1ra-1010/2021 — art.art.287 al.3, 349 al.1/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din 02 septembrie 2020, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați : - Chetrari Grigori: în baza art.349 alin.(11) Cod penal, la 1 an și 8 luni închisoare; în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani și 8 luni închisoare. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; - Chetrari Serghei: în baza art.349 alin.(11) Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare; în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la 3 ani și 6 luni închisoare. Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 3 ani și 8 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis; S-a dispus încasarea, în mod solidar, de la Chetrari Grigori și Chetrari Serghei, în beneficiul statului suma de 1 600,85 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. 1

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, la data de 11.07.2020, în jurul orei 21:00, Chetrari Grigori și Chetrari Serghei fiind în stare de ebrietate produsă de alcool și aflându-se la locul de trai, în ograda gospodăriei din xxx, având scopul sistării activității de serviciu a membrilor grupei operative a Inspectoratului de poliție Sîngerei, în componența, ofițerului Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere Banani Marcel, ofițerului superior de sector al Sectorului de poliție nr. 5, Ivanov Vadim și ofițerului de investigații al Biroului zonal poliție criminală al Sectorului de poliție nr.2 Labă Ghenadie, care fiind cu automobilul de serviciu de modelul "Dacia Logan" cu numărul de înmatriculare MAI 2141, îmbrăcați în uniforme, în exercitarea atribuțiilor de serviciu s-au prezentat la fața locului, pentru a investiga sesizarea înregistrată cu nr.3230 din 11.07.2020, ora 20:10, privind maltratarea lui Chetrari Grigori de către persoane lui cunoscute și cu permisiunea lui au intrat în ogradă, i-au înjurat și intimidat pe acești angajați ai poliției, i-au amenințat cu răfuială fizică, după care i- au îmbrâncit, iar Chetrari Grigori i-a aplicat lui Ivanov Vadim și o lovitură cu palma în față, condiționând părăsirea gospodăriei sale. În rezultatul acestor acțiuni violente admise de către Chetrari Serghei și Chetrari Grigori, angajaților de poliție Banaru Marcel, Ivanov Vadim și Labă Ghenadie le-au fost cauzate dureri și suferințe fizice, precum și a fost sistată activitatea lor, aceștia fiind nevoiți să se retragă și să solicite ajutor din partea inspectoratului. Tot ei, la 11.07.2020, în jurul orei 22:00, după ce membrii grupei operative ai Inspectoratului de poliție Sîngerei, Banaru Marcel, Ivanov Vadim și Labă Ghenadie, s-au retras și se aflau în strada din preajma gospodăriei sale, din satul xxx, raionul xxx, care se atribuie la loc public, văzând că în susținerea ultimilor au venit mai multe persoane, demonstrativ și prin neobrăzare, fără nici un motiv, utilizând diferite obiecte dure, inclusiv și pietre, ca obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, le-au aruncat în ei, prin urmare angajatul de poliție Ivanov Vadim a fost lovit cu pietre aruncate de către Chetrari Grigori în regiunea ambelor picioare, angajatul de poliție Banaru Marcel a fost lovit cu o piatră aruncată de către Chetrari Serghei în spate, iar Galben Octavian a fost lovit cu o piatră aruncată de către Chetrari Grigori, în cap. Apoi, Chetrari Serghei, utilizând o bâtă din lemn, ca obiect pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, s-a apropiat de angajatul de poliție Banaru Marcel și a aplicat cu aceasta mai multe lovituri în direcția lui, de la care ultimul s-a ferit, iar o lovitură care a fost îndreptată în regiunea capului, pentru a o respinge, s-a apărat cu mâna stângă, în rezultat fiind lovit în regiunea antebrațului stâng. În rezultatul acțiunilor criminale ale lui Chetrari Serghei și Chetrari Grigori, a fost încălcată ordinea publică, iar părții vătămate Banaru Marcel i-au fost cauzate dureri, suferințe fizice, precum și vătămări corporale neînsemnate sub formă de excoriație în regiunea lombară și echimoză la brațul stâng, părții vătămate Ivanov Vadim i-au fost cauzate dureri, suferințe fizice, precum și vătămări corporale ușoare sub formă de comoție cerebrală, contuzie coapsa stângă, echimoză articulația talocrurală dreapta și părții vătămate Galben Octavian i-au fost cauzate dureri, suferințe fizice și psihice, precum leziuni corporale ușoare, sub formă plagă 2 contuză regiunea parietală dreapta. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima instanța a reținut în drept, că faptele inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.349 alin.(11) Cod penal, potrivit indicilor: „aplicare a violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității ei de serviciu” și art.287 alin.(3) Cod penal, huliganism agravat, potrivit indicilor: „adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății”.

