1ra-81/2019 — art. 152 alin. 2 lit. e CP

1ra-81/2019 — art. 152 alin. 2 lit. e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-81/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti

Judecători – Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac și Victor Boico,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, de către avocatul Lunga Galina în

numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă

Igor și de către inculpatul Palii Vitalie, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Drochia sediul Central din 02 iunie 2017 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 01 august 2018, în cauza penală în privința lui

Plăcintă Igor xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx,

Palii Vitalie xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxx

și

Plăcintă Sergiu xxxxx, decedat la xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.09.2015 - 02.06.2017;

Instanță de apel: 07.07.2017 - 01.08.2018;

Instanță de recurs: 20.09.2018 - 26.03.2019.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Plăcintă Igor în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare

fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod penal,

executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de

2 ani;

Palii Vitalie în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare

fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod penal,

executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de

3 ani.

Potrivit art.391 alin.(2) Cod de procedură penală a fost dispusă încetarea

1

procesului penal în privința lui Plăcintă Sergiu învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, din motiv că a intervenit decesul

inculpatului.

Conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, procesul penal în privința lui Palii

Vitalie învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal, a

fost încetat.

A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Palii Vitalie și Plăcintă Igor în

beneficiul lui Ilnițchi Eugenia suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar

capătul de acțiune privind încasarea prejudiciului material a fost admis în principiu

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea

civilă.

La fel, a fost dispusă încasarea în mod solidar de la Plăcintă Igor și Palii

Vitalie în beneficiul lui Ilnițchi Eugenia suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată.

2014, aproximativ la ora 00:05, Plăcintă Igor, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

aflându-se la domiciliul său amplasat în xxxxx împreună cu Plăcintă Sergiu și Palii

Vitalie, în rezultatul unui conflict care a avut loc în interiorul casei, între ei și

Ilnițchi Alexandru, numindu-l cu cuvinte injurioase, l-au scos cu forța din

interiorul casei, unde în ogradă, i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului,

cu pumnii și picioarele, cauzându-i vătămări corporale medii.

Palii Vitalie, la 08 martie 2016, aproximativ la ora 16:00, a condus vehiculul

de model ,,Renault Megane Scenic” cu n/î xxxxx, pe traseul R-7 km 38+250m, în

stare de ebrietate alcoolică, fiind supus testării alcoolscopice cu mijlocul special de

constatare alcooltest ,,Drager” s-a stabilit că în aerul expirat de către Palii Vitalie

se conține alcool în cantitate de 1,01 mg/l și a fost îndreptat de a petrece expertiza

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei cu prelevarea probelor

biologice /sânge/ unde ultimul a refuzat de a i se preleva sânge, deoarece a fost de

acord cu rezultatele alcooltestului ,,Drager”.

solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților

Palii Vitalie și Plăcintă Igor în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să le fie

stabilită o pedeapsă cu executarea reală.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința este prea blândă și pasibilă

anulării cu stabilirea unei pedepse penale mai aspre, cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis pentru ambii inculpați.

În apelul suplimentar succesorul părții vătămate a indicat că, prima instanță

nu a dat apreciere corectă probelor administrate atât la urmărirea penală, cât și în

instanța de judecată. Nu a concluzionat, că inculpații au refuzat să dea declarații și

să răspundă la întrebări în ședința de judecată, ce denotă despre faptul că aceștia nu

au recunoscut vina, nu se căiesc de cele săvârșite, nu au conștientizat pericolul

social a celor întâmplate.

La fel, prima instanță nu a dat apreciere critică faptului că, având astfel de

vătămări corporale, partea vătămată nu se putea urca pe gardul de doi metri pentru

2

a se strangula, cu căciula bine aranjată pe cap.

Nu este clar de ce frații Plăcintă au dat foc permisului de conducere și

procurii pe automobilul ,,Audi 80” ce a aparținut feciorului ei și de ce aceste

documente se aflau la inculpați, fapt relatat de către martorul Rusnac Cristina și

confirmat de frații Plăcintă.

