1ra-1863/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1863/2021 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1863/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Rotari Alexandru în numele inculpatului, împotriva sentinței

Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 05 februarie 2021 și deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2021, în cauza

penală în privința lui,

Morari Vadim xxxxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxxxx, originar din satul

xxxxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 24.12.2020 – 05.02.2021;

Instanța de apel: 05.03.2021 – 12.05.2021;

Instanța de recurs: 23.08.2021 – 17.11.2021.

A C O N S T A T A T :

februarie 2021, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641

Cod de procedură penală, Morari Vadim a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) din Codul penal și

în baza acestei Legi lui Morari Vadim i-a fost stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la Morari Vadim, în beneficiul statului suma de 14

lei, 83 bani, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate la urmărirea penală.

Vadim la data de 06.12.2020, aproximativ la ora 16:30 min., încălcând

flagrant prevederile pct. 14) lit. a) din Regulamentul Circulației Rutieră

aprobat prin Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr.357 din

13.05.2009, care stipulează că „conducătorului de vehicul îi este interzis

1

să conducă vehiculul în stare de ebrietate [...]” și pct. 10, sub pct. 2) lit. a)

care stipulează că „persoana care conduce un autovehicul trebuie să

posede și, la cererea polițistului, […] este obligată să înmâneze pentru

control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru

categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”,

fiindu-i anulat dreptul de a conduce mijloace de transport prin Sentința

Judecătoriei Ungheni din 16.10.2020 (emisă în cadrul dosarului nr.1-

393/2020), a condus în r-nul Ungheni mijlocul de transport - automobilul

de marcă „Opel”, model „Meriva”, cu numărul de înmatriculare UN BA

141, în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fapt confirmat prin

rezultatul alco testului, la care a fost supus în timp ce a fost stopat de

către angajații INSP al IGP al MAI, la data și ora indicată, pe strada

Decebal din mun. Ungheni, expus în tichetul ,,Drager 8510 RO’’, cu

numărul 2028, potrivit căruia, concentrația vaporilor de alcool în aerul

expirat de către Morari Vadim constituie 0,85mg/l, concentrație care,

conform prevederilor art.13412 alin. (3)Cod penal, constituie stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Rotari Alexandru în numele inculpatului prin care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Morari Vadim în

baza art. 2641 alin. (4)Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 ore.

3.1 În motivarea cererii de apel, avocatul a invocat că:

- pedeapsa stabilită este prea aspră, or atît în cadrul urmăririi

penale, cît și în ședința de judecată Morari Vadim a recunoscut integral

vina sa de comiterea infracțiunii incriminate, el a conștientizat greșeala

comisă și îi părea foarte rău de cele întîmplate;

- inculpatul Morari Vadim are domiciliu permanent, este

caracterizat pozitiv la locul de trai și este angajat în câmpul muncii;

- infracțiunea pe care el a comis-o se atribuie la categoria

infracțiunilor ușoare, reieșind din prevederile art. 16 Cod Penal.

mai 2021 a fost respins ca nefondat apelul avocatului Rotari Alexandru

în numele inculpatului Morari Vadim și menținută sentința atacată fără

modificări.

4.1 Instanța de apel verificând circumstanțele de fapt și de drept, a

ajuns la concluzia că, la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că

inculpatul Morari Vadim a săvârșit anume infracțiunile pentru care a

fost condamnat, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă. Aceste

împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

2

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 din

Codul procedură penală.

În continuare, instanța de apel a reiterat că, prima instanță a ținut

cont, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului Morari

Vadim, de toate circumstanțele reale și personale privind

individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și

legală.

A reținut că deși inculpatul în cadrul ședinței preliminare în prima

instanță, fiind asistat de avocat a declarat personal că recunoaște în

totalitate săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și solicită ca judecata

să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală care

îi sunt cunoscute, le înțelege conținutul, nu are obiecții asupra lor și nu

solicită administrarea de noi probe, înaintând instanței un înscris

autentic în acest sens, culpa acestuia în comiterea infracțiunii pentru care

a fost condamnat se mai probează prin sistemul de probe: declarațiile

martorului Postolachi Ion, declarațiile martorului Budeanu Sergiu, proces

verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare

de ebrietate din 06.12.2020, proces verbal de examinare a documentelor din

08.12.2020, documentul – Tichetul ”Drager Alcooltest 8510 RO”, testul nr.

