1ra-1162/21 — art. 152 alin. 2 lit. e, 264-1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central din 02 iunie 2017, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Plăcintă Igor în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani; Palii Vitalie în baza art. 52 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani. Potrivit art. 391 alin.(2) Cod de procedură penală a fost dispusă încetarea procesului penal în privința lui Plăcintă Sergiu învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(2) lit. e) Cod penal, din motiv că a intervenit decesul inculpatului. Conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, procesul penal în privința lui Palii Vitalie învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, a fost încetat. A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Palii Vitalie și Plăcintă Igor în beneficiul lui Ilnițchi Eugenia suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar capătul de acțiune privind încasarea prejudiciului material a fost admis în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea civilă. La fel, a fost dispusă încasarea în mod solidar de la Plăcintă Igor și Palii Vitalie în beneficiul lui Ilnițchi Eugenia suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la 17 ianuarie 2014, aproximativ la ora 00:05, Plăcintă Igor, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul său amplasat în or. Drochia, str.27 August, 26 împreună cu Plăcintă Sergiu și Palii Vitalie, în rezultatul unui conflict care a avut loc în interiorul casei, între ei și Ilnițchi Alexandru, numindu-l cu cuvinte injurioase, l-au scos cu forța din interiorul casei, unde în ogradă, i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, cu pumnii și picioarele, cauzându-i vătămări corporale medii. Palii Vitalie, la 08 martie 2016, aproximativ la ora 16:00, a condus vehiculul de model ,,Renault Megane Scenic” cu n/î XXXXX, pe traseul R-7 km 38+250m, în stare de ebrietate alcoolică, fiind supus testării alcoolscopice cu mijlocul special de constatare alcooltest ,,Drager” s-a stabilit că în aerul expirat de către Palii Vitalie se conține alcool în cantitate de 1,01 mg/l și a fost îndreptat de a petrece expertiza medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei cu prelevarea probelor biologice /sânge/ unde ultimul a refuzat de a i se preleva sânge, deoarece a fost de acord cu rezultatele alcooltestului ,,Drager”.

Succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților Palii Vitalie și Plăcintă Igor în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să le fie stabilită o pedeapsă cu executarea reală. În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința este prea blândă și pasibilă anulării cu stabilirea unei pedepse penale mai aspre, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru ambii inculpați. În apelul suplimentar succesorul părții vătămate a indicat că, prima instanță nu a dat apreciere corectă probelor administrate atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată. Nu a concluzionat, că inculpații au refuzat să dea declarații și să răspundă la întrebări în ședința de judecată, ce denotă despre faptul că aceștia nu au recunoscut vina, nu se căiesc de cele săvârșite, nu au conștientizat pericolul social a celor întâmplate. La fel, prima instanță nu a dat apreciere critică faptului că, având astfel de vătămări corporale, partea vătămată nu se putea urca pe gardul de doi metri pentru a se strangula, cu căciula bine aranjată pe cap. Nu este clar de ce frații Plăcintă au dat foc permisului de conducere și procurii pe automobilul ,,Audi 80” ce a aparținut feciorului ei și de ce aceste documente se aflau la inculpați, fapt relatat de către martorul Rusnac Cristina și confirmat de frații Plăcintă. În opinia apelantei, la stabilirea pedepsei inculpaților nu pot fi aplicate prevederile art.90 Cod penal, deoarece astfel nu v-a fi atins scopul pedepsei penale prevăzut la art.61 Cod penal. 3.1. Avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată vina lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu nu a fost dovedită. 3.2. Inculpatul Plăcintă Igor a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată vina sa nu a fost dovedită. 3.3. Inculpatul Palii Vitalie a contestat cu apel sentința solicitând casarea parțială a acesteia, în partea condamnării în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în această parte și respingerea acțiunii civile înaintată de Ilnițchi Eugenia. În motivarea apelului a invocat, că concluzia primei instanțe privind condamnarea sa în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, este ilegală și incorectă.

