, eventual, de a-i înfrânge astfel rezistența

fizică și psihică a victimei, acțiuni care sunt apreciate drept tratament degradant.

Ulterior, acțiunile inculpatului au fost precedate de agresarea victimei, care fără

temei și necesitate, i-a aplicat ultimului o lovitură cu pumnul în regiunea capului,

fapt de la care pătimitul și-a pierdut cunoștința, circumstanțe ce indică la prezența

prejudiciului corporal efectiv, susceptibil de a produce intense tulburări psihice;

6

- revenind la situația de fapt reliefată în actul de învinuire, desprindem că

durerea și suferința cauzată victimei Rogut Vasile, nu poate fi considerată o simplă

„brutalitate" după cum a reținut instanța de apel, ba dimpotrivă acest comportament

al inculpatului intră în conceptul infracțiunii de tratament inuman și degradant, or

acțiunile făptașului exced un minim grad de gravitate;

- în speța supusă examinării, au fost constatate circumstanțe importante ce

indică că, Popa Ion a acționat într-un mod violent și demonstrativ, exprimând în mod

vădit o desconsiderațiune față de victimă, aplicând violența fizică asupra acestuia

într-un mod ofensator, provocându-i victimei un sentiment de insecuritate pentru

sănătatea dânsului precum și demonstrând o atitudine vulgară și grosolană, fapt ce

denotă o atingere inevitabilă a drepturilor și intereselor personale ale victimei;

- se conturează suferința fizică și psihică provocată victimei Rogut Vasile, de

către inculpatul Popa Ion, aceste stări aflându-se într-o strânsă conexiune și care la

rândul său indică la prezența laturii obiective a infracțiunii de tratament inuman;

- pe parcursul examinării prezentei cauze penale s-a stabilit cu certitudine

aplicarea violenței fizice asupra părții vătămate Rogut Vasile de către inculpatul

Popa Ion, iar urmările prejudiciabile, se confirmă prin concluziile raportului de

constatare nr.585 din 24.10.2016 și raportului de expertiză medico-legală nr. 122/D

din 19.05.2017, potrivit cărora lui Rogut Vasile i-a fost provocată echimoză pe față

ce se califică ca vătămare corporală neînsemnată;

- intenția inculpatului Popa Ion se demonstrează atât prin declarațiile acestuia,

cât și din circumstanțele obiective, constatate prin mijloacele de probă administrate

de către organul de urmărire penală și cercetate în ședințele de judecată, care indică

că inculpatul dându-și seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, fără temei și

necesitate, i-a aplicat lui Rogut Vasile o lovitură cu pumnul în regiunea capului;

- scopul special al inculpatului Popa Ion, s-a manifestat prin necesitatea

pedepsirii părții vătămate Rogut Vasile, pentru pretinsul comportament al acestuia

manifestat față de colaboratorii Gărzii Populare din orașul Orhei și acțiunile acestuia

de fumat în public;

- chiar și în cazul în care victima Rogut Vasile, la data incidentului a avut o

conduită presupus obraznică în raport cu membrii gărzii populare, nu poate fi

justificată fapta inculpatului Popa Ion, care a manifestat acea agresiune fizică ce este

una disproporționată și excesivă în circumstanțele cazului concret;

- instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a

analizat în deplină măsură componența elementelor constitutive a faptei

prejudiciabile menționate mai sus, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de

instanțe și conținutul real al probelor și faptelor;

4.2. Avocatul Șteliman Serghei - reprezentantul părții vătămate, Rogut Vasile,

care invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12), 15) Cod de

procedură penală și solicită casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe.

7

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- o instanță internațională de judecată, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat

o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată

și în această cauză;

- din dispoziția art. 1661 alin. (1) Cod penal, nu rezultă că această durere sau

suferință trebuie numai decât să fie cauzată ore în șir, după cum a indicat instanța de

apel;

- în ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că inculpatul Popa Ion,

fiind angajat al Gărzii Populare era o persoană publică, se află în misiune de

patrulare și menținerea a ordinii publice, dată de conducerea Gărzii Populare de pe

lângă Primarul Orhei, a cauzat părții vătămate Rogut Vasile leziuni corporale

pricinuindu-i atât suferințe fizice, cât și psihice și făcând acest lucru intenționat;

- în acțiunile inculpatului au fost întrunite toate elementele infracțiunii

prevăzute de diapoziția art. 1661 alin. 1 Cod penal - subiect special persoană publică,

care acționa la indicația unei autorității publice, latura obiectivă-pricinuirea părții

vătămate a unor suferințe fizice și psihice, precum și latura subiectivă - intenția;

