1ra-729/21 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

1ra-729/21 — art. 217 alin. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-729/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Toma Nadejda,

Judecătorii: Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Guzun Ion,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2020, în cauza

penală în privința lui

Costiuc Mihail xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.08.2019 – 26.12.2019;

Instanța de apel: 06.02.2020 – 22.09.2020;

Instanța de recurs: 15.01.2021 – 29.06.2021.

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedură simplificată, în temeiul art. 364/1 Cod de procedură

penală, Costiuc Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui

Costiuc Mihail, a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 5 (cinci)

ani.

Prin aceeași sentință s-a dispus trecerea în contul statului a cheltuielilor de

judecată pentru efectuarea expertizei tehnico-științifice, în valoare de 1 680 (una mie

șase sute optzeci) lei.

Costiuc Mihail la data de 03 februarie 2018 a procurat de la persoane neidentificate

de către organul de urmărire penală și a păstrat la sine un pachet din polimer în care

se afla masa vegetală uscată, mărunțită de culoare gălbuie, care conform Raportului

1

de constatare tehnico-științifică nr. 34121 - R-1367 din 12.04.2018, conținea

canabinnoidul sintetic MDMB(N)-2201, cu masa de 33,530 gr, ce constituie analog al

substanței AB-PINACA-CHM, ce este inclusă în lista substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărârea Guvernului Nr. 79 din

23.01.2006, și se consideră proporții deosebit de mari.

Acțiunile inculpatului Costiuc Mihail au fost încadrate în baza art. 217 alin. (4)

lit. c) Cod penal - procurarea și păstrarea analogilor drogurilor, săvârșite în proporții

deosebit de mari, fără scop de înstrăinare.

procuror în Procuratura r-lui Călărași, Guzic Alexandr, solicitând casarea parțială a

sentinței, în partea individualizării pedepsei penale, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Costiuc Mihail, recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. c) Cod penal, să-i

fie aplicată pedeapsa închisorii pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

farmaceutic pe termen de 4 ani, iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

închisorii să fie suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 5 ani.

În motivarea apelului partea acuzării a indicat că, prima instanță

recunoscându-l vinovat pe Costiuc Mihail de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 217 Cod penal a omis să aplice pedeapsa complementară obligatorie sub formă

de privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate, or, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) Cod penal, coroborat cu art. 75

alin. (1) al aceleiași legi, nimeni nu poate fi supus unei pedepse penale, decât în strictă

conformitate cu legea penală, iar persoanei recunoscute vinovate i se aplică o

pedeapsă în limitele fixate în Partea specială. În același context, în cadrul cercetării

judecătorești nu au fost constatate careva circumstanțe care în raport cu prevederile

art. 78 alin. (2), art. 79 Cod penal, ar crea premisa ca inculpatului să nu-i fie aplicată

pedeapsa complementară obligatorie.

De asemenea, cu referire la prevederile art. art. 227, 229 Cod de procedură

penală, a solicitat ca cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea constatării

tehnico-științifice în sumă de 1680 lei, să fie încasate de la inculpat.

Chișinău, Sâli Radu, a depus apel suplimentar la apelul procurorului în Procuratura

r-lui Călărași, Guzic Alexandr, solicitând casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatului Costiuc Mihail să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare, fără aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

În argumentarea apelului suplimentar a indicat, că, pedeapsa stabilită

inculpatului nu a fost apreciată în coroborare cu fapta comisă și consecințele acesteia,

nu s-a ținut cont de personalitatea inculpatului, de caracterul și gradul de pericol

social al infracțiunii comise, nu a luat în considerare faptul că inculpatul

2

Costiuc Mihail anterior a mai fost condamnat de trei ori la pedepse non privative de

libertate, inclusiv pentru comiterea unei infracțiuni analogice, nu și-a făcut concluziile

necesare și din nou a comis infracțiune.

Consideră apelantul că, circumstanțele comiterii infracțiunii și comportamentul

inculpatului denotă că cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este pedeapsa cu

închisoarea.

a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința doar în partea stabilirii

pedepsei și cheltuielilor de judecată și pronunțată în acest sens o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

lui Costiuc Mihail, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis și conform art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei fiind suspendată pe un termen de probațiune de 5 (cinci) ani, i-a fost

aplicată pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a ocupa funcții în

domeniul farmaceutic pe un termen de 4 (patru) ani.

S-a dispus încasarea de la Costiuc Mihail, în beneficiul statului cheltuielile de

judecată pentru efectuarea constatării tehnico-științifică din 12.04.2018 – suma de

1680 (una mie șase sute optzeci) lei.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

5.1. Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța

de apel a constatat că, prima instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor

art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, iar opțiunea primei instanțe privind

judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată.

La fel, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate

în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Costiuc Mihail în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, după indicii

calificativi – „circulația ilegală a analogilor drogurilor, manifestată prin păstrarea

analogilor drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari și fără scop de

înstrăinare”.

