1ra-1162/21 — art. 152 alin. 2 lit. e, 264-1 alin. 1 CP

1ra-1162/21 — art. 152 alin. 2 lit. e, 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1162/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Ursu Nina în numele inculpatului Palii Vitalie, avocatul Lunga Galina în

numele inculpatului Plăcintă Igor, avocatul Lunga Galina în numele inculpatului

Plăcintă Sergiu, avocatul Zavorotnîi Victor în numele inculpaților Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor și inculpatul Palii Vitalie, precum și de

către succesorul victimei Ilinițchi Eugenia, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 februarie 2021, în cauza penală privindu-

i pe

Palii Vitalie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX;

Plăcintă Sergiu XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în or.

XXXXX;

Plăcintă Igor XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 26.08.2015 – 02.06.2017;

Instanța de apel: 06.07.2017 – 01.08.2018;

Instanța de recurs: 20.09.2018 – 26.03.2019;

Instanța de apel: 02.05.2019 – 03.02.2021;

Instanța de recurs: 26.03.2021 – 14.07.2021.

a c o n s t a t a t:

recunoscuți vinovați și condamnați:

Plăcintă Igor în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea

pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani;

Palii Vitalie în baza art. 52 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea

pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani.

Potrivit art. 391 alin.(2) Cod de procedură penală a fost dispusă încetarea

procesului penal în privința lui Plăcintă Sergiu învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, din motiv că a intervenit decesul

inculpatului.

Conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, procesul penal în privința lui Palii

Vitalie învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, a

fost încetat.

A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Palii Vitalie și Plăcintă Igor în

beneficiul lui Ilnițchi Eugenia suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar

capătul de acțiune privind încasarea prejudiciului material a fost admis în principiu

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea civilă.

La fel, a fost dispusă încasarea în mod solidar de la Plăcintă Igor și Palii Vitalie în

beneficiul lui Ilnițchi Eugenia suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

aproximativ la ora 00:05, Plăcintă Igor, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la

domiciliul său amplasat în or. Drochia, str.27 August, 26 împreună cu Plăcintă Sergiu și

Palii Vitalie, în rezultatul unui conflict care a avut loc în interiorul casei, între ei și

Ilnițchi Alexandru, numindu-l cu cuvinte injurioase, l-au scos cu forța din interiorul

casei, unde în ogradă, i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, cu pumnii și

picioarele, cauzându-i vătămări corporale medii.

Palii Vitalie, la 08 martie 2016, aproximativ la ora 16:00, a condus vehiculul de

model ,,Renault Megane Scenic” cu n/î XXXXX, pe traseul R-7 km 38+250m, în stare de

ebrietate alcoolică, fiind supus testării alcoolscopice cu mijlocul special de constatare

alcooltest ,,Drager” s-a stabilit că în aerul expirat de către Palii Vitalie se conține alcool

în cantitate de 1,01 mg/l și a fost îndreptat de a petrece expertiza medicală pentru

stabilirea stării de ebrietate și naturii ei cu prelevarea probelor biologice /sânge/ unde

ultimul a refuzat de a i se preleva sânge, deoarece a fost de acord cu rezultatele

alcooltestului ,,Drager”.

solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților Palii

Vitalie și Plăcintă Igor în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să le fie stabilită o

pedeapsă cu executarea reală.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința este prea blândă și pasibilă

anulării cu stabilirea unei pedepse penale mai aspre, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis pentru ambii inculpați.

În apelul suplimentar succesorul părții vătămate a indicat că, prima instanță nu a

dat apreciere corectă probelor administrate atât la urmărirea penală, cât și în instanța

de judecată. Nu a concluzionat, că inculpații au refuzat să dea declarații și să răspundă

la întrebări în ședința de judecată, ce denotă despre faptul că aceștia nu au recunoscut

vina, nu se căiesc de cele săvârșite, nu au conștientizat pericolul social a celor

întâmplate.

La fel, prima instanță nu a dat apreciere critică faptului că, având astfel de

vătămări corporale, partea vătămată nu se putea urca pe gardul de doi metri pentru a

se strangula, cu căciula bine aranjată pe cap.

Nu este clar de ce frații Plăcintă au dat foc permisului de conducere și procurii pe

automobilul ,,Audi 80” ce a aparținut feciorului ei și de ce aceste documente se aflau la

inculpați, fapt relatat de către martorul Rusnac Cristina și confirmat de frații Plăcintă.

În opinia apelantei, la stabilirea pedepsei inculpaților nu pot fi aplicate

prevederile art.90 Cod penal, deoarece astfel nu v-a fi atins scopul pedepsei penale

prevăzut la art.61 Cod penal.

3.1. Avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu

a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în

cadrul examinării cauzei în instanța de judecată vina lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu

nu a fost dovedită.