- delimitarea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, de

contravenția prevăzută de art. 78 Cod Contravențional se face nu după criteriul

duratei acțiunilor, după cum a considerat instanța de apel, ci după subiect, care

urmează să fie o persoană publică în exercițiul atribuțiilor sale, ceia ce în cazul dat

a și avut loc;

- instanța de apel de fapt a introdus semne noi a laturii obiective ale infracțiunii

prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, pe care legislatorul nu le-a prevăzut în

dispoziția normei respective, adică de facto a modificat legea, asumându-și

împuternicirile puterii legislative, prin ce a depășit limitele puterii judecătorești și a

încălcat principiul separării puterilor;

- nu este întemeiată referirea instanței de apel la hotărârile Curții Europene,

citate în decizie. În aceste hotărâri înalta Curte constată într-un caz concret că o

acțiune de tratament inuman și degradant durează ore în șir, însă nu indică că

tratamentul inuman ori degradant trebuie neapărat să dureze ore în șir, pentru ca

fapta să fie încadrată ca tratament inuman ori degradant. Mai mult ca atât, există o

vastă jurisprudență a Curții Europene, prin care au fost recunoscute ca tratament

inuman și degradant și încălcare a art. 3 din Convenție Europeană, fapte de aplicare

a violenței de către persoanele publice, ce au durat câteva secunde;

- dacă Curtea Europeană într-o hotărâre s-a referit la un caz concret ca având

anumite elemente (durata maltratării), din aceasta încă nu rezultă că aceste elemente

(durata încălcării) sunt obligatorii ca fapta să reprezinte o încălcare a art. 3 din

Convenția Europeană;

8

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit

admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni

vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit mai menționează că recurenții în recursuri, drept temei

pentru declararea recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12), 15)

Cod de procedură penală, și anume cazurile când „hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, o instanță internațională de judecată, prin hotărâre pe un alt caz, a

constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care nu

poate fi reparată în această cauză”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că faptei săvârșite i

s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că

prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul

de probe administrat la urmărirea penală și examinat în ședința de judecată a primei

9

instanțe, descrise și în sentință (f.d. 18-27, vol. II), și corect a adoptat soluția de

condamnare a lui Popa Ion, acțiunile acestuia în privința părții vătămate Rogut

Vasile fiind corect încadrate în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal, ca cauzarea

intenționată a unei dureri sau a suferinței fizice ori psihice, care reprezintă tratament

inuman ori degradant, de către o persoană publică sau de către o persoană care, de

facto, exercită atribuțiile unei autorități publice, stabilind veridic că învinuirea adusă

inculpatului în baza art. 1661 alin. (1) Cod penal, s-a confirmat pe deplin prin

cumulul de probe administrat. Totodată, inculpatului fiindu-i aplicată de către prima

instanță o pedeapsa individualizată corect în limitele Legii penale.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis

apelul declarat de către avocatul Dolgu Natalia în numele inculpatului Popa Ion și

greșit a casat sentința și a reîncadrat acțiunile lui Popa Ion din art. 1661 alin. (1) Cod

penal în art. 78 alin. (1) Cod contravențional.

În urma analizei conținutului deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit

notează că, la argumentarea soluției, instanța de apel a apreciat unilateral probele

administrate la dosar, acordând o valoare primară declarațiilor inculpatului Popa Ion,

în detrimentul probelor administrate de partea acuzării - declarațiile părții vătămate

Rogut Vasile audiat doar în prima instanță, a raportului de expertiză judiciară nr.

122/D din 19 mai 2017, fără a aduce argumente plauzibile de respingere a valorii

probatorii a acestor probe și fără a audia partea vătămată și martorii în ședința

instanței de apel, audiind doar inculpatul și constatând incorect, în lipsa unei

explicații plauzibile că în acțiunile inculpatului Popa Ion nu se întrunesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod penal, anume a laturii obiective și că

acțiunea acestuia, care fiind încadrat în funcția de membru al gărzii populare

instituită pe lângă Primăria orașului Orhei, în stradă, fără temei și necesitate a lovit

cu pumnul în regiunea capului partea vătămată Rogut Vasile, nu depășește nivelul

minim de severitate, dar cuprinde doar semnele contravenției prevăzute de art. 78

Cod contravențional.