Prin decizia Colegiului penal Curții de Apel Bălți din 01 august 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, admise apelurile declarate către avocatul Lungu Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor și de către inculpatul Palii Vitalie, din alte motive decât cele invocate, casată parțial sentința în latura civilă, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, privind încasarea prejudiciului material sub formă de cheltuieli pentru înmormântare în sumă de 66 430 lei; - a fost dispusă încasarea de la inculpatul Plăcintă Igor în beneficiul succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; - a fost dispusă încasarea de la inculpatul Palii Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; - a fost dispusă încasarea de la inculpatul Plăcintă Igor în beneficiul succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; - a fost dispusă încasarea de la inculpatul Palii Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, judecând cauza penală, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, stabilind just vinovăția inculpaților în faptele incriminate. Astfel, în partea învinuirii lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor în cauzarea vătămărilor corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru, instanța de apel a menționat că, între probele date există o coroborare directă, fiind stabilit cert, că în seara și noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2014, Ilnițchi Alexandru s-a aflat în compania lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor, cu care s-a odihnit și au consumat băuturi alcoolice. De asemenea s-a stabilit cu certitudine, că între inculpații Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor și partea vătămată Ilnițchi Alexandru a apărut un conflict din cauza comportamentului neadecvat al ultimului față o persoană prezentă în compania lor de gen feminin care se numește Cristina Rusnac și de la neînțelegerile referitor la religie, care a început în apartamentul lui Ilnițchi Alexandru și a continuat la restaurantul ,,Corona”, unde acesta a venit din urma lor. Ca urmare a conflictului, inculpații Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor i- au aplicat lovituri părții vătămate Ilnițchi Alexandru. Cu privire la individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect le-a aplicat inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie pedeapsa penală în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal cu aplicarea art.90 Cod penal, care este legală, întemeiată, motivată, echitabilă și proporțională faptelor săvârșite și v-a atinge scopul de restabilire a echității sociale, corectarea și resocializare a condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoanei. La fel, prima instanță corect a încetat procesul penal de învinuire a lui Plăcintă Sergiu în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal în legătură cu intervenirea decesului acestuia și de învinuire a lui Palii Vitalie în baza art.2641 alin.(1) Cod penal în legătură cu amnistia. Referitor la latura civilă, instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe în această parte nu este suficient de motivată și nu corespunde probelor în raport cu prevederile legale.

Succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră cu executare reală. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța nu a dat apreciere corectă probelor administrate atât la urmărirea penală, cât și în ședința de judecată, nu a concluzionat faptul, că inculpații au refuzat să dea declarații, fapt ce denotă că aceștia nu au recunoscut vina, nu se căiesc în cele săvârșite, nu au conștientizat pericolul social celor săvârșite și nu și-au cerut scuze. 5.1. Avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu au verificat complet, sub toate aspectele și obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. 5.2. Inculpatul Plăcintă Igor, în temeiul pct. 6), 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu au verificat complet, sub toate aspectele și obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. 5.3. Inculpatul Palii Vitalie, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea parțială a acestora în partea condamnării în baza art.152 alin.(2) Cod penal și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea recursului a invocat că, instanțele de fond au ignorat prevederile art.art.314, 389, 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțând în privința lui Palii Vitalie o hotărâre de condamnare care contravine circumstanțelor de fapt ale cauzei.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 martie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 august 2018, în latura penală, pe art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal și în latura civilă, în cauza penală în privința lui Plăcintă Igor XXXXX, Palii Vitalie XXXXX și Plăcintă Sergiu XXXXX și se dispusă rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea decizie sale, instanța de recurs a indicat că, potrivit descriptivului deciziei, instanța de apel a făcut trimitere la probele din dosar, și anume la: declarațiile succesorului părții vătămate, Ilnițchi Euhenia, inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie, martorilor Mustață Taisia, Livinschi Ana-Maria, Guțuleac Mariana, Bejan Dumitru, Pricop Petru, Vacarciuc Grigore, Arapu Ludmila, Bodiu Ludmila, Doschinescu Svetlana, Gîscă Ion, plângerile depuse la 23 ianuarie 2014 și 31 iulie 