1ra-1133/2021 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-1133/2021 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1133/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

31 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2020 declarat de

avocatul Zagorneanu Artur, în numele inculpatei

Crețu Galina XXXXX, născută XXXXX,

originară din XXXXX și domiciliar în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.02.2017 – 11.01.2019;

Instanța de apel: 19.12.2019 – 26.10.2020;

Instanța de recurs: 18.03.2021– 31.05.2021.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

2019 Crețu Galina a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 190 alin.

(5) Cod penal la închisoare pe termen de 8 (opt) ani, în penitenciar de tip închis

pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în întreprinderi,

instituții, organizații indiferente de forma organizatorico-juridică și de tipul de

proprietate pe un termen de 5 (cinci) ani.

Acțiunile civile au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

1.1. Prima instanță, în fapt, a constatat că, în perioada de timp, 2008-2010,

Crețu Galina, conducându-se de un plan infracțional planificat din timp, urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altor persoane și acționând cu intenție directă,

îndreptată spre realizarea intenției sale criminale, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient

survenirea acestor urmări, prin inducerea în eroare a mai multor persoane,

prezentând ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților

substanțiale a serviciilor prestate și calității deținute de către aceasta, manifestând un

comportament dolosiv și viclean, sub pretextul perfectării actelor pentru

redobândirea cetățeniei românești la 13.08.2009, a primit de la Raisa Lungu, bani în

sumă de 1300 Euro (una mie trei sute), care conform cursului valutar al Băncii

Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia suma de 20626,71 lei;

1

aproximativ în luna aprilie 2009, a primit de la Andrei Onofrei, suma de 1500 Euro

(una mie cinci sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a

Moldovei pentru luna menționată forma suma de 22079,1 lei; aproximativ în luna

septembrie 2010, a primit de la Valentina Anencov, suma de 1600 Euro (una mie

șase sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei

pentru perioada specificată constituia suma de 25496,48 lei; aproximativ în luna

martie 2009, a primit de la Magdalena Tabuncic, suma de 1500 Euro (una mie cinci

sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru

perioada respectivă constituia suma de 21165,6 lei; aproximativ în luna mai 2009, a

primit de la Octavian Lungu, suma de 1500 Euro (una mie cinci sute), care conform

cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada respectivă

constituia suma de 11920,5 lei; la 27.01.2010, a primit de la Petru Mungiu, suma de

1700 Euro (una mie șapte sute), care conform cursului mediu al Băncii Naționale a

Moldovei pentru data respectivă constituia suma de 29929, 69 lei; aproximativ la

sfârșitul lunii noiembrie 2010, a primit de la Anna Afteni, suma de 3400 Euro (trei

mii patru sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei

pentru perioada respectivă constituia suma de 54690, 02 lei; la 20.11.2010, a primit

de la Svetlana Mungiu, suma de 3000 Euro (trei mii), care conform cursului mediu

valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia suma de

48841,8 lei; aproximativ în luna octombrie 2009, a primit de la Alexei Levchic,

suma de 1500 Euro (una mie cinci sute), care conform cursului mediu valutar al

Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada respectivă constituia suma de

24856,05 lei, iar de la Artiom Ceban, a primit suma de 2850 Euro (două mii opt sute

cincizeci), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei

pentru perioada respectivă constituia suma de 47226,49 lei; la 12.12.2008, a primit

de la Antonina Belibov, suma de 1000 Euro (una mie), care conform cursului

valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia suma de

13702,3 lei; și la 29.07.2009, a primit de la Ioana Pralea, suma de 1500 Euro (una

mie cinci sute), care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru

data respectivă constituia suma de 23995,95 lei, inclusiv și setul de documente,

asumându-și obligațiunile ca în timp de câteva luni, să perfecteze actele pentru

redobândirea cetățeniei României, pentru persoanele indicate mai sus, Crețu Galina,

a însușit banii primiți, neonorându-și obligațiunile asumate, acțiuni în rezultatul

cărora a fost cauzat un prejudiciu în suma de 344530, 78 lei, ceea ce constituie

proporții deosebit de mari.

Judecând cauza în lipsa inculpatei, care s-a eschivat de la prezentare în proces,

fiind aplicată măsura preventivă arestul cu anunțarea ei în căutare, prin prisma

probelor administrate, prima instanță, în drept, a calificat aceste acțiuni ale lui Crețu

Galina conform art. 190 alin. (5) Cod penal – escrocheria, adică dobândirea ilicită

a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei sau mai multor persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei

fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților

(în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului

juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este

2

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune în

proporții deosebit de mari.

inculpatei Crețu Galina, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpatei

Crețu Galina să fie recalificate în baza art. 196 alin. (4) Cod penal sau dispunerea

rejudecării cauzei de către prima instanță.

