1ra-321/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b, CP

1ra-321/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-321/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Lunca Ion în numele inculpatului Frinea Alexandr, de către

avocatul Coadă Tudor cu inculpata Druța Ludmila și de către avocatul Jereghi

Anatolie în numele inculpaților Iliev Ion și Iliev Tatiana împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020 și a sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 16 iulie 2019, în cauza penală privindu-i

pe,

Iliev Ion xxx, născut la xxx, originar și domiciliat

în xxxx

Iliev Tatiana xxx, născută la xxxx, originară și

domiciliată în xxxxxx

Frinea Alexandr xxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat xxxx

Druța Ludmila xxx, născută la xxxx, originară și

domiciliată în xxxxx

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 19.09.2017 – 16.07.2019;

Instanța de apel: 21.10.2019 – 17.06.2020;

Instanța de recurs: 16.10.2020 – 21.06.2021.

A C O N S T A T A T :

Iliev Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit.b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită o pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 1350 unități convenționale ce constituie 67

500 lei în beneficiul Statului.

Frinea Alexandr a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost

stabilită o pedeapsa sub formă amendă în mărime de 1 300 de unități

convenționale ce constituie 65 000 de lei în beneficiul Statului.

Iliev Tatiana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost

1

stabilită o pedeapsa sub formă amendă în mărime de 900 de unități

convenționale ce constituie 45 000 de lei în beneficiul Statului.

Druța Ludmila a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost

stabilită o pedeapsa sub formă amendă ă în mărime de 900 de unități

convenționale ce constituie 45 000 de lei în beneficiul Statului.

Li s-a explicat lui Iliev Ion, Iliev Tatiana, Druța Liudmila și Frinea Alexandr

că potrivit prevederilor art. 64 alin. (31) Cod penal, sunt în drept să achite

jumătate din amenda stabilită dacă o plătesc în cel mult 72 de ore din momentul

în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea

amenzii este executată integral.

A fost respinsă cererea procurorului privind încasarea în mod solidar din

contul condamnaților a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei în

mărime de 448 de lei, ca neîntemeiată.

mai 2017, aproximativ la ora 21:00, aflându-se în curtea blocului locativ cu nr.xxx

amplasat în mun. xxxx, str. xxxxxx, acționând de comun acord și împreună cu

Iliev Tatiana, Druța Ludmila și Frinea Alexandr, încălcând grosolan ordinea

publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, desconsiderând

normele etice general acceptate, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, în

prezența mai multor persoane, fără motiv, intenționat a numit cu cuvinte

necenzurate și a aplicat violență fizică activă manifestată prin altercații și

aplicare de lovituri cu mâinile peste diferite părți ale corpului lui Calcatin C.,

cauzându-i conform concluziei raportului de expertiză medico-legală nr. xxxx

din xxxxxx, alopecie parietal pe stânga, ce se califică ca vătămare corporală

neînsemnată și lui Calcatin S., cauzându-i conform concluziei raportului de

expertiză medico-legală nr. xxxx din xxxxxx, echimoze la nivelul capului,

brațului stâng, excoriații și echimoze la nivelul toracelui, excoriații în regiunea

lombară pe stânga, membrele superioare, ce se califică ca vătămare corporală

neînsemnată.

Astfel, acțiunile lui Iliev Ion, Iliev Tatiana, Druța Liudmila și Frinea

Alexandr au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform

indicilor calificativi „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de opunerea de

rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice săvârșită de două persoane”.

- avocatul Lunca Ion în interesele inculpatului Frinea Alexandr, care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului prevăzut pentru prima instanță, prin care în privința lui Frinea

Alexandr să fie emisă o sentință de achitare în temeiul art.390 alin.(1) pct.1 și

pct.3 Cod de procedură penală.

- avocatul Jereghi Anatolie în interesele inculpaților Iliev Ion și Iliev Tatiana,

care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

2

adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui Iliev Tatiana și

Iliev Ion, din motiv că în acțiunile acestora nu sunt prezente elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

- avocatul Gheorghiță Oleg în interesele inculpatei Druța Ludmila, care a

solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpata Druța Ludmila să fie achitată.

- inculpata Druța Ludmila cu avocatul Coadă Tudor, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței în partea care se referă la Druța Ludmila și

emiterea unei decizii, prin care să fie dispusă achitarea lui Druța Ludmila, din

motiv că fapta acesteia nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal.