2014, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 ianuarie 2014, ordonanța, procesul- verbal de ridicare și procesul-verbal de examinare din 10 februarie 2014, raportul de expertiză medico-legală nr.12 din 05 mai 2014, raportul de expertiză medico-legală nr.160 din 15 mai 2014, raportul de expertiză medico-legală nr.371 din 14 noiembrie 2014, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. La fel, instanța de apel și-a întemeiat hotărârea pe depozițiile martorului Rusnac Cristina din cadrul confruntării, fără a ține cont de faptul că acuzarea, în prima instanță, a renunțat la această probă, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 12 mai 2017 (f.d.11-13 vol. IV). Instanța de recurs a stabilit că, în ședința de judecată a instanței de apel a fost audiat martorul Gîscă Ion, însă fără a fi soluționat demersul privind audierea acestuia, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 26 aprilie 2018, or, instanța urma să dezvăluie concluzia sa și să își expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și apărării, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză. Astfel, în opinia instanței de recurs, concluziile instanței de apel poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Subsecvent, instanța de recurs a conchis că, fiind dispusă, de către prima instanță, încetarea procesului penal în privința lui Plăcintă Sergiu în baza art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel dispunând menținerea sentinței în această parte, în motivarea soluției sale a făcut trimitere la vinovăția lui Plăcintă Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) Cod penal. Mai mult decât atât, la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, instanțele urmau să-și motiveze soluția, or, potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor – comandamentul militar respectiv. În concluzie, instața de recurs a indicat că, la o nouă rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, să analizeze versiunea privind prezența sau lipsa în acțiunile inculpaților a infracțiunii incriminate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 7 al decizii.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 februarie 2021, s-a dispus respingerea ca fiind depuse peste termen apelul declarat de avocatul Ursu Nina în numele inculpatului Palii Vitalie și apelul motivat declarat de către avocatul Lunga Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu. Au fost admite apelurile declarate de către inculpatul Plăcintă Igor, apelul preliminar declarat de avocatul Lunga Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, apelurile declarate de succesorul victimei Ilinițchi Alexandru, Ilinițchi Eugenia și de inculpatul Palii Vitalie împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 02.06.2017, sentință care se casează parțial, din alte motive decât cele invocate, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează. Încetează procesul penal în privința lui Plăcintă Sergiu Mihail, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 al. (2) lit. e) Cod penal, din motivul intervenirii decesului inculpatului Plăcintă Sergiu în temeiul art. 391 al. (1) p. 2) Cod de procedură penală. Plăcintă Igor se constată vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 al. (2) lit. e) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii în privința lui Plăcintă Igor cu stabilirea perioadei de probațiune de 2 ani. Palii Vitalie se constată vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 al. (2) lit. e Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, se suspendă condiționat executarea pedepsei închisorii în privința lui Palii Vitalie cu stabilirea perioadei de probațiune de 2 ani. Admite parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei Ilinițchi Alexandru, Ilinițchi Eugenia privind încasarea cheltuielilor de judecată. Încasează în mod solidar de la Plăcintă Igor și Palii Vitalie în folosul lui Ilinițchi Eugenia cheltuielile de judecată pentru asistența juridică în mărime de 12700 lei. Respinge solicitarea succesorului victimei Ilinițchi Alexandru, Ilinițchi Eugenia privind încasarea prejudiciului material cu titlu de cheltuieli pentru înmormântare și privind încasarea prejudiciului moral. În rest, au fost mențiute dispozițiile instanței de fond. 7.