1ra-412/2021 — art. 190 alin.5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin.5 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-412/2021 — art. 190 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-412/2021
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
08 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte - Toma Nadejda,
Judecători - Țurcan Anatolie, Timofti Vladimir, Cobzac Elena, Guzun Ion,
judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către inculpații
Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora cu avocatul acestora, Buliga Ion și de către
avocatul Tampei Tatiana în numele părții vătămate Leucă Maria, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020, în cauza
penală în privința lui
Portarescu Sergiu xxxx;
Portarescu Feodora xxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.07.2017 - 15.07.2019;
Instanță de apel: 21.10.2019 - 30.06.2020;
Instanță de recurs: 11.11.2020 - 08.06.2021.
A C O N S T A T A T
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 15 iulie 2019, au fost
recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.190 alin.(5) Cod penal:
- Portarescu Sergiu, la 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu
privarea de dreptul de a exercita funcții de răspundere pe un termen de 2 ani.
- Portarescu Feodora, la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis,
cu privarea de dreptul de a exercita funcții de răspundere pe un termen de 2 ani.
A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către Leuca Maria, fiind dispusă încasarea,
în mod solidar, din contul lui Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora în beneficiul lui
Leuca Maria prejudiciul material cauzat în sumă de 16 794 dolari SUA și de 15 430 Euro,
sume convertite în lei moldovenești la momentul executării.
S-a încasat în mod solidar de la Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora în
beneficiul lui Leuca Maria prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Portarescu
Sergiu în perioada anilor 2009-2012 împreună și prin înțelegere prealabilă cu soția sa
Portarescu Feodora, aflându-se în xxxx, având drept scop de a însuși bunurile altei
persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării unui spațiu locativ
care urma să fie înregistrat cu drept de proprietate pe numele cet. Leuca Maria, ultimii nu
și-au onorat obligațiunile și au dobândit de la Leuca Maria suma de 15 350 euro, care
1
conform ratei oficiale al BNM constituie suma de 231 324 lei MD și suma de 16 000 dolari
SUA, care conform ratei oficiale al BNM constituie suma 187 360 lei MD, astfel în
rezultatul acțiunilor sale i-a cauzat părții vătămate o daună materială în proporții deosebit
de mari în valoare totală de 418 684 lei MD.
Acțiunile inculpatului au fot încadrate în baza art.190 alin.(5) Cod penal, după
indicii calificativi: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroarea a
acesteia, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, acțiune care a produs daune
în proporții deosebit de mari.
Portarescu Feodora în perioada anilor 2009-2012 împreună și prin înțelegere
prealabilă cu soțul său Portarescu Sergiu, aflându-se în xxxx, având drept scop de a însuși
bunurile altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării unui
spațiu locativ care urma să fie înregistrat cu drept de proprietate pe numele cet. Leuca
Maria, ultimii nu și-au onorat obligațiunile și au dobândit de la Leuca Maria suma de 15350
euro, care conform ratei oficiale al BNM constituie suma de 231 324 lei MD și suma de 16
000 dolari SUA, care conform ratei oficiale al BNM constituie suma 187 360 lei MD, astfel
în rezultatul acțiunilor sale i-a cauzat părții vătămate o daună materială în proporții deosebit
de mari în valoare totală de 418 684 lei MD.
Acțiunile inculpatei au fot încadrate în baza art.190 alin.(5) Cod penal, după indicii
calificativi: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroarea a
acesteia, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, acțiune care a produs daune
în proporții deosebit de mari.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către avocatul Tampei Tatiana în numele
părții vătămate Leucă Maria și avocatul Buliga Ion în numele inculpaților.
3.1. Avocatul Tampei Tatiana în numele părții vătămate Leucă Maria a solicitat
casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță prin care inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă mai aspră și cu încasarea
prejudiciului moral și material indicat în acțiunea civilă în mărimea solicitată.
3.2. Avocatul Buliga Ion în numele inculpaților, a solicitat casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora să fie achitați, deoarece acțiunile
acestora nu întrunesc elementele infracțiunii, consecvent, cu dispunerea soluționării
acțiunii civile în ordinea procedurii civile.
