1ra-449/2021 — art. 152 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 12 CPP
1ra-449/2021 — art. 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-449/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 3 februarie 2021 mun. Chișinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 17 martie 2020 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2020, declarat de avocatul Mocanu Serghei în numele inculpatei Gondiu Elena XXXXX, născută la XXXXX, originară și locuitoare a s. XXXXX, r-nul XXXXX, cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale. Termenul de examinare, instanța de fond: 22.10.2014 - 17.03.2020, instanța de apel: 15.05.2020 - 14.09.2020, instanța de recurs: 18.11.2020 - 03.02.2021.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal, C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Orhei din 17 martie 2020, procesul penal privind învinuirea lui Gondiu Elena pe art. 152 alin. (1) Cod penal a fost încetat, din motiv că fapta constituie o contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) din Codul contravențional. Procesul contravențional în privința lui Gondiu Elena pe art. 78 alin. (2) Cod contravențional a fost încetat, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. De la Gondiu Elena s-a dispus încasat în beneficiul lui Maler Petru prejudiciul material în sumă de 35145 lei, prejudiciul moral în mărime de 10.000 lei și cheltuielile de asistență juridică în sumăde 1500 lei. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.
Instanța de fond a constatat că, conform învinuirii aduse, la 27.08.2014, în jurul orei 1100, Gondiu E., aflându-se pe câmpul amplasat în extravilanul s. Jora de Jos, r-nul Orhei, în cadrul unui conflict, din motive ostile, în mod intenționat i-a aplicat lui Maler 1 P. o lovitură cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat vița de vie, în partea stângă a feței, cauzându-i vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată, mai mult de 21 zile, sub formă de fractură închisă de os zigomatic pe stânga iară deplasare, traumatism cranio cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față. Acțiunile lui Gondiu E. au fost încadrate pe art. 152 alin. (1) Cod penal, ca vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vina și a declarat că nu a avut în mână foarfecă pentru curățat vița de vițe, nu l-a lovit pe Maler P., iar vătămările depistate la acesta au fost cauzate în timpul bătăii și loviturii primite de la Costiușanu L. Partea vătămată Maler P. a relatat că Costișanu L. a încercat să-i i-a telefonul. El s-a dat în urmă, s-a împiedicat, a scăpat telefonul din mână și a văzut cum Gondiu E. a luat telefonul, iar Costișanu L. se afla peste el. A încercat să iasă de sub Costișanu L. dar Gondiu E. a sărit peste ei, și având o foarfecă de curățat vița de vie în mână, l-a lovit sub ochiul stâng. S-a adresat la medic în aceeași zi, la vre-o 2 ore de la incident. Martorul Globa M. a declarat că, când Maler P. și Costișanu L. se aflau jos, Gondiu E. a sărit peste ei și i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu foarfecă pe care o țină în mână în regiunea feței. Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. XXXXX din 27.08.2014, la Maler P. s-a constatat: fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare; traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală; echimoză pe față, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e), contondent (-e), posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată (mai mult de 21 zile) și se califică ca vătămare corporală medie. Conform raportului de expertiza medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014, la Maler P., s-a constatat: fractură j închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare; traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală; echimoză pe față, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e), contondent (-e), posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată (mai mult de 21 zile) și se califică ca vătămare corporală medie. Potrivit raportului de expertiză judiciară, în comisie, nr. XXXXX din 14.05.2019, la Maler P. au fost depistate leziuni corporale sub formă de: echimoză violacee în regiunea periorbitală și zigomatică pe stânga cu tumefierea țesuturilor moi; comoție cerebrală; fractură a osului zigomatic pe stânga, fără deplasarea fragmentelor. Leziunile depistate au fost produse prin mecanism de lovire cu corp (-uri) dur (-e), contondent (- e), în ansamblu, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară. Comoția cerebrală și echimoza din regiunea periorbitală și zigomatică pe stânga, ca vechime, pot data timpului indicat, adică puteau fi produse la data de 27.08.2014. Ce ține de vechimea fracturii osului zigomatic pe stânga, comisia de experți nu se poate expune, deoarece nu au fost prezentate peliculele radiologice solicitate, fără de care nu este posibil de a determina timpul apariției acestei fracturi. În același context menționează că, la întocmirea Raportului de constatare medico-legală nr. 354 a fost prezentată radiografia nr. XXXXX din 23.08.2014, unde s- 2 a depistat fractură de os zigomatic pe stânga fără deplasare de fragmente, din ce rezultă să, ea (fractura) a fost produsă anterior evenimentelor din data de 27.08.2014. Expertul judiciar Lungu E., a declarat că nu a avut radiografia la momentul întocmirii concluziile, astfel, acestea fiind efectuate în baza raportului de expertiză și constatare a medicului primar Railean S. Fractura fără deplasare de fragmente, nu contează dacă este închisă sau deschisă, oricum se califică ca vătămări ușoare. Astfel, din sensul circumstanțelor relatate de martorul Globa M. și partea vătămată Maler P., fiind veridice și consecvente, se constată că la 27.08.2014, între Gondiu E. și Maler P. a avut loc un conflict. Gondiu E. ținea în mână, de la începutul conflictului, un foarfece pentru tăiat vița de vie, iar când Maler P. și Costișanu L. se aflau jos, Gondiu E. a sărit peste ei și i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu foarfecă, pe care o ținea în mână, în regiunea feței. Declarațiile inculpatei că a pus foarfecă în motocicletă până a se începe altercația între Costișanu L. și partea vătămată Maler P., sunt nefondate or, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 226/D din 24.09.2014, la Maler P. s-a constatat fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare, traumatism cranio-erebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e), contondent (-e), posibil în timpul și circumstanțele indicate. Conform raportului de expertiză judiciară, în comisie, nr. 201904X0041 din 14.05.2019, la Maler P. s-a constatat echimoză violacee în regiunea periorbitală și zigomatică pe stânga cu tumefierea țesuturilor moi, comoție cerebrală, fractură a osului zigomatic pe stânga, fără deplasarea fragmentelor, leziunile depistate fiind produse prin mecanism de lovire cu corp (-uri) dur (-e), contondent (-e). Mai mult, și declarațiile martorului Costișanu L. sunt neîntemeiate or, ultimul este concubinul inculpatei, fiind persoană cointeresată la caz. În context, în cadrul cercetării judecătorești, urmare a coroborării declarațiilor părții vătămate, a martorilor și a experților, evidențiind concluziile Raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014 și Raportului de expertiză judiciară, în comisie, nr. XXXXX din 14.05.2019, se constată că leziunile corporale, care au fost depistate la Maler P., ca rezultat al acțiunilor lui Gondiu E., se califică drept vătămări corporale ușoare. Ori, considerentele expuse fundamentează următoarea stare de fapt - inculpata Gondiu E., la 27.08.2014, aproximativ la ora 1100, aflându-se pe câmpul amplasat în extravilanul s. Jora de Jos, r-nul Orhei, în cadrul unui conflict, din motive ostile, în mod intenționat i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat vița de vie, în partea stângă a feței, în rezultat la ce i-a cauzat ultimului vătămări corporale, sub formă de fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare, traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față. La caz, se atestă că, potrivit declarațiilor părții vătămate Maler P., între el și inculpata Gondiu E. sunt relații ostile, apărute pe marginea unui litigiu civil și s-a iscat un conflict la 27.08.2014. Sunt relevante și explicațiile experților audiați în cadrul ședinței de judecată că, în cazul unei fracturi închise de os zigomatic pe stânga fără deplasare, vătămările corporale nu pot fi calificate în nici un caz drept medii, dar doar ușoare. Din sensul art. 152 Cod penal, conform Regulamentului, prin ”dereglare îndelungată a sănătății” trebuie de înțeles urmările prejudiciabile determinate nemijlocit de cauzarea vătămării (maladii, 3 dereglări de funcții etc), care au o durată de peste trei săptămâni (mai mult de 21 de zile); gradul de gravitate a vătămării integrității corporale sau a sănătății, după criteriul dereglării sănătății, se determină în funcție de timpul necesar pentru restabilirea sănătății, precum și de volumul și caracterul leziunilor. În special, la dereglarea îndelungată a sănătății se raportează: fisurile și fracturile oaselor tubulare mici, ale osului stern, a cel mult trei coaste de pe o parte a toracelui; fracturile închise nesemnificative ale oaselor scheletului facial; luxațiile oaselor în articulațiile mici; restrângerea mobilității în articulațiile mari; pierderea auzului la o singură ureche; pierderea degetului mare sau arătător de la mână; slăbirea considera bilă a vocii; îndepărtarea traumatică a dinților sănătoși etc. Astfel, expertul Lungu E. a reiterat că, fractura fără deplasare de fragmente, nu contează dacă este închisă sau deschisă, oricum se califica ca vătămări ușoare. Expertul Solovei S. a declarat că, concluziile s-au făcut în baza raportului, fiind stabilit tipul leziunii, și anume fractura osului zigomatic fără deplasare, care nu necesită și nu duce la dereglarea sănătății mai mult de 21 de zile, or se regenerează până la 21 de zile. La fel și expertul Corbu C. a declarat că, fractura osului zigomatic fără deplasarea fragmentelor, regenerează cu formarea calosului osos până la 21 de zile, de aceea si a fost calificat ca vătămare ușoară. Totodată, partea vătămată Maler P. a invocat că, după ce a fost supus controlului medical, i s-a spus că este crăpat osul, fapt ce la fel denotă lipsa unei deplasări. Ori, potrivit pct. 72 din Regulamentul nr. XXXXX din 2003-06-27, dereglarea sănătății de scurtă durată este determinată nemijlocit de leziunea corporală și durează nu mai mult de 21 zile (trei săptămâni)”, iar potrivit pct. 68 din același regulament, ”Printr- o dereglare a sănătății de lungă durată se subînțeleg consecințele determinate nemijlocit de vătămare (maladii, dereglări de funcții etc), care au o durată de peste 3 (trei) săptămâni (mai mult de 21 zile). Concluziile urmează a fi bazate pe Raportului de expertiză judiciară, în comisie, nr. XXXXX din 14.05.2019, cu atât mai mult că, odată ce radiografiile solicitate nu au fost prezentate și fiind imposibilă stabilirea veridicității Raportuluui de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014, concluziile ultimului urmează a fi apreciate ca neîntemeiate. Din materialele cauzei penale reiese că, intenția lui Gondiu E. a fost de a-l scăpa pe concubinul său Costișanu L. de la altercația iscată cu Maler P., or latura subiectivă a infracțiunii incriminate, presupun o intenție directă sau indirectă, iar făptuitorul își dorește acest fapt, iar latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 152 Cod penal, anume, se realizează anume prin acțiuni/inacțiuni prejudiciabile. Cu referire la latura subiectivă, constată urmare a cercetării probelor acuzării, faptele de vătămare a părții vătămate au avut loc pe un fundal de relații ostile, întrucât între inculpată și sora acesteia Rusu A. pe de o parte și partea vătămată Maler P. pe de altă parte, au mai avut loc conflicte, pe marginea litigiului civil și penal existent. Este de menționat că potrivit art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar conform alin. (3) al aceluiași articol concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. 4 Prin urmare, în lipsa unor probe incontestabile ce ar fi confirma cauzarea de către inculpată a vătămării intenționate medie a integrității corporale părții vătămate Maler P., în acțiunile lui Gondiu E. se regăsește componența contravenției prevăzută la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății. Conform art. 332 alin. (2) din Codul de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional. Potrivit art. 30 alin. (1) și (2) din Codul contravențional, termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an. Având în vedere cele expuse, urmează să înceteze procesul Contravențional, în privința lui Gondiu E., în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) din Codul contravențional, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale. Conform art. 45 Cod contravențional, persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care, în sensul art.30 alin.