În motivarea cererii de apel, apărarea a invocat că, probe în confirmarea

învinuirii nu au fost prezentate, prima instanță indicând la caracterul civil al

relațiilor dintre inculpată și părțile vătămate.

Astfel, reieșind din faptul că inculpata în privința unor părți vătămate și-a

executat obligațiunile contractuale pe deplin, iar referitor la altele – parțial, se

impune concluzia că lipsește intenția de a însuși mijloacele bănești.

Totodată, prima instanță a pus la baza condamnării probe ce nu au fost

administrate în cadrul judecării cauzei, nefiind în drept, de a invoca în confirmarea

învinuirii, probele administrate la urmărirea penală.

Mai mult, la judecarea cauzei în primă instanță a fost încălcat dreptul la un

proces echitabil, or când dosarul s-a transmis altui judecător inculpata nu a fost

citată în mod legal și nu a fost căutată. Din anul 2017 ea locuiește în mun. Chișinău,

despre adresa de domiciliu cunoscând părinții acesteia, iar la ultimii nu a fost vreun

angajat al Poliției. La 03.12.2019 Crețu Galina s-a prezentat de una singură la

Inspectoratul de Poliție Ialoveni pentru a depune plângere, fiind reținută.

octombrie 2020 a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința.

3.1. Instanța de apel a constatat că sentința este legală și întemeiată. Starea

de fapt și de drept concordă cu probele administrate, iar în acțiunile lui Crețu Galina

întrunindu-se elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5)

Cod penal (în redacția legii la momentul săvârșirii infracțiunii) – escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de

încredere – deoarece ea, în perioada de timp, 2008-2010, conducându-se de un plan

criminal din timp format și bine chibzuit, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor

prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul perfectării actelor pentru

redobândirea cetățeniei românești la 13.08.2009, a primit de la Raisa Lungu, bani

în sumă de 1300 Euro (una mie trei sute), care conform cursului valutar al Băncii

Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia suma de 20626,71 lei;

aproximativ în luna aprilie 2009, a primit de la Andrei Onofrei, suma de 1500 Euro

(una mie cinci sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a

Moldovei pentru luna menționată forma suma de 22079,1 lei; aproximativ în luna

septembrie 2010, a primit de la Valentina Anencov, suma de 1600 Euro (una mie

șase sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei

pentru perioada specificată constituia suma de 25496,48 lei; aproximativ în luna

martie 2009, a primit de la Magdalena Tabuncic, suma de 1500 Euro (una mie cinci

sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru

perioada respectivă constituia suma de 21165,6 lei; aproximativ în luna mai 2009,

a primit de la Octavian Lungu, suma de 1500 Euro (una mie cinci sute), care

3

conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada

respectivă constituia suma de 11920,5 lei; la 27.01.2010, a primit de la Petru

Mungiu, suma de 1700 Euro (una mie șapte sute), care conform cursului mediu al

Băncii Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia suma de 29929, 69

lei; aproximativ la sfârșitul lunii noiembrie 2010, a primit de la Anna Afteni, suma

de 3400 Euro (trei mii patru sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii

Naționale a Moldovei pentru perioada respectivă constituia suma de 54690, 02 lei;

la 20.11.2010, a primit de la Svetlana Mungiu, suma de 3000 Euro (trei mii), care

conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru data

respectivă constituia suma de 48841,8 lei; aproximativ în luna octombrie 2009, a

primit de la Alexei Levchic, suma de 1500 Euro (una mie cinci sute), care conform

cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada respectivă

constituia suma de 24856,05 lei, iar de la Artiom Ceban, a primit suma de 2850

Euro (două mii opt sute cincizeci), care conform cursului mediu valutar al Băncii

Naționale a Moldovei pentru perioada respectivă constituia suma de 47226,49 lei;

la 12.12.2008, a primit de la Antonina Belibov, suma de 1000 Euro (una mie), care

conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru data respectivă

constituia suma de 13702,3 lei; și la 29.07.2009, a primit de la Ioana Pralea, suma

de 1500 Euro (una mie cinci sute), care conform cursului valutar al Băncii

Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia suma de 23995,95 lei,

inclusiv și setul de documente, asumându-și obligațiunile ca în timp de câteva luni,

să perfecteze actele pentru redobândirea cetățeniei românești, asumându-și

obligațiunile ca în timp de câteva luni, să perfecteze actele pentru redobândirea

cetățeniei României, pentru persoanele indicate mai sus, Crețu Galina, a însușit

banii primiți, neonorându-și obligațiunile asumate, acțiuni în rezultatul cărora a

fost cauzat un prejudiciu în suma de 344530, 78 lei, ceea ce constituie proporții

deosebit de mari.