3.2. Inculpatul Plăcintă Igor a contestat cu apel sentința solicitând casarea

acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în

cadrul examinării cauzei în instanța de judecată vina sa nu a fost dovedită.

3.3. Inculpatul Palii Vitalie a contestat cu apel sentința solicitând casarea parțială

a acesteia, în partea condamnării în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în această parte și respingerea acțiunii civile

înaintată de Ilnițchi Eugenia.

În motivarea apelului a invocat, că concluzia primei instanțe privind

condamnarea sa în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, este ilegală și incorectă.

respins ca nefondat apelul declarat de succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia,

admise apelurile declarate către avocatul Lungu Galina în numele inculpaților Plăcintă

Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor și de către inculpatul Palii

Vitalie, din alte motive decât cele invocate, casată parțial sentința în latura civilă,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

- a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă înaintată de succesorul

părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, privind încasarea prejudiciului material sub formă de

cheltuieli pentru înmormântare în sumă de 66 430 lei;

- a fost dispusă încasarea de la inculpatul Plăcintă Igor în beneficiul succesorului

părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral;

- a fost dispusă încasarea de la inculpatul Palii Vitalie în beneficiul succesorului

părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral;

- a fost dispusă încasarea de la inculpatul Plăcintă Igor în beneficiul succesorului

părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică;

- a fost dispusă încasarea de la inculpatul Palii Vitalie în beneficiul succesorului

părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, judecând cauza

penală, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, stabilind

just vinovăția inculpaților în faptele incriminate.

Astfel, în partea învinuirii lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor în

cauzarea vătămărilor corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru, instanța de apel

a menționat că, între probele date există o coroborare directă, fiind stabilit cert, că în

seara și noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2014, Ilnițchi Alexandru s-a aflat în compania lui

Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor, cu care s-a odihnit și au consumat băuturi

alcoolice.

De asemenea s-a stabilit cu certitudine, că între inculpații Palii Vitalie, Plăcintă

Sergiu și Plăcintă Igor și partea vătămată Ilnițchi Alexandru a apărut un conflict din

cauza comportamentului neadecvat al ultimului față o persoană prezentă în compania

lor de gen feminin care se numește Cristina Rusnac și de la neînțelegerile referitor la

religie, care a început în apartamentul lui Ilnițchi Alexandru și a continuat la

restaurantul ,,Corona”, unde acesta a venit din urma lor.

Ca urmare a conflictului, inculpații Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor i-

au aplicat lovituri părții vătămate Ilnițchi Alexandru.

Cu privire la individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că, prima

instanță corect le-a aplicat inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie pedeapsa penală în

baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal cu aplicarea art.90 Cod penal, care este legală,

întemeiată, motivată, echitabilă și proporțională faptelor săvârșite și v-a atinge scopul

de restabilire a echității sociale, corectarea și resocializare a condamnaților, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoanei.

La fel, prima instanță corect a încetat procesul penal de învinuire a lui Plăcintă

Sergiu în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal în legătură cu intervenirea decesului

acestuia și de învinuire a lui Palii Vitalie în baza art.2641 alin.(1) Cod penal în legătură

cu amnistia.

Referitor la latura civilă, instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe în

această parte nu este suficient de motivată și nu corespunde probelor în raport cu

prevederile legale.

Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea

acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților Plăcintă Igor și Palii

Vitalie în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră

cu executare reală.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța nu a dat apreciere corectă

probelor administrate atât la urmărirea penală, cât și în ședința de judecată, nu a

concluzionat faptul, că inculpații au refuzat să dea declarații, fapt ce denotă că aceștia

nu au recunoscut vina, nu se căiesc în cele săvârșite, nu au conștientizat pericolul social

celor săvârșite și nu și-au cerut scuze.

5.1. Avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă

Sergiu, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu au verificat

complet, sub toate aspectele și obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor.

5.2. Inculpatul Plăcintă Igor, în temeiul pct. 6), 8) alin.(1) art. 427 Cod de

procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea

acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu au verificat

complet, sub toate aspectele și obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor.

5.3. Inculpatul Palii Vitalie, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate,

solicitând casarea parțială a acestora în partea condamnării în baza art.152 alin.(2) Cod

penal și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele de fond au ignorat prevederile

art.art.314, 389, 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțând în privința lui Palii

Vitalie o hotărâre de condamnare care contravine circumstanțelor de fapt ale cauzei.