În opinia apelantei, la stabilirea pedepsei inculpaților nu pot fi aplicate

prevederile art.90 Cod penal, deoarece astfel nu v-a fi atins scopul pedepsei penale

prevăzut la art.61 Cod penal.

3.1. Avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, atât în cadrul urmăririi penale, cât

și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată vina lui Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu nu a fost dovedită.

3.2. Inculpatul Plăcintă Igor a contestat cu apel sentința solicitând casarea

acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, atât în cadrul urmăririi penale, cât

și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată vina sa nu a fost dovedită.

3.3. Inculpatul Palii Vitalie a contestat cu apel sentința solicitând casarea

parțială a acesteia, în partea condamnării în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal,

cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în această parte și respingerea acțiunii

civile înaintată de Ilnițchi Eugenia.

În motivarea apelului a invocat, că concluzia primei instanțe privind

condamnarea sa în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, este ilegală și incorectă.

fost respins ca nefondat apelul declarat de succesorul părții vătămate, Ilnițchi

Eugenia, admise apelurile declarate către avocatul Lungu Galina în numele

inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor și de

către inculpatul Palii Vitalie, din alte motive decât cele invocate, casată parțial

sentința în latura civilă, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă înaintată de succesorul

părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, privind încasarea prejudiciului material sub formă

de cheltuieli pentru înmormântare în sumă de 66 430 lei;

- a fost dispusă încasarea de la inculpatul Plăcintă Igor în beneficiul

succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral;

- a fost dispusă încasarea de la inculpatul Palii Vitalie în beneficiul

succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 50 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral;

- a fost dispusă încasarea de la inculpatul Plăcintă Igor în beneficiul

succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 2 500 lei cu titlu de

cheltuieli pentru asistență juridică;

- a fost dispusă încasarea de la inculpatul Palii Vitalie în beneficiul

succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 2 500 lei cu titlu de

3

cheltuieli pentru asistență juridică.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, judecând cauza

penală, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor, stabilind just vinovăția inculpaților în faptele incriminate.

Astfel, în partea învinuirii lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor în

cauzarea vătămărilor corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru, instanța de

apel a menționat că, între probele date există o coroborare directă, fiind stabilit

cert, că în seara și noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2014, Ilnițchi Alexandru s-a aflat

în compania lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor, cu care s-a odihnit și

au consumat băuturi alcoolice.

De asemenea s-a stabilit cu certitudine, că între inculpații Palii Vitalie,

Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor și partea vătămată Ilnițchi Alexandru a apărut un

conflict din cauza comportamentului neadecvat al ultimului față o persoană

prezentă în compania lor de gen feminin care se numește Cristina Rusnac și de la

neînțelegerile referitor la religie, care a început în apartamentul lui Ilnițchi

Alexandru și a continuat la restaurantul ,,Corona”, unde acesta a venit din urma lor.

Ca urmare a conflictului, inculpații Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă

Igor i-au aplicat lovituri părții vătămate Ilnițchi Alexandru.

4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că,

prima instanță corect le-a aplicat inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie pedeapsa

penală în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal cu aplicarea art.90 Cod penal, care

este legală, întemeiată, motivată, echitabilă și proporțională faptelor săvârșite și v-a

atinge scopul de restabilire a echității sociale, corectarea și resocializare a

condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoanei.

La fel, prima instanță corect a încetat procesul penal de învinuire a lui

Plăcintă Sergiu în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal în legătură cu intervenirea

decesului acestuia și de învinuire a lui Palii Vitalie în baza art.2641 alin.(1) Cod

penal în legătură cu amnistia.

Instanța de apel a respins argumentul succesorului învinuitului decedat, că

leziunile corporale sau depistat doar pe o singură parte a corpului lui Ilnițchi

Alexandru, deoarece contravin celor stabilite la examinarea medico-legală a

cadavrului. Din rapoartele de expertiză rezultă, că pe cadavrul lui Ilnițchi

Alexandru s-au depistat vătămări corporale de sus (de la cap) în jos (până la

picioare) și de la dreapta la stânga (coapsă, nas, frunte, membre, cot, gambă etc.),

precum și în centru (la frunte).