La baza acestei concluzii, instanța de apel a pus: declarațiile făcute de Crețu

Galina la etapa urmăririi penale și în instanța de apel, declarațiile părții vătămate

Magdalena Tabuncic date în cadrul urmăririi penale, declarațiile părții vătămate

Pralea Ioana date în cadrul urmăririi penale, declarațiile părții vătămate Raisa Lungu

date în cadrul urmăririi penale, declarațiile părții vătămate Onofrei Andrei date în

cadrul urmăririi penale, declarațiile părții vătămate Anencov Valentina date în

cadrul urmăririi penale, declarațiile părții vătămate Aftenii Anna date în cadrul

urmăririi penale, declarațiile părții vătămate Munjiu Svetlana date în cadrul

urmăririi penale, declarațiile martorului Mungiu Olga date în cadrul urmăririi

penale, declarațiile părții vătămate Levchiv Alexei Alexei date în cadrul urmăririi

penale declarațiile părții vătămate Ceban Artion date în cadrul urmăririi penale,

declarațiile părții vătămate Belibov Antonina date în cadrul urmăririi penale,

procesul-verbal de confruntare din 17.08.2011, dintre partea vătămată Andrei

Onofrei și Crețu Galina, procesul-verbal de confruntare din 17.08.2011, dintre

partea vătămată Magdalena Tabuncic și Crețu Galina, cererile depuse de Lungu

Raisa, Onofrei Andrei, Anencov Valentina, Tabuncic Magdalena, Tumuruc Liliana,

Lungu Octavian, Mungiu Petru, Munjiu Svetlana și Aftenii Anna, contractul de

prestare a serviciilor din 23.09.2009 încheiat între Crețu Galina și Anencov

4

Valentina, contractul de prestare a serviciilor din 13.08.2009, contractul de prestare

a serviciilor din 27.01.2010 încheiate între Crețu Galina și Mungiu Petru, contractul

de prestare a serviciilor din 20.11.2009 încheiate între Crețu Galina și Mungiu

Svetlana, contractului de prestare a serviciilor din 10.10.2009 încheiate între Crețu

Galina și Levchiv Alexei, contractul de prestare a serviciilor din 10.10.2009

încheiate între Crețu Galina și Ceban Artiom, contractul de prestare a serviciilor din

14.12.2008 încheiate între Crețu Galina și Belibov Antonina, contractul de prestare

a serviciilor din 29.07.2009 încheiate între Crețu Galina și Pralea Ioana.

Din analiza probelor enunțate supra, instanța de apel a reținut că în acțiunile lui

Crețu Galina se întrunește atât înșelăciunea cât și abuzul de încredere, or inculpata a

convins părțile vătămate că lucrează în cadrul ambasadei, specificând și că are

cunoscuți în ambasadă și că poate urgenta obținerea cetățeniei românești și a actelor

de identitate, într-un termen restrâns (6 luni), chiar și în lipsa titularului,

circumstanțe ce au determinat părțile vătămate să-i transmită sumele de bani

indicate de inculpată și pentru a exclude orice îndoială, ultima a încheiat cu părțile

vătămate contracte de prestare a serviciilor și ulterior a însușit banii părților

vătămate, evitând comunicarea cu acestea.

Astfel, inculpata a indus părțile vătămate în eroare, creând o impresie

neveridică în legătură cu certitudinea serviciilor ce urmau a fi prestate, intenția ei

fiind orientată exclusiv spre dobândirea ilicită a mijloacelor financiare.

Restituirea parțială a sumelor transmise lui Crețu Galina de către părților

vătămate nu plasează relațiile apărute în sfera celor civile, or comportamentul

ulterior al inculpatei de neîndeplinire a obligațiunilor asumate cât și de evitare a

comunicării cu părțile vătămate, prin schimbarea numărului de telefon, denotă

prezența intenției criminale.

În aceasta circumstanțe, instanța de apel a conchis că dubiul judiciar a fost

înlăturat și că nerecunoașterea vinei nu constituie altceva decât exercitarea

drepturilor și libertăților procesuale.