Or, în acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că CtEDO în jurisprudența sa

constantă condamnă inactivitatea și investigarea ineficientă a plângerilor privind

aplicarea oricăror forme de tortură sau tratament inuman sau degradant, și astfel,

CtEDO în hotărârea sa în cauza Maier contra Republicii Moldova din 13 iulie 2021,

a constatat încălcarea art. 3 CEDO, atât în aspect material, cât și procedural, și a

statuat că: "având în vedere lipsa oricărei explicații plauzibile pentru originea

numeroaselor echimoze de pe diferite părți ale corpului reclamantului, Curtea a

concluzionat că acesta a fost maltratat în perioada denteției timp de până la 10

minute. Mai mult, Curtea a reținut că în această cauză autoritățile nu și-au

îndeplinit obligațiile care decurg din art. 3 CEDO, de a asigura o investigație

eficientă a acuzațiilor reclamantului de rele tratamente".

10

În acest context, din considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit

subliniază că acceptă argumentele primei instanțe (f.d.30-32, vol. II), care a invocat

corect că: „În ceea ce privește fapta prejudiciabilă, urmează a fi indicat, că la caz,

aceasta s-a manifestat prin aceea că, Popa Ion în rezultatul unui conflict verbal avut

loc cu Rogut Vasile, fără temei și necesitate, i-a aplicat ultimului o lovitură cu

pumnul în regiunea capului.

În acest context, urmează de specificat că pe parcursul examinării prezentei

cauze penale s-a stabilit cu certitudine aplicarea violenței fizice asupra părții

vătămate Rogut Vasile de către inculpatul Popa Ion.

Urmările prejudiciabile se confirmă prin concluziile raportului de constatare

nr. 585 din 24.10.2016 și raportului de expertiză medico-legală nr. 122/D din

19.05.2017, potrivit cărora lui Rogot Vasile i-a fost provocată echimoză pe față ce

se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Mai mult, urmează a fi subliniat că în ședința de judecată, s-a stabilit faptul

că inculpatul Popa Ion a aplicat violența fizică asupra părții vătămate Rogut Vasile,

aplicându-i o lovitură cu pumnul, însă inculpatul a indicat că a intervenit doar

pentru a-i despărți că partea vătămată a început să fie agresiv cu colegul său și că

l-a luat pe la spate pentru a-le desparte de încăierare.

La caz, scopul special s-a manifestat prin necesitatea pedepsirii părții

vătămate, Rogut Vasile pentru pretinsul comportament a acestuia manifestat față de

colaboratorii Gărzii Populare din orașul Orhei și acțiunile acestuia de fumat în

public.

În fișele de post ale membrilor Gărzii Populare din orașul Orhei dar și

Regulamentului cu privire la activitatea gărzii populare a orașului Orhei, aprobat

prin decizia Consiliului orășenesc Orhei nr. 1.13 din 12.02.2016 este stipulată

obligația acestora să activeze în baza principiului legalității, apărării drepturilor și

libertăților fundamentale ale cetățeanului, umanismului, asigurarea securității și

apărării intereselor legitime ale cetățenilor, să dea dovadă de tact și politețe în

exercițiul funcțiunii, să-și facă conștiincios datoria pe sectorul încredințat, să

cunoască și să respecte cu strictețe legislația în vigoare", ce sunt în corespundere

cu cumulul de probe cercetat în ședința de judecată de prima instanță, apreciat just

de prima instanță prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descris și analizat

amănunțit în conținutul senținței, totodată cu expunerea asupra chestiunilor esențiale

supuse atenției sale - și anume depășirea gradului minim de severitate a acțiunilor

violente a inculpatului Popa Ion pentru a fi încadrate în baza art. 1661 alin. (1) Cod

penal, ce denotă cu certitudine că sentința primei instanțe a fost adoptată legal și

întemeiat, cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de art. 385 Cod de procedură

penală.

Mai mult, Colegiul penal lărgit invocă că chiar și în ipoteza în care partea

vătămată Rogut Vasile, la data și ora comiterii infracțiunii, a avut un comportament

11

deviant sau obraznic în raport cu membrii gărzii populare, acest fapt nu poate

justifica fapta inculpatului Popa Ion, care nu a încercat să stopeze partea vătămată

prin acțiuni temperate și legale, dar a lovit partea vătămată Rogut Vasile cu pumnul

în regiunea capului, în rezultat la ce partea vătămată a căzut jos pe spate lângă scări,

acestuia i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate și a pierdut cunoștința, ce

este o acțiune disproporțională și excesivă în coraport cu acțiunile pretins ilegale a

părții vătămate, care era agresiv.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că durerea și suferința părții vătămate

Rogut Vasile, nu poate fi considerată o simplă "brutalitate", după cum a reținut

instanța de apel (pct. 41, f.d. 82, vol. II), dar acest comportament al inculpatului cade

sub incidența infracțiunii de tratament inuman și degradant, or acțiunile inculpatului

Popa Ion exced gradul minim de severitate admis de prevederile legale în acțiunile

sale, care poate să le întreprindă în vederea intervenirii și stopării unui eventual

comportament conflictual a părții vătămate.

