1ra-1279/21 — art.155, art. 201-1 alin.1 lit. a, art. 349 alin.1 CP

1ra-1279/21 — art.155, art. 201-1 alin.1 lit. a, art. 349 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1279/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului și de către inculpatul Morari

Ion, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

din 10 februarie 2021, în cauza penală în privința lui

Morari Ion XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în s. XXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.06.2020 - 13.10.2020;

Instanța de apel: 10.11.2020 - 10.02.2021;

Instanța de recurs: 19.04.2021 - 14.07.2021.

a c o n s t a t a t :

Morari Ion fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art.155 Cod penal, la 1 an închisoare;

- în baza art.2011 alin.(2) lit. a) Cod penal, la 3 ani închisoare;

- în baza art.349 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial i-a fost stabilită

pedeapsă definitivă de 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art.385 alin.(4) și (5) Cod de procedură penală, s-a constatat

încălcarea condițiilor de detenție în privința inculpatului, fiindu-i redus termenul de

pedeapsă cu 264 zile.

în relații asemănătoare celora dintre soți (concubinaj) cu Novițchii Natalia, născută

la XXXXX, care conform art.133/1 lit. a) Cod penal, este membru de familie, pe

parcursul ultimilor ani a vieții în comun, intenționat a manifestat continu un

1

comportament agresiv față de concubină, exprimat prin cuvinte injurioase, ofense,

amenințări cu răfuială fizică și maltratare, intimidare în scop de impunere a voinței

sau a controlului personal asupra victimei, fapte care în permanență i-au provocat

victimei stări de tensiune, suferință fizică și psihică.

Drept urmare, pe 30.03.2018, la aproximativ ora 20:20, Morari Ion, aflându-

se la domiciliu în XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică a inițiat un conflict

verbal cu concubina Novițchii Natalia, conform informație materialului înregistrat

în Registrul nr.2 de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente

sub nr.1722 din 30.03.2018.

Tot el, pe 07.12.2018, la aproximativ ora 19:10, aflându-se la domiciliu în

XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică a inițiat un conflict cu concubina

Novițchii Natalia, în cadrul căruia a numit-o cu cuvinte necenzurate, a agresat-o

fizic, lovind-o cu un obiect de lemn, astfel cauzându-i dureri fizice, conform

informație materialului înregistrat în Registrul nr.2 de evidență a altor informații cu

privire la infracțiuni și incidente sub nr.8091 din 07.12.2018.

Tot el, pe 05.05.2019, la aproximativ ora 22:00, aflându-se la domiciliu în

XXXXX, a inițiat un conflict cu concubina Novițchii Natalia, în cadrul căruia a

numit-o cu cuvinte necenzurate, a agresat-o fizic, lovind-o cu pumnii și picioarele,

astfel cauzându-i dureri fizice, conform informație materialului înregistrat în

Registrul nr.2 de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și incidente sub

nr.2814 din 05.05.2019.

Tot el, pe 12.03.2020, la aproximativ ora 20:30, aflându-se la domiciliu în

XXXXX, a inițiat un conflict cu concubina Novițchii Natalia, și minorii Novițchii

Victor, născut la 22.10.2003 și Novițchii Sabrina, născută la 24.02.2007, în cadrul

căruia i-a numit cu cuvinte necenzurate, și amenințându-i cu aplicarea violenței

folosind un obiect asemănător cu o grebla, conform informație materialului

înregistrat în Registrul nr.2 de evidență a altor informații cu privire la infracțiuni și

incidente sub nr.1559 din 12.03.2020.

Tot el, pe 30.05.2020, la aproximativ ora 13:00, aflându-se la domiciliu în s.

Dumbrăveni, r-nul Soroca, a inițiat un conflict cu concubina Novițchii Natalia, în

cadrul căruia a numit-o cu cuvinte necenzurate și a agresat-o fizic, lovind-o cu

pumnii în regiunea spatelui, astfel cauzându-i dureri fizice, conform informație

materialului înregistrat în Registrul nr.2 de evidență a altor informații cu privire la

infracțiuni și incidente sub nr.3380 din 30.05.2020.