Totodată, reieșind din raționamentele enunțate, a fost apreciată ca neîntemeiată

cerința apărării de recalificare a acțiunilor în baza art. 196 alin. (4) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a considerat că prima instanță a făcut o corectă

individualizare a pedepsei stabilite și just a soluționat acțiunile civile.

avocatul Zagorneanu Artur, în numele inculpatei Crețu Galina.

Recurentul consideră că sunt prezente erorile de drept prevăzute de pct. 6) și 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și solicită casarea hotărârilor adoptate,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Crețu Galina pe

motiv că lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, reiterând argumentele

cererii de apel și afirmând că:

- învinuirea adusă este incompletă, neclară și contradictorie, fiind insuficient

motivată, iar prima instanță a admis că între inculpată și părțile vătămate au existat

relații civile;

- versiunea inculpatei că nu a urmărit scopul însușirii banilor nu a fost

combătură, instanțele lăsând fără apreciere răspunsul Ministerului Public (România)

din 19 iulie 2021 potrivit căruia Lungu Raisa, Onofrei Andrei, Mungiu Petru,

5

Aftenii Anna, Levchiv Alexei, Ceban Artiom și Pralea Ioana în perioada 2010-2011

au obținut cetățenia României;

- instanțele de judecată au pus la baza concluziei de vinovăție probe ce nu au

fost cercetate în ședința de judecată;

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de

apel.

de procedură penală, depune procurorul și solicită menținerea hotărârii recurate ca

legală și întemeiată.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea

unei hotărâri netemeinice, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect

legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Totodată, conform efectului devolutiv al recursului și limitele lui, instanța de

recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților (art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală).

Din conținutul cererii de recurs rezultă că recurentul, invocă temeiurile de

casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și

pledează pentru casarea decizia instanței de apel, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la motivele invocate

de recurent, Colegiul penal lărgit constată că atât prima instanță cât și cea de apel au

judecat cauza cu abateri de la normele procesual-penale, speței fiindu-i aplicabile

prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală potrivit cărora,

judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, să caseze total sau parțial

hotărârea atacată și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În susținerea celor expuse supra, Colegiul menționează că prima instanță și cea

de apel au admis următoarele erori de drept:

În primul rând se reține că, potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor

penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de

fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care,

prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori

numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă

da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială

a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă

probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima

6

instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.

101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul

penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct.

3.1. al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra,

interpretându-le eronat.

Instanța de recurs accentuează că pentru a fi angajată răspunderea penală, și,

implicit, aplicată o sancțiune pentru această, orice faptă infracțională urmează a fi

încadrată potrivit unei norme juridico-penale din cadrul unui articol, aliniat, literă

din legea penală.

Conform art. 113 Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea

și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală, și ea se

efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează

urmărirea penală și de către judecători.

Totodată, art. 325 Cod de procedură penală obligă instanțele să judece cauza

numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu, modificarea învinuirii admițându-se numai dacă prin

aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare,

iar modificarea învinuirii în sensul agravării situației inculpatului se admite numai în

cazurile și în condițiile prevăzute de art. 326 Cod de procedură penală.

Reieșind din învinuirea adusă cât și ținând cont de principiul neretroactivității

legii penale mai aspre, calificarea infracțiunii reținute în seama inculpatei urmează a

fi făcută în corespundere cu Legea penală în vigoare până la 20.11.2010 (ultima

acțiune infracțională prezumată ca săvârșită).

La caz, aceste prevederi legale nu au fost respectate nici la o etapă a procesului

penal și judecarea cauzei a avut loc cu încălcarea regulilor calificării infracțiunilor și

a limitelor învinuirii, or o modificare a învinuirii nu a avut loc.

În contextul celor expuse, Colegiul reține că, Crețu Galina a fost pusă sub

învinuire și trimisă în instanță pentru faptul că ea în perioada de timp, 2008-2010,

conducându-se de un plan criminal din timp format și bine chibzuit, având scopul

dobândirii ilicite a bunurilor prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

perfectării actelor pentru redobândirea cetățeniei românești la 13.08.2009, a primit

de la Raisa Lungu, bani în sumă de 1300 Euro (una mie trei sute), care conform

cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia

suma de 20626,71 lei; aproximativ în luna aprilie 2009, a primit de la Andrei

Onofrei, suma de 1500 Euro (una mie cinci sute), care conform cursului mediu

valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru luna menționată forma suma de

22079,1 lei; aproximativ în luna septembrie 2010, a primit de la Valentina Anencov,

suma de 1600 Euro (una mie șase sute), care conform cursului mediu valutar al

Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada specificată constituia suma de