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, în prim plan, verificând respectarea declarării în termenul legal a apelului declarat de avocatul Ursu Nina în interesele inculpatului Palii Vitalie și apelul motivat declarat de avocatul Lunga Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu în raport cu materialele cauzei penale, a constatat că acestea au fost depuse peste termen, nefiind stabilit temei de repunere în termen a apelurilor declarate, reeșind din următoarele considerente. Referitor la apelul declarat de avocatul Ursu Nina, instanța de apel a constatat că, potrivit materialelor cauzei, procesului-verbal al ședinței judiciare din 17.01.2020 și înscrisurilor cercetate, avocatul Ursu Nina a intervenit în procesul dat în interesele inculpatului Palii Vitalie la data de 17.01.2020, fapt confirmat prin mandatul avocatului anexat la materialele cauzei la (f.d.83, Vol. V). Astfel, conform prevederile art. 402 al. (5) Cod de procedură penală, dacă inculpatul declară apel în termen și își înlocuiește apărătorul, noul apărător, în termen de 15 zile de la data primirii de către parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în care poate invoca motive adăugătoare de apel. Prin urmare, instanța de apel a constatat că, avocatul Ursu Nina a făcut cunoștință cu materialele cauzei la 17.01.2020, fapt ce rezultă din declarația anexată la materialele cauzei (f.d. 84 Vol. V). Totodată, avocatul Ursu Nina personal în numele inculpatului Palii Vitalie a depus apel împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 02.06.2017 la data de 05.03.2020 în cadrul examinării cauzei penale în instanța de apel, fapt menționat de avocat în apelul declarat (f.d.89-91 Vol. V), precum se constată și din actele cauzei potrivit procesului-verbal al ședinței judiciare din 05.03.2020, când a fost prezentat și anexat apelul declarat de avocatul Ursu Nina. În aceste circumstanțe, istanța de apel a stabilit că, pentru avocatul Ursu Nina, termenul de apel curge de la data de când a făcut cunoștință cu materialele cauzei, inclusiv cu apelul declarat de inculpatul Palii Vitalui, și anume din 17.01.2020 și a expirat la 04.02.2020, însă apelul declarat împotriva sentinței instanței de fond a fost depus de către avocatul Ursu Nina la data de 05.03.2020 în ședința instanței de apel, cu depășirea evidentă a termenului de apel. În același timp, după cum a solicitat apărarea, instanța de apel nu a constatat temei de repunere a apelului declarat de avocatul Ursu Nina în termen, deoarece nu s-a dovedit că întârzierea depunerii apelululi are la bază motive întemeiate. Referitor la apelul motivat declarat de avocatul Lunga Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, instanța de apel a constatat că, potrivit materialelor cauzei, apelul motivat declarat de către avocatul Lunga Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 02.06.2017, a fost depus în cadrul examinării cauzei penale în instanța de apel, după remiterea cauzei la rejudecare de instanța de recurs ordinar, la data de 15.12.2020, fiind înregistrat în cancelaria Curții de Apel Bălți la data de 15.12.2020, nr.15782 (f.d.168-173 Vol. V). La fel, s-a stabilit că din conținutul procesului-verbal al ședinței judiciare, cât și materialele cauzei, în ședința judiciară în instanța de fond din 12.05.2017, după dezbaterile judiciare petrecute în prezența avocatului Lunga Galina, a fost dispusă deliberarea și pronunțarea dispozitivului sentinței pentru data de 02.06.2017, ședință care a avut loc în lipsa avocatului Lunga Galina, fiind dispusă pronunțarea sentinței motivate pentru data de 16.06.2017 (f.d.13-14 Vol IV), fiind pronunțată sentința motivată la 16.06.2017 (f.d.61-62, 63-73 Vol. IV). Potrivit materialelor cauzei penale la fel s-a constatat, că avocatul Lunga Galina a depus apel preliminar împotriva sentinței Judecătoriei Drochia sediul Central din 02.06.2017 la data de 15.06.2017, indicând că va depune apel motivat după primirea sentinței motivate (f.d.80-81 Vol. IV), ulterior a participat în ședințele instanței de apel când s-a judecat inițial cauza în ordine de apel, fără a fi depus un apel motivat, nefiind regăsită în materialele cauzei nici o dovadă în sensul dat. Potrivit legii, de la data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac, care pentru avocat a expirat la 04.07.2017, însă avocatul Lunga Galina în interesele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu a depus apelul motivat la data de 15.12.2020, deja după dispunerea rejudecării cauzei penale de instanța de recurs ordinar, cu depășirea evidentă a termenului de apel. Astfel, instanța de apel a menționat că în sensul recomandării Curții Supreme de Justiție nr. 37 „Cu privire la pronunțarea hotărârilor judecătorești în procesul penal” care explică, că de la data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac. În atare situație stabilită, instanța de apel a constat că avocatul Lunga Galina, cunoscând despre data pronunțării sentinței motivate, despre adoptarea sentinței motivate pe caz, precum și despre termenul de atac prevăzut de lege, având opțiunea de a ataca cu apel motivat sentința instanței de fond, nu a făcut-o în termen, chiar nici în cadrul judecării inițiale în ordine de apel a cauzei penale, de fapt nefiind create careva piedici în folosirea căii de atac în termenul stabilit de lege. Subsecvent, verificând argumentele invocate în apelurile depuse în termen prin prizma probelor administrate, precum și cercetând probele solicitate de acuzare și apărare, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, instanța de apel a conchis că, deși instanța de fond a încetat procesul penal în privința inculpatului Plăcintă Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 al.2 lit.e Cod penal în legătură cu decesul inculpatului, totodată