Tot el, pe 03.06.2020, la aproximativ ora 20:20, aflându-se la domiciliu în

XXXXX, fiind în stare de ebrietate, a inițiat un conflict cu Novițchii Natalia, în

cadrul căruia, a numit-o pe ea și pe minorii Novițchii Victor, născut la 22.10.2003

și Novițchii Sabrina, născută la 24.02.2007, cu cuvinte necenzurate și

amenințându-i cu răfuială fizică.

Tot el, pe 03.06.2020, la aproximativ ora 20:20, aflându-se la domiciliu în

XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, conform extrasului

de tichet „Drager”, test nr.6845, din 03.06.2020, ora 23:23, concentrația de alcool

2

de 0,77 mg/1, intenționat, intrând prealabil în conflict cu concubina Novițchii

Natalia, în cadrul căruia, a numit-o pe ea și pe minorii Novițchii Victor, născut la

XXXXX și Novițchii Sabrina, născută la XXXXX, cu cuvinte necenzurate, a luat

în mână un cuțit de bucătărie și a alergat din urma concubinei și a minorului

Novițchii Victor, pe care i-a amenințat cu omor, prin ce le-a provocat ultimilor o

stare de teamă pentru viață și sănătate, fapt care a creat pericolul realizării acestei

amenințări.

Tot el, continuând acțiunile criminale, pe 03.06.2020, la aproximativ ora

21:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliu în XXXXX,

după ce a manifestat un comportament agresiv față de concubina Novițchii Natalia

și membrii familie, ultima a apelat la Serviciul de Gardă al SCO al IP Soroca, prin

urmare, la fața locului s-a deplasat Grupa de Reacționare Operativă a IP Soroca, în

componenta subofițerului superior al Serviciului patrulare al SSP al IP Soroca,

agent principal, Prodan Dumitru și agentul Gîtlan Valentin, care au solicitat

încetarea de către acesta a acțiunilor ilegale, la ce Morari Ion continua

comportamentul agresiv, adică deteriora ușa și geamurile de la casă cu o pilă

mecanică cu funcțiune pe benzină pusă în funcțiune, se exprima cu cuvinte

înjositoare, ofense, amenința cu moartea colaboratorii de poliție, în scopul sistării

activității lor. Concomitent se comporta agresiv și nu se subordona cerințelor

legale ale colaboratorilor de poliție, încercând prin intermediul pilei mecanice cu

funcțiune pe benzină și a toporului să provoace leziuni corporale agentului

principal Prodan Dumitru, care din cauze independente de voința făptuitorului,

aceasta nu și-a produs efectul, deoarece agentului principal Prodan Dumitru s-a dat

la o parte.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpatului întrunesc elementele

constitutive a infracțiunilor prevăzute de art.155, art.2011 alin.(2) lit. a) și art.349

alin.(1) Cod penal.

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie achitat.

3.1. Avocatul Grosu Igor în numele inculpatului, a contestat cu apel

sentința, solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu aplicarea unei pedepse

penale prin prisma prevederilor art.90 Cod penal.

În motivarea cererii avocatul a invocat că, instanța de judecată și-a motivat

respingerea cerinței părții apărării de aplicare a pedepsei non privative de libertate

prin faptul că Morari Ion anterior a mai fost condamnat, a fost sancționat

contravențional de 17 ori, nefiind achitate amenzile aplicate.

Totodată, instanța a reținut că inculpatul și-a recunoscut vina. Instanța n-a

ținut cont de faptul că părțile vătămate n-au înaintat careva pretenții de ordin

material sau moral față de inculpat. Inculpatul a promis instanței că nu va mai

3

comite fapte ilegale, muncește cu ziua pentru a se putea întreține pe sine și familia,

are multe datorii pe care urmează să le restituie. Infracțiunile le-a comis fiind în

stare de ebrietate și fiind sub influența pastilelor analgezice, care i-au diminuat

înțelegerea lumii înconjurătoare, a promis că nu va mai consuma băuturi alcoolice.

