1ra-710/2021 — Art. 362 prim alin. 2 lit. b, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 05 iulie 2018, Sofroni Aliona a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în beneficiul statului în mărime de 640 (șase sute patruzeci) unități convenționale, ceea ce constituie suma de 32 000,00 (treizeci și două mii) lei, cu privarea de dreptul de a organiza migrațiuni pe un termen de 1 (unu) an. 1 Prin aceeași sentință, persoana juridică SC „POLITUR ST” SRL a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea art. 3641 Cod de procedură penală, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în beneficiul statului în mărime de 2 250 (două mii două sute cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie suma de 112 500,00 (una sută douăsprezece mii cinci sute) lei, cu privarea de dreptul de a organiza migrațiuni pe termen de 1 (unu) an. A fost respinsă solicitarea privind încasarea în mod solidar de la Aliona Sofroni și persoana juridică SC „POLITUR ST” SRL în contul statului a venitului în sumă de 84 000 (optzeci și patru mii) dolari SUA, ca neîntemeiată. A fost respinsă solicitarea privind încasarea, în mod solidar, de la Aliona Sofroni și persoana juridică SC „POLITUR ST” SRL, în contul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 1 897,30 (una mie opt sute nouăzeci și șapte lei și 30 bani) lei, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, în fapt, prima instanță a constatat că, Sofroni Aliona, începând cu anul 2015 până în prezent, aflându-se în mun. Chișinău, folosind în activitatea infracțională SC „POLITUR ST” SRL, în cadrul căreia deținea funcția de administrator, având intenția comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe teritoriul diferitor țări a persoanelor ce nu sânt cetățeni sau rezidenți a acestor state, urmărind realizarea acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate infracțională, a organizat migrația ilegală în statul Israel a mai multor cetățeni ai Republicii Moldova. Astfel, în perioada vizată, Sofroni Aliona, prin participație cu SC „POLITUR ST” SRL, urmărind scopul obținerii profitului, încasând aproximativ câte 7 000 dolari SUA de la fiecare persoană, a întreprins acțiuni în vederea organizării intrării și șederii ilegale în statul Israel a cetățenilor Republicii Moldova menționați supra, care nu sânt nici cetățeni, nici rezidenți ai acestui stat. Întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada anului 2015 până în prezent, Sofroni Aliona, s-a întâlnit cu potențialii emigranți, cărora le-au fost explicate condițiile contractuale și de muncă în statul Israel, documentele necesare pentru deschiderea vizei de intrare și ședere în statul Israel și remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7 000 dolari SUA pentru persoană, care urma a fi achitată acestora. În continuare, Sofroni Aliona, conform înțelegerii cu SC „POLITUR ST” SRL, urmărind scopul infracțional, a primit de la mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, un set de documente, totodată, asumându-și angajamentul de a perfecta actele obligatorii pentru deschiderea vizei de muncă în statul Israel. În așa mod, de către Sofroni Aliona, a fost organizată falsificarea certificatelor care atestă absolvirea cursurilor specializate de îngrijire a bătrânilor, comisiile medicale care atestă starea sănătății a emigranților. Ulterior, Sofroni Aliona, conform înțelegerii cu SC „POLITUR ST” SRL, a perfectat pe numele emigranților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute, 2 necesare pentru depunerea lor în acest scop la Consulatul Israelului din or. Kiev, R. Ucraina, precum și au instructat emigranții cu privire la circumstanțele care urmau să le comunice în cadrul întrevederii ce urma să aibă loc la Consulat, cu prezentarea informației despre scopul plecării sale peste hotare. Continuându-și acțiunile sale criminale, Sofroni Aliona, conform înțelegerii cu SC „POLITUR ST” SRL, aflând-se în mun. Chișinău, Republica Moldova, a transmis emigranților documentele necesare pentru depunerea lor la Consulatul Statului Israel din or. Kiev, Republica Ucraina, iar pentru organizarea ilegală