3.1 În motivarea cerințelor sale, avocatul Lunca Ion în interesele

inculpatului Frinea Alexandr a invocat că:

- urmărirea penală a fost defectuoasă, or martorii Baghici Vadim, Țurcan

Nina și Talmaci Tatiana au declarat că au văzut doar cum inculpatul Frinea

Alexandr îl ținea pe Calcatin S. și că inculpatul nu a manifestat un comportament

agresiv și nu a utilizat cuvinte necenzurate în adresa părților vătămate;

- interpretarea eronată a declarațiilor martorilor Baghici Vadim, Țurcan

Nina și Talmaci Tatiana a viciat soluția instanței de fond;

- ignorarea declarațiilor inculpaților Druța Ludmila, Iliev Tatiana și Iliev Ion

demonstrează că nu există fapta infracțiunii;

- apărarea a atenționat instanța de fond despre faptul că Calcatin S. a fost

inițiatorul conflictului și anume el a început a aplica violență față de Iliev Tatiana

și Druța Ludmila, dar din motiv că organul de urmărire penală nu le-a eliberat

îndreptarea de a se prezenta la Centrul de Medicină Legală în vederea

constatării leziunilor corporale și nu le-a explicat de posibilitatea cum pot să

fixeze leziunile, iar lui Calcatin S. i-a dat îndreptare, a generat situația în care

instanța de fond a condamnat o persoană nevinovată.

3.2 În motivarea cerințelor sale avocatul Jereghi Anatolie în interesele

inculpaților Iliev Ion și Iliev Tatiana a invocat următoarele aspecte:

- motivarea sentinței contravine circumstanțelor de fapt, or în cadrul

cercetării judecătorești s-a constatat că Calcatin S. a generat conflictul și i-a

aplicat o lovitură peste față lui Iliev Tatiana, fapt care a generat implicarea

soțului inculpatei Iliev Tatiana - Iliev Ion, iar pentru ca să nu degenereze

conflictul, din motivul agresivității lui Calcatin S. , a fost imobilizat pe la spate

de către Frinea Alexandr, iar în rezultat, ambii au căzut la pământ;

- acțiunile inculpaților nu au fost îndreptate spre încălcarea ordinii publice

și bunurilor moravuri, dar spre curmarea acțiunilor ilegale ale părții vătămate;

- învinuirea inculpaților Iliev Ion și Iliev Tatiana nu și-a găsit confirmare, din

motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii;

- instanța a dat apreciere unilaterală probelor, fiind puse la baza sentinței de

condamnare în exclusivitate declarațiile părților vătămate, care au scopul de a

3

eluda răspunderea pentru inițierea conflictului și aplicarea loviturii peste față

lui Iliev Tatiana;

- instanța nu a reținut că vătămările corporale ale părților vătămate au fost

constatate prin rapoartele de expertiză din 05 iunie 2017 și 28 iunie 2017, după o

perioadă îndelungată de timp de la momentul incidentului care a avut loc la 14

mai 2017, iar leziunile puteau fi cauzate și în alte împrejurări.

3.3 În motivarea cerințelor sale avocatul Gheorghiță Oleg în interesele

inculpatei Druța Ludmila a invocat următoarele aspecte:

- argumentele instanței sunt neîntemeiate și eronate;

- unicele persoane care au declarat că Druța Ludmila ar fi aplicat lovituri au

fost părțile vătămate, declarațiile cărora urmau să fie apreciate critic, deoarece

ele au fost nevoite să susțină plângerea, ori în caz contrar ar fi riscat să fie atrase

la răspundere prin prisma art. 311 Cod penal;

- toți martorii au declarat că Druța Ludmila nu a lovit în partea vătămată

Calcatin Sergiu;

- în acțiunile lui Druța Ludmila nu s-a constatat latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 287 Cod penal, or inculpata nu a aplicat și nici nu a amenințat

cu aplicarea violenței fizice față de cineva.

3.4 În motivarea cerințelor sale, inculpata Druța Ludmila cu avocatul Coadă

Tudor au invocat că martorii audiați au declarat că inculpata nu a fost implicată,

nu a lovit pe nimeni, nu a avut comportament agresiv, iar prima instanță nu a

apreciat la justa valoare probele prezentate de apărare.

au fost respinse ca neîntemeiate apelurile declarate, și menținută sentința primei

instanțe fără modificări.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la pronunțarea

sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și

just a ajuns la concluzia că inculpații Iliev Ion, Iliev Tatiana, Frinea Alexandr și

Druța Ludmila au săvârșit infracțiunea imputată lor. Aceste împrejurări au fost

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală nominalizată și

care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor. Astfel, acțiunile inculpaților Iliev Ion, Iliev Tatiana, Frinea Alexandr și Druța

Ludmila au fost corect încadrate în baza art. 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, adică

huliganismul, după semnele calificative „acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de

opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice,

săvârșită de mai multe persoane”.