În motivarea cererii de apel, apărarea a menționat că:
- instanța nu a respectat prevederile legale și nu a făcut o analiză obiectivă a tuturor
probelor anexate la dosar cât și cele examinate în cadrul cercetării judecătorești preferând
doar probe convenabile pentru concluzia făcută în ședință, ignorând de a da apreciere
declarațiilor inculpaților;
- în urma cercetării judecătorești nu au fost aduse probe veridice și incontestabile
care ar demonstra că în acțiunile inculpaților se conțin elementele infracțiunii prevăzute de
art.190 alin.(5) Cod penal, și anume: latura subiectivă a infracțiunii care se caracterizează
în primul rând prin vinovăția sub formă de intenție directă, nu s-a stabilit;
- depozițiile părții vătămate nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare atât
timp cât cele relatate constituie părerea acesteia proprie, care nu indică asupra faptului că
inculpații ar fi comis infracțiunea care li se încriminează mai multe probe certe care ar
confirma deducțiile părții vătămate și martorilor la materialele cauzei lipsesc;
- sentința nu poate fi pronunțată dacă nu au fost înlăturare toate dubiile privind
vinovăția persoanei. Sentința de condamnare poate fi dată doar în situația când toate
2
probele în apărare au fost combătute de către probele în acuzare, fiind înlăturate toate
dubiile privind nevinovăția persoanei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020,
apelurile declarate au fost respinse ca nefondate cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că la pronunțarea
sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a
ajuns la concluzia că inculpații Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora au săvârșit
infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe
acumulate la cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile
art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității
și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.
În pofida faptului că inculpații Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora vina nu au
recunoscut-o, instanța de apel a conchis că prima instanță motivat și întemeiat a
concluzionat referitor la vinovăția acestora în comiterea infracțiunii imputate, prin
următoarele probe: declarațiile părților vătămate Leucă Maria; declarațiile martorilor
Savcenco Rodica, Frimu Vasile, Cotoman Liuba; în ședința judiciară a instanței de fond,
cât și în instanța de apel au fost date citirii declarațiilor martorului Cotoman Valeriu (acesta
fiind decedat); declarațiile martorilor apărării Guidea Petru și Guidea Igor, Leuca Nadejda;
procesul-verbal de consemnare a plângerii depusă de Leuca Maria la data de 10.01.2015
(f.d.40, vol. I); biletele de transfer a banilor, efectuate de către Leucă Maria, în unele cazuri
prin intermediari, către unicul beneficiar Portarescu (Leucă) Feodora, după cum urmează
și anume: copia biletului de transmitere a banilor prin intermediul "Western Union" nr.
729028315 din 27.09.2009 pentru suma de 1 000 dolari SUA; copia biletului de transmitere
a banilor prin intermediul "Western Union" nr. 362561 din 16.10.2009 pentru suma de 2
000 dolari SUA; copia biletului de transmitere a banilor prin intermediul "Western Union"
nr. 888455370 din 16.10.2009 pentru suma de 1 000 dolari SUA; copia biletului de
transmitere a banilor prin intermediul "Western Union" nr. 584154462 din 23.12.2009
pentru suma de 1 000 dolari SUA; copia biletului de transmitere a banilor prin intermediul
"Western Union" nr. 288601809 din 25.01.2010 pentru suma de 2 000 dolari SUA; copia
biletului de transmitere a banilor prin mediul "Western Union" nr. 014462399 din
02.05.2010 pentru suma de 2 000; copia biletului de transmitere a banilor prin intermediul
"Western Union" nr. 359151130 din 03.05.2010 pentru suma de 2 000 dolari SUA; copia
biletului de transmitere a banilor prin intermediul "Western Union" nr. 439545470 din
18.08.2010 pentru suma de 2 000 dolari SUA; copia biletului de transmitere a banilor prin
intermediul "Western Union" nr. 14380 din 10.11.2010 pentru suma de 2 000 dolari SUA;
copia biletului de transmitere a banilor prin intermediul "Western Union" nr. 264460749
din 2010 pentru suma de 2 000 dolari SUA, (f.d.108-117); ordonanța privind recunoașterea
în calitate de parte civilă a Mariei Leuca din 2016 (f.d.81, vol. I); ordonanță privind
recunoașterea în calitate de parte civilă a Mariei Leuca din 2016 (a se vedea f.d.82, vol. I);
actele privind transmiterea banilor de la cet. Leuca Maria către Cotoman Valeriu și anume:
copia biletului de transmitere a banilor prin intermediul "Western Union" nr. 969764729
din 12.06.2009 pentru suma de 670,70 Euro; fotocopia biletului de transmitere a banilor
prin intermediul "Western Union" nr. 218520390 din 03.06.2009 pentru suma de 1 000,35
Euro; fotocopia biletului de transmitere a banilor prin intermediul "Western Union" nr.