a acestor acțiuni, a primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7 000 dolari, pentru persoană. Ulterior, Sofroni Aliona, prin participație cu SC „POLITUR ST” SRL, a organizat transportarea emigranților la Consulatul statului Israel din or. Kiev, Ucraina, unde de către ultimii, au fost depuse seturile de acte falsificate, în baza cărora au fost perfectate vize de intrare și ședere, în temeiul cărora, emigranții în mod ilegal au intrat pe teritoriul statului Israel. Persoana juridică SC „POLITUR ST” SRL, începând cu anul 2015 până în prezent, desfășurând activitatea în mun. Chișinău, str. Tighina, 65, of. 511, prin participație cu administratorul întreprinderii, Sofroni Aliona, având intenția comiterii infracțiunii de organizare a migrației ilegale pe teritoriul diferitor țări a persoanelor ce nu sunt cetățeni sau rezidenți a acestor state, urmărind realizarea acestei intenții infracționale și scopul obținerii unui profit din această activitate infracțională, a organizat migrația ilegală în statul Israel a mai multor cetățeni ai Republicii Moldova. Astfel, în perioada vizată, Societatea Comercială SC „POLITUR ST” SRL prin participație cu Sofroni Aliona, urmărind scopul obținerii profitului, încasând aproximativ câte 7 000 dolari SUA de la fiecare persoană, a întreprins acțiuni în vederea organizării intrării și șederii ilegale în statul Israel a cetățenilor Republicii Moldova menționați supra, care nu sunt nici cetățeni, nici rezidenți al acestui stat, întru realizarea intențiilor infracționale, în perioada anului 2015 până în prezent, Sofroni Aliona s-a întâlnit cu potențialii emigranți, cărora le-au fost explicate condițiile contractuale și de muncă în statul Israel, documentele necesare pentru deschiderea vizei de intrare și ședere în statul Israel și remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7 000 dolari SUA pentru persoană, care urma a fi achitată acestora. În continuare, Societatea Comercială SC „POLITUR ST” SRL, prin participație cu Sofroni Aliona, urmărind scopul infracțional, a primit de la mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, un set de documente, totodată, asumându-și angajamentul de a perfecta actele obligatorii pentru deschiderea vizei de muncă în statul Israel. În așa mod, de către SC „POLITUR ST” SRL, a fost organizată falsificarea certificatelor care atestă absolvirea cursurilor specializate de îngrijire a bătrânilor, comisiile medicale care atestă starea sănătății a emigranților. 3 Ulterior, Societatea Comercială SC „POLITUR ST” SRL prin participație cu Sofroni Aliona, a organizat perfectarea pe numele emigranților câte un pachet de documente falsificate în circumstanțe necunoscute, necesare pentru depunerea lor în acest scop la Consulatul Israelului din or. Kiev, R. Ucraina, precum și au instructat emigranții cu privire la circumstanțele care urmau să le comunice în cadrul întrevederii ce urma să aibă loc la Consulat, cu prezentarea informației despre scopul plecării sale peste hotare. Continuându-și acțiunile sale criminale, Sofroni Aliona, conform înțelegerii cu SC „POLITUR ST” SRL, aflând-se în mun. Chișinău, Republica Moldova, a transmis emigranților documentele necesare pentru depunerea lor la Consulatul Statului Israel din or. Kiev, Republica Ucraina, iar pentru organizarea ilegală a acestor acțiuni, a primit de la ultimii, remunerația ilicită în sumă de aproximativ 7 000 dolari, pentru persoană. Ulterior, Societatea Comercială SC „POLITUR ST” SRL prin participație cu Sofroni Aliona, a organizat transportarea emigranților la Consulatul statului Israel din or. Kiev Ucraina, unde de către ultimii, au fost depuse seturile de acte falsificate, în baza cărora au fost perfectate vize de intrare și ședere, în temeiul cărora, emigranții în mod ilegal au intrat pe teritoriul statului Israel. Acțiunile inculpatei Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL au fost încadrate în baza art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii, direct, a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean și nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane, de două persoane.