Avocatul Mironov Vitalii în numele inculpaților a contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în privința inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei să fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate. În motivarea cerințelor sale apărarea a invocat că, prima instanță la aplicarea pedepsei penale în privința inculpaților nu a ținut cont de rigorile privind individualizarea pedepsei penale. A remarcat, că prima instanță a încercat să motiveze asprimea pedepsei penale aplicate din perspectiva șanselor minime ale inculpaților de a se reintegra în societate prin prisma gravității faptelor imputate, că ei nu sunt angajați în câmpul muncii, că anterior au fost supuși răspunderii penale pentru infracțiuni similare, ceea ce permite de a presupune continuitatea activității criminale. Însă, a conchis că motivele enumerate nu justifică în sine așa-zisele șanse minime pe care instanța de judecată le-a reținut în motivarea soluției privind aplicarea în privința inculpaților a pedepsei sub formă de închisoare. A mai evidențiat că, prima instanță a stabilit ca circumstanțe agravante în cazul dat: - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară; - săvârșirea infracțiunii asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligațiilor de serviciu; - săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate. Dar nu a ținut cont de faptul, în viziunea apărării, că nu poate fi recunoscută drept circumstanță agravantă săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză, dacă antecedentele penale au fost stinse sau anulate. De asemenea a indicat, că în cazurile în care circumstanța ce agravează răspunderea penală este indicată în dispozițiile articolului Părții speciale a Codului penal, ca semn al componenței infracțiunii, în conținutul variantei-tip sau în conținutul variantelor agravate, ea nu poate fi luată în considerare la stabilirea pedepsei pentru această infracțiune. A mai notat apărarea, că prima instanță nu a acordat suficientă relevanță nici faptului, că inculpații Chetrari Grigori și Chetrari Serghei au la întreținere copii minori.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 noiembrie 3 2020, a fost respins apelul apărării, cu menținerea sentinței. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prin prisma probatoriului administrat prima instanță a stabilit ca fiind dovedită pe deplin vinovăția lui Chetrari Grigori și Chetrari Serghei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.349 alin.(11), 287 alin.(3) Cod penal. Instanța de apel a constatat, că sentința primei instanțe nu a fost contestată în latura stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei și nici în latura încadrării juridice a acțiunilor inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei, apelantul exprimându- și dezacord cu pedeapsa stabilită sub aspectul asprimii acesteia, pledând pentru o pedeapsă non privativă de libertate. 4.2. Cu referire la dezacordul apelantului privind reținerea de către prima instanță în sarcina inculpaților a trei agravante: - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară; - săvârșirea infracțiunii asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligațiilor de serviciu; - săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, instanța de apel îl consideră parțial fondat. Instanța de apel a stabilit că, într-adevăr prima instanță eronat a reținut în sarcina inculpaților 2 agravante, și anume: - a săvârșirii infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, or, fapta comisă de inculpați a avut loc la 27.06.2017, pedeapsa fiind executată și antecedentele penale stinse, respectiv nefiind posibil de a o reține ca agravantă, fapt ce însă este necesar de a o menționa la rubrica "personalitatea inculpaților" cu titlu de fapt ce-i caracterizează; - privitor la cea de a doua agravantă săvârșirea infracțiunii asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligațiilor de serviciu, agravanta în cauză este indicată în dispozițiile articolului Părții speciale a Codului penal, ca semn al componenței infracțiunii, în conținutul variantei-tip și deci nu poate fi catalogată ca agravantă și luată în considerare la stabilirea pedepsei pentru această infracțiune. Cât privește dezacordul apărării cu reținerea în sarcina inculpaților a celei de a treia agravantă-săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate, instanța de apel îl consideră nefondat, or, potrivit proceselor-verbale de testare alcoolscopică a lui Chetrari Grigori și Chetrari Serghei din 12.07.2020 și tichetele alcotestului de modelul „Drager 8510 RO", cu seria și nr. ARBB 0423 și ARCN 0562: -nr.4400 din 12.07.20 ora 08:41, în aerul expirat de Chetrari Grigori, concentrația vaporilor de alcool era de 0,33 mg/l și respectiv se confirmă că acesta la acel moment, potrivit art.13412 alin.