soluția instanței din dispozitivul sentinței eronat este bazată pe prevederile art. 391 al.2 Cod penal, care reglementează că, în cazul prevăzut în art. 332 alin. (2), instanța încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul contravențional al Republicii Moldova, aceste prevederi de fapt neavând atribuție la cazul judecat. La fel, în descriptivul sentinței adoptate, instanța de fond nu a indicat fapta adusă spre învinuire lui Plăcintă Sergiu, dar a indicat fapta criminală, considerată ca fiind dovedită ca comisă de Placintă Igor, împreună cu Plăcintă Sergiu și Palii Vitalie, în motivarea soluției indicând inclusiv că vinovăția lui Plăcintă Sergiu în infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, a găsit confirmare deplină în ședința de judecată în baza probelor examinate. Totodată, s-a conchis că, instanța de fond nu a indicat în motivarea sentinței referitor la încetarea procesului penal în privința inculpatului Plăcintă Sergiu, indicând în mod formal prevederile art.332 al. (1) Cod penal, care reglementează că, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. (5) –(9), Cod de procedură penală, instanța prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă, soluția fiind fără claritate și ridică semne de întrebare. Astfel, instanța de apel amenționat că, Plăcintă Sergiu a fost pus sub învinuire în faptul, că la 17.01.2014 aproximativ la ora 00.05, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul său amplasat în or.Drochia, str.27 August, 26, împreună cu cet. Plăcintă Igor și Palii Vitalie, în rezultatul unui conflict care a avut loc în interiorul casei, între ei și cet. Ilnițchi Alexandru, locuitor al or. Drochia str. Cecal, 30 ap. 25, numindu-l cu cuvinte injurioase, l-au scos cu forța din interiorul casei, unde în ogradă, i-au aplicat lovituri pe diferite părți ale corpului, cu pumnii și picioarele, cauzându-i traumă închisă a toracelui manifestată prin fractura coastei VIII pe dreapta, hemoragii în țesuturile moi ale coastelor pe stînga, echimoze, excorații pe cap (cu hemoragii în țesuturile moi subiacente), pe membrul superior drept și membrele inferioare, care în comun se califică ca vătămare corporală medie. Astfel, Plăcintă Sergiu a fost pus sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, adică vătămarea intenționată medie a integrității corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.151 Cod penal, săvârșită de două și mai multe persoane. În acest sens, potrivit Titlului II din Partea specială din Codul de procedură penală, judecarea apelului reprezintă o etapă a judecății și deoarece pe parcursul judecării cauzei penale în instanța de fond a intervenit decesul inculpatului Placintă Sergiu, decedat la 05.07.2016, fapt confirmat prin certificatul de deces DC-IV 1386381, în baza art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, se impune încetarea procesului penal în privința inculpatului în temeiul prevăzut în art.275 pct.(5) Cod de procedură penală, care indică că urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care: 5) a intervenit decesul făptuitorului. În aspectul dat, intervenirea decesului inculpatului la etapa judecării cauzei reprezintă, potrivit ordinii impuse de legiuitor, un temei legal de încetare a procesului penal în ședința de judecată. Deci, în cazul în care a intervenit decesul făptuitorului, procesul penal pornit și aflat în derulare la faza judecății, încetează în mod necondiționat, dispărând necesitatea continuării procesului penal, inclusiv și judecării apelului, indiferent de soluția care se prefigurează. Instanța de apel a conchis că solicitarea succesorului în drepturi al inculpatului Plăcintă Sergiu, Musteață Taisia și a avocatului său de continuare a procesului penal în privința lui Plăcintă Sergiu, decedat la 05.07.2016, este fără temei legal, deoarece după decesul inculpatului Plăcintă Sergiu nu mai poate continua judecarea procesului penal în privința sa. Sub alt aspect, instanța de apel a reținut că, deși inculpații Plăcintă Igor și Palii Vitale nu recunosc învinuirea adusă, în urma evaluării integrale a probelor prezentate, nu există dubii rezonabile în ceia ce privește constatarea existenței infracțiunii și a vinovăției inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 al. 2 lit. e Cod penal și că sunt administrate pe caz probe veridice suficiente care demonstrează comiterea de către inculpați a faptelor incriminate, probele fiind cercetate atât în ședințele instanței de fond, cât și în instanța de apel. Vinovăția inculpaților Palcintă Igor și Palii Vitalie anume în comiterea infracțiunilor incriminate se demonstrează deplin prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume din declarațiile succesorului victimei Ilinițchi Alexandru, Ilinițchi Eugenia, a martorilor audiați, din procesele-verbale ale acțiunilor procesuale petrecute pe caz, prin concluziile rapoartelor de expertiză petrecute pe caz, cercetate în cadrul ședințelor judiciare și care se coroborează deplin, demonstrând cu certitudine existența infracțiunii