Procurorul a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia cu dispunerea confiscării mijloacelor bănești obținute în urma activității criminale în sumă totală de 84 000 dolari SUA. În argumentarea apelului a invocat că, dacă la baza documentelor ce au permis plecarea persoanelor peste hotare, în speță, având calitatea procesuală de martori, nu erau puse documente falsificate, nu erau achitate serviciile și încasate sumele de bani cuprinse între 7000 euro și 10000 euro pentru fiecare persoană, printr-un simplu calcul matematic rezultă că minimum 12 persoane (martorii audiați) au migrat ilegal, în baza actelor false primite de la persoanele vinovate, care au obținut un venit minim de 84 000 euro, ce urmează a fi încasați în contul statului, în conformitate cu prevederile lit. b) alin. (2) art. 106 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2019, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în partea ce se referă la confiscare, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: 4 S-a încasat în mod solidar de la Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL suma de 84 000 dolari SUA cu titlu de confiscare a mijloacelor bănești obținute în rezultatul activității criminale. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că la pronunțarea sentinței, prima instanță, corect, a stabilit circumstanțele de fapt (fapta comisă) și just a concluzionat că inculpatele au săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu − din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a considerat că prima instanță neîntemeiat a dispus respingerea solicitării acuzatorului de stat, cu privire la dispunerea confiscării mijloacelor bănești obținute în urma activității criminale în sumă totală de 84 000 dolari SUA. În acest context, instanța de apel a remarcat că confiscarea specială este o măsură de siguranță de drept penal cu caracter patrimonial care constă în trecerea în patrimoniul statului a unor bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea acesteia, ori sunt deținute contrar legii. Ea se face în scopul excluderii pericolului de a fi săvârșite noi fapte penale. Pentru a aplica confiscarea specială, este necesar a constata că: a) făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală indiferent dacă el a fost pedepsit penal sau absolvit de răspunderea penală în condițiile legii (în cazul minorilor, persoanelor incapabile etc); b) făptuitorul a utilizat obiecte, lucruri pentru săvârșirea infracțiunii (unelte, mecanisme, mașini, nave acvatice, arme etc.) care aparțin lui sau complicilor la infracțiune; c) făptuitorul a dobândit produse, bunuri prin fapta penală săvârșită, realizând latura obiectivă a infracțiunii. La caz, instanța de apel a reținut că sânt întrunite toate condițiile pentru dispunerea confiscării sumei bănești în mărime de 84 000 dolari SUA, or, confiscarea este o măsură de siguranță, aplicarea căreia constituie o împuternicire exclusivă a instanței de judecată. Respectiv, doar instanța de judecată poate dispune această măsură. Sancțiunea respectivă poate fi dispusă indiferent de faptul dacă în rechizitoriu este stipulată o asemenea solicitare. Confiscarea constituie o măsură de siguranță și, asemenea pedepsei, nu face parte din „limitele învinuirii”, care trebuie stipulate în rechizitoriu, deoarece se referă la regimul sancționator și nu la caracteristicile faptei comise. Totodată, instanța de apel a reținut că suma este una exactă. Cele 12 persoane audiate în calitate de martori au achitat sume de bani care variau de la 7 000 - 10 000 dolari SUA. Prin urmare, suma de 7 000 dolari SUA (sau suma „aproximativ 7 000 dolari SUA” expresie utilizată de către prima instanță) este suma probată în afara oricărui dubiu. Martorii respectivi au achitat sume mai mari (10 000 dolari SUA, 10 400 dolari SUA, 10 500 dolari 5 SUA), dar cu certitudine este stabilită suma de 7 000 dolari SUA. Astfel, suma care urmează a fi încasată este una certă. Mai mult, sumele respective nu au fost contestate de inculpați. Referitor la argumentul părții apărării precum că din aceste sume au fost achitate impozite și suportate cheltuieli, instanța de apel a reținut că aceste sume (câte 7 000 dolari SUA) au fost încasate în rezultatul comiterii unei infracțiuni. Respectiv, sumele încasate în rezultatul comiterii unor acțiuni ilegale (la caz, a infracțiunii) nu pot fi obiectul unor deduceri de impozite și cheltuieli. Doar din sumele obținute pe cale legală pot fi deduse impozitele achitate și cheltuielile. Prin urmare, contabilizarea acestor sume nu le face a fi unele legale.

Împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2019 a declarat recurs ordinar avocatul Staruș Denis în numele inculpatei Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL, prin care a solicitat casarea deciziei, cu menținerea sentinței în partea în care a fost respinsă cerința de confiscare specială în mod solidar a sumei de 84 000 dolari SUA din contul inculpatelor. În motivarea recursului, a indicat următoarele argumente: - solicitarea procurorului de a fi încasată suma de 84 000 dolari SUA a fost înaintată verbal, fără a indica motive și circumstanțe în cadrul pledoariilor în faza finală a examinării cauzei penale în prima instanță. Astfel, prima instanță corect a indicat că solicitarea de încasare a sumei de 84 000 dolari SUA, urma a fi indicată în rechizitoriu, urma a fi motivată și argumentată și pusă la dispoziția inculpatelor și apărării, pentru a oferi posibiliatea de a face cunoștință cu aceste circumstanțe; - acuzarea a solicitat în cadrul pledoariilor în prima instanță „încasarea” sumei de 84 000 dolari SUA, însă deja în cererea de apel solicită „confiscarea” , ceea ce se deosebește esențial, deoarece pentru a solicita încasarea sumei indicate, urma a fi depusă acțiune civilă; - instanța de apel a dispus încasarea sumei de 84 000 dolari SUA, ceea ce nu este prevăzut în art. 106 Cod penal, or, legislația penală indică cu certitudine că sumele sau bunurile obținute din activitatea infracțională „se confiscă”, dar nu se încasează; - sânt neîntemeiate alegațiile procurorului, și concluziile instanței de apel care a menționat că Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL au recunoscut faptele imputate în baza ordonanței de punere sub învinuire și astfel, au recunoscut că au primit de la fiecare emigrant câte 7 000 dolari SUA, ori din însăși ordonanța de învinuire și rechizitoriu, dar și din cererea de apel se deduce faptul că emigranții achitau aproximativ câte 7 000 dolari SUA, suma nefiind exprimată concret și cert. La fel, invocarea faptului că suma de 84 000 dolari SUA este una fixă și certă contravine materialelor dosarului, deoarece începând cu rechizitoriul și alte acte cercetate, se distinge că suma indicată este una „aproximativă”, această sintagmă se regăsește în toate actele de procedură cu excepția deciziei instanței de apel. 6

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 februarie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Staruș Denis în numele inculpatei Sofroni Aliona și Societății cu Răspundere Limitată SC „POLITUR ST” SRL, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 februarie 2019, în partea confiscării în mod solidar de la Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL a mijloacelor bănești obținute în rezultatul activității criminale, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Pentru a pronunța soluția adoptată, instanța de recurs a reținut că, din conținutul deciziei recurate se atestă că instanța de apel, referindu-se la solicitarea procurorului din cererea de apel cu privire la dispunerea confiscării mijloacelor bănești obținute în urma activității criminale în sumă totală de 84 000 dolari SUA, face referire la prevederile art. 106 Cod penal și la considerente teoretice ce vizează cazurile în care instanțele de judecată pot dispune confiscarea specială, însă nu raportează aceste prescripții la speța examinată. Prin urmare, instanța de recurs a apreciat ca fiind eronată și contrară materialelor cauzei, concluzia instanței de apel cu referire la faptul că, suma de 84 000 dolari SUA este una fixă și certă, deoarece reieșind din conținutul ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriu, dar și din cererea de apel, procurorul indică faptul că emigranții achitau aproximativ câte 7 000 dolari SUA, însă de către acuzarea de stat nu au fost prezentate date concrete cu