(3) Cod penal, era în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat (f.d.148-149); - nr.3873 din 12.07.20 ora 00:30, iar în aerul expirat de Chetrari Serghei, concentrația vaporilor de alcool era de 0,93 mg/l și respectiv se confirmă că acesta la acel moment, potrivit art.13412 alin.(3) Cod penal, era în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, fiind evident faptul, că comiterea infracțiunilor în cauză, cu aplicarea violenței fizice, au fost în mare măsură condiționate de starea de ebrietate avansată a inculpaților. Instanța de apel a explicat, cu toate că urmează a fi eliminate din sarcina inculpaților două agravante reținute de prima instanță, una din ele fiind atribuită materialului caracterizant al inculpaților, totuși consideră, că dezacordul 4 apelantului cu soluția primei instanțe în latura pedepsei aplicate este unul nefondat, și în argumentarea acestei concluzii va expune următoarele considerațiuni. Analizând circumstanțele și împrejurările speței prin prisma materialelor anexate la dosar ce vizează faptele infracționale comise de Chetrari Grigori și Chetrari Serghei, personalitatea acestora și urmările prejudiciabile ale acțiunilor lor, instanța de apel a concluzionat că prima instanță justificat a aplicat acestora pedepse sub formă de închisoare, iar cuantumul pedepselor pentru faptele comise a fost stabilit cu respectarea principiilor individualizării pedepsei penale și a prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Reiterând prevederile art.75 Cod penal, instanța de apel consideră, că pedeapsa aplicată inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei, sub formă de închisoare, în cuantumul stabilit de către prima instanță, este în coraport cu gravitatea faptelor comise - o infracțiune mai puțin gravă și o infracțiune gravă, ambele comise cu intenție; natura și gravitatea consecințelor infracțiunii - ca urmare a acțiunilor infracționale comise de Chetrari Grigori și Chetrari Serghei au avut de suferit 3 părți vătămate, toți angajați ai poliției în exercițiul funcțiunii: părții vătămate Banaru Marcel i-au fost cauzate dureri, suferințe fizice, precum și vătămări corporale neînsemnate sub formă de excoriație regiunea lombară și echimoză brațul stâng, părții vătămate Ivanov Vadim i-au fost cauzate dureri, suferințe fizice, precum și vătămări corporale ușoare sub formă de comoție cerebrală, contuzie coapsa stângă, echimoză articulația talocrurală dreapta și părții vătămate Galben Octavian i-au fost cauzate dureri, suferințe fizice și psihice, precum leziuni corporale ușoare, sub formă plagă contuză regiunea parietală dreapta; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit - încălcarea ordinii publice și sistarea activității angajaților poliției, aceștia fiind nevoiți să se retragă și să solicite ajutor din partea inspectoratului; personalitatea inculpaților - anterior au mai avut conflicte cu legea, fiind condamnați prin sentința Judecătoriei Bălți la 27.06.2017 în baza art.349 alin.(11) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 160 ore de muncă neremunerată în folosul comunității; atitudinea inculpaților față de fapta comisă și procesul desfășurat - au recunoscut vina și au solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, fapt ce a găsit reflectare asupra termenului de examinare a cauzei, circumstanțe atenuante - n-au fost stabilite; circumstanțe agravante - săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate. Instanța de apel a notat, că rezultând din prevederile art.75 alin.(2) Cod penal, sancțiunea închisorii este o formă excepțională de pedeapsă, care se aplică doar în cazul în care gravitatea infracțiunii și personalitatea inculpatului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoarea. În acest sens instanța de apel a reținut, că în cauza lui Chetrari Grigori și Chetrari Serghei stabilirea categoriei excepționale de pedeapsă este condiționată atât de personalitatea inculpaților, care nu sunt la prima abatere de la legea penală, precum și gravitatea faptelor imputate, care fac parte din categoria celor mai puțin grave și grave, comise cu aplicarea violenței fizice, comise în timp relativ scurt după săvârșirea unei infracțiuni similare, adică la o perioadă de timp de 3 ani. Inoportunitatea aplicării unei pedepse de altă categorie, instanța de apel a desprins-o din însuși categoria și caracterul faptelor comise de Chetrari Grigori și 5 Chetrari Serghei, precum și din faptul, că aceștia anterior au fost condamnați pentru o infracțiune similară la o pedeapsă non privativă de libertate, însă careva concluzii n-au tras, or, în scurt timp au comis o infracțiune similară și încă una deja cu un grad prejudiciabil