1ra-628/2021 — art. 179 alin. 1 CP

1ra-628/2021 — art. 179 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-628/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de

către avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatei, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2020, în cauza

penală privind-o pe,

Murașchina Natalia xxx, născută la xxxx,

originară și domiciliată xxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 12.07.2019 – 19.06.2020;

Instanța de apel: 16.07.2020 – 06.10.2020;

Instanța de recurs: 21.12.2020 – 21.06.2021.

A C O N S T A T A T:

Natalia, a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.179 alin.(1) Cod Penal, și în baza acestei Legi i s-a stabilit o pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, ceea

ce constituie 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei.

Natalia la data de 09 aprilie 2019 aproximativ orele 18:00, având scopul de

clarificare a unei situații, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și dorind în mod conștient

survenirea acestora, acționând cu intenția directă, îndreptată spre atingerea

scopului stabilit, fără consimțământul proprietarului, intenționat a pătruns

în curtea casei cet. Antoci A. din mun. Ungheni, str. xxxxxx, unde a inițiat

un conflict cu victima și soția acestuia, Antoci I., iar la cerințele ultimilor de

a părăsi domiciliul, a refuzat categoric numindu-i cu cuvinte necenzurate,

fiind scoasă cu forța din curtea casei de către proprietarul domiciliului.

Acțiunile inculpatei Murașchina Natalia au fost încadrate potrivit art.

179 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi „pătrunderea sau

1

rămânerea ilegală în domiciliul sau în reședința unei persoane fără consimțământul

acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea ei”.

Murașchina Natalia, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei sentințe de achitare.

În motivarea apelului apelanta a invocat că, consideră sentința

primei instanțe neîntemeiată, deoarece la data de 09 aprilie 2019 se afla în

fața gospodăriei lui Antoci A. , în legătură cu faptul că fiicei sale i-a fost

stricată trotineta de către o nepoată de a lui Antoci A. Astfel, inculpata a

menționat că și-a trimis fiica sa xxxxxx să cheme pe cineva pentru a

clarifica situația, ea rămânând pe linia porții. Antoci A. ieșise din casă și

între ei s-a iscat un conflict. Ea a intrat în ogradă, deoarece acolo se afla

fiica sa. Antoci A. o împingea pentru a ieși din ogradă, la care ea se

împotrivea zicându-i că nu v-a ieși până nu iese și fiica sa. Când fiica sa a

ieșit, a ieșit și ea din ogradă. Despre faptele date a declarat și în ședința de

judecată, dar nu știe de ce instanța nu le-a menționat în sentință și nu le-

a luat în considerație. Nu neagă faptul că a intrat în ograda lui Antoci A.,

însă consideră că acțiunile sale nu întrunesc elementele componenței de

infracțiune prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, deoarece ea nu a

pătruns în gospodăria acestuia cu scopul de a viola domiciliul lui, dar a

intrat în ogradă, deoarece acolo se afla fiica sa minoră și nu știa că

pătrunderea în ogradă constituie o infracțiune.

octombrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul inculpatei și menținută

fără modificări sentința primei instanțe.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, motivele

invocate de apelantă, precum că prima instanță a adoptat soluția incorectă

de condamnare, or, aceasta urma să fie achitată de sub învinuirea adusă

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, sunt

nefondate, or în acest sens se constată că prima instanță nu a comis careva

erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate.

Totodată, instanța de apel a considerat că aceste afirmații reprezintă

opinia subiectivă a părții apărării or, prima instanță în sentința adoptată

corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției

inculpatei Murașchina Natalia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

179 alin. (1) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de

către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată în

cadrul prezentei cauze penale, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4)

2

Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatei în comiterea faptei și prezența în acțiunile

inculpaților a elementelor infracțiunii incriminate.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatei în

comiterea infracțiunii incriminate este confirmată prin cumulul de probe

cercetate, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile

succesorului părții vătămate și probele scrise care ar trezi dubii nu au fost

reținute.

Nerecunoașterea vinei de către Murașchina Natalia, a fost apreciată

de către instanța de apel ca o metodă de apărare și un drept de a nu se

auto incrimina garantat de art.66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO,

or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de

inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță

agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Cu referire la argumentul apelantei precum că nu a cunoscut că nu

avea voie să intre în ograda vecinului și că prin acțiunile sale comite o

infracțiune, instanța de apel a menționat că, acest fapt nu liberează

persoana de răspundere penală, or potrivit prevederilor art. 23 alin.(2)

din Constituție, statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște

drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate

legile și alte acte normative.

Cu referire la individualizarea pedepsei inculpatei, instanța de apel

a notat că, potrivit art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 179

alin. (1) Cod penal se atribuie la infracțiuni ușoare.

Astfel, instanța de apel a stabilit că Murașchina Natalia la evidența

medicilor narcolog și psihiatru nu se află, anterior nu a fost condamnată,

se caracterizează din punct de vedere pozitiv. Drept circumstanță

atenuantă la stabilirea pedepsei conform art. 76 Cod penal, instanța de

fond a luat în considerație comiterea de către Murașchina Natalia pentru

prima dată a unei infracțiuni ușoare, iar careva circumstanțe agravante în

baza art. 77 Cod penal, instanța de judecată nu a stabilit, concluzii la care

instanța de apel s-a raliat în deplină măsură.