privire la sumele achitate de către fiecare din martorii audiați pe dosar, din care ar rezulta expres sumele pe care le pretinde pentru a fi confiscate din contul inculpatelor Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL. Mai mult, dispunând confiscarea specială în mod solidar din contul acestora a sumei de 84 000 dolari SUA, în temeiul art. 106 Cod penal, instanța de apel operează în mod divergent cu noțiunea de încasare, ceea ce nu se referă la norma de referință. În speță, instanța de apel, nu a expus în textul deciziei adoptate, un minim necesar de argumentare pentru a confirma legalitatea și necesitatea dispunerii confiscării speciale în mod solidar de la Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL a mijloacelor bănești în sumă totală de 84 000 dolari SUA, fără a verifica dacă aceste sume sunt certe și confirmate prin careva probe. În concluzie, instanța de recurs a conchis că decizia instanței de apel nu cuprinde relevarea considerentelor, precum și a temeiurilor de fapt și de drept, care au fundamentat concluzia despre necesitatea aplicării confiscării speciale asupra mijloacelor bănești în sumă totală de 84 000 dolari SUA.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2020 a fost admis apelul procurorului, cu casarea sentinței în partea confiscării speciale și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: În temeiul art. 106 Cod penal, se încasează din contul inculpatei Aliona Sofroni și SC 7 „POLITUR ST” SRL, suma de 84 000 (opt zeci și patru mii) dolari SUA, cu titlu de confiscare a mijloacelor bănești obținute în rezultatul activității criminale. 7.1. Pentru a pronunța decizia adoptată, instanța de apel, analizând și apreciind cumulul de probe prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, le-a apreciat ca fiind dobândite cu respectarea normelor de procedură, fiind pertinente, concludente și utile, din care rezultă indubitabil vina persoanei fizice inculpata Aliona Sofroni și vina persoanei juridice SC „POLITUR ST” SRL în organizarea migrațiunii ilegale, adică organizarea, în scopul obținerii, direct, a unui folos financiar, a intrării, șederii și tranzitării ilegale a teritoriului unui stat, a persoanei care nu este nici cetățean și nici rezident al acestui stat, săvârșită asupra mai multor persoane, de două persoane, infracțiune prevăzută la art. 3621 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatelor, instanța de fond a reținut prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal, le-a aplicat corespunzător, stabilind subiecților răspunderii penale o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise. Concomitent, instanța de apel a reiterat că prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 5 iunie 2018, s-a respins solicitarea privind încasarea în mod solidar de la Aliona Sofroni și persoana juridică SC „POLITUR ST” SRL în contul statului a venitului în sumă de 84 000 (optzeci și patru mii) dolari SUA, ca neîntemeiată. Însă, în opinia instanței de apel această concluzie este pripită și nemotivată din motivele expuse infra. Conform art. 106 Cod penal, (1) confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. (2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvîrșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvîrșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; e) deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. (21) Dacă bunurile rezultate din infracțiuni și veniturile de la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobîndite legal, se confiscă acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate din infracțiuni și a veniturilor de la aceste bunuri. (3) Dacă bunurile menționate la alin. (2) lit. a) și b) aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora. Dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă. (4) Confiscarea specială se