Subsidiar, instanța de apel a remarcat că, nu poate admite și reține

argumentele invocate în apeluri precum că acțiunile inculpaților nu întrunesc

elementele infracțiuni prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, și anume

latura obiectivă, or acestea se combat prin declarațiile părții vătămate Calcatin

4

S. și ale martorului Baghici Vadim, care au declarat că inculpata Druța Ludmila

era agitată și se adresa cu cuvinte necenzurate în adresa părților vătămate. La

fel, aceste circumstanțe se confirmă și prin declarațiile părții vătămate Calcatin

C., care a indicat direct la Iliev Tatiana ca fiind persoana care a tras-o de păr.

Cu referire la argumentele apărării precum că partea vătămată Calcatin S. a

lovit inculpata Iliev Tatiana peste față și că inculpatul Frinea Alexandr l-ar fi

imobilizat pe Calcatin S. , instanța de apel le-a apreciat critic, or prima instanță

a stabilit corect că inculpata Iliev Tatiana nu a putut declara cu certitudine dacă

a fost lovită cu pumnul sau cu palma de către Calcatin S. , fapt care pune la

îndoială veridicitatea declarațiilor acesteia.

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate

versiunile inculpaților precum că nu au săvârșit actul de huliganism, or

nerecunoașterea vinei se apreciază de instanță drept o metodă de apărare în

vederea eschivării de la răspunderea penală.

Referitor la motivele invocate în cererile de apel precum că sentința este

nefondată, instanța de apel a menționat că o astfel de eroare nu a fost constatată,

deoarece sentința instanței de fond este una argumentată inclusiv în raport cu

susținerile verbale ale avocaților în ședința de judecată, care sunt identice cu

argumentele apelurilor declarate, totodată instanța de apel a considerat că

pronunțarea repetată asupra argumentelor apelului nu poate duce la casarea

sentinței contestate, or potrivit practicii CtEDO (Coroi vs R. Moldova, 15.03.2011),

Curtea a specificat că, ,, (…) este adevărat că decizia Curții de Apel a fost foarte

succintă și doar a menținut hotărârea primei instanțe. Totuși, având în vedere faptul că

fondul cauzei a fost examinat în mod corespunzător de către prima instanță și că

hotărârea acesteia este motivată suficient, precum și având în vedere natura motivelor

invocate de reclamant în cererea sa de recurs, Curtea nu consideră că respingerea

recursului fără o motivare detaliată constituie o violare a cerințelor articolului 6 § 1 al

CoEDO”.

Cu referire la individualizarea pedepselor stabilite inculpaților, instanța de

apel a reținut că prima instanță la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă

a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, care se atribuie la categoria celor

mai puțin grave, de motivul acestora, de prezența circumstanțelor ce atenuează

răspunderea în privința inculpaților Iliev Tatiana, Frinea Alexandr și Druța

Ludmila, de prezența unei circumstanțe agravante în privința tuturor

inculpaților, de faptul că inculpatul Iliev Ion anterior a fost tras la răspundere

penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților,

precum și de condițiile de viață ale acestora - la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, inculpații Iliev Ion și Frinea Alexandr nu sunt angajați în

câmpul muncii, iar inculpatele Iliev Tatiana și Druța Ludmila sunt angajate în

câmpul muncii, au copii minori la întreținere. Pedeapsa stabilită inculpaților este

una echitabilă, fiind în acest sens respectate prevederile legislației în vigoare.

5

- avocatul Lunca Ion în numele inculpatului Frinea Alexandr, care invocând

incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 10) și 12) Cod de procedură

penală a solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, și

pronunțarea unei noi decizii prin care Frinea Alexandr să fie achitat;

- avocatul Coadă Tudor cu inculpata Druța Ludmila, care invocând

incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8) Cod de procedură penală

au solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, și pronunțarea

unei decizii prin care Druța Ludmila să fie achitată;

- avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpaților Iliev Ion și Iliev Tatiana

care invocând incidența prevederilor art. 427 alin. (1) pct. pct. 6), 8) Cod de

procedură penală au solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel în alt complet de judecată.