2019, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 01 august 2018, în latura penală, pe art.152 alin.(2) lit.

e) Cod penal și în latura civilă, în cauza penală în privința lui Plăcintă Igor XXXXX,

Palii Vitalie XXXXX și Plăcintă Sergiu XXXXX și se dispusă rejudecarea cauzei în

această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea decizie sale, instanța de recurs a indicat că, potrivit

descriptivului deciziei, instanța de apel a făcut trimitere la probele din dosar, și anume

la: declarațiile succesorului părții vătămate, Ilnițchi Euhenia, inculpaților Plăcintă Igor

și Palii Vitalie, martorilor Mustață Taisia, Livinschi Ana-Maria, Guțuleac Mariana,

Bejan Dumitru, Pricop Petru, Vacarciuc Grigore, Arapu Ludmila, Bodiu Ludmila,

Doschinescu Svetlana, Gîscă Ion, plângerile depuse la 23 ianuarie 2014 și 31 iulie 2014,

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 ianuarie 2014, ordonanța, procesul-

verbal de ridicare și procesul-verbal de examinare din 10 februarie 2014, raportul de

expertiză medico-legală nr.12 din 05 mai 2014, raportul de expertiză medico-legală

nr.160 din 15 mai 2014, raportul de expertiză medico-legală nr.371 din 14 noiembrie

2014, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele,

prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor.

La fel, instanța de apel și-a întemeiat hotărârea pe depozițiile martorului Rusnac

Cristina din cadrul confruntării, fără a ține cont de faptul că acuzarea, în prima

instanță, a renunțat la această probă, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de

judecată din 12 mai 2017 (f.d.11-13 vol. IV).

Instanța de recurs a stabilit că, în ședința de judecată a instanței de apel a fost

audiat martorul Gîscă Ion, însă fără a fi soluționat demersul privind audierea acestuia,

fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 26 aprilie 2018, or,

instanța urma să dezvăluie concluzia sa și să își expună punctul său de vedere asupra

fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și apărării, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind

înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale, lăsând

fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză.

Astfel, în opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel poartă un

caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și

legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei

hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității

efectuării actului de justiție.

Subsecvent, instanța de recurs a conchis că, fiind dispusă, de către prima

instanță, încetarea procesului penal în privința lui Plăcintă Sergiu în baza art. 391 alin.

(2) Cod de procedură penală, instanța de apel dispunând menținerea sentinței în

această parte, în motivarea soluției sale a făcut trimitere la vinovăția lui Plăcintă Sergiu

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) Cod penal.

Mai mult decât atât, la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanțele urmau

să-și motiveze soluția, or, potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei

cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și

de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată,

ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la

concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând

numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării

pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz,

instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de

probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va

săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a

termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra

comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei îl

exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor – comandamentul

militar respectiv.

În concluzie, instața de recurs a indicat că, la o nouă rejudecare a cauzei, instanța

de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările

expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor

art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate,

să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să cerceteze minuțios

aspectele învinuirii înaintate, să analizeze versiunea privind prezența sau lipsa în

acțiunile inculpaților a infracțiunii incriminate, argumentând clar concluziile sale în

decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7 al decizii.

dispus respingerea ca fiind depuse peste termen apelul declarat de avocatul Ursu Nina

în numele inculpatului Palii Vitalie și apelul motivat declarat de către avocatul Lunga

Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu.

Au fost admite apelurile declarate de către inculpatul Plăcintă Igor, apelul

preliminar declarat de avocatul Lunga Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu, apelurile declarate de succesorul victimei Ilinițchi Alexandru, Ilinițchi

Eugenia și de inculpatul Palii Vitalie împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul

Central din 02.06.2017, sentință care se casează parțial, din alte motive decât cele

invocate, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță după cum urmează.

Încetează procesul penal în privința lui Plăcintă Sergiu Mihail, învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 152 al. (2) lit. e) Cod penal, din motivul intervenirii decesului

inculpatului Plăcintă Sergiu în temeiul art. 391 al. (1) p. 2) Cod de procedură penală.

Plăcintă Igor se constată vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 al. (2)

lit. e) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii în

privința lui Plăcintă Igor cu stabilirea perioadei de probațiune de 2 ani.

Palii Vitalie se constată vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 al. (2) lit.

e Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii în

privința lui Palii Vitalie cu stabilirea perioadei de probațiune de 2 ani.

Admite parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei Ilinițchi Alexandru,

Ilinițchi Eugenia privind încasarea cheltuielilor de judecată.

Încasează în mod solidar de la Plăcintă Igor și Palii Vitalie în folosul lui Ilinițchi Eugenia

cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în mărime de 12700 lei.

Respinge solicitarea succesorului victimei Ilinițchi Alexandru, Ilinițchi Eugenia privind

încasarea prejudiciului material cu titlu de cheltuieli pentru înmormântare și privind încasarea

prejudiciului moral.

În rest, au fost mențiute dispozițiile instanței de fond.