7

25496,48 lei; aproximativ în luna martie 2009, a primit de la Magdalena Tabuncic,

suma de 1500 Euro (una mie cinci sute), care conform cursului mediu valutar al

Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada respectivă constituia suma de 21165,6

lei; aproximativ în luna mai 2009, a primit de la Octavian Lungu, suma de 1500

Euro (una mie cinci sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale

a Moldovei pentru perioada respectivă constituia suma de 11920,5 lei; la

27.01.2010, a primit de la Petru Mungiu, suma de 1700 Euro (una mie șapte sute),

care conform cursului mediu al Băncii Naționale a Moldovei pentru data respectivă

constituia suma de 29929, 69 lei; aproximativ la sfârșitul lunii noiembrie 2010, a

primit de la Anna Afteni, suma de 3400 Euro (trei mii patru sute), care conform

cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada respectivă

constituia suma de 54690, 02 lei; la 20.11.2010, a primit de la Svetlana Mungiu,

suma de 3000 Euro (trei mii), care conform cursului mediu valutar al Băncii

Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia suma de 48841,8 lei;

aproximativ în luna octombrie 2009, a primit de la Alexei Levchic, suma de 1500

Euro (una mie cinci sute), care conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale

a Moldovei pentru perioada respectivă constituia suma de 24856,05 lei, iar de la

Artiom Ceban, a primit suma de 2850 Euro (două mii opt sute cincizeci), care

conform cursului mediu valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru perioada

respectivă constituia suma de 47226,49 lei; la 12.12.2008, a primit de la Antonina

Belibov, suma de 1000 Euro (una mie), care conform cursului valutar al Băncii

Naționale a Moldovei pentru data respectivă constituia suma de 13702,3 lei; și la

29.07.2009, a primit de la Ioana Pralea, suma de 1500 Euro (una mie cinci sute),

care conform cursului valutar al Băncii Naționale a Moldovei pentru data

respectivă constituia suma de 23995,95 lei, inclusiv și setul de documente,

asumându-și obligațiunile ca în timp de câteva luni, să perfecteze actele pentru

redobândirea cetățeniei românești, însă până în prezent Crețu Galina nu și-a

onorat obligațiunile și nu a restituit banii primiți, în rezultat cauzând persoanelor

menționate un prejudiciu în proporții considerabile, în valoare totală de 21750

euro, ceea ce conform cursului valutar al BNM pentru perioada nominalizată

constituie 344530, 785 lei.

În așa mod, prin acțiunile sale intenționate Crețu Galina a săvârșit

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere, infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal (f.d.

222-224, vol. II).

Raportând starea de fapt la cea de drept stabilite de organul de urmărire penală,

se impune concluzia că ele nu concordă și că se urmează a fi făcută o altă calificare

oficială decât cea făcută în rechizitoriu, or fapta de escrocherie, adică dobândirea

ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, la

momentul consumării infracțiunii se califica în baza art. 190 alin. (1) Cod penal.

Ulterior, prima instanță, fără a corecta eroarea de drept admisă de organul de

urmărire penală, depășind limitele învinuiri aduse, a condamnat inculpata pentru

infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, descriind fapta infracțională

ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea

8

în eroare a unei sau mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora

este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau

anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv

sau viclean care a produs daune în proporții deosebit de mari (în redacția Legii

penale modificate prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, în vigoare din 17.08.2018) și

completând învinuirea, în lipsa unei ordonanțe a procurorului, a agravat-o,

constatând că, Crețu Galina în perioada de timp, 2008-2010, conducându-se de un

plan infracțional planificat din timp, urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altor persoane și acționând cu intenție directă, îndreptată spre

realizarea intenției sale criminale, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea

acestor urmări, prin inducerea în eroare a mai multor persoane, prezentând ca

adevărată a unei fapte mincinoase, în privința naturii, calităților substanțiale a

serviciilor prestate și calității deținute de către aceasta, manifestând un

comportament dolosiv și viclean, [….] a însușit banii primiți, neonorându-și

obligațiunile asumate, acțiuni în rezultatul cărora a fost cauzat un prejudiciu în

suma de 344530, 78 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari (f.d. 42-56,

vol. III).

În continuare, instanța de apel, fiind sesizată cu apel în numele inculpatei,

neținând cont de efectul devolutiv al apelului, nu a înlăturat erorile de drept admise

la etapa urmăririi penale și a celei de judecare în primă instanță și a adoptat soluția

de menținere a sentinței.