incriminate în faptele prevăzute de art.152 al.2 lit.e Cod penal. În urma evaluării integrale a probelor, instanța de apel a conchis că, la caz, s-a constatat cert că, Ilinițchi Alexandru aproximativ toată ziua la 17.01.2014 s-a aflat în companie cu Palii Vitalie, Plăcintă Igor, Rusnac Cristina, Livinschi Ana-Maria, cu care și-au petrecut timpul și au servit băuturi alcoolice, inclusiv în casa lui Ilinițchi Alexandru, de unde cei prezenți au plecat la restaurant, fără Ilinițchi Alexandr, care a venit ulterior, fapt ce nu este negat de inculpați. La fel, din declarațiile martorului Livinschi Ana Maria, prezentă la fața locului în momentul conflictului, rezultă clar, că în seara respectivă, venind Ilinițchi Alexandru la restaurant și fiind agresiv, a lovit-o pe Cristina cu palma pe față și că a fost scos afară din restaurant de Plăcintă Igor și Palii Vitalie, care au stat în jur de 10 minute, iar întorcându-se au spus că l-au dat pe Ilinițchi după poartă. Faptul că Ilinițchii Alexandru a fost scos din restaurant afară reiese și din declarațiile inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitale, care au declarat că toți s-au aflat împreună cu Ilinițchi Alexandru pe perioada zilei până seara, când au plecat la restaurant, lăsându-l pe Alexandru în casă, care ulterior a venit și el la restaurant și că au ieșit din restaurant împreună cu Ilinițchi Alexandru, astfel că declarațiile martorului Livinschi Ana-Maria sunt întărite de declarațiile inculpaților, care au mai completat, că Ilinițchi Alexandru a plecat și că nu au aplicat lovituri lui Ilinițchi Alexandru. În același timp, nimeni din cei prezenți nu au declarat, că Ilinițchi Alexandru avea ceva urme sau semne de lovituri atunci când a venit la restaurant. Însă, potrivit concluziilor rapoartelor de expertiză medico-legală, inclusiv nr.160 din 15.05.2014, reiese clar, că la examinarea medico-legală a lui Ilinițchi Alexandru, în afară de leziunile de la care a survenit decesul, s-au depistat traumă închisă a toracelui manifestată prin fractura coastei VIII pe dreapta, hemoragii în țesuturile moi ale coastelor pe stânga, precum și echimoze, excoriații pe cap (cu hemoragii în țesuturile moi subiacente), pe membrul superior drept și membrele inferioare, care în comun se califică ca vătămare corporală medie, leziuni care nu au nimic comun cu decesul victimei. Totodată concluziile experților indică, că leziunile au putut fi produse cu puțin timp înainte de decesul victimei, inclusiv că au fost produse intravital cu nu mai puțin de 3-4 ore până la deces. Soluționând chestiunea cu privire la individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a indicat că, ține cont de faptul că infracțiunea comisă de inculpați se califică ca gravă, persoana celor vinoveți, și anume Plăcintă Igor este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil /f.d.129 volumul 3-4/, la fel, Palii Vitalie este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil minor /f.d.131 volumul 5/. Mai mult, luând în considerație că inculpatul Plăcintă Igor la locul de trai se caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil și nu a fost judecat anterior, fiind la prima abatere penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că, în circumstanțele stabilite, există circumstanțe importante care permit condamnarea inculpatului cu suspendarea pedepsei închisorii prevăzută de art.90 Cod penal și că scopul corectării și reeducării inculpatului se va atinge și fără izolarea lui de societate, fiind posibil de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii conform art. 90 Cod penal, dând posibilitate reală inculpatului să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvârșind o nouă infracțiune.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Plăcintă Igor, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu dispunerea achitării acestuia. În motivarea cerințelor sale, recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul faptului că, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererile de apel, neglijînd indicațiile instanței de recurs. 8.1. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Palii Vitalie, care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu dispunerea achitării acestuia. În motivarea cerințelor sale, inculpatul critică aprecierea probelor de către instanțele de fond, menționând că acestea nu au fost apreciate conform criteriilor legal, motiv din care a fost emisă o soluție neîntemeiată. 8.2. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie achitați. În susținerea cerințelor invocate, aprătorul și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de apel, menționând în acest sens că cererea de apel a fost depusă în termen, iar prin apelul motivat au fost explicate toate circumstanțele cauzei. La fel, recurentul consideră că, instanțele de fond nu au făcut o analiză cuvenită a probelor acuzării, nu au apreciat probele prezentate de către partea apărării și în expunerea argumentărilor sale a formulat concluzii de ordin general, fără a indica și a dezvălui suficient motivele au fost admise probele în sprijinul acuzării. 