poate aplica chiar dacă făptuitorului nu i se stabilește o pedeapsă penală. (5) Confiscarea specială nu se aplică în cazul infracțiunilor săvîrșite prin 8 intermediul unui organ de presă sau al oricărui alt mijloc de informare în masă. Astfel, a fost stabilit cu certitudine faptul că, la baza documentelor ce au permis plecarea persoanelor peste hotare, în speță − a martorilor, erau puse documente falsificate, erau achitate serviciile inculpatelor și încasate sumele de bani cuprinse între 7 000 euro și 10 000 euro pentru fiecare persoană. Calculul a minimum 12 persoane (martorii audiați) care au migrat ilegal, în baza actelor false primite de la inculpate, arată că ultimele au obținut un venit minim de 84 000 euro, care în speță urmează a fi încasați în contul statului, în modul prevăzut de lit. b) alin. (2) art. 106 Cod penal. Or, conform art. 106 alin. (1) și (2) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Sânt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri. Prin urmare, instanța de apel a considerat că prevederile legale nominalizate supra sânt aplicabile față de veniturile obținute ilegal de către inculpate și se atestă necesitatea confiscării acestora. Subsidiar, instanța de apel nu a reținut ca întemeiate argumentele primei instanțe în partea în care s-a afirmat că prin confiscarea specială se depășesc limitele învinuirii, și aceasta deoarece, instanța de apel a constatat că în ordonanța de punere sub învinuire este menționat faptul că, învinuitele primeau de la fiecare emigrant cîte 7 000 dolari SUA, fapt confirmat prin declarațiile acestor persoane, audiate în calitate de martor, astfel solicitarea procurorului nu depășește limitele învinuirii și este indicată în rechizitoriu.

Legalitatea și temeinicia deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2020 este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Staruș Denis în numele inculpatelor Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În susținerea recursului declarat, recurentul indică asupra faptului că, procurorul, în susținerea cerinței de încasare sau confiscare a sumei de 84 000 dolari SUA nu a indicat în rechizitoriu, precum și în anexa la rechizitoriu cerința respectivă, prin urmare, este ilegală înaintarea unei asemenea solicitări în cadrul pledoariilor, fără a oferi posibilitate părților de a face cunoștință cu această cerere. La fel sânt neîntemeiate și concluziile instanței de apel care menționează că inculpatele Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL au recunoscut faptele imputate în baza ordonanței de punere sub învinuire și astfel, au recunoscut că au primit de la fiecare migrant câte 7 000 dolari SUA, ori din însăși ordonanța de învinuire și rechizitoriu, dar și din cererea 9 de apel se deduce faptul că migranții achitau aproximativ cîte 7 000 dolari SUA, însă sumele nominalizate nu au fost exprimate concret și cert. Spre exemplu, martorul Popa Elizaveta (f.d. 187-188, vol. III) a declarat că a achitat suma de 6 000 dolari SUA către Sofroni Aliona, dar nu 7 000 așa cum precizează instanța de apel. De asemenea, reținerea sumei de 84 000 dolari SUA ca fiind una fixă și certă contravine materialelor dosarului, deoarece potrivit rechizitoriului, dar și altor acte procesuale anexate la materialele cauzei, se distinge că suma indicată este una − „aproximativă”. Nu în ultimul rând, recurentul a menționat că în cadrul dezbaterilor judiciare, la ședința din 12.10.2020, desfășurată la Curtea de Apel Chișinău, a invocat expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală, însă instanța a ignorat acest argument în partea descriptivă a deciziei adoptate. 8.1. Asupra recursului declarat, procurorul a depus referință, prin care solicită respingerea acestuia, cu menținerea deciziei, din motiv că instanța de apel a adoptat o hotărâre legală și motivată.