5.1 În motivarea cerințelor sale avocatul Lunca Ion în numele inculpatului

Frinea Alexandr indică următoarele aspecte:

- apărarea în instanța de fond a menționat despre faptul că urmărirea penală

a fost una foarte defectuoasă iar organul de urmărire penală nu a întreprins toate

acțiunile prevăzute de lege în vederea stabilirii adevărului obiectiv;

- este incorectă modalitatea de apreciere a probelor cercetate în ședința de

judecată atât în instanța de fond cît și în ordine de apel în baza cărora Frinea

Alexandr a fost recunoscut vinovat, pe nedrept, de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal. Ignorarea și totodată interpretarea

eronată a declarațiilor martorilor Baghici Vadim, Țurcan Nina și Talmaci Tatiana

a viciat total soluția dată de către instanța de fond. Prin asemenea modalitate,

instanța de fond și instanța de apel nu a făcut altceva decât să ignore principiul

prezumției nevinovăției garantat de art.6 § 2 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului. Or, o asemenea situație nu face altceva decât să genereze o

incertitudine juridică întru demonstrarea vinovăției inculpatului, iar alte

mijloace de probă în instanța de judecată nu au fost administrate;

- este de menționat că, Frinea Alexandr nu l-a bătut pe Calcatin S. dar la

ținut imobilizat pentru a nu-i permite să-și continue acțiunile sale infracționale.

Astfel, este evident că scopul imobilizării lui Calcatin S. de către Frinea Alexandr

a fost de a proteja integritatea corporală și sănătatea lui Iliev Tatiana și Druța

Ludmila. În atare circumstanțe sunt relevante prevederile art.38 alin.(1) Cod

penal;

- instanța de apel nu a dat nici o apreciere poziției părții apărării precum că

inculpatul a acționat în stare de extremă necesitate, aceasta nu constituie nimic

altceva decât o decizie „solită de fapte probatorii” care în consecință nu face decât

să demonstreze că nu există fapta infracțiunii și prin urmare fapta de care este

învinuit Frinea Alexandr nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Totodată acest fapt evidențiază că urmărirea penală a fost una foarte

defectuoasă.

5.2 În motivarea cerințelor sale avocatul Coadă Tudor cu inculpata Druța

Ludmila invocă următoarele aspecte:

6

- instanțele de fond au menționat că ,,instanța de judecată constată că vina

inculpaților Iliev Ion, Iliev Tatiana, Frinea Alexandr și Druța Ludmila a fost dovedită pe

deplin în afara unor dubii rezonabile și acțiunile acestora se încadrează în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod Penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de opunerea de

rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, săvârșită de două persoane”.

Însă, în privința inculpatei Druța Ludmila nu a fost descris că aceasta ar fi lovit pe

cineva sau că ar fi agresat pe cineva, ordine în care instanțele de judecată au

examinat superficial cauza nu a întrat în esența declarațiilor tuturor martorilor

(care sunt persoane dezinteresate) și nu au niciun interes de a ascunde adevărul;

- instanțele de fond nu au apreciat la justa valoare probele prezentate de

inculpată, precum și nu a fost probat faptul că inculpata ar fi încălcat grosolan și

în mod cinic ordinea publica cu aplicarea violenței față de alte persoane, iar în

context toate faptele au o descriere generală fără a fi menționate careva fapte

concrete.

5.3. În motivarea cerințelor sale, avocatul Jereghi Anatolie în numele

inculpaților Iliev Ion și Iliev Tatiana, indică următoarele aspecte:

- în urma unei analize comparative a declarațiilor date de către părțile

vătămate Calcatin S. și Calcatin C., date la faza de urmărire penală și cele date în

cadrul ședinței de judecată precum și în raport cu declarațiile martorilor acuzării

și cei ai apărării audiați în cadrul cercetării judecătorești și a probelor materiale

examinate în cadrul cercetării judecătorești, se constată părtinirea și

neveridicitatea declarațiilor date de către părțile vătămate;

- instanța de judecată, a dat o apreciere critică declarațiilor martorilor oculari,

prin care a fost constatat faptul că, anume partea vătămată Calcatin S. dorind să-

și parcheze automobilul în fața blocului a inițiat un conflict cu inculpata Druța

Ludmila, pe care a accidentat-o cu bara de protecție spate a automobilului său, în

timp ce se deplasa cu spatele pentru a-și parca automobilul, iar ulterior la

observațiile făcute de către inculpata Iliev Tatiana inițial s-a adresat cu cuvinte

necenzurate, iar ulterior i-a aplicat o lovitură cu palma peste față;

- se constată că motivarea sentinței și a deciziei, contravine circumstanțelor de

fapt. Or în cadrul cercetării judecătorești s-a constat faptul că Calcatin S. generând

un conflict spontan apărut, aplicându-i o lovitură peste față cet. Iliev Tatiana fapt

urmare căruia în acest conflict s-a implicat soțul inculpatei Iliev Tatiana, inculpatul

