1ra-1585/2021 — art. 171 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Xxxxx din 05 februarie 2021, Loghin Nicolae Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (3) Cod penal, la 10 (zece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. S-a încasat de la Loghin N., în beneficiul statului cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare, în mărime totală de 19 671 lei.

Potrivit sentinței menționate, s-a constatat că Loghin Nicolae în luna noiembrie a anului 2018, în satul Xxxxx, raionul Xxxxx în timp ce minora Xxxxx, anul nașterii xxxxx, se deplasa de una singură pe lângă cimitirul din sat, cunoscând cu certitudine că, este minoră și nu a atins vârsta de 14 ani, prin constrângere fizică și psihică, profitând de imposibilitatea de a se apăra, i-a pus mâna la gură și a târât-o în cimitir, după ce a întreținut un raport sexual cu ea, contrar voinței sale. Ca urmare Xxxxx a rămas însărcinată și la data de 20 iulie 2019, a născut un copil. Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Loghin N. în baza art. 171 alin. 3) lit. b) Cod penal, după indicii: violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei care nu a atins vârsta de 14 ani și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința. 1

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Boubătrân Tamara în numele inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Loghin Nicolai să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) Cod penal și prin aplicarea art. 70 alin. (3) Cod penal, a-i stabili pedeapsă cu închisoare pe termen de 3 ani. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, a-i stabili perioadă de probațiune de 1 an. Totodată, cererea acuzatorului de stat referitor la încasarea cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare, în mărime de 19 671 lei, să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. În argumentarea cererii de apel a invocat: - sentința de condamnare a lui Loghin Nicolae în temeiul art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal este neîntemeiată, nefondată și pasibilă de casare din motivul că, este bazată doar pe presupunerile prezentate de organul de urmărire penală și pe probe, ce nu coraborează între ele și nu au fost confirmate în cadrul cercetării judecătorești; - partea vătămată minoră Xxxxx a scris cerere, că anume la data de 23 noiembrie 2018 a fost violată și ca urmare a rămas însărcinată cu copilul născut la 20 iulie 2019, fapt declarat pe tot parcursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești; - organul de urmărire penală și nici instanța de judecată nu era în drept să-l pună sub învinuire și să-l condamne pentru un presupus viol, la o data necunoscută și nestabilită din luna noiembrie 2018, fără a verifica corectitudinea și veridicitatea declarațiilor date de partea vătămată minoră, care potrivit Codului penal și Codului de procedură penală din motivul, că nu a atins vârsta de 16 ani, a dat declarații fără a fi preîntâmpinată de darea declarațiilor false și fără a depune jurământul, din care motiv nu poate fi atrasă la răspundere penală, în conformitate cu prevederile art.312 Cod penal; - partea vătămată Xxxxx, a fost audiată după împlinirea vârstei de 14 ani și până la vârsta de 16 ani, fără respectarea prevederilor stabilite în art. 4811 alin. (1) pct. 1) și art. 58 alin. (4) Cod de procedură penală, în prezența unui avocat, care respectiv ar fi consultat-o în mod obligatoriu pentru a da declarații veridice, pentru încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului Loghin Nicolae; - în cadrul cercetării judecătorești scopul apărării nu a fost de a prejudicia viața părții vătămate minore, dar a avut scopul de a stabili adevărul pentru ca acțiunile inculpatului Loghin Nicolae comise în privința părții vătămate minore, să fie corect încadrate în conformitate cu prevederile Codului penal; - din fișa medicală, eliberată de la maternitatea IMSPSR Edineț, la data de 20 iulie 2019 (f.d.23), partea vătămată minoră Xxxxx a născut la 20 iulie 2019, cu termenul de 39 săptămâni, nașterea fiind în termen; - în cadrul ședinței de judecată Lavric Marina - medic coordinator SR Edineț, fiind audiată în calitate de specialist și martor, a declarat că, nașterea nu a fost prematură, dar a fost în termen. Conceperea copilului a avut loc în perioada de la 06 octombrie - 4 noiembrie 2018. Nașterea prematură se consideră cu 2 termenul de până la 37 săptămâni și conceperea se consideră în perioada de la mijlocul lunii octombrie - începutul lunii noiembrie 2018; -prin fișa medicală a părții vătămate minore Xxxxx și prin declarațiile martorului și specialistului