7.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, în prim plan,

verificând respectarea declarării în termenul legal a apelului declarat de avocatul Ursu

Nina în interesele inculpatului Palii Vitalie și apelul motivat declarat de avocatul

Lunga Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu în raport cu

materialele cauzei penale, a constatat că acestea au fost depuse peste termen, nefiind

stabilit temei de repunere în termen a apelurilor declarate, reeșind din următoarele

considerente.

Referitor la apelul declarat de avocatul Ursu Nina, instanța de apel a constatat că,

potrivit materialelor cauzei, procesului-verbal al ședinței judiciare din 17.01.2020 și

înscrisurilor cercetate, avocatul Ursu Nina a intervenit în procesul dat în interesele

inculpatului Palii Vitalie la data de 17.01.2020, fapt confirmat prin mandatul avocatului

anexat la materialele cauzei la (f.d.83, Vol. V).

Astfel, conform prevederile art. 402 al. (5) Cod de procedură penală, dacă

inculpatul declară apel în termen și își înlocuiește apărătorul, noul apărător, în termen

de 15 zile de la data primirii de către parte a copiei apelului declarat, poate declara apel

suplimentar pentru inculpat, în care poate invoca motive adăugătoare de apel.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că, avocatul Ursu Nina a făcut

cunoștință cu materialele cauzei la 17.01.2020, fapt ce rezultă din declarația anexată la

materialele cauzei (f.d. 84 Vol. V). Totodată, avocatul Ursu Nina personal în numele

inculpatului Palii Vitalie a depus apel împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul

Central din 02.06.2017 la data de 05.03.2020 în cadrul examinării cauzei penale în

instanța de apel, fapt menționat de avocat în apelul declarat (f.d.89-91 Vol. V), precum

se constată și din actele cauzei potrivit procesului-verbal al ședinței judiciare din

05.03.2020, când a fost prezentat și anexat apelul declarat de avocatul Ursu Nina.

În aceste circumstanțe, istanța de apel a stabilit că, pentru avocatul Ursu Nina,

termenul de apel curge de la data de când a făcut cunoștință cu materialele cauzei,

inclusiv cu apelul declarat de inculpatul Palii Vitalui, și anume din 17.01.2020 și a

expirat la 04.02.2020, însă apelul declarat împotriva sentinței instanței de fond a fost

depus de către avocatul Ursu Nina la data de 05.03.2020 în ședința instanței de apel, cu

depășirea evidentă a termenului de apel.

În același timp, după cum a solicitat apărarea, instanța de apel nu a constatat

temei de repunere a apelului declarat de avocatul Ursu Nina în termen, deoarece nu s-a

dovedit că întârzierea depunerii apelululi are la bază motive întemeiate.

Referitor la apelul motivat declarat de avocatul Lunga Galina în interesele

inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, instanța de apel a constatat că, potrivit

materialelor cauzei, apelul motivat declarat de către avocatul Lunga Galina în

interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu împotriva sentinței Judecătoriei

Drochia sediul Central din 02.06.2017, a fost depus în cadrul examinării cauzei penale

în instanța de apel, după remiterea cauzei la rejudecare de instanța de recurs ordinar, la

data de 15.12.2020, fiind înregistrat în cancelaria Curții de Apel Bălți la data de

15.12.2020, nr.15782 (f.d.168-173 Vol. V).

La fel, s-a stabilit că din conținutul procesului-verbal al ședinței judiciare, cât și

materialele cauzei, în ședința judiciară în instanța de fond din 12.05.2017, după

dezbaterile judiciare petrecute în prezența avocatului Lunga Galina, a fost dispusă

deliberarea și pronunțarea dispozitivului sentinței pentru data de 02.06.2017, ședință

care a avut loc în lipsa avocatului Lunga Galina, fiind dispusă pronunțarea sentinței

motivate pentru data de 16.06.2017 (f.d.13-14 Vol IV), fiind pronunțată sentința motivată

la 16.06.2017 (f.d.61-62, 63-73 Vol. IV).

Potrivit materialelor cauzei penale la fel s-a constatat, că avocatul Lunga Galina a

depus apel preliminar împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din

02.06.2017 la data de 15.06.2017, indicând că va depune apel motivat după primirea

sentinței motivate (f.d.80-81 Vol. IV), ulterior a participat în ședințele instanței de apel

când s-a judecat inițial cauza în ordine de apel, fără a fi depus un apel motivat, nefiind

regăsită în materialele cauzei nici o dovadă în sensul dat.

Potrivit legii, de la data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de

exercitare a căii de atac, care pentru avocat a expirat la 04.07.2017, însă avocatul Lunga

Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu a depus apelul motivat

la data de 15.12.2020, deja după dispunerea rejudecării cauzei penale de instanța de

recurs ordinar, cu depășirea evidentă a termenului de apel.