8454918578 din 28.05.2009 pentru suma de 1 000,63 Euro, (f.d.118-120, vol. I); procura
nr. xxxx autentificată în R. Israel din numele cet. Leuca Maria pe numele cet. Portarescu
Feodora xxxx, (f.d.60-63, vol. I); recipisa întocmită de către Yashaev Iacov pe numele lui
3
Leuca Maria privind încasarea de la aceasta a sumei 14 000 Euro în vederea stingerii
obligațiilor față de acesta a soților Portarescu Feodora și Portarescu Sergiu; actele privind
transmitere a banilor de la Yashaev Yacov către Portarescu Feodora Constantin și anume:
fotocopia biletului de transmitere a banilor prin intermediul "Western Union" nr.
645030034133 din 25.08.2011 pentru suma de 5 600 Euro; fotocopia biletului de
transmitere a banilor prin intermediul "Western Union" nr. “00029 din 24.08.2011 pentru
suma de 14 400 Euro, (f.d.49-58,125-126, vol. I); plângerea depusă de Yashaev Yacov
privind atragerea la răspundere a soților Portarescu Feodora și Portarescu Sergiu privind
dobândirea ilicită a sumei de 20 000 Euro, (f.d.136-138, vol. I); contractul de vânzare a
pârții sociale, încheiat între Yashaev Yacov și Portarescu Feodora a întreprinderii SRL
"SESSIL COMPANY" IDNO xxxx, a se vedea (f.d.128-135, vol. I); procesul-verbal al
ședinței asociaților SRL „SESSIL COMPANY” IDNO xxxx, care la moment se păstrează
la materialele cauzei penale (f.d.139, vol. I).
Astfel, analizând probele cercetate în ședința instanței de apel și apreciindu-le, din
punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel a constatat că ele demonstrează cu
certitudine vina inculpaților în comiterea infracțiunii imputate și care combat argumentele
declarate de către inculpații Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora.
În raport de întreg materialul probator administrat, instanța de apel a constatat că
situația de fapt stabilită este în deplină concordanță cu acesta, încadrarea juridică dată
faptelor este legală, iar vinovăția inculpaților pentru infracțiunea reținută, rezultă în mod
neîndoielnic din actele dosarului. De altfel, declarațiile părții vătămate care sub jurământ a
oferit informații ample despre modul de derulare a evenimentelor infracționale, instanța
consideră că acestea sunt veridice, consecvente, consecutive pe tot parcursul procesului
penal, care coroborează cu probele scrise, nominalizate mai sus și dovedesc cu certitudine
că inculpații au comis fapta incriminată, în baza mijloacelor de probă administrate în cadrul
cercetării judecătorești și a urmăririi penale, stabilindu-se în mod concret că inculpații au
acționat prin intenție directă, manifestând superficialitate în raport cu relațiile sociale cu
privire la posesia asupra bunurilor și libertatea manifestării de voință. Din analiza
coroborată a tuturor probelor administrate în cauză, în ambele faze ale procesului penal
desfășurate, în cauză fiind răsturnată prezumția de nevinovăție a inculpaților pentru
infracțiunea pentru care sunt cercetați.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate alegațiile părții apărării precum că
transferurile bănești erau făcute pe numele inculpatei Portarescu Feodora, care împreună
cu Portarescu Sergiu mergeau în or. Vadul lui Vodă și-i întorceau datoria lui Cotoman
Valeriu, or, pe parcursul examinării prezentei cauze s-a stabilit cu certitudine faptul
însușirii mijloacelor financiare de la partea vătămată Leucă Maria, ceea ce se confirmă și
prin declarațiile martorului Savcenco Rodica care a declarat că, partea vătămată Leucă
Maria i-a comunicat personal prin Skype conflictul care l-a avut cu Portarescu Sergiu
privind înșelăciunea sa referitor la afacerea în care a investit la rugămintea inculpatului
suma de 20 000 euro, și câteva luni nu i-au venit nici un procent, cunoaște că datoriile lui
Portarescu Sergiu față de Yashaev Yacov le achita tot Leuca Maria.