În acest sens e relevant de reținut, că potrivit jurisprudenței CtEDO,

tratamentele sunt considerate fiind „inumane” pentru că au fost premeditate, au fost

aplicate continuu și au cauzat fie vătămări corporale, fie afecțiuni fizice și psihice.

Tratamentele sunt considerate a fi „degradante” deoarece prin natura lor creează

victimei un sentiment de teamă, angoasă și inferioritate, de natură să o umilească

și să o devalorizeze (hotărârea Kudla vs Polonia din 26 octombrie 2000, p. 92).

CtEDO a constatat că termenul „grav” este, la fel ca și termenul „nivelul

minim de severitate”, necesar pentru ca articolul 3 să devină aplicabil, fiind prin

natura lucrurilor, relativ (ibid., § 100): el depinde, de asemenea, de toate

circumstanțele cauzei, cum ar fi durata tratamentului, efectele sale fizice sau psihice

și, în anumite cazuri, sexul, vârsta și starea sănătății victimei (Kalashnikov vs Russia,

nr. 47095/99, § 95, ECHR, 2002-VI). Mai mult, atunci când Curtea analizează dacă

tratamentul este „degradant” în sensul articolului 3, ea va lua în calcul dacă scopul

acestui tratament a fost de a umili și înjosi persoana și dacă, în ceea ce privește

consecințele, acest tratament a afectat negativ personalitatea ei, într-un mod

incompatibil cu articolul 3. Chiar și absența unui asemenea scop nu poate exclude

categoric o constatare a violării articolului (Valasinas vs Lithuania, nr. 44558/98,

Nu în ultimul rând, se mai relevă că instanța de apel fără un motiv clar, contrar

principiului contradictorialității, prevăzut în art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, la examinarea cauzei în ordine de apel nu a supus cercetării obiective întregul

material probator administrat la dosar de partea acuzării, nu a audiat partea vătămată

și martorii, audiați doar în ședința primei instanțe, probe care au stat la baza soluției

corecte a primei instanțe de condamnare a lui Popa Ion pe art. 1661 alin. (1) Cod

penal.

12

În acest sens insanța de apel greșit a concluzionat că – „la caz lipsește latura

obiectivă care este caracterizată prin acțiunea sau inacțiunea de cauzare a unei

dureri sau suferinței fizice sau psihice, care reprezintă tratament inuman sau

degradant (f.d. 81, vol. II), fără a lua în considerare aspectele particulare ale cauzei

identificate de prima instanță, or aceasta corect a ținut cont de faptul că în speță este

prezentă suferința fizică și psihică cauzate părții vătămate Rogut Vasile de către

inculpatul Popa Ion, iar aceste urmări prejudiciabile sunt într-o strânsă conexiune și

sunt în legătură de cauzalitate cu acțiunile inculpatului Popa Ion, ce atestă prezența

laturii obiective a infracțiunii incriminate.

Astfel, se conchide asupra netemeiniciei soluției instanței de apel, care fără o

analiză și apreciere prin coroborare a probelor administrate în cauză a concluzionat

și pronunțat nejustificat o hotărâre de reîncadrare a acțiunilor inculpatului Popa Ion

din art. 1661 alin. (1) Cod penal în art. 78 Cod contravențional, fără a aduce

argumente suficiente în acest sens.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră că recursurile ordinare declarate

urmează a fi admise cu casarea totală a deciziei instanței de apel ca fiind

neîntemeiată și cu menținerea sentinței primei instanțe, prin care Popa Ion a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (1) Cod

penal, din motiv că apelul a fost greșit admis, în speță confirmându-se temeiul pentru

recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocatul Șteliman Serghei în

numele părții vătămate Rogut Vasile, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-l pe Popa Ion Xxx,

cu menținerea în totul a sentinței Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 22

septembrie 2020, în această cauză penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

Boico Victor

13