5.2. Cu referire la criticile titularului de apel suplimentar privind blândețea

pedepsei stabilite în privința lui Costiuc Mihail, instanța de apel a notat, că

inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

în limitele sancțiunii normei date, reținându-se că, se căiește sincer de cele comise,

promite să nu comită pe viitor careva încălcări de lege, a efectuat tratament, la

momentul de față nu consumă substanțe narcotice, circumstanțe atenuante –

recunoașterea vinovăției, circumstanțelor agravante – săvârșirea infracțiunii de către

o persoană care anterior a fost condamnată.

3

Astfel, instanța de apel a considerat că, pedeapsa stabilită de către prima instanță

inculpatului este corectă și proporțională în raport cu infracțiunea comisă de către

aceștia, ea răspunzând scopului instituit de Legea penală, or, aplicarea unei sancțiuni

mai aspre nu va fi în concordanță cu scopul legal al pedepsei penale.

Având în vedere atât principiul prevăzut în art. 4 Cod penal - umanismul legii

penale - cât și acordând deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal,

instanța de apel a ajuns la concluzia că restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului cât și prevenția vor fi atinse și prin aplicarea pedepsei cu suspendarea

condiționată a executării acesteia, constatând că, în speță în privința inculpatului sunt

aplicabile dispozițiile art. 90 alin. (1) Cod penal, deoarece sancțiunea aplicată față de

acesta este sub nivelul stabilit de norma dată, iar încarcerarea inculpatului va avea un

efect negativ asupra persoanei lui, dându-i posibilitate acestuia să-și dovedească

corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvârșind o nouă

infracțiune, mai mult că Costiuc Mihail la locul de trai se caracterizează pozitiv, fapt

confirmat prin caracteristica eliberată de ofițerul de sector a IP Bălți (f.d.165)

Instanța de apel a mai notat, că prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

inculpatul Costiuc Mihail nu este absolvit definitiv de amenințarea legii penale,

deoarece termenul de probă presupune nu altceva decât o șansă în plus, acordată

inculpatului, cu scopul de a stimula obligativitatea respectării ordinii publice în

general, și a autorității legii penale – în principal.

Prin urmare, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu trebuie privită ca fiind

o soluție de achitare pentru inculpat, or, la o potențială încălcare a legislației penale

se va lua în considerație, în mod obligatoriu, inclusiv și pedeapsa stabilită prin

sentința adoptată în speța vizată, or faptul că inculpatul a fost condamnat la pedepse

neprivative de libertate, nu indică la obligativitatea de a exclude prevederile art. 90

Cod penal, dat fiind faptul că pedeapsa aplicată de către prima instanță este una

echitabilă în raport cu infracțiunea comisă.

5.3. Instanța de apel a mai constatat, că sancțiunea infracțiunii incriminate

inculpatului prevede pedeapsa cu închisoarea, la caz pedeapsa complementară fiind

una obligatorie. Or, infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal se

pedepsește cu închisoare de la 1 la 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Prin urmare, prima instanță recunoscându-l vinovat pe Costiuc Mihail de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 Cod penal, a omis să aplice pedeapsa

complementară obligatorie sub formă de privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate, iar în cadrul cercetării judecătorești nu

au fost constatate careva circumstanțe excepționale sau cumul de circumstanțe

atenuante, care în conformitate cu prevederile art. 78 alin. (2), 79 Cod penal, ar crea

premisa ca inculpatului să nu-i fie aplicată pedeapsa complimentară.

În concluzie instanța de apel a dispus aplicarea în privința inculpatului -

pedeapsa complementară – privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

farmaceutic pe un termen de 4 (patru) ani.

4

5.4. Cu referire la argumentele apelantului prin care a fost solicitată încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului, instanța de apel a menționat că

prevederile art. art. 227, 229, 143 Cod de procedură penală, urmează a fi interpretate

ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017, în

vigoare din 09 februarie 2018. Prin Legea respectivă a fost exclus art. 143 alin. (2)

Cod de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în

cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat. Prin urmare, voința

legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile de

efectuare a expertizelor. Astfel, scutirea condamnaților de la plata acestor sume

urmează să reprezinte excepția, dar nu regulă.

Urmare a celor elucidate și totodată luând în considerare și poziția inculpatului,

instanța de apel a ajuns la concluzia de a admite și în această parte apelul declarat de

acuzatorul de stat, cu dispunerea încasării de la Costiuc Mihail a cheltuielilor de

judecată în mărime de 1680 lei.

procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului menționează că sentința instanței de apel a fost

contestată cu două apeluri de către partea acuzării, care trebuiau să primească o

rezolvare proprie. Iar în situația în care instanța de apel a examinat aceste două

apeluri ca pe unul singur, atunci trebuia să se expună asupra tuturor argumentelor

invocate în aceste cereri, fapt ce nu a fost făcut.

raport cu circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a

fi admis din următoarele motive.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat de acuzatorul de stat, acesta

se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în recurs

și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal lărgit constată că criticile aduse

5

de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar

hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată.