Cu toate că a indicat la menținerea sentinței, instanța de apel a constatat o altă

faptă infracțională decât cea adusă prin actul de învinuire, completând starea de fapt

cu mențiunea că […] în rezultatul cărora a fost cauzat un prejudiciu în suma de

344530, 78 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari (a se vedea pct. 47 a

deciziei recurate), prin ce a agravat situația inculpatei, și, a considerat că în acțiunile

lui Crețu Galina se întrunesc atât elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal (în redacția legii la momentul săvârșirii infracțiunii) –

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere, în proporții deosebit de mari (a se vedea pct. 42, ultimul

abzaț a deciziei recurate) cât și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal (în redacția legii la momentul săvârșirii infracțiunii) –

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere (a se vedea pct. 48 a deciziei recurate).

Respectiv, cele descrise denotă că, atât prima instanță cât și cea de apel au

atribuit în acțiunile inculpatei fapte diferite celor incriminate prin actul de învinuire

și nu au făcut o calificare corectă a infracțiunii constatată ca săvârșită, substituind și

completând din oficiu învinuirea adusă, astfel depășind limitele învinuirii înaintate

prin rechizitoriu, contrar prevederilor art. 113 Cod penal și art. 325 Cod de

procedură penală.

Prin urmare, Colegiul menționează că, abordarea instanțelor ce au judecat

fondul este una incorectă și care contravine prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 5) Cod

9

de procedură penală, deoarece partea descriptivă a hotărârii de condamnare trebuie

să cuprindă încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpatului și motivele pentru

modificarea învinuirii în cazul în care s-a efectuat așa ceva la judecată, or, o

modificare în acest sens nu a fost solicitată, iar acuzatorul de stat și-a susținut

poziția prin învinuire pe tot parcursul judecării cauzei.

Mai mult ca atât, instanțele nu au pus în discuția părților modificarea învinuirii

și nu a informat inculpata în mod detaliat cu privire la natura și cauza acuzației

aduse împotriva sa, precum și dreptul de a dispune de timpul și facilitățile necesare

pregătirii apărării sale, încălcând, astfel, și prescripțiile art. 6 § 1, § 3 lit. a) și b)

CEDO – dreptul la un proces echitabil (hotărârea CtEDO Adrian Constantin versus

România).

Drept consecință, situația descrisă mai sus echivalează cu nesoluționarea

fondului cauzei și servește temei pentru casarea hotărârii, instanța de recurs fiind în

imposibilitate de a trage concluzii privitor la corectitudinea soluției adoptate de către

instanța de apel.

În al doilea rând, verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la

criticele recurentului, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea

soluției de respingere, ca nefondat, a apelului declarat în numele inculpatei, cu

menținerea sentinței, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele

legii procesual-penale în partea motivării hotărârii.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, dispozițiile art. 6 § 1 CoEDO impun

instanțelor naționale să-și motiveze deciziile, în considerentele hotărârii trebuind să

se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la

judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se

poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de prima instanță,

ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, și să răspundă argumentat la

criticile și mijloacele de apărare invocate de părți, or, doar astfel se demonstrează că

părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale (hotărârea Fomin

versus R. Moldova).

Totodată, în corespundere cu jurisprudența națională, hotărârea judecătorească

trebuie să fie legală și motivată.

Astfel, sentința trebuie să corespundă, atât după formă cât și după conținut,

cerințelor Codului de procedură penală. Ea se expune în mod consecvent, astfel ca

noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea,

excluzându-se folosirea formulărilor inexacte, generale și contradictorii.

Motivarea unei hotărâri trebuie înțeleasă ca un silogism logic, de natură a

explica inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, o expunere a argumentelor

fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să influențeze soluția.

Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul

necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate

de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei.

Deci, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă, să se refere la

probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt

10

și în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic și

convingător la soluția din dispozitiv.

Cu toate acestea, verificând decizia recurată, Colegiul penal lărgit constată că

instanța de apel a făcut o motivare contradictorie în susținerea soluției adoptate,

nu a răspuns la cerința invocată în cererea de apel declarat în numele inculpatei

și susținută de apărare în cadrul dezbaterilor judiciare și, la fel ca și prima

instanță, nu a motivat soluția cu privire la admiterea în principiu a acțiunilor

civile, limitându-se doar la expunerea unor fraze generale.

Față de cele ce preced, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,

întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă

un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au

declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia.

Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare

a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia

generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au dus la

respingerea criticilor invocate de inculpat, analizând probele și indicând expres care

sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora.