8.3. Împotriva deciziei instanței de apel declarară recurs ordinar avocatul Zavorotnîii Victor în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie achitați. În susținerea celor solicitate, apărărtorul susține că decizia instanței de apel este una neîntemeiată, dat fiind faptul că la materialele cauzei nu a fost anexată nici o probă din care ar rezulta cert că, Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu i-au pricinuit părții vătămate careva leziuni corporale. 8.4. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către succesorul părții vătămate Ilinițchi Eugenia, care solicită casarea deciziei cu numirea unei pedepse mai aspre, cu executarea reală a acesteia. În motivarea cerințelor sale, autorul cererii de recurs critică decizia recurată în partea stabilirii pedepsei penale, menționând în acest sens că, instanța eronat a apreciat prevederile art. 90 Cod penal, iar inculpații urmează să execute pedeapsa real.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, or, în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Cu referire la recursurile ordinare delcarate de către avocatul Ursu Nina în numele inculpatului Palii Vitalie la 20 mai 2021 și de către inculpatul Palii Vitalie la 09 aprilie 2021. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de către apărărotrul Ursu Nina în numele inculpatului Palii Vitalie și de către Palii Vitalie împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste termen. Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin. (2) Cod de procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar în numele său atât în latura penală, cât și în cea civilă. Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește. Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți a fost pronunțat la 03 februarie 2021, în prezența avocatului Ursu Nina și a inculpatului Palii Vitalie, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (Vol. VI, f.d. 30), participanții la proces fiind înștiințați despre locul, data și ora pronunțării deciziei motivate. La 30 martie 2021, a fost pronunțată decizia integrală, însă în ședința de judecată nu s-a prezentat nici inculpatul și nici avocatul acestuia, fără a aduce careva motive întemeiate. La aceiași dată, decizia motivată a fost publicată pe site-ul oficial al Curții de Apel Chișinău, iar prin scrisoare anexată la materialele cauzei se confirmă că decizia motivată a fost expediată tuturor părților (Vol. VI, f.d. 102). Astfel, apărătorul declară recurs împotriva deciziei instanței de apel la 20 mai 2021 și respectiv, la 09 aprilie 2021, în acest sens, reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar s-a epuizat. Așadar, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a fost respectat de către recurent, el fiind declarat peste termenul de 30 zile. Mai mult, recurentul nu aduce careva argumente în justificarea motivelor declarării recursului ordinar peste termen. Totodată, Colegiul penal reține că, termenul de declararea al recursului ordinar este absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac. De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație jurisprudența Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr. 25763/10 din 18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil al hotărârilor judecătorești. În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar, este depășit, prin urmare, recursul ordinar este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Lunga Galina în numele inculpatului Plăcintă Igor, avocatul Lunga Galina în numele inculpatului Plăcintă Sergiu, avocatul Zavorotnîi Victor în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Reieșind din conținutul cererilor de recurs, Colegiul penal atestă că, recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, precum și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Având în vedere argumentele recurenților, care în ansamblu reprezintă critici cu privire la aprecierea instanței de apel a probelor administrate în speță, Colegiul penal constată că motivele menționate nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului ordinar declarat, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de autori, întrucât, după cum rezultă din conținutul recursurilor, atât partea apărării cât și inculpații încearcă să relateze propria versiune cu privire la desfășurarea evenimentelor petrecute la data săvârșirii infracțiunii, criticând modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond, însă în acest sens, Colegiul precizează că aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului este bazată pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu și sub toate aspectele. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate în ansamblu sunt apreciate din punct de vedere al coroborării. Cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la etapa examinării recursului ordinar, Colegiul penal reamintește că dezacordul părților cu aprecierea probelor, nu reprezintă unul din temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu poate fi considerat ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind competența exclusivă a instanțelor respective. În acest sens Colegiul atestă că, la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor și întemeiat a ajuns la concluzia condamnarea lui Palii Vitalie și Plăcintă Igor.. Sub un alt aspect, Colegiul penal stabilește că instanța de apel la judecarea cauzei, corect a conchis că starea de fapt reținută și de drept apreciată, concordă cu circumstanțele cauzei și probele administrate, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, și verificându-le suplimentar, corect a concluzionat că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, considerentele primei instanțe fiind motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia reținută prin sentință, întrunește elementele infracțiunii imputate. La caz, Colegiul atestă că, instanța de apel la judecarea apelului declarat de către apărare, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectând prevederile art. 414 alin. (1), (5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea emisă s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, inclusiv asupra circumstanțelor invocate de apărarea privind comiterea faptei de inculpat în legitimă apărare, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 4.1. din prezenta decizie, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește în pofida temeiniciei acesteia, reiterarea cărei nu este oportună, chestiune ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert v. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, Colegiul penal denotă că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând cumulul de probe prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, ajungând la o concluzie întemeiată privind vinovăția inculpaților Palii Vitalie și Plăcintă Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Colegiul penal constată că la caz nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de instanța de apel și conținutul probelor, sau ignorarea unor aspecte, ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o statuează. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența unor erori de drept, ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele invocate de recurent, soluția emisă de către instanța de apel fiind legală, întemeiată și motivată complet, iar recursul declarat de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului, urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat. Cu referie la recursul ordinar declarat de către succesorul victimei Ilinițchi Eugenia. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că, deși autorul indică ca temei de declarare a recursului prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în esență, acesta critică soluția instanței de apel pe motivul blândeței pedepsei, astfel încât, Colegiul penal semnalează temeiul de declarare a recursului prevăzut la pct 10) din alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, invocând în acest context următoarele. În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea blândă. Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a aplicat inculpaților o pedeapsă non privativă de libertate conducându-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal. Mai mult, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul succesorului părții vătămateprecum că pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă și una inechitabilă, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea. De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra faptului aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, fiind suspendată condiționat executarea pedepsei lui inculpaților pe o perioadă de probațiune de 2 ani, motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal inculpatului, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Așadar, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurenți nu s-a confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului ordinar.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Ursu Nina în numele inculpatului Palii Vitalie la 20 mai 2021 și de către inculpatul Palii Vitalie la 09 aprilie 2021, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 februarie 2021, în cauza penală privindu-i pe Palii Vitalie XXXXX, Plăcintă Sergiu XXXXX și Plăcintă Igor XXXXX, din motiv că sunt declarate peste termen. Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Lunga Galina în numele inculpatului Plăcintă Igor, avocatul Lunga Galina în numele inculpatului Plăcintă Sergiu, avocatul Zavorotnîi Victor în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor, precum și de către succesorul victimei Ilinițchi Eugenia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 03 februarie 2021, în cauza penală privindu-i pe Palii Vitalie XXXXX, Plăcintă Sergiu XXXXX și Plăcintă Igor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 august 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan