1ra-81/2019 — art. 152 alin. 2 lit. e CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia sediul Central din 02 iunie 2017, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Plăcintă Igor în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 ani; Palii Vitalie în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare fiecare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar potrivit art.90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani. Potrivit art.391 alin.(2) Cod de procedură penală a fost dispusă încetarea 1 procesului penal în privința lui Plăcintă Sergiu învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, din motiv că a intervenit decesul inculpatului. Conform Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, procesul penal în privința lui Palii Vitalie învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal, a fost încetat. A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Palii Vitalie și Plăcintă Igor în beneficiul lui Ilnițchi Eugenia suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar capătul de acțiune privind încasarea prejudiciului material a fost admis în principiu urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în ordinea civilă. La fel, a fost dispusă încasarea în mod solidar de la Plăcintă Igor și Palii Vitalie în beneficiul lui Ilnițchi Eugenia suma de 5 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, la 17 ianuarie 2014, aproximativ la ora 00:05, Plăcintă Igor, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul său amplasat în xxxxx împreună cu Plăcintă Sergiu și Palii Vitalie, în rezultatul unui conflict care a avut loc în interiorul casei, între ei și Ilnițchi Alexandru, numindu-l cu cuvinte injurioase, l-au scos cu forța din interiorul casei, unde în ogradă, i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, cu pumnii și picioarele, cauzându-i vătămări corporale medii. Palii Vitalie, la 08 martie 2016, aproximativ la ora 16:00, a condus vehiculul de model ,,Renault Megane Scenic” cu n/î xxxxx, pe traseul R-7 km 38+250m, în stare de ebrietate alcoolică, fiind supus testării alcoolscopice cu mijlocul special de constatare alcooltest ,,Drager” s-a stabilit că în aerul expirat de către Palii Vitalie se conține alcool în cantitate de 1,01 mg/l și a fost îndreptat de a petrece expertiza medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei cu prelevarea probelor biologice /sânge/ unde ultimul a refuzat de a i se preleva sânge, deoarece a fost de acord cu rezultatele alcooltestului ,,Drager”.

Succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților Palii Vitalie și Plăcintă Igor în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să le fie stabilită o pedeapsă cu executarea reală. În motivarea cerințelor sale a invocat că, sentința este prea blândă și pasibilă anulării cu stabilirea unei pedepse penale mai aspre, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru ambii inculpați. În apelul suplimentar succesorul părții vătămate a indicat că, prima instanță nu a dat apreciere corectă probelor administrate atât la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată. Nu a concluzionat, că inculpații au refuzat să dea declarații și să răspundă la întrebări în ședința de judecată, ce denotă despre faptul că aceștia nu au recunoscut vina, nu se căiesc de cele săvârșite, nu au conștientizat pericolul social a celor întâmplate. La fel, prima instanță nu a dat apreciere critică faptului că, având astfel de vătămări corporale, partea vătămată nu se putea urca pe gardul de doi metri pentru 2 a se strangula, cu căciula bine aranjată pe cap. Nu este clar de ce frații Plăcintă au dat foc permisului de conducere și procurii pe automobilul ,,Audi 80” ce a aparținut feciorului ei și de ce aceste documente se aflau la inculpați, fapt relatat de către martorul Rusnac Cristina și confirmat de frații Plăcintă. În opinia apelantei, la stabilirea pedepsei inculpaților nu pot fi aplicate prevederile art.90 Cod penal, deoarece astfel nu v-a fi atins scopul pedepsei penale prevăzut la art.61 Cod penal. 3.1. Avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată vina lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu nu a fost dovedită. 3.2. Inculpatul Plăcintă Igor a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată vina sa nu a fost dovedită. 3.3. Inculpatul Palii Vitalie a contestat cu apel sentința solicitând casarea parțială a acesteia, în partea condamnării în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în această parte și respingerea acțiunii civile înaintată de Ilnițchi Eugenia. În motivarea apelului a invocat, că concluzia primei instanțe privind condamnarea sa în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, este ilegală și incorectă.

Prin decizia Colegiului penal Curții de Apel Bălți din 01 august 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, admise apelurile declarate către avocatul Lungu Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor și de către inculpatul Palii Vitalie, din alte motive decât cele invocate, casată parțial sentința în latura civilă, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, privind încasarea prejudiciului material sub formă de cheltuieli pentru înmormântare în sumă de 66 430 lei; - a fost dispusă încasarea de la inculpatul Plăcintă Igor în beneficiul succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; - a fost dispusă încasarea de la inculpatul Palii Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral; - a fost dispusă încasarea de la inculpatul Plăcintă Igor în beneficiul succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică; - a fost dispusă încasarea de la inculpatul Palii Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate, Ilnițchi Eugenia suma de 2 500 lei cu titlu de 3 cheltuieli pentru asistență juridică. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, judecând cauza penală, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, stabilind just vinovăția inculpaților în faptele incriminate. Astfel, în partea învinuirii lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor în cauzarea vătămărilor corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru, instanța de apel a menționat că, între probele date există o coroborare directă, fiind stabilit cert, că în seara și noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2014, Ilnițchi Alexandru s-a aflat în compania lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor, cu care s-a odihnit și au consumat băuturi alcoolice. De asemenea s-a stabilit cu certitudine, că între inculpații Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor și partea vătămată Ilnițchi Alexandru a apărut un conflict din cauza comportamentului neadecvat al ultimului față o persoană prezentă în compania lor de gen feminin care se numește Cristina Rusnac și de la neînțelegerile referitor la religie, care a început în apartamentul lui Ilnițchi Alexandru și a continuat la restaurantul ,,Corona”, unde acesta a venit din urma lor. Ca urmare a conflictului, inculpații Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor i-au aplicat lovituri părții vătămate Ilnițchi Alexandru. 4.2. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect le-a aplicat inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie pedeapsa penală în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal cu aplicarea art.90 Cod penal, care este legală, întemeiată, motivată, echitabilă și proporțională faptelor săvârșite și v-a atinge scopul de restabilire a echității sociale, corectarea și resocializare a condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoanei. La fel, prima instanță corect a încetat procesul penal de învinuire a lui Plăcintă Sergiu în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal în legătură cu intervenirea decesului acestuia și de învinuire a lui Palii Vitalie în baza art.2641 alin.(1) Cod penal în legătură cu amnistia. Instanța de apel a respins argumentul succesorului învinuitului decedat, că leziunile corporale sau depistat doar pe o singură parte a corpului lui Ilnițchi Alexandru, deoarece contravin celor stabilite la examinarea medico-legală a cadavrului. Din rapoartele de expertiză rezultă, că pe cadavrul lui Ilnițchi Alexandru s-au depistat vătămări corporale de sus (de la cap) în jos (până la picioare) și de la dreapta la stânga (coapsă, nas, frunte, membre, cot, gambă etc.), precum și în centru (la frunte). Totodată, instanța de apel a reținut prezența legături cauzale dintre conflictul care are motive, aplicarea loviturilor intenționate și rezultatul survenit sub formă de vătămări corporale medii, legătură ce se reflectă în probele administrate, prezentate și cercetate în instanța de judecată. 4.3. Referitor la latura civilă, instanța de apel a reținut că sentința primei 4 instanțe în această parte nu este suficient de motivată și nu corespunde probelor în raport cu prevederile legale. Astfel, cu trimitere la prevederile art.art.221 alin.(1)-(3), 225 alin.(1)-(3), 387 alin.(1), (3) Cod de procedură penală, art.art.1398 alin.(1)-(4), 1416 alin.(1), 1419 alin.(1) lit. c), alin.(2) lit. e), alin.