Lavric Marina, se constată că, copilul nu s-a născut în rezultatul violului din data de 23 noiembrie 2018, după cum a scris cerere partea vătămată minoră către organul de urmărire penală și după cum a declarat partea vătămată minoră și mama ei Xxxxx, care în cadrul acestui proces penal are calitatea de reprezentant legal și a dat declarații din spusele fiicei sale minore, nefiind coraborate cu alte probe pertinente și concludente din partea acuzării; -prima instanță nu a dezbătut faptul violului, dar a copiat învinuirea din rechizitoriu, fără a constata data violului și dacă cu adevărat a avut loc violul sau a avut loc raport sexual cu o minoră și a pronunțat sentință de condamnare după fabula din rechizitoriu; - inculpatul Loghin Nicolae a declarat destul de clar cum au avut loc relațiile dintre ei, inclusiv și raporturile sexuale, perioada când a aflat despre sarcina lui Xxxxx și în ce circumstanțe a aflat despre sarcină; - faptul, că inculpatul Loghin Nicolae în perioada întreținerii raporturilor sexuale nu a știut că, partea vătămată Xxxxx nu avea vârsta de 14 ani a fost confirmată în ședința de judecată de martorii apărării Loghin Natalia, Slivca Ion, Scutaru Ion, Gomoja Maria și Slivca Vadim, declarațiile cărora nu au fost infirmate de martorii acuzării; - după cum a declarat inculpatul Loghin Nicolae, a cunoscut-o pe Xxxxx de pe rețeaua de socializare „Odnoklasniki”, deja când era gravidă. Partea vătămată Xxxxx a declarat: „Când conversam pe „odnoklasniki” vârsta era 13 ani, apoi am schimbat-o în 15”. Astfel inculpatul cu adevărat a știut de vârsta de 15 ani, dar nu de vârsta ei de până la 14 ani; - partea vătămată minoră Xxxxx a declarat, atât la organul de urmărire penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești, că a avut numai un raport sexual cu Loghin Nicolae, dar aceste declarații sunt combătute prin certificatul medical de la f.d. 23, în care este înregistrat că, vârsta sarcinii este de 39 săptămâni, nașterea fiind în termen și prin declarațiile martorului și specialistului Lavric Marina - medic coordinator, care a declarat că nașterea a fost la termenul de 39 săptămâni și nu mai devreme, lămurind că naștere prematură se consideră la termenul de 37 săptămâni, ce nu a fost la partea vătămată minoră, care a născut copilul cu termenul 39-41 saptămâni, nu mai mic de 39 săptămâni; -potrivit calendarului pe anii 2018 – 2019, de la 23 noiembrie 2018 până la 20 iulie 2019 au fost 34 săptămâni. Astfel, se constată că instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile medicului, care era la serviciu în perioada aflării părții vătămate minore Xxxxx în maternitate și a afirmat, că copilul nu a fost născut înainte de termen de până la 37 săptămâni, dar a fost născut la termenul de 39 săptămâni depline, nașterea fiind în termen, dar nu prematură; - inculpatul Loghin Nicolae în ședința de judecată a declarat, că în urmă cu 2 ani Xxxxx era mai slabă și credea că are 16-17 ani. La cimitir, Xxxxx era 3 îmbrăcată cu blugi albaștri și o bluză. Partea vătămată Xxxxx a declarat că, era îmbrăcată în scurtă neagră și pantaloni negri, pe care le-a aruncat la foc; - pentru a stabili dacă într-adevăr a avut o scurtă de culoare neagră și o pereche de blugi de culoare neagră, instanța necesita să clarifice cum au apărut aceste haine la ea, cine poate sa confirme și când și cum au dispărut. Martorul acuzării Xxxxxa declarat, că sora lui Xxxxx i-a spus că, în cimitir a violat-o Loghin Nicolae, dar nu i-a spus ca benevol sau forțat, apoi după ce a înțeles motivul acestei întrebări a răspuns, că forțat. Apărarea dă declarațiilor martorului acuzării Xxxxxo apreciere critică, urmărind scopul de a apăra sora lui în fața părinților, care după cum s-a constatat, nu au știut de sarcina fiicei lor, până în ziua nașteriii copilului, la 20 iulie 2019; - în afară de declarațiile părții vătămate minore, alte probe pertinente și concludente, ce ar confirma că a avut loc violul minorei la data de 23 noiembrie 2018 nu a prezentat, dar tot odată din declarațiile inculpatului Loghin Nicolae, care se află în arest preventiv și a fost în imposibilitate de a discuta și influența martorii solicitați pentru audiere, ultimii au confirmat că, inculpatul se cunoaștea cu partea vătămată minoră până în luna noiembrie și ei știau de relațiile lor conjugale, inclusiv și de faptul, că minora a rămas sarcină și l-a telefonat pe Loghin Nicolae, motiv ce a servit temei de a procura test de sarcina pentru a verifica dacă într-adevăr Xxxxx este însărcinată; - după cum a declarat inculpatul Loghin Nicolae, testul a fost făcut când Xxxxx avea termenul de sarcină de 3 