Judecând recursul ordinar declarat și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sânt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. Cât privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În acest sens, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că instanța de apel nu a respectat întocmai exigențele enumerate mai sus, or, din materialele prezentei cauze penale se observă niște particularități de o importanță majoră, care au fost trecute cu vederea de către instanța de gradul doi de jurisdicție. Prin urmare, un prim aspect pe care instanța de recurs îl apreciază critic, este faptul 10 că decizia instanței de apel din data de 12 octombrie 2020 repetată în tocmai erorile de drept comise de instanța de apel la pronunțarea deciziei din 13 februarie 2019, care a fost casată de către instanța de recurs, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, pentru a fi înlăturate erorile de drept semnalate prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 februarie 2020. Astfel, prin decizia nominalizată, instanța de recurs a evidențiat în concret eroarea de drept admisă de instanța de apel, referindu-se la sumele încasate de către inculpată de la martori, care au fost determinate de către organul de urmărire penală cu „aproximativ 7 000 dolari SUA”. Instanța de apel, efectuând în baza acelui cuantum, un calcul „cert”, a stabilit astfel suma de 84 000 dolari SUA cu titlu de confiscare specială din contul inculpatelor, rezultată din încasarea celor aproximativ 7 000 dolari SUA de la 12 martori audiați în cauza dată. Din conținutul deciziei instanței de apel din 12 octombrie 2020, pronunțată după rejudecarea cauzei dispusă de către instanța de recurs, se atestă cu regret aceeași eroare referitoare la calculul și suma confiscării speciale, or, instanța de apel a trecut superficial asupra erorilor semnalate de către instanța de recurs, dar și de către apărătorul inculpatelor, fără a pătrunde în esența acestora. Mai mult, în partea descriptivă, instanța de apel a admis constatări divergente pe marginea chestiunii date: …instanța de apel reiterează că potrivit învinuirii…Sofroni Aliona, prin participație cu SC „POLITUR ST” SRL, urmărind scopul obținerii profitului, încasând aproximativ câte 7 000 dolari SUA de la fiecare persoană…(f.d. 111, vol. III); … cu certitudine s-a stabilit faptul că dacă la baza documentelor ce au permis plecarea persoanelor peste hotare, în speță a martorilor, nu erau puse documente falsificate, nu erau achitate serviciile inculpaților și încasați sumele de bani cuprinse între 7 000 euro și 10 000 euro pentru fiecare persoană (f.d. 112, vol. III); Calculul a minimum 12 persoane (martorii audiați) care au migrat ilegal, în baza actelor false primite de la inculpate, arată că ultimele au obținut un venit minim de 84 000 euro…(f.d. 113, vol. III); …învinuiții primeau de la fiecare migrant cîte 7 000 dolari SUA, fapt confirmat prin declarațiile acestor persoane…(f.d. 113, vol. III), iar în partea dispozitivă s-a dispus a fi încasată suma de 84 000 dolari SUA, cu titlu de confiscare a mijloacelor bănești obținute în rezultatul activității criminale. Din cele consemnate supra, pe lângă faptul că instanța de apel operează cu termeni incerți referitor la sumele încasate de către inculpate de la emigranți, aceasta mai operează cu valută străină distinctă. Concomitent, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că argumentul recurentului prin care acesta critică omisiunea instanței de apel de a se expune asupra alegației privind prescripția tragerii la răspundere penală este întemeiat, or, instanța de apel, în decizia adoptată nu se expune în nici un mod asupra argumentului dat, invocat de către apărătorul inculpatelor în cadrul dezbaterilor judiciare (f.d. 100, vol. III). 11 Rezumând asupra punctelor de reper expuse în prezenta decizie, instanța de recurs constată că argumentele recurentului ce vizează confiscarea specială antrenată în prezenta cauză penală și-au găsit confirmare, fiind incident temeiul pentru recurs prescris la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, din care motiv hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, având în vedere că erorile constatate nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate în prezenta decizie, să țină cont de motivele care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 417-418 Cod de procedură penală să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Staruș Denis în numele inculpatelor Sofroni Aliona și SC „POLITUR ST” SRL, casează total Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2020, în cauza penală în privința lui Sofroni Aliona XXXXX și SC „POLITUR ST” SRL și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțată integral la 28 iulie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Dumitru Mardari Victor Burduh 12