(4) Cod civil, instanța de apel a indicat că, după cum rezultă din acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, aceasta a solicitat încasarea de la inculpații Plăcintă Igor și Palii Vitalie suma de 66 430 lei cu titlu de cheltuieli pentru înmormântarea fiului său Ilnițchi Alexandru. Potrivit învinuirilor aduse și confirmate în prima instanță, precum și suplimentar în instanța de apel, Plăcintă Igor și Palii Vitalie au fost declarați vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal - cauzarea vătămărilor corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru. Reieșind din rapoartele de expertiză medico-legale nr.12 din 05.05.2014, nr.160 din 15.05.2014 și nr.371 din 14.11.2014, nu este legătură cauzală directă dintre cauza morții lui Ilnițchi Alexandru și vătămările corporale medii cauzate acestuia de către Plăcintă Igor și Palii Vitalie. Deci, instanța de apel a reținut că, în speță nu a fost demonstrată vinovăția inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie în moartea lui Ilnițchi Alexandru, din care motiv aceștia nu pot purta răspunderea materială din lipsa temeiurilor prevăzute la art.art.1398 alin.(1), 1416 alin.(1), 1419 alin.(1) lit. c), alin.(2) lit. e), alin.(4) Cod civil. Referitor la încasarea pagubei morale și cheltuielilor de judecată, instanța de apel a menționat că, în cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată a fost înaintată în instanța de judecată către doi sau mai mulți inculpați, acestea se încasează aparte, dar nu în mod solidar. Astfel, cu trimitere la prevederile art.art.1414, 1422 alin.(1)-(3), 1423 alin.(1), (2) Cod civil, instanța de apel a indicat că, în speță instanța de judecată nu poate determina cotele despăgubirilor datorate de inculpații Plăcintă Igor și Palii Vitalie în partea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, din care motiv, deoarece au învinuiri similare, vor răspunde în cote egale. Pentru determinarea pagubei morale, instanța de apel a reținut constatarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii imputate, caracterul și gradul de suferințe psihice cauzate succesorului părții vătămate, argumentele, probele prezentate și expuse de succesor în cerere, precum și în prima instanță, suplimentar în instanța de apel, considerând că suma de 50 000 lei de la fiecare inculpat în parte va fi o despăgubire echitabilă pentru daunele morale cauzate. Gradul suferințelor fizice și psihice corespunde sumei de 50 000 lei fiind o recompensă proporțională și echitabilă consecințelor ei (cauzarea vătămărilor corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru, împrejurările în care au fost cauzate, atârnarea inculpaților față de faptă, gradul suferințele psihice și fizice cauzate succesorului părții vătămate, precum și familiei acestuia etc.), poziției sociale a inculpaților și succesorului părții vătămate. Referitor la încasarea cheltuielilor judiciare, instanța de apel a ajuns la concluzia încasării acestora separat de la inculpații Plăcintă Igor și Palii Vitalie în 5 cote egale, dar nu în mod solidar și a dispus încasarea de la Plăcintă Igor și Palii Vitalie a sumei de 5 000 lei, în cote egale de câte 2 500 lei de la fiecare inculpat, cheltuieli care au fost confirmate prin bonul de plată Seria YL nr.039925 din 23.11.2015.

Succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie în baza art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal, să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră cu executare reală. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța nu a dat apreciere corectă probelor administrate atât la urmărirea penală, cât și în ședința de judecată, nu a concluzionat faptul, că inculpații au refuzat să dea declarații, fapt ce denotă că aceștia nu au recunoscut vina, nu se căiesc în cele săvârșite, nu au conștientizat pericolul social celor săvârșite și nu și-au cerut scuze. În opinia recurentului, a fost stabilit cu certitudine că între Plăcintă Serghei, Plăcintă Igor, Palii Vitalie și partea vătămată Ilnițchi Alexandru s-a iscat un conflict, iar inculpații l-au maltratat și l-au scos din localul ,,Corona” pe Ilnițchi Alexandru. Martorul Rusnac Cristina, în cadrul efectuării confruntării, a confirmat că inculpații l-au scos forțat din local pe Ilinițchi Alexandru, iar la revenirea în local, Palii Vitalie s-a exprimat că îl omoare dacă se mai întoarce. Peste câtva timp Ilnițchi Alexandru a fost găsit strangulat în ograda unde locuiau frații Plăcintă, restaurantul „Corona” din or. Drochia. Din materialele cauzei rezultă că, în regiunea gâtului părții vătămate sunt două linii de strangulare: una îngustă adânc și alta lată, posibil de la cureaua cu care a fost găsit, deci acesta a fost omorât, însă omorul a fost camuflat ca sinucidere pentru a duce în eroare organele de drept și a se evita răspunderea penală. Instanța nu a dat apreciere critică faptului că, având