Iliev Ion, iar pentru ca conflictul să nu degenereze într-o altercației mai mare și

anume din motivul agresivității așa zisei părți vătămate Calcatin S. , care prin

comportamentul său agresiv dorea să și arate superioritatea sa față de cei din jur,

și pentru a nu-i permite să aplice în continuare lovituri inculpatei Iliev Tatiana, a

fost imobilizat pe la spate de către Frinea Alexandr. În rezultat ambii au căzut la

pământ și doar după ce partea vătămată s-a calmat și a fost eliberată;

- concluziile instanței de apel poartă un caracter generic asupra operațiunii de

cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie

elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără

7

apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri

incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității

efectuării actului de justiție;

- decizia instanței de apel suferă de insuficiență în partea motivării soluției, or

instanța de apel era obligată să pună în discuție și să verifice atât probele

prezentate de partea acuzării, cît și cele prezentate de apărare;

- instanța de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a

adoptat hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar și

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

prezentat referință pe marginea recursurilor ordinare declarate, pledând pentru

netemeinicia acestora ca fiind vădit neîntemeiate.

motivelor invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi

respinse, cu menținerea deciziei instanței de apel, din următoarele raționamente.

În conformitate cu art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală stipulează că judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Colegiul penal lărgit reține că, soluția respectivă se adoptă în cazul în care se

constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv

sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal

atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței

de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) 9) 10) 12) Cod de procedură penală, care stabilesc,

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: pct. 6) instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, pct. 8) nu au fost întrunite

8

elementele infracțiunii pct. 9) inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu

este prevăzută de legea penală pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale; pct. 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Analizând conținutul cererilor de recurs declarate, prin prisma temeiurilor de

drept invocate, Colegiul penal observă că alegațiile recurenților se axează pe

chestiunea aprecierii probatoriului și pe faptul că în speța de referință nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, temeiuri ce sunt incidente prevederilor art. 427

alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, ordine în care instanța de recurs se

va expune pe marginea recursurilor declarate prin prisma temeiurilor de recurs

nominalizate.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

aceste erori de drept nominalizate de către recurenți, nu și-au găsit confirmare la

examinarea recursului, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că regula

generală desprinsă din dispozițiile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală,

prevede, că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma

respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.

Mai mult, în lumina statuărilor relevante a CtEDO, în asemenea situație, nu se

mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanța de apel, deoarece în cazul în

care instanța de apel și-a motivat decizia, arătând în mod concret la împrejurările

care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze

eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO

Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că, temeiul de drept prescris

în această normă, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci

când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, însă din conținutul recursului, se

constată lipsa argumentării în acest sens.

Astfel, instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal,

se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

În conformitate cu materialele cauzei se atestă că, prima instanță i-a

condamnat pe Iliev Ion, Iliev Tatiana, Druța Liudmila și Frinea Alexandr în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi „huliganismul, adică

9

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor și de opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele

huliganice săvârșită de două persoane”, soluție menținută de către instanța de apel,

care a constatat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării

lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii

imputate.

Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele

invocate de către recurenți, conchide că instanța de apel la judecarea apelurilor a

respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală și corect a concluzionat că

în acțiunile inculpaților sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în

acest sens, așa cum este indicat în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii, soluție pe care

instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară,

deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt

și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante.

În aceiași ordine de idei, cu referire la argumentele recurenților privind

insuficiența motivării hotărârilor instanțelor de fond, Colegiul lărgit menționează

că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor

dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor

amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de

vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări

a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o

situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării recercetării judecătorești,

a expus situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și a

concluzionat corect ca aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, potrivit căreia Iliev Ion, Iliev Tatiana, Druța Liudmila și

Frinea Alexandr au fost recunoscuți vinovați și condamnați.

În aceste condiții, instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute

argumentele apărării cu privire la necesitatea achitării inculpaților, deoarece la

judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art. art.

414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția pronunțată.

Generalizând considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că,

instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei

chestiuni esențiale particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

10

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D e c i d e :

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul

Lunca Ion în numele inculpatului Frinea Alexandr, de către avocatul Coadă Tudor

cu inculpata Druța Ludmila și de către avocatul Jereghi Anatolie în numele

inculpaților Iliev Ion și Iliev Tatiana, cu menținerea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 17 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Iliev Ion

xxx, Iliev Tatiana xxxx, Frinea Alexandr xxxx și Druța Ludmila xxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

11