Având în vedere ele relatate, la caz, se menționează că motivarea contradictorie

a hotărârii instanței de apel se materializează prin faptul că, pe de o parte, instanța

conchide că apelul declarat este neîntemeiat, menținând fără modificări sentința, or

prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatei (a se

vedea pct. 35 și 40 a deciziei recurate), iar pe de altă parte așa cum s-a arătat mai sus

a constatat o altă faptă infracțională decât cea adusă prin actul de învinuire (a se

vedea pct. 47 a deciziei recurate) și la calificarea infracțiunii atât include în acțiunile

inculpatei semnul calificativ „în proporții deosebit de mari” (a se vedea pct. 42,

ultimul abzaț) cât și nu-l indică (a se vedea pct. 48 a deciziei recurate).

Conform practicii constante CtEDO, dreptul la un proces echitabil nu poate fi

considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță,

aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor,

argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea Achina

versus Romania).

Din lecturarea textului deciziei, rezultă că instanța de apel nu a răspuns la

cerința invocată în cererea de apel declarat în numele inculpatei și susținută de

apărare în cadrul dezbaterilor judiciare – remiterea cauzei la rejudecare, pe motiv

că atunci când dosarul s-a transmis altui judecător inculpata nu a fost citată în mod

legal și nu a fost căutată. Din anul 2017 ea locuiește în mun. Chișinău, despre

adresa de domiciliu cunoscând părinții acesteia, iar la ultimii nu a fost vreun

angajat al Poliției. La 03.12.2019 Crețu Galina s-a prezentat de una singură la

Inspectoratul de Poliție Ialoveni pentru a depune plângere, fiind reținută.

Totodată, instanța de apel nu a motivat soluția cu privire la admiterea în

principiu a acțiunilor civile, limitându-se doar la expunerea unor fraze generale.

În acest context se menționează că prima instanță, soluționând chestiunea cu

privire la acțiunea civilă, printr-o frază generală a indicat că „Concomitent, instanța

de judecată consideră întemeiat în legătură cu chestiunile examinate în ședința de

11

judecată, să se admită în principiu acțiunile civile formulate de părțile civile,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.” (a se vedea pct. 43 a sentinței).

De rând cu prima instanță și instanța de apel a repetat eroare de drept a primei

instanțe și tot printr-o frază a indicat că „De asemenea, Colegiul penal reține că,

instanța de fond just a considerat necesar de a admite, în principiu, acțiunile civile

și a lăsat ca asupra cuantumului prejudiciilor materiale să se expună instanța

civilă.” (a se vedea pct. 93 a deciziei recurate).

În consecință, expunerea evazivă și lipsită de motivare a instanței de apel, nu

este suficientă pentru o decizie legală și întemeiată, care trebuie să fie motivată atât

în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare și cu

respectarea principiului contradictorialității în procesul penal, pentru a permite

instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

În al treilea rând, o altă eroare de drept admisă de instanța de apel se referă la

încălcarea art. 24 și 26 Cod de procedură penală în coroborare cu art. 414 alin. (1) și

(6) Cod de procedură penală potrivit căruia instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Instanța de apel nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal.

În speță, din analiza textuală a sentinței rezultă că prima instanță a pus la baza

sentinței de condamnare: declarațiile părții vătămate Tabuncic Magdalena făcute în

fața judecătorului de instrucție, procesul-verbal de confruntare dintre Onofrei

Andrei și Crețu Galina, Tabuncic Magdalena și Crețu Galina.

Din procesul-verbal al ședinței de judecată din 16 iunie 2020 rezultă că în

instanța de apel a fost audiată inculpata și au fost examinate: declarațiile părților

vătămate Tabuncic Magdalena, Pralea Ioana, Diaconu (Anencov) Valentina, Onofrei

Andrei, Ceban Artiom și a martorului Belibov Serghei, toate făcute în primă

instanță; contractul de prestare a serviciilor din 10.10.2009, procesele-verbale de

confruntare dintre Onofrei Andrei și Crețu Galina cât și dintre Tabuncic Magdalena

și Crețu Galina, contractul de prestare a serviciilor încheiat între Crețu Galina și

Pralea Ioana, revendicarea și sentința din 02.10l.2010 (f.d. 148, vol. IV).