astfel de vătămări corporale, partea vătămată nu putea să se urce pe un gard de 2 metri pentru a se strangula, cu căciula bine aranjată pe cap, cu hainele curate, fără urme de sânge. În ședința de judecată a instanței de apel, mama fraților Plăcintă, Plăcintă - Musteață Taisia a declarat, că cadavrul era deja spălat de Igor, schimbat în haine curate, însă nu este clar de unde aceasta cunoaște aceste circumstanțe dacă la acel moment nu se afla acasă și care era scopul acestor acțiuni. Cu trimitere la prevederile art.art.61, 90 Cod penal, recurentul a indicat că, inculpații vina nu au recunoscut, nu se căiesc în cele săvârșite, nu au conștientizat pericolul social celor întâmplate și nu și-au cerut scuze, nu au recuperat paguba materială și morală cauzată, iar mama fraților Plăcință în instanțele de fond a ponegrit memoria părții vătămate, astfel, pedeapsa stabilită de instanțele de fond nu-și va atinge scopul, fiind prea blândă. 5.1. Avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, a contestat cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu. 6 În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu au verificat complet, sub toate aspectele și obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. Instanța de apel incorect a concluzionat că vinovăția lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu a fost pe deplin dovedită de probele administrate și cercetate în ședința primei instanțe, or, martorii audiați nu au comunicat că au văzut cum Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu au aplicat lovituri lui Ilnițchi Alexandru, aceștia doar au menționat ce au auzit de la alte persoane. Indică recurentul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocat în apel, și anume că, prima instanță nu a dat apreciere corectă declarațiilor martorului acuzării Livinschi Ana-Maria și depozițiilor lui Palii Vitalie. În opinia avocatului, nevinovăția lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu se confirmă prin declarațiile martorului Gîscă Ion, care coroborează cu declarațiile inculpaților. Instanța de apel incorect și-a întemeiat hotărârea pe depozițiile martorului Rusnac Cristina din cadrul confruntării, or, acuzarea în prima instanță a renunțat la această probă, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată. La fel, recurentul își exprimă dezacordul cu argumentul instanței de apel că, apărarea nu a prezentat apelul motivat, deoarece apelul motivat al lui Plăcintă Igor, cât și al avocatului în numele lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu au fost depuse în termen după primirea sentinței motivate. Mai mult, instanța de apel nu s-a referit la apelul avocatului Zavorotnîi Victor depus în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, cât și la motivele invocate de acesta. În continuare, recurentul critică decizia instanței de apel în latura civilă, referitor la încasarea prejudiciului moral, deoarece Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu se învinuiesc în comiterea infracțiunii prevăzută de art.152 Cod penal, iar leziunile corporale cauzate în urma infracțiunii nu au legătură de cauzalitate cu decesul. Plăcintă Igor se caracterizează doar pozitiv, este fără antecedente penale și are la întreținere un copil minor. Ulterior, avocatul a depus un recurs de concretizare, în care suplimentar a invocat că, instanțele de fond nu au dat apreciere corectă depozițiilor martorului acuzării Livinschi Ana-Maria care a comunicat că mama lui Ilnițchi Alexandru a încercat a o influența să dea depoziții împotriva fraților Plăcintă, propunându-i bani, fapt confirmat de către martor și în instanța de judecată. Despre acest fapt i-a comunicat lui Rusnac Cristina, fapt dovedit prin dialogul dintre acestea în rețelele de socializare. Totodată nici în cadrul urmăririi penale, nici în prima instanță nu a fost stabilit unde s-a aflat partea vătămată în perioada de timp de la plecarea din restaurant și până la depistarea cadavrului. Acest fapt a fost invocat de părțile apărării de nenumărate ori, atât la examinarea cauzei în fond, cât și în cererile de apel. 5.2. Inculpatul Plăcintă Igor, în temeiul pct.6), 8) alin.