Totodată, instanța de apel a reținut prezența legături cauzale dintre conflictul

care are motive, aplicarea loviturilor intenționate și rezultatul survenit sub formă

de vătămări corporale medii, legătură ce se reflectă în probele administrate,

prezentate și cercetate în instanța de judecată.

4.3. Referitor la latura civilă, instanța de apel a reținut că sentința primei

4

instanțe în această parte nu este suficient de motivată și nu corespunde probelor în

raport cu prevederile legale.

Astfel, cu trimitere la prevederile art.art.221 alin.(1)-(3), 225 alin.(1)-(3),

387 alin.(1), (3) Cod de procedură penală, art.art.1398 alin.(1)-(4), 1416 alin.(1),

1419 alin.(1) lit. c), alin.(2) lit. e), alin.(4) Cod civil, instanța de apel a indicat că,

după cum rezultă din acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate,

Ilnițchi Eugenia, aceasta a solicitat încasarea de la inculpații Plăcintă Igor și Palii

Vitalie suma de 66 430 lei cu titlu de cheltuieli pentru înmormântarea fiului său

Ilnițchi Alexandru.

Potrivit învinuirilor aduse și confirmate în prima instanță, precum și

suplimentar în instanța de apel, Plăcintă Igor și Palii Vitalie au fost declarați

vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal -

cauzarea vătămărilor corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru.

Reieșind din rapoartele de expertiză medico-legale nr.12 din 05.05.2014,

nr.160 din 15.05.2014 și nr.371 din 14.11.2014, nu este legătură cauzală directă

dintre cauza morții lui Ilnițchi Alexandru și vătămările corporale medii cauzate

acestuia de către Plăcintă Igor și Palii Vitalie.

Deci, instanța de apel a reținut că, în speță nu a fost demonstrată vinovăția

inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie în moartea lui Ilnițchi Alexandru, din care

motiv aceștia nu pot purta răspunderea materială din lipsa temeiurilor prevăzute la

art.art.1398 alin.(1), 1416 alin.(1), 1419 alin.(1) lit. c), alin.(2) lit. e), alin.(4) Cod

civil.

Referitor la încasarea pagubei morale și cheltuielilor de judecată, instanța de

apel a menționat că, în cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral și a

cheltuielilor de judecată a fost înaintată în instanța de judecată către doi sau mai

mulți inculpați, acestea se încasează aparte, dar nu în mod solidar.

Astfel, cu trimitere la prevederile art.art.1414, 1422 alin.(1)-(3), 1423

alin.(1), (2) Cod civil, instanța de apel a indicat că, în speță instanța de judecată nu

poate determina cotele despăgubirilor datorate de inculpații Plăcintă Igor și Palii

Vitalie în partea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, din care motiv,

deoarece au învinuiri similare, vor răspunde în cote egale.

Pentru determinarea pagubei morale, instanța de apel a reținut constatarea

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, caracterul și gradul de

suferințe psihice cauzate succesorului părții vătămate, argumentele, probele

prezentate și expuse de succesor în cerere, precum și în prima instanță, suplimentar

în instanța de apel, considerând că suma de 50 000 lei de la fiecare inculpat în parte

va fi o despăgubire echitabilă pentru daunele morale cauzate.

Gradul suferințelor fizice și psihice corespunde sumei de 50 000 lei fiind o

recompensă proporțională și echitabilă consecințelor ei (cauzarea vătămărilor

corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru, împrejurările în care au fost

cauzate, atârnarea inculpaților față de faptă, gradul suferințele psihice și fizice

cauzate succesorului părții vătămate, precum și familiei acestuia etc.), poziției

sociale a inculpaților și succesorului părții vătămate.

Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a ajuns la

concluzia încasării acestora separat de la inculpații Plăcintă Igor și Palii Vitalie în

5

cote egale, dar nu în mod solidar și a dispus încasarea de la Plăcintă Igor și Palii

Vitalie a sumei de 5 000 lei, în cote egale de câte 2 500 lei de la fiecare inculpat,

cheltuieli care au fost confirmate prin bonul de plată Seria YL nr.039925 din

23.11.2015.

art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate,

solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților

Plăcintă Igor și Palii Vitalie în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să le fie

stabilită o pedeapsă mai aspră cu executare reală.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța nu a dat apreciere corectă

probelor administrate atât la urmărirea penală, cât și în ședința de judecată, nu a

concluzionat faptul, că inculpații au refuzat să dea declarații, fapt ce denotă că

aceștia nu au recunoscut vina, nu se căiesc în cele săvârșite, nu au conștientizat

pericolul social celor săvârșite și nu și-au cerut scuze.

În opinia recurentului, a fost stabilit cu certitudine că între Plăcintă Serghei,

Plăcintă Igor, Palii Vitalie și partea vătămată Ilnițchi Alexandru s-a iscat un

conflict, iar inculpații l-au maltratat și l-au scos din localul ,,Corona” pe Ilnițchi

Alexandru.

Martorul Rusnac Cristina, în cadrul efectuării confruntării, a confirmat că

inculpații l-au scos forțat din local pe Ilinițchi Alexandru, iar la revenirea în local,

Palii Vitalie s-a exprimat că îl omoare dacă se mai întoarce.

Peste câtva timp Ilnițchi Alexandru a fost găsit strangulat în ograda unde

locuiau frații Plăcintă, restaurantul „Corona” din or. Drochia.

Din materialele cauzei rezultă că, în regiunea gâtului părții vătămate sunt

două linii de strangulare: una îngustă adânc și alta lată, posibil de la cureaua cu

care a fost găsit, deci acesta a fost omorât, însă omorul a fost camuflat ca

sinucidere pentru a duce în eroare organele de drept și a se evita răspunderea

penală.

Instanța nu a dat apreciere critică faptului că, având astfel de vătămări

corporale, partea vătămată nu putea să se urce pe un gard de 2 metri pentru a se

strangula, cu căciula bine aranjată pe cap, cu hainele curate, fără urme de sânge.

În ședința de judecată a instanței de apel, mama fraților Plăcintă, Plăcintă -

Musteață Taisia a declarat, că cadavrul era deja spălat de Igor, schimbat în haine

curate, însă nu este clar de unde aceasta cunoaște aceste circumstanțe dacă la acel

moment nu se afla acasă și care era scopul acestor acțiuni.

Cu trimitere la prevederile art.art.61, 90 Cod penal, recurentul a indicat că,

inculpații vina nu au recunoscut, nu se căiesc în cele săvârșite, nu au conștientizat

pericolul social celor întâmplate și nu și-au cerut scuze, nu au recuperat paguba

materială și morală cauzată, iar mama fraților Plăcință în instanțele de fond a

ponegrit memoria părții vătămate, astfel, pedeapsa stabilită de instanțele de fond

nu-și va atinge scopul, fiind prea blândă.

5.1. Avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea

acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu.

6

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu au verificat

complet, sub toate aspectele și obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor.

Instanța de apel incorect a concluzionat că vinovăția lui Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu a fost pe deplin dovedită de probele administrate și cercetate în

ședința primei instanțe, or, martorii audiați nu au comunicat că au văzut cum

Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu au aplicat lovituri lui Ilnițchi Alexandru, aceștia

doar au menționat ce au auzit de la alte persoane.

Indică recurentul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocat în apel, și anume că, prima instanță nu a dat apreciere corectă

declarațiilor martorului acuzării Livinschi Ana-Maria și depozițiilor lui Palii

Vitalie.

În opinia avocatului, nevinovăția lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu se

confirmă prin declarațiile martorului Gîscă Ion, care coroborează cu declarațiile

inculpaților.

Instanța de apel incorect și-a întemeiat hotărârea pe depozițiile martorului

Rusnac Cristina din cadrul confruntării, or, acuzarea în prima instanță a renunțat la

această probă, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată.

La fel, recurentul își exprimă dezacordul cu argumentul instanței de apel că,

apărarea nu a prezentat apelul motivat, deoarece apelul motivat al lui Plăcintă

Igor, cât și al avocatului în numele lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu au fost

depuse în termen după primirea sentinței motivate.