sporit, ambele cu aplicarea violenței, astfel sfidând cu desăvârșire nu numai normele morale, dar și legea penală. În atare împrejurări, solicitările apelantului referitor la aplicarea unei pedepse non privative de libertate, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, or, o pedeapsă mai blândă la caz, nu va asigura atingerea scopului pedepsei penale și nu va restabili echitatea socială perturbată de Chetrari Grigori și Chetrari Serghei. În același context, instanța de apel a indicat, că analizând limitele maxime și minime ale sancțiunilor articolelor nominalizate constată, că prima instanță a reținut în sarcina inculpaților trei agravante, dar de acest fapt instanța practic n-a ținut cont la individualizarea pedepselor, or, dacă ținea cont de cele trei agravante și lipsa celor atenuante, pedepsele urmau să se axeze spre limitele maxim admisibile la caz, pe când instanța, aplicând prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, a aplicat pedepse axate spre limitele de mijloc prevăzute la articolele corespunzătoare, rezultând din procedura simplificată de examinare a cauzei, precum și de faptul prezenței copiilor minori în familia inculpatului Chetrari Grigori. Deci, prin prisma celor stipulate de legislator în cuprinsul normei precitate, instanța de apel a conchis, că la caz, atingerea scopurilor menționate: de restabilire a echității, de corectare a inculpaților, de prevenire a comiterii altor infracțiuni, va fi posibilă doar prin aplicarea față de Chetrari Grigori și Chetrari Serghei a pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea ei reală. Pedeapsa astfel cum a fost individualizată de către prima instanță răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 CP, cuantumul acesteia este dozată corespunzător, iar față de natura și gravitatea faptei comise, a circumstanțelor reale de săvârșire a acesteia, pedeapsa aplicată inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei, este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii.

Avocatul Ciuru Igor în numele inculpaților, în temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar hotărârile și solicită casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.art.349 alin.(11), 287 alin.(3) Cod penal, să le fie stabilită o pedeapsă cu aplicarea art.90 Cod penal. În motivarea cerințelor sale apărarea invocă că, instanța de apel deși a reținut că urmează a fi eliminate din sarcina inculpaților două agravante reținute de prima instanță, una din ele fiind atribuită materialului caracterizant al inculpaților, totuși consideră, că dezacordul apelantului cu soluția primei instanțe în latura pedepsei aplicate este unul nefondat, aceasta a lăsat fără modificări soluția pronunțată de către instanța de fond. Or, apărarea consideră că la agravarea pedepsei inculpaților stabilită de către prima instanță au stat anume aceste "circumstanțe agravante". 6 Astfel, apărarea evidențiază că atât prima instanță cât și cea de apel nu au acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, și nu au ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum și de condițiile de viață ale familiei fiecărui vinovat. De asemenea, opinează că nici prima instanță și nici cea de apel nu au luat în considerare faptul că inculpații au la întreținere copii minori, iar executarea reală a pedepsei cu închisoare va duce la despărțirea părinților de copii, la îngrădirea participării acestora la întreținerea și educarea copiilor. Apărarea relevă că, ambele instanțe de judecată nu și-au motivat concluzia de ce nu este posibilă corectarea inculpaților și fără executarea reală a pedepsei cu închisoarea și a neglijat faptul că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Menționează că, inculpații Chetrari Grigori și Chetrari Serghei au recunoscut pe deplin vinovăția în comiterea faptelor incriminate, iar aceasta constituie o circumstanță atenuantă. În final, conchide că în privința inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei sunt aplicabile prevederile art.90 Cod penal, iar scopul pedepsei va putea fi atins prin suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite lui Chetrari Grigori și Chetrari Serghei, pe un termen de probațiune.