luni, fapt confirmat de martorul Scutaru Ruslan, ce nu a fost infirmat de acuzare prin careva probe. Potrivit calculelor, termenul de sarcină de 39 saptamâni a început să curgă nu mai târziu de 20 octombrie 2018; -la stabilirea pedepsei, prima instanță eronat în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, ca circumstanță agravantă a considerat săvârșirea infracțiunii cu bună știință împotriva unui minor din motivul, contrar prevederilor alin. (2) art. 77 Cod penal; -în acțiunile inculpatului Loghin Nicolae nu este componență de infracțiune, conform prevederilor art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv, că după cum a declarat inculpatul, ultimul nu știa dacă partea vătămată la raportul sexual din luna octombrie 2018, avea vârsta de 16 ani împliniți sau neîmpliniți; - a făcut referire și la raportul de expertiză judiciară nr.201937A0403 din 05 martie 2020 și a menționat că, la întocmirea raportului de expertiză judiciară s-a atras atenție numai la întrebările puse de organul de urmărire penală pentru acțiuni violente de viol, dar nu s-au pus întrebări și pentru o altă categorie de infracțiuni ca raportul sexual altul decât violul, asupra unei minore; - la stabilirea pedepsei, din motiv, că inculpatul Loghin Nicolae a comis infracțiunea în perioada minoratului, ultimul dispune de dreptul ca pedeapsa să- i fie aplicată ținând cont de art. 79 și art. 90 Cod penal, pentru a-i acorda șansa de a se corecta, nefiind izolat de societate, de a se angaja în câmpul muncii, pentru a avea posibilitate de a întreține copilul, născut la 20 iulie 2019, în rezultatul raporturilor sexuale dintre el și partea vătămată minoră; 4 - din declarațiile părții vătămate minore Xxxxx s-a constatat, că în luna iulie 2019, când a născut copilul, inculpatul Loghin Nicolae împreună cu mama acestuia au venit la ea acasă. Astfel, se constată că inculpatul Loghin Nicolae era convins, că din raporturile lor sexuale s-a născut copilul la 20 iulie 2019 și deci nu era necesitatea de a fi stabilită paternitatea copilului prin raportul de expertiză. Astfel este lipsit de temei de a fi încasate cheltuielile pentru stabilirea paternității copilului, născut la 20 iulie 2019, de la inculpatul Loghin Nicolae în beneficiul statului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că vinovăția inculpatului Loghin N. în comiterea infracțiunii imputate, se confirmă prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: conținutul declarațiilor părții vătămate Xxxxx, reprezentantului legal al părții vătămate minore, Xxxxx, martorilor Xxxxx, Babiuc Aurel, Lavric Marina, raportul de expertiză judiciară nr. 201937A0403 din 05.03.2020, /f.d. 99-102/; raportul de expertiză judiciară nr.20200500218 din 08.07.2020, /f.d.132-135/. Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, ce în ansamblu, dovedesc vinovăția inculpatului Loghin N. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei care nu a atins vârsta de 14 ani și profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra ori de a-și exprima voința. Instanța de apel a respins argumentul avocatului precum că, acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate din art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal în art. 174 alin. (1) Cod penal, deoarece prima instanță just și-a întemeiat sentința în baza declarațiilor părții vătămate, a reprezentantului părții vătămate, a martorilor și probelor scrise cercetate în sedința de judecată, iar prin analiza lor a stabilit că, la caz, a fost dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Instanța de apel a menționat și despre vârsta lui Macari Maria, care chiar și în situația în care nu a opus rezistență acțiunilor comise de Loghin Nicolae, nu a putut fi apreciată drept consimțământul la comiterea unui act sexual, pe simplul motiv, că vârsta fragedă a acesteia viciază acordul la astfel de acte. Referitor la vârsta victimei, prin prisma prevederilor art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, rezultă că victima nu a atins vârstă de 14 ani și făptuitorul trebuie să aibă cu certitudine această împrejurare. În respingerea argumentelor apărării, instanța de apel a reținut și concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 201937A0403 din 05.03.2020, unde expertul a constatat, că Xxxxx prezintă nivelul dezvoltării intelectuale în corespundere cu norma perioadei de vârstă. Xxxxx posedă particularități 5 psihologice individuale și de vârstă, ce au putut influența comportamentul în cadrul situației analizate: sensitivitate emoțională, sugestibilitate sporită, tendința de a se subordona cu ușurință, de a manifesta