Mai mult, instanța de apel nu s-a referit la apelul avocatului Zavorotnîi

Victor depus în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, cât și la

motivele invocate de acesta.

În continuare, recurentul critică decizia instanței de apel în latura civilă,

referitor la încasarea prejudiciului moral, deoarece Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu

se învinuiesc în comiterea infracțiunii prevăzută de art.152 Cod penal, iar leziunile

corporale cauzate în urma infracțiunii nu au legătură de cauzalitate cu decesul.

Plăcintă Igor se caracterizează doar pozitiv, este fără antecedente penale și

are la întreținere un copil minor.

Ulterior, avocatul a depus un recurs de concretizare, în care suplimentar a

invocat că, instanțele de fond nu au dat apreciere corectă depozițiilor martorului

acuzării Livinschi Ana-Maria care a comunicat că mama lui Ilnițchi Alexandru a

încercat a o influența să dea depoziții împotriva fraților Plăcintă, propunându-i

bani, fapt confirmat de către martor și în instanța de judecată. Despre acest fapt i-a

comunicat lui Rusnac Cristina, fapt dovedit prin dialogul dintre acestea în rețelele

de socializare.

Totodată nici în cadrul urmăririi penale, nici în prima instanță nu a fost

stabilit unde s-a aflat partea vătămată în perioada de timp de la plecarea din

restaurant și până la depistarea cadavrului.

Acest fapt a fost invocat de părțile apărării de nenumărate ori, atât la

examinarea cauzei în fond, cât și în cererile de apel.

5.2. Inculpatul Plăcintă Igor, în temeiul pct.6), 8) alin.(1) art. 427 Cod de

7

procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând

casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu au verificat

complet, sub toate aspectele și obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor o

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor.

Instanța de apel incorect a concluzionat că vinovăția lui Plăcintă Igor și

Plăcintă Sergiu a fost pe deplin dovedită de probele administrate și cercetate în

ședința primei instanțe, or, martorii audiați nu au comunicat că au văzut cum

Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu au aplicat lovituri lui Ilnițchi Alexandru, aceștia

doar au menționat ce au auzit de la alte persoane.

Indică recurentul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocat în apel, și anume că, prima instanță nu a dat apreciere corectă

declarațiilor martorului acuzării Livinschi Ana-Maria și depozițiilor lui Palii

Vitalie.

În opinia avocatului, nevinovăția lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu se

confirmă prin declarațiile martorului Gîscă Ion, care coroborează cu declarațiile

inculpaților.

Instanțele de fond nu au făcut o analiza cuvenită a probelor acuzării, nu au

dat apreciere probelor apărării și în expunerea argumentelor au formulat concluzii

de ordin general fără să indice și să dezvăluie suficient motivele pentru care au

admis probele în sprijinul acuzării și au respins probele apărării.

Invocă recurentul că, conform raportului de examinare a hainelor, a schemei

scheletului cu leziuni corporale depistate, fotografiile efectuate, se dovedește că nu

a avut loc o bătaie. Din fotografiile mărite (nr.3 și nr.5) rezultă că pe frunte și pe

nas sunt urme de lovitură, însă nu sunt lovituri aplicate cu pumnul, dar par a fi

leziuni în urma unei căderi cu fața de un obiect dur și ascuțit. De asemenea fața

decedatului este curată, precum și hainele (pulover de culoare albă fără nici o pată

de sânge), pe față este o rană tăiată în rezultatul căreia a curs sânge.

Deci, după lovitură sau cădere, Ilinițchi Alexandru s-a spălat și s-a schimbat

de haine.

Consideră că, a fost constatat greșit că Ilinițchi Alexandru a fost bătut, or

acesta fiind în stare de ebrietate și sub influența substanțelor narcotice, putea să

cadă și să se lovească, fapt confirmat și de expertizele medico-legale (f.d.82).

Într-u confirmarea faptului că nu a avut loc o bătaie vine și concluzia din

certificatul medico-legal nr.371 din 17.10.2014.