Potrivit deciziei, la baza condamnării instanța de apel a pus: declarațiile făcute

de Crețu Galina la urmărirea penală, declarațiile părții vătămate Tabuncic

Magdalena, Pralea Ioana, Raisa Lungu, Onofrei Andrei, Anencov Valentina, Aftenii

Anna, Munjiu Svetlana, Levchiv Alexei, Ceban Artiom, Belibov Antonina,

martorului Mungiu Olga toate făcute la urmărirea penală; procesele-verbale de

confruntare dintre Onofrei Andrei și Crețu Galina cât și dintre Tabuncic Magdalena

și Crețu Galina, cererile depuse de Lungu Raisa, Onofrei Andrei, Anencov

Valentina, Tabuncic Magdalena, Tumuruc Liliana, Lungu Octavian, Mungiu Petru,

Munjiu Svetlana și Aftenii Anna, contractul de prestare a serviciilor din 23.09.2009

încheiat între. Crețu Galina și Anencov Valentina, contractul de prestare a serviciilor

din 13.08.2009, contractul de prestare a serviciilor din 27.01.2010 încheiate între

Crețu Galina și Mungiu Petru, contractul de prestare a serviciilor din 20.11.2009

încheiate între Crețu Galina și Mungiu Svetlana, contractului de prestare a

12

serviciilor din 10.10.2009 încheiate între Crețu Galina si LevchivAlexei, contractul

de prestare a serviciilor din 10.10.2009 încheiate între Crețu Galina și Ceban

Artiom, contractul de prestare a serviciilor din 14.12.2008 încheiate între Crețu

Galina și Belibov Antonina, contractul de prestare a serviciilor din 29.07.2009

încheiate între Crețu Galina și Pralea Ioana (a se vedea pct. 41-42 a deciziei

recurate).

Coroborând conținutul actelor procesuale enunțate, se constată că instanța de

apel a pus la baza condamnării probe ce nu au fost obiect de studiu în primă

instanță și în instanța de apel, iar procedând în așa mod, instanța de apel a încălcat

prevederile art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală potrivit cărora instanța de

judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror

cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Mai mult, din procesul-verbal al ședinței de judecată nu rezultă că instanța de

apel a fost sesizată de părți precum că ar fi existat premisele descrise în prevederile

art. 368 alin. (1) pct. 1)-2) și 371 alin. (1) pct. 1)-2) Cod de procedură penală, ceea

ce face imposibilă citirea declarațiilor inculpatei, martorilor și a părților vătămate

făcute în cadrul urmăririi penale.

Tot aici, Colegiul penal lărgit evidențiază că la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța ar fi trebuit să purceadă la audierea părților și martorilor, conform

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță (hotărârea CtEDO

Cornelis versus Olanda), or, în baza principiului contradictorialității în procesul

penal, autoritatea responsabilă de a decide cu privire la vinovăția sau nevinovăția

unui acuzat ar trebui, în principiu, să asculte victimele, învinuitul și martorii în

persoană și să evalueze seriozitatea și credibilitatea acestora, evaluarea credibilității

fiind o sarcină complexă ce nu poate fi realizată, de obicei, doar prin citirea unei

înregistrări a declarațiilor (hotărârea CtEDO Manoli versus Republica Moldova).

La caz, însă, procurorul a avut o poziție pasivă și nu a întreprins toate măsurile

în vederea îndeplinirii sarcinii probațiunii (art. 26 alin. (3) Cod de procedură

penală), or nu poate fi reținut că au fost întreprinse toate măsurile necesare în

vederea asigurării prezenței părților vătămate și a martorilor (aducere forțată, date

despre aflarea/neaflarea persoanei pe teritoriul R. Moldova, etc.).

Așadar, instanța de apel la judecarea apelului nu a respectat pe deplin normele

procesuale expuse supra precum și jurisprudența CtEDO și a admis erorile de drept

prescrise de pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În condițiile enunțate, Colegiul penal lărgit atestă că la judecarea fondului

învinuirii aduse lui Crețu Galina, atât în prima instanță cât și în cea de apel, au fost

admise erori de drept, fiind afectată soluția adoptată și, astfel, recursul declarat

urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în

prezenta decizie și de motivele casării, să înlăture erorile de drept admise și să

13

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod

de procedură penală, dând o apreciere cuvenită actului de învinuire și să-l

examineze în coraport cu încadrarea juridică oferită de către organul de urmărire

penală, ținând cont și de argumentele recurentului cu privire la insuficiența motivării

învinuirii, neîntrunirea elementelor infracțiunii și încălcarea dreptului la un proces

echitabil.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Zagorneanu Artur, în numele

inculpatei Crețu Galina, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 26 octombrie 2020, în cauza penală privind-o pe Crețu Galina

XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 30 iulie 2021.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

14