2028 din 06.12.2020, ora 16:37, sentința Judecătoriei Ungheni din 16.10.2020.

În privința argumentelor apelantului în vederea aplicării unei

pedepse mai blânde, instanța de apel a reținut că, la numirea tipului și

măsurii de pedeapsă inculpatului, Morari Vadim, prima instanță a

reiterat prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 – 78 Cod penal și le-a aplicat

corespunzător. Confirm art. 77 Cod penal, în sarcina inculpatului a fost

reținut ca circumstanță agravantă - faptul comiterii unei infracțiuni de

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune

similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, însă

concluzii necesare nu și-au făcut, săvârșind infracțiunea imputată nici la

două luni de zile de la condamnarea sa pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. 1 Cod penal.

În final, instanța de apel a indicat că pedeapsa stabilită lui Morari

Vadim este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de

fond, sentința fiind legală și întemeiată, iar apelul este nefondat și pasibil

de a fi respins.

avocatul Rotari Alexandru în numele inculpatului prin care invocând

temei de drept art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

parțială sentinței Judecătoriei Ungheni din 05 februarie 2021 în parte ce

ține de numirea pedepsei lui Morari Vadim recunoscut vinovat în

3

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal sub

formă de închisoare pe un termen de 6 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, și a deciziei Curții de Apel

Chișinău din 12 mai 2021 care a respins apelul înaintat de către avocatul

Rotari Alexandru ca nefondat cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

primei instanțe, cu numirea unei pedepse sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 ore.

5.1 În susținerea recursului avocatul Rotari Alexandru în numele

inculpatului invocă următoarele:

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanțele de

judecată nu a ținut cont în egala măsură de gravitatea infracțiunii

săvârșite - infracțiune ușoară, de motivul acesteia, de persoana

inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de alte circumstanțe din viață ale familiei acestuia;

- instanța de judecată n-a luat în calcul că, Morari Vadim în trecut a

activat în una din structurile de forța a RM, în prezent este pensionar,

duce un mod de viață social activ, are domiciliu permanent, este

căsătorit, este angajat în câmpul muncii, angajat în calitate de montor în

cadrul Moldtelecom SA reprezentanța Ungheni, la locul de trai și de

muncă se caracterizează numai pozitiv, fapt ce ar putea aduce un efect

cu impact negativ asupra personalității și psihicului inculpatului;

- consideră că în procesul individualizării pedepsei, instanțele de

judecată urmărind drept scop argumentarea și stabilirea unei pedepse cu

privațiune de libertate intenționat a omis și nu a reflectat circumstanțele

care atenuează răsputerea penală ca exemplu săvârșirea infracțiunii ca

urmare a unui concurs de împrejurări grele de ordin personal sau

familial, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea

vinovăției de către inculpat, căința sinceră de celea săvârșite, fiind

menționat expresia- nu au fost stabilite.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat,

pledând pentru netemeinicia acestuia ca vădit neîntemeiat, considerând

că pedeapsa stabilită de instanță corespunde criteriilor prevăzute de art.

76-77 Cod de procedură penală precum și efectelor prescrise de art. 78

Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, iar instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate.

declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul

Penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile

4

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul

normei vizate.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de

procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în

principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul Penal atestă, că

avocatul invocă în calitate de temei de drept pentru casarea deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fără a indica

concert care punct din această normă, însă în esență își exprimă

dezacordul cu pedeapsa stabilită, temei pentru recurs prevăzut la pct. 10

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stabilește că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 10) s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Cu referire la argumentele invocate în recurs, Colegiul Penal

menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă

în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă

conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele atenuante și agravante, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Colegiul Penal reține că persoanei declarate vinovate, trebuie să i

se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza

căruia persoana se declară vinovată. Totodată, instanța de recurs

reamintește că, categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt

expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai

blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei,

o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă

5

mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea

scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască

acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit

o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării

operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute

de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Analizând temeinicia solicitării apărării privind necesitatea

aplicării în privința inculpatului Morari Vadim a unei pedepse mai

blânde - sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de

140 ore, Colegiul Penal menționează, că aceasta nu poate fi reținută,

deoarece sub aspectul individualizării pedepsei penale, soluția instanței

de apel, este întemeiată și legală.