La fel, părțile vătămate au solicitat ca instanța să-l sancționeze pe Morari Ion

mai blând.

Prin urmare, în opinia avocatului, inculpatului merită să-i fie acordată o

șansă să demonstreze că corectarea și reeducarea lui poate fi obținută fără izolarea

lui de societate, ținând cont de concursul circumstanțelor atenuante și agravante,

fiindu-i aplicată pedeapsa condiționat prin prisma prevederilor art.90 Cod penal.

2021, apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului

Morari Ion și încadrând just acțiunile inculpatului în baza dispozițiilor art.art.155,

art.2011 alin(2) lit. a) și 349 al.(1) Cod penal.

Instanța de apel nu reținut argumentul inculpatului referitor la faptul că,

instanța de fond nu a făcut o analiză obiectivă a probelor pe care le-a enumerat în

sentință și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității

și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și că

totalitatea probelor cercetate în instanță nu au dovedit săvârșirea de către el a

infracțiunii imputate.

La fel și afirmațiile invocate de către inculpat, precum că nu este vinovat de

săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, că nu a amenințat pe nimeni,

doar s-a certat cu concubina Novițchii Natalia, că probele enumerate în sentință nu

au valoare probantă, că părțile vătămate și martorii acuzării nu au furnizat

suficientă informație pentru constatarea vinovăției și declarațiile acestora urma să

fie apreciate ca fiind critice și în favoarea sa.

Instanța de apel a apreciat aceste afirmații având un caracter declarativ și ca

un mod de apărare a inculpatului, în vederea eschivării de la răspunderea penală,

afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost

puse just de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare.

Au fost apreciate critic și alegațiile inculpatului privind faptul că, sentința

este bazată pe presupuneri, instanța neobiectiv a examinat cauza, ajungând la

concluzia greșită despre vinovăția lui. În cadrul cercetării judecătorești vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor incriminate a fost confirmată prin ansamblu

de probe cercetate de instanța de judecată și sentința de fapt nu este bazată pe

presupuneri, dar pe totalitatea de probe administrate pe caz, la cercetarea cărora

4

inculpatul a avut acces deplin.

Referitor la individualizarea și executarea pedepsei contestate de către

avocat, instanța de apel cu trimitere la prevederile art.art.61 și 75 Cod penal, a

menționat că, instanța de fond a ținut cont de aceste prevederi, stabilindu-i

inculpatului o pedeapsă echitabilă faptei infracționale săvârșite, care corespunde

împrejurărilor cauzei și care va atinge scopul de corectare și reeducare.

Instanța de apel a conchis că, prima instanță a aplicat inculpatului pedeapsa

nominalizată cu executarea reală a acesteia sub formă de închisoare, ținând cont de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de persoana inculpatului, de

circumstanțele cauzei, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia și constatând că

lipsesc circumstanțele prevăzute de art.90 alin.(1) Cod penal și astfel nu este

posibil de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, martorii audiați în cadrul procesului

penal au fost părtinitori, fiind influențați de către inspectorul de sector și faptele

constatate prin sentință nu corespund realității.

De asemenea, inculpatul a indicat că, sentința tradusă în limba rusă i-a fost

înmânată la 04 noiembrie 2020, neavând posibilitatea să o atace în modul prevăzut

de lege.

5.1. Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, în temeiul pct.6

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând

casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, decizia instanței de apel este lipsită

de argumentare în ce privește constatarea cu certitudine a faptelor comise de

inculpat, ori la baza unei sentințe de condamnare, cu aplicarea unei pedepse aspre

urmează a ține cont de toate circumstanțele cauzei, de totalitatea probelor

acumulate la dosar, nu numai în baza declarațiilor unei singure persoane.

Avocatul consideră că, instanța de apel nu a dat apreciere și nu a argumentat

declarațiile inculpatului care a explicat că s-a certat cu soția fără a aplica violență

fizică, totodată acesta a menționat că este vorbitor de limba rusă și nu i-a fost

asigurată traducerea integrală în cadrul ședinței de judecată în cadrul primei

instanțe, prin urmare actele le-a primit în limba de stat pe care nu o cunoaște.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurile

declarate de partea apărării, menționând că acestea urmează a fi respinse ca vădit

neîntemeiate.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi

declarate inadmisibile din următoarele considerente.