În plângerea din 23 mai 2015 (f.d.67), mama lui Ilinițchi Alexandru a indicat

că pe haine nimeni nu a observat careva urme și nu înțelege cum a putut fiul său să

se urce pe gard, fără a lăsa urme, însă după cum rezultă din imaginile foto,

incidentul s-a petrecut pe timp de iarnă, însă nu era zăpadă, era umed, astfel, în

caz de cădere sau aplicare de lovituri cu picioarele, vor rămâne urme de noroi, doar

că în speță hainele părții vătămate nu sunt rupte, întinse sau murdare.

Recurentul este de părere că, urmărirea penală pe acest caz, precum și

examinarea dosarului în prima instanță au fost efectuate fără probe pertinente care

ar dovedi vinovăția lui Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor, învinuirea fiind bazată pe

8

presupuneri.

Subsidiar recurentul a invocat este neîntemeiată concluzia instanței de apel

privind încasarea prejudiciului moral, deoarece Plăcintă Igor este învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.152 Cod penal, care nu are legătură de

cauzalitate cu decesul.

5.3. Inculpatul Palii Vitalie, a contestat cu recurs ordinar hotărârile

adoptate, solicitând casarea parțială a acestora în partea condamnării în baza

art.152 alin.(2) Cod penal și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele de fond au ignorat

prevederile art.art.314, 389, 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțând în

privința lui Palii Vitalie o hotărâre de condamnare care contravine circumstanțelor

de fapt ale cauzei.

Consideră că, partea acuzării nu a prezentat probe prin care se fie demonstrat

faptul că Palii Vitalie împreună cu Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu au avut un

conflict cu Ilnițchi Alexandru, i-au aplicat lovituri cu mâinile și picioarele pe

diferite părți ale corpului prin ce i-au cauzat vătămare corporală medie.

Concluzia părții acuzării privind vinovăția inculpatului este întemeiată doar

pe presupuneri, or, din declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată nu se

constată faptul conflictului dintre Palii Vitalie și Ilnițchi Alexandru, precum și

faptul aplicării de către acesta asupra lui Ilnițchi Alexandru a violenței.

Astfel, martorii Guțuleac Mariana, Bejan Dumitru, Pricop Petru, Vacarciuc

Grigore, Arapu Ludmila, Bodiu Ludmila fiind audiați în ședința de judecată au

declarat că nu au fost la fața locului și au auzit din spusele altor persoane despre

cele întâmplate cu Ilnițchi Alexandru, însă careva circumstanțe și detalii nu cunosc.

Martorii Livinschi Ana-Maria și Doschinescu Svetlana fiind audiați au declarat că

au auzit că a avut loc un conflict inițiat de Ilnițchi Alexandru, însă nu au văzut ca

ultimul să fie bătut de inculpați.

succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, care s-a expus pentru inadmisibilitatea

acestuia ca fiind depus peste termen.

6.1. Asupra recursului declarat de succesorul părții vătămate, Ilnițchi

Eugenia a prezentat referință avocatul Lungu Galina în numele inculpaților

Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia

ca fiind vădit neîntemeiat.

cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi

admise, din următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

9

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art.385 alin.(1) pct. 1), 3) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de

săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea.

În corespundere cu art.101 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Potrivit art.417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Însă, în urma lecturării textului deciziei, Colegiul penal lărgit reține că

instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în acest context

ține să menționeze următoarele.

În primul rând, potrivit descriptivului deciziei, instanța de apel face trimitere

la probele din dosar, și anume la: declarațiile succesorului părții vătămate, Ilnițchi

Euhenia, inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie, martorilor Mustață Taisia,

Livinschi Ana-Maria, Guțuleac Mariana, Bejan Dumitru, Pricop Petru, Vacarciuc

Grigore, Arapu Ludmila, Bodiu Ludmila, Doschinescu Svetlana, Gîscă Ion,

plângerile depuse la 23 ianuarie 2014 și 31 iulie 2014, procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 17 ianuarie 2014, ordonanța, procesul-verbal de ridicare și

procesul-verbal de examinare din 10 februarie 2014, raportul de expertiză medico-

legală nr.12 din 05 mai 2014, raportul de expertiză medico-legală nr.160 din 15

mai 2014, raportul de expertiză medico-legală nr.371 din 14 noiembrie 2014, însă

nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin

prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor.