În acest context instanța de recurs menționează, că conform art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează

suplimentar probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau

administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns

la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond

trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni

generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare

astfel ca un viciu de procedură.

Parcurgând aceste considerente, Colegiul penal lărgit relevă că, aceste prevederi

legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel,

iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

În acest context, Colegiul penal lărgit constată, că prin sentința Judecătoriei

Strășeni (sediul Călărași) din 26 decembrie 2019, cauza fiind examinată în procedură

simplificată, în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, Costiuc Mihail a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei stabilite lui Costiuc Mihail, a fost suspendată condiționat pe un

termen de probațiune de 5 ani.

Prin aceeași sentință s-a dispus trecerea în contul statului a cheltuielilor de

judecată pentru efectuarea expertizei tehnico-științifice, în valoare de 1 680 lei.

Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către procurorul în

Procuratura r-lui Călărași, Guzic Alexandr, care a solicitat casarea parțială a sentinței,

6

în partea individualizării pedepsei penale, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri prin care inculpatului Costiuc Mihail, recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. c) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa

închisorii pe termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic pe termen de 4 ani,

iar în baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii să fie suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 5 ani.

De asemenea a solicitat ca cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea

constatării tehnico-științifice în sumă de 1680 lei, să fie încasate de la inculpat.

Totodată, procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Sâli Radu, a

depus apel suplimentar la apelul procurorului în Procuratura r-lui Călărași,

Guzic Alexandr, solicitând casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatului Costiuc Mihail să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoare, fără aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 septembrie 2020 a

fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința doar în partea stabilirii

pedepsei și cheltuielilor de judecată și pronunțată în acest sens o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

lui Costiuc Mihail, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis și conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei fiind

suspendată pe un termen de probațiune de 5 ani, i-a fost aplicată pedeapsa

complementară – privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul farmaceutic pe

un termen de 4 ani.

S-a dispus încasarea de la Costiuc Mihail, în beneficiul statului cheltuielile de

judecată pentru efectuarea constatării tehnico-științifică din 12.04.2018 – suma de

1680 lei.

Analizând, în cumul, aspectele descrise supra, Colegiul penal lărgit atestă, că deși

instanța de apel a menționat în partea descriptivă despre argumentele aduse de

procurorul Sâli Radu în cererea de apel suplimentar, totuși în dispozitivul deciziei

contestate nu se face referință la apelul suplimentar și soluția adoptată în privința

acestuia, nefiind clar care apel a fost admis. Or, din partea introductivă a deciziei

recurate se deduce că se examinează apelul declarat de către procurorul în

Procuratura r-lui Călărași, Guzic Alexandr, pe când în motivarea deciziei instanța de

apel respinge argumentele aduse în apelul suplimentar declarat de procurorul

Sâli Radu cu referire la excluderea prevederilor art. 90 Cod penal în privința

inculpatului, însă în dispozitiv nu se menționează despre această soluție.

De altfel, instanța de apel nu a dat un răspuns coerent și explicit referitor la

argumentele din apelul suplimentar prin care a fost invocat, că „inculpatul

Costiuc Mihail anterior a mai fost condamnat de trei ori la pedepse non privative de

7

libertate, inclusiv pentru comiterea unei infracțiuni analogice, nu și-a făcut concluziile

necesare și din nou a comis infracțiune. Circumstanțele comiterii infracțiunii și

comportamentul inculpatului denotă că cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia

este pedeapsa cu închisoarea.”

Astfel, instanța de recurs ordinar menționează, că aceste circumstanțe contravin

jurisprudenței constante, conform căreia, atât apelul, cât și motivele din apel trebuie

examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de

drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al cauzei.

În conformitate cu cerințele art. 415 Cod de procedură penală, în cazul în care în

aceeași cauză au fost declarate mai multe apeluri, fiecare dintre acestea trebuie să

primească o rezolvare proprie, care, în raport cu poziția procesuală și cu interesele

apelanților, poate fi diferită de a celorlalte: un apel sau unele apeluri pot fi respinse,

iar altul sau altele admise.

Dacă instanța a judecat apelurile declarate de mai multe părți, în dispozitiv

trebuie să se expună concluzia concretă asupra fiecăruia. Omiterea expunerii

concluziei respective se consideră nerezolvare a fondului apelului.

Temeiurile expuse în pct. 3, 3.1. din prezenta decizie, de fapt, sunt fondul apelului

și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către

instanța de apel.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia

atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al

administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse

(§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011).

De asemenea, Colegiul penal statuează, că potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și

de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Drept urmare, având în vedere considerentele menționate anterior, Colegiul

penal lărgit ajunge la concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori,

care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate

sunt erori de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care

8

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să se pronunțe asupra motivelor

invocate în apeluri, să individualizeze pedeapsa conform prevederilor legale, și, în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Sâli Radu, se casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 22 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Costiuc Mihail xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 24 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

9