Reieșind din partea descriptivă a deciziei contestate, Colegiul Penal

atestă că instanțele de fond au constatat și au apreciat corect

circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în

strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art.art.61, 75-

77, 84, 87 Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală.

Conform art.7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

Astfel, analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și

cercetate în cadrul întregului proces penal, Colegiul Penal consideră că

instanțele de fond corect au conchis că, vinovăția inculpatului Morari

Vadim este pe deplin dovedită și acțiunile lui just au fost încadrate în

baza art.2641 alin.(4) Cod penal, care prevede pedeapsa cu muncă

neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, sau cu închisoare de

până la 1 an.

Totodată, reieșind din prevederile art.3641 alin.(8) Cod de

procedură penală, instanța de apel corect a reținut opinia primei instanțe

privind stabilirea unor noi limite de pedeapsă aplicabile în privința

inculpatului, în baza cărora i-a fost stabilită inculpatului Morari Vadim,

pentru infracțiunea comisă, pedeapsa penală sub formă de închisoare,

care este echitabilă în raport cu fapta comisă.

6

Prin urmare, Colegiul Penal atestă, că instanța de apel corect și

motivat a stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la

aprecierea căreia a luat în considerație, că prima instanță a aplicat

corespunzător prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 – 78 din Codul penal precum

corect a reținut că Morari Vadim a săvârșit infracțiunea incriminată în timpul

ispășirii pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Ungheni din 16.10.2020,

neavând astfel antecedentele penale stinse, după caracterul și gradul

prejudiciabil, infracțiunea comisă de către Morari Vadim este ușoară

circumstanțe atenuante în privința lui Morari Vadim, inclusiv prin prisma

dispoziției art. 76 alin. (2) Cod penal, nu au fost identificate.

Ca urmare, instanța de recurs menționează că, circumstanțele la

care face referire avocatul în cererea de recurs au fost luate în

considerație la aplicarea pedepsei de către instanțele de fond, care au

ținut cont de faptul că inculpatul Morari Vadim a recunoscut vinovăția, a

solicitat ca judecarea cauzei să fie înfăptuită conform procedurii

prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală, dar și de faptul că la caz

au fost stabilite circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului și

anume, în sarcina inculpatului a fost reținut faptul comiterii unei infracțiuni

de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară

sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, însă concluzii necesare nu

și-au făcut, săvârșind infracțiunea imputată nici la două luni de zile de la

condamnarea sa pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. 1 Cod

penal.

De asemenea Colegiul penal observă și faptul, că temeiurile

invocate de către recurent, precum și argumentele acestuia au constituit

obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra

acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea

pronunțată.

Colegiul subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în

cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret

la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c.

Spaniei, Helle c. Finlandei).

În contextul celor expuse, Colegiul Penal reține că, la stabilirea

pedepsei inculpatului Morari Vadim, instanțele de fond nu a comis erori

de drept, iar pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, fiind

apreciate corect circumstanțele de fapt și de drept în strictă conformitate

7

cu prevederile normelor de procedură penală și cu prescripțiile de drept

material, ținând cont de prevederile art.art.61, 75-78 Cod penal și art.3641

alin.(8) Cod de procedură penală, astfel că la stabilirea acesteia au fost

respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt

neîntemeiate.

Reieșind din considerentele expuse, Colegiul Penal conchide că, la

examinarea recursului declarat de către avocatul Rotari Alexandru în

numele inculpatului, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar

condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Rotari Alexandru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2021, în cauza penală în

privința lui Morari Vadim xxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată 17 decembrie 2021

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

8