5

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța

de fond ori de apel.

Conform art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În cauza deferită judecății, au fost declarate cereri de recurs de către inculpat și

de către avocatul acestuia, care, au invocat aceleași temeiuri de casare a decizie,

solicitând achitarea acestuia, din care motiv Colegiul penal le va examina

concomitent.

Colegiul penal reține că recurenții invocă temeiul pentru recurs prevăzut la

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat

pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit, eronat

dispunând condamnarea inculpatului în baza art.art.155, art.2011 alin(2) lit. a) și

349 alin.(1) Cod penal.

Însă, verificând alegațiile acestora și circumstanțele cauzei în raport cu actele

cauzei, Colegiul penal conchide că, acestea sunt neîntemeiate, iar acest temei nu-și

găsește confirmarea în speța dedusă judecății.

Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4 din prezenta

decizie, relevă în mod concludent că, instanța de apel a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept, în conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1)

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și

detaliat asupra motivelor pentru care a respins argumentele părți apărări, la caz

fiind administrate probe pertinente și concludente susceptibile să întemeieze într-

un mod substanțial condamnarea inculpatului Morari Ion.

Totodată, Colegiul penal constată că, recurenții critică modul de apreciere a

probelor de către instanța de apel, considerând ca necorespunzător circumstanțelor

6

de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute deoarece, conform

art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de

judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării

lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Toate probele administrate au primit apreciere la justa lor valoare, concluziile

privind condamnarea inculpatului Morari Ion rezultă din circumstanțele de fapt

stabilite în cauză, iar motivele aduse de recurenți, precum că instanța nu a dat o

apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de fapt a cauzei. În contextul

dat, Colegiul penal reține că, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede o

listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că

chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui

articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat.

În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul

recurenților că, instanțele de apel la adoptarea hotărârii de condamnare s-au bazat

în exclusivitate pe declarațiile unei persoanei, care nu coroborează cu celelalte

probe, deoarece aceasta reprezintă poziția subiectivă a recurentului. Precum rezultă

din prevederile art.101 Cod de procedură penală, competența de apreciere a

probelor în instanța de judecată îi revine judecătorului.

De asemenea, Colegiul penal respinge alegațiile invocate de către avocat că

inculpatul este vorbitor de limba rusă și că acestuia nu i-a fost asigurată traducerea

integrală în cadrul ședințelor de judecată. Astfel, în instanța de fond a participat

interpretul Țapu Marcel și Oțel Aliona (f.d.21 vol. II) și Cruc Angela în instanța de

apel (f.d.101 vol. II).

Mai mult, potrivit materialelor cauzei penale, sentința primei instanțe a fost

tradusă în limba rusă și expediată inculpatului la 19 octombrie 2020, (f.d.63 vol. II),

acesta recepționând-o la 04 noiembrie 2020, (f.d.139-140 vol. II), pe când apelul în

privința sentinței a fost înregistrat la 09 noiembrie 2020, adică după ce a luat

cunoștință cu sentința tradusă în limba rusă, fapt expres indicat de către Morari Ion

în textul apelului (f.d.34 vol. II).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, încălcări a drepturilor inculpatului

prevăzut de art.16 Cod de procedură penală, de a lua cunoștință de toate actele și

materialele dosarului, să vorbească în fața organului de urmărire penală și în

instanța de judecată prin interpret, nu a avut loc.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.105-119, Vol. II) în coraport

cu motivele invocate de recurenți, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a

expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de

recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări

7

inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432 alin.(2)

Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de drept

ce ar genera casarea hotărârii atacate, impunându-se soluția inadmisibilității

recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Palade

Rodica în numele inculpatului și de către inculpatul Morari Ion, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10 februarie 2021, în cauza

penală în privința lui Morari Ion XXXXX, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 august 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8