Astfel, instanța de apel a menționat că în sensul recomandării Curții Supreme de

Justiție nr. 37 „Cu privire la pronunțarea hotărârilor judecătorești în procesul penal”

care explică, că de la data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de exercitare a

căii de atac.

În atare situație stabilită, instanța de apel a constat că avocatul Lunga Galina,

cunoscând despre data pronunțării sentinței motivate, despre adoptarea sentinței

motivate pe caz, precum și despre termenul de atac prevăzut de lege, având opțiunea

de a ataca cu apel motivat sentința instanței de fond, nu a făcut-o în termen, chiar nici

în cadrul judecării inițiale în ordine de apel a cauzei penale, de fapt nefiind create

careva piedici în folosirea căii de atac în termenul stabilit de lege.

Subsecvent, verificând argumentele invocate în apelurile depuse în termen prin

prizma probelor administrate, precum și cercetând probele solicitate de acuzare și

apărare, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, instanța de apel a conchis

că, deși instanța de fond a încetat procesul penal în privința inculpatului Plăcintă

Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 al.2 lit.e Cod penal în legătură cu

decesul inculpatului, totodată soluția instanței din dispozitivul sentinței eronat este

bazată pe prevederile art. 391 al.2 Cod penal, care reglementează că, în cazul prevăzut

în art. 332 alin. (2), instanța încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii

administrative prevăzute în Codul contravențional al Republicii Moldova, aceste

prevederi de fapt neavând atribuție la cazul judecat.

La fel, în descriptivul sentinței adoptate, instanța de fond nu a indicat fapta

adusă spre învinuire lui Plăcintă Sergiu, dar a indicat fapta criminală, considerată ca

fiind dovedită ca comisă de Placintă Igor, împreună cu Plăcintă Sergiu și Palii Vitalie,

în motivarea soluției indicând inclusiv că vinovăția lui Plăcintă Sergiu în infracțiunea

prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, a găsit confirmare deplină în ședința de

judecată în baza probelor examinate.

Totodată, s-a conchis că, instanța de fond nu a indicat în motivarea sentinței

referitor la încetarea procesului penal în privința inculpatului Plăcintă Sergiu, indicând

în mod formal prevederile art.332 al. (1) Cod penal, care reglementează că, în cazul în

care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.

275 pct. (5) –(9), Cod de procedură penală, instanța prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă, soluția fiind fără claritate și ridică semne de

întrebare.

Astfel, instanța de apel amenționat că, Plăcintă Sergiu a fost pus sub învinuire în

faptul, că la 17.01.2014 aproximativ la ora 00.05, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se la domiciliul său amplasat în or.Drochia, str.27 August, 26, împreună cu cet.

Plăcintă Igor și Palii Vitalie, în rezultatul unui conflict care a avut loc în interiorul casei,

între ei și cet. Ilnițchi Alexandru, locuitor al or. Drochia str. Cecal, 30 ap. 25, numindu-l

cu cuvinte injurioase, l-au scos cu forța din interiorul casei, unde în ogradă, i-au aplicat

lovituri pe diferite părți ale corpului, cu pumnii și picioarele, cauzându-i traumă

închisă a toracelui manifestată prin fractura coastei VIII pe dreapta, hemoragii în

țesuturile moi ale coastelor pe stînga, echimoze, excorații pe cap (cu hemoragii în

țesuturile moi subiacente), pe membrul superior drept și membrele inferioare, care în

comun se califică ca vătămare corporală medie.

Astfel, Plăcintă Sergiu a fost pus sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a

integrității corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute la art.151 Cod penal, săvârșită de două și mai multe persoane.

În acest sens, potrivit Titlului II din Partea specială din Codul de procedură

penală, judecarea apelului reprezintă o etapă a judecății și deoarece pe parcursul

judecării cauzei penale în instanța de fond a intervenit decesul inculpatului Placintă

Sergiu, decedat la 05.07.2016, fapt confirmat prin certificatul de deces DC-IV 1386381,

în baza art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, se impune încetarea procesului penal

în privința inculpatului în temeiul prevăzut în art.275 pct.(5) Cod de procedură penală,

care indică că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi

efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: 5) a intervenit decesul făptuitorului.

În aspectul dat, intervenirea decesului inculpatului la etapa judecării cauzei

reprezintă, potrivit ordinii impuse de legiuitor, un temei legal de încetare a procesului

penal în ședința de judecată.

Deci, în cazul în care a intervenit decesul făptuitorului, procesul penal pornit și

aflat în derulare la faza judecății, încetează în mod necondiționat, dispărând necesitatea

continuării procesului penal, inclusiv și judecării apelului, indiferent de soluția care se

prefigurează.

Instanța de apel a conchis că solicitarea succesorului în drepturi al inculpatului

Plăcintă Sergiu, Musteață Taisia și a avocatului său de continuare a procesului penal în

privința lui Plăcintă Sergiu, decedat la 05.07.2016, este fără temei legal, deoarece după

decesul inculpatului Plăcintă Sergiu nu mai poate continua judecarea procesului penal

în privința sa.