indecizie, pasivitate în situații subiectiv complexe. Xxxxx prezintă un grad sporit de sugestibilitate. În cadrul examinării actuale nu s-au depistat indicii de imaginație sporită, semne ale fanteziei patologice, tendința de a exagera cele precepute. Reieșind din particularitățile psihologice individuale și de vârstă, precum și conținutul situației analizate (acțiuni violente cu caracter sexual, la care se pretinde că au fost săvârșite de către Loghin Nicolae), Xxxxx a suportat traumă psihologică, ce se manifestă prin: tensiune interioară, sentimentul lipsei de securitate, așteptare anxioasă, somn dereglat, visuri terifiante, or aceste concluzii au fost confirmate și de către reprezentantul legal al părții vătămate minore Xxxxx și martorul Xxxxx, care au declarat, că după cazul dat, minora Xxxxx a devenit închisă, avea frică să iasă din casă, nu comunica cu nimeni. În viziunea instanței de apel, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate, cercetate suficiente probe concludente, pertinente și utile, ce demonstrează pe deplin vinovăția lui Loghin Nicolae în comiterea infracțiunii incriminate, or culpabilitatea comiterii violului a fost demonstrată incontestabil, fapt confirmat chiar și prin declarațiile inculpatului, care a recunoscut faptul, că este cunoscut cu victima de până la raport și la fel a recunoscut simplul fapt de raport sexual. La stabilirea și individualizarea pedepsei penale instanța de fond a stabilit circumstanța atenuantă - comiterea infracțiunii în minorat și circumstanța agravantă - comiterea infracțiunii cu bună știință asupra unui minor. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond just a individualizat pedeapsa în baza art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunilor, care se califică ca excepțional de grave, săvârșite cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat, la locul de trai se caracterizează satisfăcător, la evidență la medicul narcolog și psihiatru nu se află, a comis infracțiunea fiind minor, vina nu a recunoscut, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită. Prin urmare, instanța de apel a coonsiderat că, prima instanță în situația din speță corect a aplicat inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, ținând cont de prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, stabilind pedeapsa cu închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, deoarece pedeapsa maximă care poate fi aplicată în cazul dat este de 10 ani. 6 Cu referire la alegațiile apărării privind respingerea cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare, instanța de apel a menționat că, în cadrul judecării cauzei acuzatorul de stat a solicitat încasarea sumei de 19 671 lei, suportate pentru efectuarea expertizelor judiciare. Raportând prevederile legale evidențiate supra la materialele cauzei, în opinia oinstanței de apel, instanța de fond corect a concluzionat că, plata cheltuielilor judiciare urmează a fi pusă în sarcina inculpatului Loghin N., atâta timp cât comiterea infracțiunii de către acesta este dovedită, or cheltuielile care au fost suportate în această cauză penală au avut la bază comportamentul infracțional al acestuia.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Boubătrîn Tamara în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. În motivarea recursului invocă: - în cazul în care, instanța de apel, a ajuns la concluzia respingerii apelului înaintat de apărare, urma să dezvăluie concret motivul și concluzia la presupusul viol din data de 23 noiembrie 2018, în rezultatul căruia s-a născut copilul- dacă din materialele dosarului, îndeosebi a fișei medicale de naștere a copilului, se constată că copilul fiind născut în termenul de 39 săptămîni depline, dar nu premature la termenul de 34 săptămîni, după cum a fost confirmat în prima instanță de medicul, care a primit nașterea copilul; - în cadrul ședinței de judecată în prima instanță Lavric Marina-medic coordinator SR Edineț, fiind audiată în calitate de specialist și martor, a declarat destul că nașterea nu a fost prematură, dar a fost în termen. Conceperea copilului a avut loc în perioada de la 06 octombrie —4 noiembrie 2018. Nașterea prematură se consideră cu termenul de pină la 37 săptămîni și conceperea se consideră în perioada de la mijlocul lunii octombrie —începutul lunii noiembrie 2018; - Loghin Nicolai este condamnat pentru viol la sfîrșitul lunii noiembrie 2028, în rezultatul căruia partea vătămată a rămas însărcinată și la data de 20 iulie 2019 a născut copil; - în motivarea soluției, în nici un mod nu a făcut analiză a probatoriului, în baza căreia a ajuns la concluzia de