La fel, instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute nici alegațiile părții apărării
precum că soții Portarescu nu i-au cerut lui Leuca Maria transmiterea sau împrumutul
banilor, aceasta a fost inițiativa ei, cu atât mai mult nu au înșelat-o cu nimic și nu au abuzat
de încrederea ei, or, potrivit declarațiilor martorului Gorea Larisa, aceasta a declarat că,
Leuca Maria a plecat peste hotare în Israil să muncească pentru a-și procura un apartament,
unde a lucrat vreo 5 ani, banii îi transmitea nepoatei sale Portarescu Feodora, aceasta având
4
împuterniciri prin procură, transmisă prin poștă de Maria Leucă.
Așadar, instanța de apel a reținut că inculpații Portarescu Sergiu și Portarescu
Feodora, au recurs la înșelăciunea activă, și anume sub modalitatea înșelăciunii cu privire
la anumite acțiuni și promisiuni.
Astfel, instanța de apel a considerat că inculpații au avut posibilitatea reală să
restituie părții vătămate sumele de bani primite și anume ținând cont de faptul că,
infracțiunea a fost comisă în anul 2009-2012, până la moment nefiind restituite sumele
împrumutate, însă de fapt mijloacele financiare primite lea reținut pentru sine, realizându-
se latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie prin acțiunile de dobândire ilicită a
bunurilor sub formă inducere în eroare a faptelor care de fapt erau mincinoase, însă le
prezenta ca adevărate.
La caz, instanța de apel a reținut că, inculpații au creat impresie artificială părții
vătămate Leuca Maria, cu referire la pretinderea și primirea banilor pentru procurarea
apartamentului, aceștia din start aveau intenția de a utiliza sursele dobândite în alte scopuri
decât cele inițial promise, astfel creând o situație falsă ca fiind adevărată.
Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute nici alegațiile părții apărării care a
invocat că este inadmisibilă criminalizarea faptelor persoanei, care constitui relații civile,
invocând că, în speță ar prevala raporturile juridice civile și anume a unui împrumut, între
partea vătămată și inculpații Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora, or, limita între un
raport civil, care are la bază un contract de împrumut și un raport penal, care are la bază
componența de escrocherie, este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este
caracterizată prin buna-credință a părților, iar în cazul escrocheriei este caracterizată prin
rea-credință din partea persoanei inculpate, adică prin înșelăciune față de partea vătămată.
În acest sens, instanța de apel a reținut că subiecții raporturilor civile trebuie să își
exercite drepturile și să își execute obligațiunile cu bună-credință, în acord cu legea, cu
contractul, cu ordinea publică și cu bunele moravuri. Buna-credință se prezumă până la
proba contrară. Raporturile civile se bazează în exclusivitate pe buna credință și diligența
părților participante, ceea ce subiectul infracțiunii – inculpații Portarescu Sergiu și
Portarescu Feodora, nu au manifestat. În același timp, urmează a fi reținut faptul că potrivit
procurii nr. xxxx autentificată în R. Israel din numele Mariei Leuca pe numele Feodorei
Portarescu (f.d.60-63) printre alte împuterniciri, era inclusă și obligarea de a procura
apartament pe numele părții vătămate.
Așadar, instanța de apel a reținut lipsa raporturilor juridice civile între Portarescu
Sergiu, Portarescu Feodora și partea vătămată Leuca Maria, or, în speță nu se constată
raporturi de natură juridică civilă, de vreme ce împrejurările stabilite coroborate la acțiunile
inculpatului denotă concluzia fermă, că inculpații Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora
încă la momentul primirii sumei de bani avea drept scop însușirea acestora fără îndeplinirea
angajamentului asumat privind procurarea apartamentului.