(1) art. 427 Cod de 7 procedură penală, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanțele de fond nu au verificat complet, sub toate aspectele și obiectiv circumstanțele cauzei, nu a dat probelor o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. Instanța de apel incorect a concluzionat că vinovăția lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu a fost pe deplin dovedită de probele administrate și cercetate în ședința primei instanțe, or, martorii audiați nu au comunicat că au văzut cum Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu au aplicat lovituri lui Ilnițchi Alexandru, aceștia doar au menționat ce au auzit de la alte persoane. Indică recurentul că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocat în apel, și anume că, prima instanță nu a dat apreciere corectă declarațiilor martorului acuzării Livinschi Ana-Maria și depozițiilor lui Palii Vitalie. În opinia avocatului, nevinovăția lui Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu se confirmă prin declarațiile martorului Gîscă Ion, care coroborează cu declarațiile inculpaților. Instanțele de fond nu au făcut o analiza cuvenită a probelor acuzării, nu au dat apreciere probelor apărării și în expunerea argumentelor au formulat concluzii de ordin general fără să indice și să dezvăluie suficient motivele pentru care au admis probele în sprijinul acuzării și au respins probele apărării. Invocă recurentul că, conform raportului de examinare a hainelor, a schemei scheletului cu leziuni corporale depistate, fotografiile efectuate, se dovedește că nu a avut loc o bătaie. Din fotografiile mărite (nr.3 și nr.5) rezultă că pe frunte și pe nas sunt urme de lovitură, însă nu sunt lovituri aplicate cu pumnul, dar par a fi leziuni în urma unei căderi cu fața de un obiect dur și ascuțit. De asemenea fața decedatului este curată, precum și hainele (pulover de culoare albă fără nici o pată de sânge), pe față este o rană tăiată în rezultatul căreia a curs sânge. Deci, după lovitură sau cădere, Ilinițchi Alexandru s-a spălat și s-a schimbat de haine. Consideră că, a fost constatat greșit că Ilinițchi Alexandru a fost bătut, or acesta fiind în stare de ebrietate și sub influența substanțelor narcotice, putea să cadă și să se lovească, fapt confirmat și de expertizele medico-legale (f.d.82). Într-u confirmarea faptului că nu a avut loc o bătaie vine și concluzia din certificatul medico-legal nr.371 din 17.10.2014. În plângerea din 23 mai 2015 (f.d.67), mama lui Ilinițchi Alexandru a indicat că pe haine nimeni nu a observat careva urme și nu înțelege cum a putut fiul său să se urce pe gard, fără a lăsa urme, însă după cum rezultă din imaginile foto, incidentul s-a petrecut pe timp de iarnă, însă nu era zăpadă, era umed, astfel, în caz de cădere sau aplicare de lovituri cu picioarele, vor rămâne urme de noroi, doar că în speță hainele părții vătămate nu sunt rupte, întinse sau murdare. Recurentul este de părere că, urmărirea penală pe acest caz, precum și examinarea dosarului în prima instanță au fost efectuate fără probe pertinente care ar dovedi vinovăția lui Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor, învinuirea fiind bazată pe 8 presupuneri. Subsidiar recurentul a invocat este neîntemeiată concluzia instanței de apel privind încasarea prejudiciului moral, deoarece Plăcintă Igor este învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.152 Cod penal, care nu are legătură de cauzalitate cu decesul. 5.3. Inculpatul Palii Vitalie, a contestat cu recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea parțială a acestora în partea condamnării în baza art.152 alin.(2) Cod penal și pronunțarea unei hotărâri de achitare. În motivarea recursului a invocat că, instanțele de fond au ignorat prevederile art.art.314, 389, 414, 417 Cod de procedură penală, pronunțând în privința lui Palii Vitalie o hotărâre de condamnare care contravine circumstanțelor de fapt ale cauzei. Consideră că, partea acuzării nu a prezentat probe prin care se fie demonstrat faptul că Palii Vitalie împreună cu Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu au avut un conflict cu Ilnițchi Alexandru, i-au aplicat lovituri cu mâinile și picioarele pe diferite părți ale corpului prin ce i-au cauzat vătămare corporală medie. Concluzia părții acuzării privind vinovăția inculpatului este întemeiată doar pe presupuneri, or, din declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată nu se constată faptul conflictului dintre Palii Vitalie și Ilnițchi Alexandru, precum și faptul aplicării de către acesta asupra lui Ilnițchi Alexandru a violenței. Astfel, martorii Guțuleac Mariana, Bejan Dumitru, Pricop Petru, Vacarciuc Grigore, Arapu Ludmila, Bodiu Ludmila fiind audiați în ședința de judecată au declarat că nu au fost la fața locului și au auzit din spusele altor persoane despre cele întâmplate cu Ilnițchi Alexandru, însă careva circumstanțe și detalii nu cunosc. Martorii Livinschi Ana-Maria și Doschinescu Svetlana fiind audiați au declarat că au auzit că a avut loc un conflict inițiat de Ilnițchi Alexandru, însă nu au văzut ca ultimul să fie bătut de inculpați.