vinovăție a lui Loghin N. în comiterea vioulului din data de 23 noiembrie 2018, în rezultatul căreia partea vătămată minoră a rămas însărcinată și la data de 20 iulie 2019 a născut un copil; - atît organul de urmărire penală, prima instanță cât și instanța de apel nu au verificat veridicitatea declarațiilor date de partea vătămată, care a scris pe rețelele de socializare că are 15 ani, dar din simplu motiv că inculpatul Loghin N. a declarat, că a avut raport sexual benevol cu partea vătămată și avea obligația de a cunoaște faptul, că ultima nu a atins vârsta de 14 ani a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal; - faptul, că inculpatul Loghin Nicolai în perioada întreținerii raporturilor sexuale nu a știut că partea vătămată Xxxxx nu avea vîrsta de 14 ani, a fost 7 confirmată în ședința de judecată de martorii apărării Loghin Natalia, Slivca Ion, Scutaruu Ion, Gomoja Maria și Slivca Vadim, declarațiile cărora nu au fost infirmate de martorii acuzării; - inculpatul Loghin Nicolai a cunoscut-o pe Xxxxx de pe rețeaua de socializare „Odnoclasniki”, deja cînd era gravidă; - nu a fost a analizat în ansamblu toate probele administrate la dosar, fiind constatat neîntemeiat, că fapta inculpatului minor conține elementele infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, dar nu elementele infracțiunii prevăzute de art. 174 alin.(1) Cod penal, prin ce s-au comis erori de drept. În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul depune referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea prezentului recurs, deoarece recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel criticile formulate de recurent nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Instanța de apel a aplicat corect normele de drept material, evaluând probele în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Boubătrîn T. în numele inculpatului se invocă ca temei de drept pct. 6), 8) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și 8 examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatului Loghin N. în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a considerat, că Loghin N. este vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la faptul că, inculpatul nu a cunoscut despre vârsta părții vătămate, că acțiunile inculpatului au fost calificate incorect și asupra opiniei inculpatului, că în momentul în care a cunoscut-o pe Xxxxx, aceasta era gravidă, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul le însușește. Avînd ca suport prevederile legale sus enunțate și analizînd textul deciziei instanței de apel, în viziunea Colegiului, această instanță și-a motivat soluția adoptată, iar autorul recursului, de fapt, nu aduce careva argumente noi, ce ar combate concluzia instanțelor de judecată. În principiu argumentele invocate în recurs, sunt similare celor invocate în apel, iar instanța de apel a respectat prevederile legale stipulate la art. 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțându-se motivat asupra argumentelor esențiale invocate în apel. De asemenea, Colegiul penal consideră, că nu sunt întemeiate nici criticile referitoare la declarațiile medicului Lavric M., precum că conceperea copilului a avut loc în perioada 06 octombrie-04 noiembrie 2018, pe când inculpatul a fost condamnat pentru presupusul viol de la sfârșitul lunii noiembrie 2018. La alegațiile date, instanța de recurs menționează, că acestea au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat, deoarece au constituit linia principală de apărare în cadrul prezentului proces penal și cărora le-au fost acordate o atenție deosebită, precum rezultă din materialele cauzei și hotărârile adoptate în speța dată. Deci, reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal nu se poate îndepărta de la concluziile bazate pe declarațiile martorului Lavric M., care a menționat că, în fișa medicală a pacientei Xxxxx a indicat că copilul s-a născut de 39 de săptămâni, cu aproximație, deoarece pacienta nu a stat la evidență la medicul ginecolog până la naștere, nu a făcut nici o analiză și nici examenul ultrasonografic, pentru a reflecta date mai concrete. A indicat în fișa medicală că copilul s-a născut de 39 de săptămâni, adică tipul conceperii poate fi aproximativ 20 octombrie 2018, dar nu exclude timpul conceperii copilului și în perioada lunii noiembrie 2018, astfel instanțele de fond întemeiat, 9 ținând cont de cumulul de probe, ce au fost apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, au reținut poziția acuzatorului de stat privind săvârșirea violului de către Loghin N. în luna noiembrie 2018. Cu privire la invocările autorului