Totodată, instanța de apel a considera necesar de a menționa că inculpata Portarescu
Feodora, a avut în proprietate odaia procurată în căminul din str. Independenței 38/2, mun.
Chișinău, lucru confirmat prin contractul de vânzare-cumpărare înregistrat notarial, pe care
ulterior a înstrăinat-o, iar obținând bani de la Leucă Maria, și-a procurat o garsonieră, după
care un apartament cu trei odăi. Însă, urmând realizarea planului ilegal a perfectat actele
necesare pe numele surorii sale Leucă Elena, asigurându-se astfel că nu poate fi urmărită
financiar sau în alt mod averile pe care le-ar fi deținut. În același context și automobilul,
casa părintească, toate fiind perfectate pe numele surorii sale, care în fapt nu locuiește pe
teritoriul Republicii Moldova, fiind plecată de mai bine de 15 ani din țară, neavând nici
5
urmași cărora să le lase toate aceste bunuri.
Cu referire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a reiterat că aceasta
reprezintă un proces personal – rezultat al propriei convingeri al instanței de judecată, ce
nu trebuie conceput ca fiind un proces arbitrar, subiectiv, el implicând obligațiunea
instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru
realizarea scopurilor legii penale și pedepsei penale, menționând că prima instanță a ținut
cont de toate prevederile legale relevante acestui aspect a procesului penal.
Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei, având în vedere nerecunoașterea
vinovăției de către inculpați, instanța de apel a ajuns la concluzia că corectarea inculpaților
este pasibilă cu aplicarea unei pedepse privative de libertate sub formă de închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, apreciind o asemenea pedeapsă ca fiind
echitabilă în coraport cu faptele comise și va atinge scopul educativ și preventiv stabilit la
art.61 alin.(2) Cod penal, în acest sens fiind întemeiată și argumentată poziția primei
instanțe, care la stabilirea pedepsei pentru infracțiunea comisă, a luat în considerație toate
circumstanțele în care acestea au fost săvârșite.
Cu referire la dezacordul avocatului Tampei Tatiana precum că prima instanță
nejustificat nu a încasat în întregime acțiunea civilă, instanța de apel a conchis că prima
instanță corect a concluzionat în privința dispunerii încasării din contul lui Portarescu
Sergiu și Portarescu Feodora în beneficiul lui Leucă Maria, prejudiciul material cauzat prin
infracțiune în mărimea solicitată, iar prejudiciul moral solicitat în sumă de 300 000 lei a
fost admis doar parțial, or, cuantumul prejudiciului moral în mărime de 50 000,00 lei, este
echitabil ținând cont de suferințele psihice și fizice care i-au fost provocate părții vătămate
în rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate alegațiile părții apărării privind
declararea nulității unui șir de probe, acte procesuale, reținând că, aceasta a fost depusă în
faza de cercetare judecătorească, ceea ce contravine alin.(4) art.251 Cod de procedură
penală, care prevede expres, că încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele
prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării
acțiunii-când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale-când partea ia
cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată-când partea a fost absentă
la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit
în instanță.
Referitor la criticile invocate de către apărare precum că, a fost încălcat locul
efectuării urmăririi penale, invocând că, unica legătură cu sectorul Botanica este domiciliul
părții vătămate, or, legiuitorul a stabilit că, fiecărui organ de urmărire penală, conform
competenței teritoriale, îi revine o anumită rază teritorială în raport cu organizarea
administrativ – teritorială a țării, iar această competență este determinată și de locul unde-
și are domiciliul partea vătămată, instanța de apel a menționat că nu a fost încălcată
competența teritorială a organului de urmărire penală, or, aceasta a fost efectuată conform
domiciliului părții vătămate, care era în mun. Chișinău, str. Independenței, iar infracțiunea
a fost pornită la fel în sectorul Botanica al mun. Chișinău, locul unde domiciliau inițial
inculpații.
Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, au declarat recursuri ordinare:
5.1. Avocatul Tampei Tatiana în numele părții vătămate Leucă Maria, fără a indica
careva temeiuri de declarare a recursului din cele conținute la art.427 alin.(1) Cod de
procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și sentinței primei instanțe,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
6
instanță, prin care inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă mai aspră și cu încasarea
prejudiciului moral și material indicat în acțiunea civilă în mărimea solicitată.
5.2. Inculpații Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora cu avocatul acestora, Buliga
Ion, prin care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,
solicitând casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri prin care inculpații
Portarescu Sergiu și Portarescu Feodor să fie achitați de sub învinuirea înaintată din motiv
că în acțiunile acestora nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
În argumentarea recursului invocă că argumentele apărării, nu au fost apreciate de
către instanța de apel, aceasta limitându-se doar la enumerarea probelor acuzării;
- întreg probatoriul acuzării se bazează doar pe declarațiile părților vătămate care
sunt destul de dubioase;
- în acțiunile incriminate lui Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora, nu se regăsește
elementul laturii obiective a infracțiunii imputate, deoarece ultimii nu au obținut
transferurile bănești în mod fraudulos sau prin înșelăciune ori abuz de încredere. Între părți
a avut loc o înțelegere sub formă de împrumut, respectiv confirmându-se relațiile civile
între aceștia, care urma a fi ghidată în instanța de drept civil;
- instanța s-a limitat doar la denumirea probelor scrise, dar nu s-a expus ce denotă
aceste probe, mai mult ca atât că sunt niște transferuri bănești, care face acest litigiu să aibă
aspecte civile și nu penale;
- sentința nu poate fi pronunțată dacă nu au fost înlăturare toate dubiile privind
vinovăția persoanei. Sentința de condamnare poate fi dată doar în situația când toate
probele în apărare au fost combătute de către probele în acuzare, fiind înlăturate toate
dubiile privind nevinovăția persoanei.
Procurorul a prezentat referință pe marginea argumentelor invocate în recursul
apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Indică în susținerea referinței, că reieșind din analiza argumentelor invocate în
recurs, se atestă că acestea se întemeiază doar pe critica modului în care instanțele de fond
au apreciat circumstanțele cauzei, or, potrivit descriptivului deciziei instanței de apel, se
atestă că aceasta în mod concludent a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept.
6.1. Avocatul Tampei Tatiana în numele părții vătămate a depus referință privind
opinia sa asupra recursului ordinar declarat de inculpații Portarescu Sergiu și Portarescu
Feodora cu avocatul acestora, Buliga Ion, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind
vădit neîntemeiat.
6.2. Avocatul Buliga Ion în numele inculpaților, a depus referință la recursul
declarat de avocatul Tampei Tatiana în numele părții vătămate, pledând pentru respingerea
acestuia ca neîntemeiat.
În motivarea referinței, partea apărării a reiterat motivele invocate în recursul
ordinar.
Judecând recursurile ordinare, pe baza materialelor din dosarul cauzei și
motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse din
următoarele considerente.
Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpații Portarescu Sergiu și
Portarescu Feodora cu avocatul acestora, Buliga Ion.
În conformitate cu art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă
recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport
cu calitatea pe care aceasta o are în proces.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează
7
cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza
temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,
instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția
respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea
condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).
Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și
motivată.
Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularii
acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427
alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate
în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, precum și
8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Cu referire la criticile invocate de recurenți sub aspectul pct. 6) alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, Colegiul penal menționează, că motivarea hotărârii este un proces de
analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar
expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele
relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale
unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.
De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate de către recurenți, Colegiul
penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de apreciere a probelor.
Or, aceștia fac o proprie evaluare a materialului probator, prezentând versiunea potrivit
căreia probele administrate de către instanțele de fond nu confirmă vinovăția inculpaților
Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190
alin.(5) Cod penal.
Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din
cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă
depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în
proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități.
Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe
prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate
aspectele, complet și obiectiv.
Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența,
veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct
de vedere al coroborării acestora.
Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată
la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a
probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,
și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii
contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu
8
dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea
constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.
Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticile referitoare la
presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente
faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,
corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților conform învinuirii incriminate, astfel că
reaprecierea probelor, în modul propus de către recurenți, nu se încadrează în prevederile
art.427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza
hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării
cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.
Colegiul penal lărgit atestă că, la soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont
de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate
aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat
ajungând la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpaților Portarescu Sergiu și
Portarescu Feodora în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal.
Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanța de apel a pus la
baza soluției de condamnare a inculpaților, declarațiile părții vătămate cât și declarațiile
martorilor acuzării, Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate probele
din dosar și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpaților Portarescu Sergiu
și Portarescu Feodora, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor prin
coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a fundamenta o
acuzație penală în privința inculpaților.
Cu referire la criticile invocate de recurenți sub aspectul pct. 8) alin.(1) art.427 Cod
de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că, temeiul de drept menționat,
prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele
infracțiunii.
În acest sens, instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal,
se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii
exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii
prevăzute de norma penală.
Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta
care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin
intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite
faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.
Potrivit sentinței primei instanțe, Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora au fost
recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.190 alin.(5) Cod penal, după indicii
calificativi: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroarea a
acesteia, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, acțiune care a produs daune
în proporții deosebit de mari, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.
Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, la judecarea apelurilor declarate, instanța
de apel a respectat prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea
adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Referitor la alegațiile apărării despre lipsa în acțiunile inculpaților Portarescu Sergiu
și Portarescu Feodora a elementelor infracțiunii incriminate, Colegiul penal lărgit conchide
că, instanța de apel s-a expus asupra acestora argumentat, iar soluția instanței descrisă la
9
pct.4.1. al deciziei, instanța de recurs și-o însușește și nu consideră necesară reiterarea
acesteia.
Or, potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția
dată de instanțele de fond. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată,
arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru
a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate,
în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârile
CEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, în speță nu și-a găsit
confirmare la examinarea recursului apărării, prezența erorii de drept prevăzută de art. 427
alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.
Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea
cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate,
fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat de către inculpații
Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora cu avocatul acestora, Buliga Ion, cu menținerea
deciziei instanței de apel ca fiind legală și întemeiată.
Cu referire la recursul declarat de avocatul Tampei Tatiana în numele părții
vătămate Leucă Maria la data de 22 septembrie 2020.
Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor
legale (este declarat peste termen sau inadmisibil).
Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin
lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din
dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după expirarea
termenului, el urmează a fi respins ca peste termen, cu excepția când întârzierea a fost
determinată de motive întemeiate.
În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de recurs
este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Potrivit dispozițiilor art.230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru
exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia
impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.
Analizând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată, că dispozitivul deciziei
instanței de apel a fost pronunțat la data de 30 iunie 2020, în care a fost menționat că decizia
motivată urmează să aibă loc la data de 30 iulie 2020, ora 14:00, ulterior fiind amânată
pronunțarea deciziei motivate pentru data de 07 august 2020, ora 14:00.
Din actele cauzei rezultă că la data indicată, partea vătămată Leucă Maria a fost
prezentă în ședința instanței de apel, iar conform recipisei anexate la materialele dosarului
aceasta a primit copia deciziei motivate (f.d.162, vol. III).
Reieșind din prevederile art.422 Cod de procedură penală, rezultă că termenul de
recurs a început să curgă la data de 08 august 2020, iar ultima zi pentru declararea
recursului fiind 07 septembrie 2020, pe când recursul ordinar declarat de către apărare a
fost depus la data de 22 septembrie 2020, cu omiterea termenului stabilit de lege.
În astfel de circumstanțe, rezultă că recursul respectiv urmează a fi respins ca
inadmisibil, deoarece a fost declarat peste termen.
În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală,
10
Colegiul penal lărgit
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către inculpații
Portarescu Sergiu și Portarescu Feodora cu avocatul acestora, Buliga Ion și de către
avocatul Tampei Tatiana în numele părții vătămate Leucă Maria, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 iunie 2020, în cauza penală în privința
lui Portarescu Sergiu xxxx și Portarescu Feodora xxxx, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 10 august 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Țurcan Anatolie
Timofti Vladimir
Cobzac Elena
Guzun Ion
11