În al doilea rând, instanța de apel și-a întemeiat hotărârea pe depozițiile

martorului Rusnac Cristina din cadrul confruntării, fără a ține cont de faptul că

acuzarea, în prima instanță, a renunțat la această probă, fapt confirmat prin

procesul-verbal al ședinței de judecată din 12 mai 2017 (f.d.11-13 vol. IV).

În al treilea rând, în ședința de judecată a instanței de apel a fost audiat

martorul Gîscă Ion, însă fără a fi soluționat demersul privind audierea acestuia,

fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 26 aprilie 2018.

Sub aceste aspecte, se menționează că, potrivit art.414 alin.(2) Cod de

procedură penală, instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale

examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea

în procesul-verbal.

10

Astfel, Colegiul penal, reținând prevederile art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1)-

(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a

instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor

de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor

probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care

au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale

prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a

conținutului probei, a coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a

expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe

sunt admise, iar altele respinse.

În acest context se menționează că, instanța de apel urma să dezvăluie

concluzia sa și să își expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în

sprijinul învinuirii și apărării, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o

apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără

justă apreciere probatoriul administrat pe cauză.

Astfel, concluziile instanței de apel formulate mai sus poartă un caracter

generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri

corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la

pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de

incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Or, potrivit prescripțiilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond.

În al patrulea rând, fiind dispusă, de către prima instanță, încetarea procesului

penal în privința lui Plăcintă Sergiu în baza art.391 alin.(2) Cod de procedură

penală, instanța de apel dispunând menținerea sentinței în această parte, în

motivarea soluției sale a făcut trimitere la vinovăția lui Plăcintă Sergiu în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a indicat că, ,,…În partea învinuirii lui Palii Vitalie,

Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor în cauzarea vătămărilor corporale mai puțin

grave lui Ilnițchi Alexandru, Colegiul penal menționează că între probele date

există o coroborare directă.

S-a stabilit cert, că în seara și noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2014 Ilnițchi

Alexandru s-a aflat în compania lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor,

cu care s-a odihnit și au consumat băuturi alcoolice.

De asemenea s-a stabilit cu certitudine, că între inculpații Palii Vitalie,

11

Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor și partea vătămată Ilnițchi Alexandru a apărut un

conflict din cauza comportamentului neadecvat al ultimului față o persoană

prezentă în compania lor de gen feminin care se numește Cristina Rusnac și de la

neînțelegerile referitor la religie, care a început în apartamentul lui Ilnițchi

Alexandru și a continuat la restaurantul ,,Corona”, unde acesta a venit din urma

lor.

Ca urmare a conflictului, inculpații Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă

Igor i-au aplicat lovituri părții vătămate Ilnițchi Alexandru…”.

În al cincilea rând, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, la aplicarea

prevederilor art.90 Cod penal, instanțele urmau să-și motiveze soluția, or, potrivit

art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de

cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru

infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în

hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de

judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o

nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a

termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra

comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei îl

exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor – comandamentul

militar respectiv.

Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a

găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală,

să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă

probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod

de procedură penală, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre

legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de

procedură penală, precum și să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, să

analizeze versiunea privind prezența sau lipsa în acțiunile inculpaților a infracțiunii

incriminate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de

motivele expuse în pct.7 al prezentei decizii.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

12

Se admit recursurile ordinare declarate de către succesorul părții vătămate,

Ilnițchi Eugenia, de către avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă

Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor și de către inculpatul Palii

Vitalie, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01

august 2018, în latura penală, pe art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal și în latura civilă,

în cauza penală în privința lui Plăcintă Igor xxxxx, Palii Vitalie xxxxx și Plăcintă

Sergiu xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată

În rest, decizia instanței de apel se menține.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 25 aprilie 2019.

Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti

Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

r Anatolie Țurcan

13