Sub alt aspect, instanța de apel a reținut că, deși inculpații Plăcintă Igor și Palii

Vitale nu recunosc învinuirea adusă, în urma evaluării integrale a probelor prezentate,

nu există dubii rezonabile în ceia ce privește constatarea existenței infracțiunii și a

vinovăției inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 152 al. 2 lit. e Cod penal și că sunt administrate pe caz probe veridice suficiente

care demonstrează comiterea de către inculpați a faptelor incriminate, probele fiind

cercetate atât în ședințele instanței de fond, cât și în instanța de apel.

Vinovăția inculpaților Palcintă Igor și Palii Vitalie anume în comiterea

infracțiunilor incriminate se demonstrează deplin prin elementele de fapt dobândite

din probele cercetate, și anume din declarațiile succesorului victimei Ilinițchi

Alexandru, Ilinițchi Eugenia, a martorilor audiați, din procesele-verbale ale acțiunilor

procesuale petrecute pe caz, prin concluziile rapoartelor de expertiză petrecute pe caz,

cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează deplin, demonstrând cu

certitudine existența infracțiunii incriminate în faptele prevăzute de art.152 al.2 lit.e

Cod penal.

În urma evaluării integrale a probelor, instanța de apel a conchis că, la caz, s-a

constatat cert că, Ilinițchi Alexandru aproximativ toată ziua la 17.01.2014 s-a aflat în

companie cu Palii Vitalie, Plăcintă Igor, Rusnac Cristina, Livinschi Ana-Maria, cu care

și-au petrecut timpul și au servit băuturi alcoolice, inclusiv în casa lui Ilinițchi

Alexandru, de unde cei prezenți au plecat la restaurant, fără Ilinițchi Alexandr, care a

venit ulterior, fapt ce nu este negat de inculpați.

La fel, din declarațiile martorului Livinschi Ana Maria, prezentă la fața locului în

momentul conflictului, rezultă clar, că în seara respectivă, venind Ilinițchi Alexandru la

restaurant și fiind agresiv, a lovit-o pe Cristina cu palma pe față și că a fost scos afară

din restaurant de Plăcintă Igor și Palii Vitalie, care au stat în jur de 10 minute, iar

întorcându-se au spus că l-au dat pe Ilinițchi după poartă.

Faptul că Ilinițchii Alexandru a fost scos din restaurant afară reiese și din

declarațiile inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitale, care au declarat că toți s-au aflat

împreună cu Ilinițchi Alexandru pe perioada zilei până seara, când au plecat la

restaurant, lăsându-l pe Alexandru în casă, care ulterior a venit și el la restaurant și că

au ieșit din restaurant împreună cu Ilinițchi Alexandru, astfel că declarațiile martorului

Livinschi Ana-Maria sunt întărite de declarațiile inculpaților, care au mai completat, că

Ilinițchi Alexandru a plecat și că nu au aplicat lovituri lui Ilinițchi Alexandru.

În același timp, nimeni din cei prezenți nu au declarat, că Ilinițchi Alexandru

avea ceva urme sau semne de lovituri atunci când a venit la restaurant. Însă, potrivit

concluziilor rapoartelor de expertiză medico-legală, inclusiv nr.160 din 15.05.2014,

reiese clar, că la examinarea medico-legală a lui Ilinițchi Alexandru, în afară de

leziunile de la care a survenit decesul, s-au depistat traumă închisă a toracelui

manifestată prin fractura coastei VIII pe dreapta, hemoragii în țesuturile moi ale

coastelor pe stânga, precum și echimoze, excoriații pe cap (cu hemoragii în țesuturile

moi subiacente), pe membrul superior drept și membrele inferioare, care în comun se

califică ca vătămare corporală medie, leziuni care nu au nimic comun cu decesul

victimei.

Totodată concluziile experților indică, că leziunile au putut fi produse cu puțin

timp înainte de decesul victimei, inclusiv că au fost produse intravital cu nu mai puțin

de 3-4 ore până la deces.

Soluționând chestiunea cu privire la individualizarea pedepsei penale, instanța

de apel a indicat că, ține cont de faptul că infracțiunea comisă de inculpați se califică ca

gravă, persoana celor vinoveți, și anume Plăcintă Igor este la prima abatere penală, se

caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil /f.d.129 volumul 3-4/, la fel, Palii

Vitalie este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil

minor /f.d.131 volumul 5/.

Mai mult, luând în considerație că inculpatul Plăcintă Igor la locul de trai se

caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil și nu a fost judecat anterior, fiind la

prima abatere penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că, în circumstanțele

stabilite, există circumstanțe importante care permit condamnarea inculpatului cu

suspendarea pedepsei închisorii prevăzută de art.90 Cod penal și că scopul corectării și

reeducării inculpatului se va atinge și fără izolarea lui de societate, fiind posibil de a

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii conform art. 90 Cod

penal, dând posibilitate reală inculpatului să-și dovedească corectarea prin

comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvârșind o nouă infracțiune.

Plăcintă Igor, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu dispunerea achitării acestuia.

În motivarea cerințelor sale, recurentul critică decizia instanței de apel sub

aspectul faptului că, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

cererile de apel, neglijînd indicațiile instanței de recurs.

8.1. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul

Palii Vitalie, care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu dispunerea achitării

acestuia.

În motivarea cerințelor sale, inculpatul critică aprecierea probelor de către

instanțele de fond, menționând că acestea nu au fost apreciate conform criteriilor legal,

motiv din care a fost emisă o soluție neîntemeiată.

8.2. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul

Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, care în temeiul art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care inculpații să fie achitați.

În susținerea cerințelor invocate, aprătorul și-a exprimat dezacordul cu soluția

instanței de apel, menționând în acest sens că cererea de apel a fost depusă în termen,

iar prin apelul motivat au fost explicate toate circumstanțele cauzei.

La fel, recurentul consideră că, instanțele de fond nu au făcut o analiză cuvenită a

probelor acuzării, nu au apreciat probele prezentate de către partea apărării și în

expunerea argumentărilor sale a formulat concluzii de ordin general, fără a indica și a

dezvălui suficient motivele au fost admise probele în sprijinul acuzării.

8.3. Împotriva deciziei instanței de apel declarară recurs ordinar avocatul

Zavorotnîii Victor în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, care în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpații să fie achitați.

În susținerea celor solicitate, apărărtorul susține că decizia instanței de apel este

una neîntemeiată, dat fiind faptul că la materialele cauzei nu a fost anexată nici o probă

din care ar rezulta cert că, Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu i-au pricinuit părții vătămate

careva leziuni corporale.

8.4. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către succesorul

părții vătămate Ilinițchi Eugenia, care solicită casarea deciziei cu numirea unei pedepse

mai aspre, cu executarea reală a acesteia.

În motivarea cerințelor sale, autorul cererii de recurs critică decizia recurată în

partea stabilirii pedepsei penale, menționând în acest sens că, instanța eronat a apreciat

prevederile art. 90 Cod penal, iar inculpații urmează să execute pedeapsa real.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, or,

în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente.

Cu referire la recursurile ordinare delcarate de către avocatul Ursu Nina în numele

inculpatului Palii Vitalie la 20 mai 2021 și de către inculpatul Palii Vitalie la 09 aprilie 2021.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de către

apărărotrul Ursu Nina în numele inculpatului Palii Vitalie și de către Palii Vitalie

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste

termen.

Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin. (2) Cod de

procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar în numele său atât

în latura penală, cât și în cea civilă.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de

apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore

sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora

sau ziua în care acesta se împlinește.

Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți a fost pronunțat la 03 februarie 2021, în prezența avocatului Ursu Nina și a

inculpatului Palii Vitalie, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată

(Vol. VI, f.d. 30), participanții la proces fiind înștiințați despre locul, data și ora

pronunțării deciziei motivate.

La 30 martie 2021, a fost pronunțată decizia integrală, însă în ședința de judecată

nu s-a prezentat nici inculpatul și nici avocatul acestuia, fără a aduce careva motive

întemeiate.

La aceiași dată, decizia motivată a fost publicată pe site-ul oficial al Curții de

Apel Chișinău, iar prin scrisoare anexată la materialele cauzei se confirmă că decizia

motivată a fost expediată tuturor părților (Vol. VI, f.d. 102).

Astfel, apărătorul declară recurs împotriva deciziei instanței de apel la 20 mai

2021 și respectiv, la 09 aprilie 2021, în acest sens, reieșind din prevederile art. 422 Cod

de procedură penală, Colegiul penal constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea

recursului ordinar s-a epuizat.

Așadar, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a fost

respectat de către recurent, el fiind declarat peste termenul de 30 zile.

Mai mult, recurentul nu aduce careva argumente în justificarea motivelor

declarării recursului ordinar peste termen.

Totodată, Colegiul penal reține că, termenul de declararea al recursului ordinar

este absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage decăderea din dreptul

de a exercita această cale de atac.

De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație jurisprudența

Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr. 25763/10 din 18.06.2019,

prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești.

În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2) pct.

2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile pentru

depunerea recursului ordinar, este depășit, prin urmare, recursul ordinar este

inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Lunga Galina în numele

inculpatului Plăcintă Igor, avocatul Lunga Galina în numele inculpatului Plăcintă Sergiu,

avocatul Zavorotnîi Victor în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, de către

inculpatul Plăcintă Igor.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și/sau material.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs, Colegiul penal atestă că, recurenții

invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1)

pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare

pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu

excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde,

precum și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Având în vedere argumentele recurenților, care în ansamblu reprezintă critici cu

privire la aprecierea instanței de apel a probelor administrate în speță, Colegiul penal

constată că motivele menționate nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului

ordinar declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de autori,

întrucât, după cum rezultă din conținutul recursurilor, atât partea apărării cât și

inculpații încearcă să relateze propria versiune cu privire la desfășurarea

evenimentelor petrecute la data săvârșirii infracțiunii, criticând modalitatea de

apreciere a probelor de către instanțele de fond, însă în acest sens, Colegiul precizează

că aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului este bazată pe

prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor

probelor în ansamblu și sub toate aspectele.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate în ansamblu sunt apreciate din

punct de vedere al coroborării.

Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la

etapa examinării recursului ordinar, Colegiul penal reamintește că dezacordul părților

cu aprecierea probelor, nu reprezintă unul din temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi considerat ca motiv sub aspectul casării

ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind

competența exclusivă a instanțelor respective.

În acest sens Colegiul atestă că, la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor și întemeiat a ajuns la concluzia condamnarea lui Palii Vitalie

și Plăcintă Igor..

Sub un alt aspect, Colegiul penal stabilește că instanța de apel la judecarea

cauzei, corect a conchis că starea de fapt reținută și de drept apreciată, concordă cu

circumstanțele cauzei și probele administrate, relevate și analizate în cuprinsul

sentinței, și verificându-le suplimentar, corect a concluzionat că nu există temei pentru

a da o nouă apreciere probelor, considerentele primei instanțe fiind motivate și

argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul că, vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită în cadrul procesului

penal, astfel fapta acestuia reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii

imputate.

La caz, Colegiul atestă că, instanța de apel la judecarea apelului declarat de către

apărare, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art.

414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea emisă s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, inclusiv asupra circumstanțelor

invocate de apărarea privind comiterea faptei de inculpat în legitimă apărare, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în

pct. 4.1. din prezenta decizie, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește în

pofida temeiniciei acesteia, reiterarea cărei nu este oportună, chestiune ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert v.

România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele

să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Prin urmare, Colegiul penal denotă că instanța de apel corect a stabilit

circumstanțele de fapt și de drept, analizând cumulul de probe prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, ajungând la o concluzie întemeiată privind

vinovăția inculpaților Palii Vitalie și Plăcintă Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Colegiul penal constată că la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele

reținute de instanța de apel și conținutul probelor, sau ignorarea unor aspecte, ce au

avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o

statuează.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența unor erori de drept, ce ar fi

afectat hotărârea atacată sub aspectele invocate de recurent, soluția emisă de către

instanța de apel fiind legală, întemeiată și motivată complet, iar recursul declarat de

către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, urmează a fi declarat

inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.

Cu referie la recursul ordinar declarat de către succesorul victimei Ilinițchi Eugenia.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că, deși autorul indică

ca temei de declarare a recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în esență, acesta critică soluția instanței de apel pe motivul blândeței pedepsei,

astfel încât, Colegiul penal semnalează temeiul de declarare a recursului prevăzut la

pct 10) din alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocând în acest context următoarele.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea

pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a

individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie

să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea

socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal,

ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate

în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și

evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a aplicat inculpaților

o pedeapsă non privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării

pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a

pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal.

Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul succesorului

părții vătămateprecum că pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă și una

inechitabilă, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor

comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile,

circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea.

De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și

detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată

condiționat executarea pedepsei lui inculpaților pe o perioadă de probațiune de 2 ani,

motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra

acesteia.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă

aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpatului, este

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul

social al infracțiunii săvârșite.

Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurenți nu s-a

confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune

soluția inadmisibilității recursului ordinar.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Ursu Nina în

numele inculpatului Palii Vitalie la 20 mai 2021 și de către inculpatul Palii Vitalie la 09

aprilie 2021, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 februarie

2021, în cauza penală privindu-i pe Palii Vitalie XXXXX, Plăcintă Sergiu XXXXX și

Plăcintă Igor XXXXX, din motiv că sunt declarate peste termen.

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Lunga Galina

în numele inculpatului Plăcintă Igor, avocatul Lunga Galina în numele inculpatului

Plăcintă Sergiu, avocatul Zavorotnîi Victor în numele inculpaților Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor, precum și de către succesorul victimei

Ilinițchi Eugenia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03

februarie 2021, în cauza penală privindu-i pe Palii Vitalie XXXXX, Plăcintă Sergiu

XXXXX și Plăcintă Igor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 august 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan