1ra-278/2021 — art.190 alin.2, lit. c CP

1ra-278/2021 — art.190 alin.2, lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-278/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și de către avocatul

Codreanu Elena în numele părții vătămate Melnic Nicolai și de către

partea vătămată Melnic Nicolai, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 22 iulie 2020, în cauza penală în privința lui,

Gosteva Elena xxxx, născută la

xxxxx, originară din xxxxx, domiciliată

în mun. Chișinău, bd. xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 20.07.2018 – 17.12.2019;

Instanța de apel: 23.01.2020 – 22.07.2020;

Instanța de recurs: 01.10.2020 – 24.05.2021.

A C O N S T A T A T :

încetat procesul penal în privința lui Gosteva Elena de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.190 alin. 2 lit. c) din Codul penal, din

motivul existenței circumstanței care exclude pornirea urmăririi penale -

intervenirea termenului de prescripție.

a reținut că, Gosteva Elena a fost pusă sub învinuire pentru faptul că

dânsa, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin

abuz de încredere, acționând intenționat, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod

conștient survenirea acestora, urmărind scop cupidant, aproximativ în

primăvara anului 1998, sub pretextul vânzării lotului nr.80 din

Întovărășirea Pomicolă „Cooperator”, situată în comuna Bubuieci, mun.

Chișinău, prin abuz de încredere a dobândit și însușit ilicit de la Melnic

Nicolai bani în sumă de 430 dolari SUA, care conform cursului oficial al

1

BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau suma de 2 026,59 lei,

cauzându-i astfel daune în proporții considerabile.

Gosteva Elena a fost pusă sub învinuire pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. c) din Codul penal,

escrocherie, după indicii calificativi - dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin abuz de încredere, cu cauzarea de daune considerabile.

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Ciocana, prin

care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri noi potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu recunoașterea vinovată a

inculpatei Gosteva Elena de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190

alin. (1) lit. a) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de

amendă în mărime de 800 u. c. (16000 lei) și a înceta procesul penal și a o

libera de răspundere penală pe inculpata Gosteva Elena, deoarece a

expirat termenul de prescripție.

- avocatul Codreanu Elena în numele părții vătămate Melnic

Nicolai, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri

prin care să fie admisă cererea privind recunoașterea în calitate de parte

civilă, recuperarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

3.1 În motivarea apelului procurorul a indicat că:

- consideră că acțiunile inculpatei Gosteva Elena urmau a fi

calificate conform art. 190 alin. (1) lit. a) Cod penal - escrocheria, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a

unei persoane în privința naturii actului juridic, dacă încheierea acestuia

este determinată de comportamentul viclean care a produs daune

considerabile(art. 4 al Legii nr. 179 din 26.07.2018);

- prima instanță a omis expunerea poziției asupra prezenței

vinovăției inculpatei în comiterea faptei imputate, deși temeiul expirării

prescripției infracțiunii nu reprezintă un temei de reabilitare a

inculpatului.

3.2 În motivarea apelului avocatul Codreanu Elena în numele părții

vătămate Melnic Nicolai a indicat că:

- părții vătămate i s-a cauzat un prejudiciu moral prin acțiunile

inculpatei culpabile, care s-au manifestat prin stare de stres și frustrate

ținând seama de împrejurările precum și prin consecințele afective;

- partea vătămata a suferit la data de 22.04.2016 atac de cord, fapt

confirmat prin extrasul medical;

- consideră că Gosteva Elena urmează a fi obligată la plata

despăgubirilor morale în sumă de 60 000 lei în beneficiul lui Melnic

Nicolai;

2

- prima instanță incorect a concluzionat că probele administrate și

cercetate în cadrul ședinței de judecată nu demonstrează vinovăția

inculpatei Gosteva Elena în săvârșirea infracțiunii de escrocherie;

- prin sentință prima instanță nu s-a expus supra acesteia, contrar

prevederilor art. 387 Cod de procedură penală.

2020 au fost respinse apelurile avocatului Codreanu Elena, în numele

părții vătămate Melnic Nicolai și procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Ciocana, și menținută sentința fără modificări.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prin ordonata de punere sub

învinuire din 02 februarie 2018, Gosteva Elena a fost pusă sub învinuire

pentru faptul că având scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin abuz de încredere, acționând intenționat, dându-și seama

de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și

dorind în mod conștient survenirea acestora, urmărind scop cupidant,

aproximativ în primăvara anului 1998, sub pretextul vânzării lotului

nr.80 din Întovărășirea Pomicolă „Cooperator”, situată în comuna

Bubuieci, mun. Chișinău, prin abuz de încredere a dobândit și însușit

ilicit de la Melnic Nicolai bani în sumă de 430 dolari SUA, care conform

cursului oficial al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau suma de

2 026,59 lei, cauzându-i astfel daune în proporții considerabile.

Gosteva Elena a fost pusă sub învinuire pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. c) din Codul penal,

escrocherie, după indicii calificativi - dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin abuz de încredere, cu cauzarea daune considerabile.

Instanța de apel a reținut că, infracțiunea prevăzută la art.190 alin.2

lit. c) Codul penal (în vigoare la data punerii sub învinuire), prevedea

pedeapsa maximă sub formă de închisoare pînă la 6 ani.

Conform art. 60 alin.1 lit. c) Codul penal, termenul de prescripție

este de 15 ani de la săvîrșirea unei infracțiuni grave.

Potrivit rechizitoriului inculpata a fost învinuită precum că

aproximativ în primăvara anului 1998, sub pretextul vânzării lotului

nr.80 din Întovărășirea Pomicolă „Cooperator”, situată în comuna

Bubuieci, mun. Chișinău, prin abuz de încredere a dobândit și însușit

ilicit de la Melnic Nicolai bani în sumă de 430 dolari SUA, care conform

cursului oficial al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau suma de

2 026,59 lei, cauzîndu-i astfel daune în proporții considerabile.

A constatat că urmărirea penală în cauza dată nu putea fi pornită

din motiv că a intervenit termenul de prescripție de tragere la

răspundere penală a lui Gosteva Elena chiar pînă la momentul intentării

3

cauzei penale. Intervenirea termenului de prescripție pînă la data

intentării cauzei penale reprezintă o circumstanță care exclude pornirea

urmării penale. Este o condiție negativă, prezența căreia nu permite

pornirea cauzei penale.

Instanța de apel a menționat că nu au fost stabilite încălcări de

ordin procedural sau material de către prima instanță pe parcursul

examinării cauzei, motiv pentru care, în opinia instanței de apel,

apelurile declarate fiind lipsite de temeiuri de fapt și de drept și urmează

a fi respins ca atare.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Plîngău

Alexandru, prin care invocând incidența pct. 6), a dispozițiilor alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu rejudecarea

cauzei în instanța de apel.

- avocatul Codreanu Elena în numele părții vătămate Melnic

Nicolai prin care invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei,

pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gosteva Elena să fie recunoscută

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod

penal, și să fie admisă acțiunea civilă și să fie dispusă recuperarea

prejudiciului moral.

- partea vătămată Melnic Nicolai prin care ne invocând incidența

dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă

acțiunea civilă și să fie dispusă recuperarea prejudiciului moral în sumă

de 60 000lei.

5.1 În susținerea recursului ordinar procurorul invocă:

- instanța de apel menținând sentința de încetare a procesului

penal, a ignorat prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, și anume, conform acestor prevederi atât prima instanță cît și

instanța de apel urmau să constate dacă a avut loc sau nu fapta care i se

impută inculpatei Gosteva Elena;

- instanța de apel, în motivarea deciziei a făcut trimitere doar la

prevederile art. 332 alin. (1) și art. 391 alin. (1) Cod de procedură penală,

ignorând prevederile art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, conform

căruia încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului

de prescripție nu se admite fără acordul inculpatului. În cazul dat

procedura continuă în mod obișnuit, respectiv, instanța de judecată

urma să constate fapta prejudiciabilă și cine este subiectul ce a comis-o,

ca în final să libereze de răspundere penală făptașul pe motivul

4

intervenirii termenului de prescripție de tragere la răspundere penală;

- din materialele cauzei penale, rezultă că inculpata Gosteva Elena

nici în cadrul urmării penale nici la faza cercetării judecătorești nu și-a

recunoscut vina;

- prima instanță și instanța de apel, urmau să constate fapta

infracțională și să se expună dacă fapta a fost săvîrșită de inculpat sau

dacă fapta în general întrunește sau nu elementele infracțiunii imputate,

apoi să dispună încetarea procesului penal în legătură cu expirarea

termenului de prescripție, adică conform art. 275 pct. 4) și prevederilor

art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală;

- intervenirea prescripției răspunderii penale liberează persoana

doar de răspundere penală, și nu condiționează reabilitarea acesteia. Din

care considerente instanța era obligată să stabilească dacă a avut loc

fapta, dacă fapta a fost săvîrșită de inculpat, sau dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii;

- la constatarea intervenirii prescripției de atragere la răspundere

penală, urma să i-a în considerație acordul inculpatului, sau în lipsa

acordului inculpatului să examineze cauza conform ordinii generale în

vederea stabilirii circumstanțelor comiterii faptei.

5.2 În susținerea recursului ordinar avocatul Codreanu Elena în numele

părții vătămate Melnic Nicolai indică:

- instanța de apel nu a luat în considerație faptul, că de către

partea vătămată a fost depusă cererea privind reluarea procesului prin

care a solicitat audierea martorilor, declarațiile cărora au importanță

pentru justa soluționare a cauzei, care a fost respinsă;

- prima instanță nu s-a expus asupra cererii privind recunoașterea

în calitate de parte civilă și recuperarea a prejudiciului moral.

5.3 În susținerea recursului partea vătămată Melnic Nicolai indică:

- nu este de acord cu soluția de eliberare a inculpatei Gosteva Elena

de răspundere penală, consideră că instanța a dat o soluție părtinitoare;

- consideră dovedită prin probe vinovăția inculpatei de comiterea

escrocheriei ce a fost ignorat de către prima instanță.

procedură penală, avocatul Leșan Nicolae a depus referință privitor la

opinia sa asupra recursului procurorului menționând că acesta urmează

a fi declarat inadmisibil.

procedură penală, partea vătămată Melnic Nicolai a depus referință

privitor la opinia sa asupra recursului procurorului menționând că

acesta urmează a fi declarat inadmisibil.

5

cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal lărgit conchide că recursul

ordinar declarat de către partea vătămată Melnic Nicolai, urmează a fi

respins ca inadmisibil, iar recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Plîngău

Alexandru, de către avocatul Codreanu Elena în numele părții vătămate,

urmează a fi admise cu casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată din

următoarele considerente.

8.1 Referitor la recursul ordinar declarat de către partea vătămată Melnic

Nicolai, Colegiul Penal lărgit menționează următoarele:

După cum rezultă din materialele dosarului, dispozitivul deciziei a

fost pronunțat la 22 iulie 2020(f.d. 115, vol. II). Pronunțarea deciziei

integrale, a avut loc la 21 august 2020 (f.d.116-118, vol. II).

Colegiul Penal lărgit menționează că, partea vătămată Melnic

Nicolai a declarat recurs ordinar împotriva hotărârii judecătorești

adoptate la caz, la data de 23 martie 2021, cu încălcarea termenului de

declarare a recursului de 30 de zile de la data pronunțării deciziei

instanței de apel, fapt confirmat prin data înregistrării la Curtea Supremă

de Justiție.

În corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei instanței de apel. Termenul de recurs are caracter

imperativ, în sensul că, depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a

exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se

consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede

posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Colegiul penal lărgit atestă că una din cerințele obligatorii, la

depunerea recursului, se referă la respectarea termenului de declarare a

acestuia de către titularul cererii respective.

Potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală: „în

cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un

anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen”.

Astfel, termenul de declarare a recursului a fost omis de către

recurent – partea vătămată Melnic Nicolai, din care considerente

argumentele aduse de acesta în cererea de recurs nu vor fi preluate

pentru examinare, autorul recursului fiind decăzut din dreptul de a

exercita această cale de atac.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului

6

securității raporturilor juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05

iunie 2012 în cauza Ghirea contra Moldovei.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit constată că, recursul

ordinar declarat de partea vătămată Melnic Nicolai, urmează a fi respins

ca fiind inadmisibil.

8.2. Referitor la recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, de către avocatul

Codreanu Elena în numele părții vătămate Melnic Nicolai, Colegiul Penal

lărgit menționează următoarele:

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest

articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea

atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de

drept, ce au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp,

verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul Penal lărgit menționează că, chestiunile de fapt asupra

cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care,

prin apel, se transmit instanței de apel sânt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de

către inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; dacă există

circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele au fost corect apreciate; dacă

toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa

instanța de apel, acestea sânt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal ori civil au fost corect

aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

7

După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în

speță, acestea se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod

de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și apel atunci când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor

invocate în recursurile ordinare și temeiurilor de casare nominalizate,

Colegiul Penal Lărgit constată că criticile aduse de către titularii cererilor

de recurs ordinar și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății și că

hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece instanța de

apel nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legale enunțate mai

sus.

Instanța de recurs observă că atât partea acuzării cât și partea

apărării în cererile de apel au înaintat o serie de argumente care urmau a

fi elucidate și reflectate în decizia instanței de apel, fapt omis de către

instanța de a apel în decizia adoptată.

La concret, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel în

decizia sa a omis să supună analizei poziția primei instanțe referitor la

criticile privind corectitudinea concluziilor precum că, probele

administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată nu demonstrează

vinovăția inculpatei Gosteva Elena în săvârșirea infracțiunii de

escrocherie, alegațiile acuzatorului de stat privind omisiunea primei

instanțe de ași expune poziția asupra prezenței vinovăției inculpatei în

comiterea faptei imputate, deși temeiul expirării prescripției infracțiunii

nu reprezintă un temei de reabilitare a inculpatului.

De asemenea nu au fost combătute cu nici un argument plauzibil

alegațiile precum că au fost ignorate prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1)

Cod de procedură penală, potrivit cărora instanțele urmau să constate

dacă a avut loc sau nu fapta care i se impută inculpatei Gosteva Elena;

Suplimentar, Colegiul Penal lărgit consideră că instanța de apel nu

a verificat minuțios toate probele în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, fără a se expune clar asupra motivelor

invocate de apărare în apel, examinând cauza penală dedusă judecății

unilateral.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în

fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare,

pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica

8

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Mai mult ca atât, în contextul expus mai sus, Colegiul Penal lărgit,

reieșind din criticile abordate, observă că, instanța de apel s-a limitat în

argumentarea soluției adoptate doar la mențiunea că, ,,nu au fost stabilite

încălcări de ordin procedural sau material de către instanța de fond pe parcursul

examinării cauzei”, fără a examina fondul cauzei.

Astfel, potrivit rechizitoriului inculpata Gosteva Elena a fost

învinuită de către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, potrivit indiciilor

calificativi: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau

abuz de încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 17 decembrie 2019, a fost încetat

procesul penal în privința lui Gosteva Elena de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin. 2 lit. c) din Codul penal, din motivul existenței

circumstanței care exclude pornirea urmăririi penale - intervenirea

termenului de prescripție, soluție menținută fără modificări de instanța

de apel.

Colegiul Penal lărgit studiind lucrările dosarului constată că atât

prima instanță cât și instanța de apel nu a judecat cauza sub toate

aspectele or, acestea și-au întemnițat și argumentat soluția strict pe faptul

intervenirii termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, și

anume:

a) concluziile primei instanțe precum că, infracțiunea imputată lui

Gosteva Elena se pretinde a fi comisă și consumată încă în primăvara anului

1998, însă partea vătămată a sesizat în acest sens organele de drept abia în

primăvara anului 2017, după o perioadă de circa 19 ani de la momentul

comiterii faptei.

b) concluziile instanței de apel - urmărirea penală în cauza dată nu

putea fi pornită din motiv că a intervenit termenul de prescripție de tragere la

răspundere penală a lui Gosteva Elena chiar pînă la momentul intentării cauzei

penale. Intervenirea termenului de prescripție pînă la data intentării cauzei

penale reprezintă o circumstanță care exclude pornirea urmării penale. Este o

condiție negativă, prezența căreia nu permite pornirea cauzei penale.

Astfel, atât prima instanță cât instanța de apel nu au examinat

cauza în fond și nu s-au expus asupra constatării existenței sau

inexistenței faptei, aflării timpului și locului comiterii faptei, sau dacă

fapta a fost săvîrșită de inculpată ori dacă în general fapta întrunește

elementele infracțiunii imputate.

Prin urmare, fiind ignorate prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2),

4) Cod de procedură penală, și anume, conform acestor prevederi prima

9

instanță cît și instanța de apel nu au constatat dacă a avut loc sau nu

fapta care i se impută inculpatei Gosteva Elena, dacă această faptă a fost

săvîrșită de inculpată și dacă inculpata este vinovată de săvârșirea

acestei infracțiuni.

Astfel, Colegiul Penal lărgit reține că, în speță instanța urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să constate dacă a avut loc

fapta infracțională și să se expună dacă fapta a fost săvîrșită de inculpată

sau dacă fapta întrunește sau nu elementele infracțiunii imputate, și ca

urmare să pronunțe o hotărâre corectă, care să corespundă prevederilor art.

417 Cod de procedură penală.

Reieșind din cele expuse, se consideră că erorile comise nu pot fi

înlăturate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece ea

nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind

instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor legii procesual-

penale.

În asemenea condiții, Colegiul Penal lărgit statuează că, decizia

instanței de apel în cauza dată, este afectată în partea motivării soluției

adoptate și prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de

casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu

pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de

recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța

asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu

încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală: să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cerere de apel,

să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu,

precum și de practica relevantă a CtEDO, pentru a pronunța o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

10

D E C I D E:

Se respinge ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către partea

vătămată Melnic Nicolai.

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru și de către

avocatul Codreanu Elena în numele părții vătămate Melnic Nicolai,

casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

iulie 2020, în cauza penală în privința lui Gosteva Elena xxxxxxx și

dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia este irevocabilă în partea respingerii recursului și nu se

supune căilor de atac în partea rejudecării cauzei.

Decizia motivată pronunțată la 26 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

11