recursului, precum că au fost încadrate greșit acțiunile inculpatului în baza art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, urmând a fi recalificate în baza art. 174 alin. (1) Cod penal, deoarece a întreținut mai multe rapoarte sexuale cu partea vătămată în mod benevol și nu a știut că aceasta nu avea vârsta de 14 ani, Colegiul le consideră nefondate, deoarece instanțele de fond, ținând cont de totalitatea probelor administrate în cauză, întemeiat au reținut că, inculpatul a cunoscut despre vârsta victimei minore și anume că, ea nu a atins vârsta de 14 ani, în circumstanțele în care victima și inculpatul locuiau într-o localitate, victima fregventa școala, era înregistrată pe rețelele de socializare, astfel în momentul când conversau, era indicată vârsta de 13 ani. La fel, instanța de apel întemeiat a constatat referitor la vârsta Mariei Macari, care, chiar și în situația în care nu a opus rezistență acțiunilor comise de inculpatul Loghin N., aceasta nu poate fi apreciat drept consimțământ la comiterea unui act sexual, din simpul motiv că, vârsta fragedă a acesteia viciază adordul la astfel de acte. Totodată, instanța de apel a menționat și concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 201937A0403 din 05.03.2020, unde expertul a constatat, că „Xxxxx prezintă nivelul dezvoltării intelectuale în corespundere cu norma perioadei de vârstă. Xxxxx posedă particularități psihologice individuale și de vârstă, care au putut influența comportamentul în cadrul situației analizate: sensitivitate emoțională, sugestibilitate sporită, tendința de a se subordona cu ușurință, de a manifesta indecizie, pasivitate în situații subiectiv complexe. Xxxxx prezintă un grad sporit de sugestibilitate. În cadrul examinării actuale nu s-au depistat indicii de imaginație sporită, semne ale fanteziei patologice, tendința de a exagera cele precepute. Reieșind din particularitățile psihologice individuale și de vârstă, precum și conținutul situației analizate (acțiuni violente cu caracter sexual, la care se pretinde că au fost săvârșite de către Loghin Nicolae), Xxxxx a suportat traumă psihologică, ce se manifestă prin: tensiune interioară, sentimentul lipsei de securitate, așteptare anxioasă, somn dereglat, visuri terifiante”, concluzii ce au fost apreciate de instanță în coroborare cu declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate minore Xxxxx și martorului Xxxxx, ce au declarat, că după cazul dat, minora Xxxxx a devenit închisă, avea frică să iasă din casă, nu comunica cu nimeni. La fel, în viziunea instanței de recurs, instanțele de fond justificat au reținut vinovăția lui Loghin N. în comiterea infracțiunii incriminate, or culpabilitatea comiterii violului a fost demonstrată și prin declarațiile inculpatului, care a recunoscut faptul, că este cunoscut cu victima de până la raport și la fel a recunoscut simplul fapt de raport sexual. Mai mult ca atât, Colegiul penal reține că, instanța de apel întemeiat a respins argumentele referitor la necunoașterea vârstei și existența acordului victimei, apreciindu-le drept o modalitate de a evita răspunderea penală pentru o infracțiune excepțional de gravă, în schimbul unei pedepse pentru o infracțiune cu mult mai ușoară recunoscută de inculpat. 10 Astfel, Colegiul penal statuează că, instanța de apel a apreciat probele conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, întemeiat a stabilit vinovăția inculpatului și că acțiunile acestuia sânt incidente elementelor infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (3) lit. b) Cod penal, fapta fiind încadrată juridic corect și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate și stipulate la pct. 6), 8), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea. În virtutea considerentelor expuse mai sus, constatând că, în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de prima instanță și instanța de apel în privința inculpatului, nefiind identificată de instanța de recurs vreo eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârilor judecătorești atacate. Finalmente, Colegiul penal apreciază ca legală și întemeiată hotărârea instanței de apel, ce a fost adoptată în corespundere cu prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare considerente, recursul ordinar declarat de către avocatul Boubatrîn Tamara în numele inculpatului, este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Boubatrîn Tamara în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe Loghin Nicolae Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 20 august 2021. Președinte Toma Nadejda Judecător Cobzac Elena Judecător Timofti Vladimir 11