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale, deoarece instanța de apel just la stabilirea pedepsei inculpatului a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 61, 76-78 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Din textul recursului declarat de către partea apărării, Colegiul penal constată că recurentul deși invocă temeiul pentru declararea recursului prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, în conținutul recursului nu expune nici o argumentare în susținerea respectivului temei, criticând hotărârile instanțelor de fond doar sub aspectul asprimii pedepsei aplicate inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei. Prin urmare, Colegiul penal apreciază că invocarea incidenței la caz a prevederilor art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, este declarativă și neîntemeiată. Astfel, reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs apreciază ca fiind prea aspră pedeapsa aplicată de instanțele de fond, invocând dezacordul cu modul de executare a pedepsei penale aplicate inculpaților, motive care se subscriu temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.10) Cod 7 de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de casare prevăzut la art.427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpaților, întrucât celălalt temei de casare indicat în recurs nu a fost motivat de către titularul cererii de recurs, iar în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al recurentului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l- ar justifica. În susținerea acestei concluzii, examinând motivul invocat în recursul ordinar, Colegiul penal constată că prin aceasta se expune o opinie critică asupra modalității de individualizare a pedepsei, precum și cele ce țin de executarea acesteia. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că motivul și temeiul de recurs invocat de către partea apărării, nu și-a găsit confirmarea, în speță nefiind constată eroarea de drept invocată. Tot aici, Colegiul penal menționează, că argumentele din recurs preponderent sunt aceleași care au fost invocate și în cererea de apel, în privința cărora instanța de apel s-a pronunțat în mod argumentat și detaliat și reiterarea cărora nu o consideră necesară. Din materialele cauzei rezultă că, instanțele legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, de faptul că inculpații au recunoscut integral vina, solicitând judecarea cauzei în procedură simplificată, cât și de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal și art.3641 Cod de procedură penală, conform cărora, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. În continuare, Colegiul penal explică că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Deci, pedeapsa stabilită inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei a 8 fost motivată, individualizată și aplicată în corespundere cu prevederile legale, fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, cât și a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității sociale, corectării inculpaților, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora, cât și din partea altor persoane. Colegiul penal reține că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Practica judiciară demonstrează că pedeapsa prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, iar o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni cât și de prevenirea săvârșirii infracțiunilor, de aceea Colegiul penal consideră că anume o pedeapsă privativă de libertate este echitabilă în raport cu acțiunile și comportamentul inculpaților. Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea părții apărării privind aplicarea unei pedepse mai blânde în privința inculpaților Chetrari Grigori și Chetrari Serghei, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, este neîntemeiată, doar faptul că inculpații nu sunt de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca temei pentru aplicarea în privința acestora a unei pedepse mai blânde. Mai mult, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art.417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței instanței de fond, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit. Colegiul penal constată că, pedeapsa individualizată de instanțele de fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora, cât și a altor persoane. Suplimentar, analizând textul deciziei atacate ( f.d.74-79 Vol. II) în coraport cu motivele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de 9 recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal opinează că argumentele punctate în cererea de recurs privind greșita individualizare a executării pedepsei nu sunt incidente cauzei deferite judecății, instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, pedeapsa aplicată inculpaților fiind individualizată corect, echitabilă și în concordanță cu scopul pedepsei penale, fapt ce determină incontestabil concluzia de inadmisibilitate a recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ciuru Igor în numele inculpaților, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 noiembrie 2020, în cauza penală în privința inculpaților Chetrari Grigori xxx și Chetrari Serghei xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 29 iulie 2021. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Toma Nadejda 10