3

avocatul Căpățînă Ion în numele inculpatei, care invocând incidența

prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea remiterii cauzei la

rejudecare în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale recurentul indică următoarele aspecte:

- atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au apreciat și examinat

toate circumstanțele cauzei și prin urmare eronat au ajuns la concluzia că

inculpata este pasibilă de a fi trasă la răspundere penală în temeiul art. 179

alin. (1) Cod penal;

- instanța de apel în motivarea deciziei, deși menționează că

„…analizând declarațiile succesorului părții vătămate Antoci T. și a martorilor

Antoci I. și Ciobanu A. date în cadrul ședințelor de judecată în instanța de fond,

consideră că acestea sunt veridice, relatează adevărul, sunt consecvente,

consecutive pe tot parcursul procesului, care coroborează cu probele scrise și

cercetate în ședința de judecată…” în realitate aceste declarații nu au fost

examinate de către instanța de apel, chiar dacă partea apărării a solicitat

citarea succesorului părții vătămate și a martorilor audiați în prima

instanță. Sub acest aspect, instanța de apel respins demersul înaintat de

către partea apărării;

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat,

considerând corecte constatările instanței de apel în partea stabilirii

pedepsei.

urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță, recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită

recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.

427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate

cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

4

fond și de apel la judecarea cauzei.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat în speță, acesta

se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea

soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Din conținutul deciziei rezultă că instanța de apel la examinarea

cauzei a comis un șir de erori ce fac imposibilă menținerea hotărârii

atacate, și anume:

Potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6),

384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de

judecată trebuie să cuprindă consemnarea tuturor acțiunilor instanței în

ordinea în care ele s-au desfășurat, documentele și alte probe care au fost

cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este obligată, în

cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele

administrate; părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale,

fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru

susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai

acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură;

sentința instanței de judecată trebuie să fie legală; instanța își întemeiază

sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată;

fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din

punctul de vedere al coroborării lor.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept

menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel și-a

întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

5

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal (f.d.166), cum ar fi

declarațiile succesorului părții vătămate, declarațiile martorilor, procesul-

verbal de consemnare a plângerii cetățeanului Antoci A. din 09.04.2019,

datele de fapt constatate prin procesul verbal de cercetare la fața locului

cu planșa foto din 17.04.2019, obiectul cercetării fiind gospodăria lui

Antoci A. , or, aceasta în pofida faptului că în decizia recurată, indică,

„Apreciind probele pe cauza penală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, verificând concomitent argumentele din rechizitoriu în

raport cu probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, instanța conchide că,

învinuirea adusă inculpatei este întemeiată, acțiunile acesteia just încadrându-le

în dispoziția art. 179 alin. (1) Cod penal – violarea de domiciliu, după indicii

calificativi - pătrunderea sau rămânerea ilegală în domiciliul sau în reședința

unei persoane fără consimțământul acesteia ori refuzul de a le părăsi la cererea

ei.”, de fapt nu a făcut o analiză a probelor din punct de vedere al

pertinenții, concludenții și utilității lor.

În acest context, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, aprecierea

probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal,

deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de urmărire

penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se

concretizează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Analiza

probelor după intima convingere trebuie să se bazeze pe prevederile

legale. Convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor

în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv.

Astfel, în opinia Colegiului penal lărgit, de către instanța de apel au

fost formulate concluzii formale, fără a fi analizat și cercetat cumulul de

probe, care în opinia acuzării confirmă comiterea de către inculpata

Murașchina Natalia a infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(1) Cod penal.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel s-a redus doar la

preluarea concluziilor expuse în sentință de către prima instanță,

apreciind că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt ce corespunde

probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând just acțiunile

inculpatei Murașchina Natalia în baza art. 179 alin.(1) Cod penal.

Obligația instanței de motivare a hotărârii judecătorești, face parte

din setul garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-a

admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul evidențiază într-

un prim aspect faptul că principala problemă adusă în discuție pe orice

6

cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite

judecății în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin

rechizitoriu. Prin urmare, atunci când unei persoane i se incriminează

săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta

trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar

dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie

infracțiune, a fost corect calificată și a fost comisă anume de inculpat.

Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriu administrat în cauză

urmează a fi apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie

să se bazeze pe prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată

a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv, însă în speță

instanța de apel a preluat poziția primei instanțe fără a face o analiză

cumulativă a probatoriului și fără a oferi răspunsuri la toate argumentele

expuse împotriva sentinței adoptate.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că

instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu

dispozițiile legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către

apelant, care în opinia lor au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea

de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia

instanței de apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, deoarece erorile comise de către această instanță, nu pot fi

reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând

atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul

cu încălcarea prevederilor procesual penale.

obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd

procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul

cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel, nominalizată și în

prezenta decizie; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în

instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa

elementelor infracțiunii imputate inculpatei, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de

7

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu,

precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D e c i d e :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Căpățînă Ion în

numele inculpatei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Murașchina

Natalia Ion și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată va fi pronunțată la 29 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

8