Asupra recursului declarat de avocatul Lungu Galina, a prezentat referință succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind depus peste termen. 6.1. Asupra recursului declarat de succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia a prezentat referință avocatul Lungu Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursurile declarate în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele 9 reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art.385 alin.(1) pct. 1), 3) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea. În corespundere cu art.101 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Potrivit art.417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Însă, în urma lecturării textului deciziei, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în acest context ține să menționeze următoarele. În primul rând, potrivit descriptivului deciziei, instanța de apel face trimitere la probele din dosar, și anume la: declarațiile succesorului părții vătămate, Ilnițchi Euhenia, inculpaților Plăcintă Igor și Palii Vitalie, martorilor Mustață Taisia, Livinschi Ana-Maria, Guțuleac Mariana, Bejan Dumitru, Pricop Petru, Vacarciuc Grigore, Arapu Ludmila, Bodiu Ludmila, Doschinescu Svetlana, Gîscă Ion, plângerile depuse la 23 ianuarie 2014 și 31 iulie 2014, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17 ianuarie 2014, ordonanța, procesul-verbal de ridicare și procesul-verbal de examinare din 10 februarie 2014, raportul de expertiză medico- legală nr.12 din 05 mai 2014, raportul de expertiză medico-legală nr.160 din 15 mai 2014, raportul de expertiză medico-legală nr.371 din 14 noiembrie 2014, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenței, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. În al doilea rând, instanța de apel și-a întemeiat hotărârea pe depozițiile martorului Rusnac Cristina din cadrul confruntării, fără a ține cont de faptul că acuzarea, în prima instanță, a renunțat la această probă, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 12 mai 2017 (f.d.11-13 vol. IV). În al treilea rând, în ședința de judecată a instanței de apel a fost audiat martorul Gîscă Ion, însă fără a fi soluționat demersul privind audierea acestuia, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 26 aprilie 2018. Sub aceste aspecte, se menționează că, potrivit art.414 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. 10 Astfel, Colegiul penal, reținând prevederile art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1)- (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. În acest context se menționează că, instanța de apel urma să dezvăluie concluzia sa și să își expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și apărării, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere formală de ordin general a circumstanțelor cauzei penale, lăsând fără justă apreciere probatoriul administrat pe cauză. Astfel, concluziile instanței de apel formulate mai sus poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție. Or, potrivit prescripțiilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. În al patrulea rând, fiind dispusă, de către prima instanță, încetarea procesului penal în privința lui Plăcintă Sergiu în baza art.391 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de apel dispunând menținerea sentinței în această parte, în motivarea soluției sale a făcut trimitere la vinovăția lui Plăcintă Sergiu în comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(2) Cod penal. Astfel, instanța de apel a indicat că, ,,…În partea învinuirii lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor în cauzarea vătămărilor corporale mai puțin grave lui Ilnițchi Alexandru, Colegiul penal menționează că între probele date există o coroborare directă. S-a stabilit cert, că în seara și noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2014 Ilnițchi Alexandru s-a aflat în compania lui Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor, cu care s-a odihnit și au consumat băuturi alcoolice. De asemenea s-a stabilit cu certitudine, că între inculpații Palii Vitalie, 11 Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor și partea vătămată Ilnițchi Alexandru a apărut un conflict din cauza comportamentului neadecvat al ultimului față o persoană prezentă în compania lor de gen feminin care se numește Cristina Rusnac și de la neînțelegerile referitor la religie, care a început în apartamentul lui Ilnițchi Alexandru și a continuat la restaurantul ,,Corona”, unde acesta a venit din urma lor. Ca urmare a conflictului, inculpații Palii Vitalie, Plăcintă Sergiu și Plăcintă Igor i-au aplicat lovituri părții vătămate Ilnițchi Alexandru…”. În al cincilea rând, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, la aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, instanțele urmau să-și motiveze soluția, or, potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor – comandamentul militar respectiv. Generalizând cele expuse supra, Colegiul constată că în speța discutată și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, „decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, precum și să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, să analizeze versiunea privind prezența sau lipsa în acțiunile inculpaților a infracțiunii incriminate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct.7 al prezentei decizii.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : 12 Se admit recursurile ordinare declarate de către succesorul părții vătămate, Ilnițchi Eugenia, de către avocatul Lunga Galina în numele inculpaților Plăcintă Igor și Plăcintă Sergiu, de către inculpatul Plăcintă Igor și de către inculpatul Palii Vitalie, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 01 august 2018, în latura penală, pe art.152 alin.(2) lit. e) Cod penal și în latura civilă, în cauza penală în privința lui Plăcintă Igor xxxxx, Palii Vitalie xxxxx și Plăcintă Sergiu xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată În rest, decizia instanței de apel se menține. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 25 aprilie 2019. Președinte /semnătura/ Vladimir Timofti Judecători /semnătura/ Anatolie Țurcan /semnătura/ Nadejda Toma Elena Cobzac Victor Boico Copia corespunde originalului, Judecător Anatolie Țurcan r Anatolie Țurcan 13