(11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii contravenționale. Soluționând cauza contravențională, autoritatea competentă este în drept, la cererea victimei, să dispună repararea prejudiciului cauzat prin contravenție în cazul în care nu există divergențe asupra întinderii lui. La caz, s-a constatat vinovăția contravenientei Gondiu E., iar victima este Maler P. Totodată, Maler P. a înaintat o acțiune civilă, în care solicită încasarea de la Gondiu E. a prejudiciu moral de 100.000 lei, material de 351,45 lei și 1500 lei cheltuieli de asistență juridică, prezentând bonurile de plată ce confirmă cheltuielile suportate pentru tratament și ordinul de plată seria WL nr. 901168 din 17.05.2016 ce confirmă cheltuielile de asistență juridică acordate de avocat. Totodată, în motivarea prejudiciului moral, victima a invocat că a suferit fizic și psihic ca rezultat al acțiunilor lui Gondiu E., fiindu-i cauzată o leziune în jurul unui organ vital, ce i-a creat un sentiment de frică, fiind privată de dreptul de a munci. Drept consecință, în cazul dat survine răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciul cauzat, precum și ținând cont de concluzia finală a instanței pe marginea vinovăției lui Gondiu E., sunt prezente toate condițiile răspunderii civile delictuale, fapt pentru care va fi admisă cererea de chemare în judecată a victimei Maler P., în partea încasării prejudiciului material în cuantum de 351,45 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 1500 lei. Totodată, este de menționat că, în susținerea argumentului privind imposibilitatea de a munci ca rezultat al acțiunilor lui Gondiu E., de către victimă nu au fost prezentate careva probe, deci este pur declarativ. La fel, suma de 10.000 lei este una rezonabilă, corespunzătoare și echitabilă pentru suferințele suportate de către victimă, fapt pentru care se va încasa anume această sumă cu titlu de prejudiciu moral. 5
Avocatul Mocanu Sergiu a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, din lipsa elementelor infracțiuni prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal. Apelantul a invocat că, învinuirea este incertă, adică nu este formulată cu maximă precizie și claritate. La baza sentinței instanța a pus declarațiile martorului Globa M. și părții vătămate Maler P., care de fapt sunt contradictorii. Alte probe ce ar demonstra că inculpata a comis careva contravenții nu au fost examinate de instanță. Potrivit raportului de expertiză judiciară în comisie nr. XXXXX din 14.05.2019, la Maier P., s-a constatat echimoze violacee în regiunea peri-orbitală și zigomatică pe stânga cu tumefierea țesuturilor moi, comoție cerebrală, fractură a osului zigomatic pe stânga, fără deplasarea fragmentelor. Leziunile depistate au fost produse prin mecanism de lovire cu corp (-uri) dur (contondent (-e), adică sau constatat mai multe leziuni care nu putea fi cauzate p o singură lovitură chipurile administrată de către inculpata Gondiu E. părții vătămate în regiunea feței, cum declarat Maler P. La fel, pentru acțiunile întreprinse de către Maler P. la 27.08.2014, în jurul orei 1130, în timp ce se afla în livada de pomi fructiferi situată în extravilanul s. Jora de Jos, r-nul Orhei și cunoscând că în preajma sa erau prezente și alte persoane care formau modul public, acționând de unul singur, exprimând o vădită lipsă de respect, manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei sale în societate, urmărind manifestarea bravurii, demonstrarea atitudinii sale sfidătoare față de cei din jur, conștientizând că acțiunile sale deveneau inevitabil cunoscute persoanelor din jur, din intenții huliganice, în vederea anihilării victimelor, a iscat un conflict verbal cu Gondiu E. și Costișanu L., manifestat prin pronunțarea unor cuvinte urâte în adresa lor, după care a aplicat violența fizică asupra cet. Gondiu E., manifestată printr-o lovitură cu pumnul la brațul stâng și asupra cet. Costișanu L.. manifestată prin aplicarea lovituri cu pumnul în regiunea feței și a altor lovituri cu pumnul în regiunea toracelui, astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr XXXXX din 17.09.2014, Gondiu E. i-a fost cauzată o echimoză pe brațul stâng care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 17.09.2014, lui Costișanu L. i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebrală, manifestat prin comoție cerebrală, echimoze pe față și torace, excoriații pe gât, car califică ca vătămare corporală ușoară, potrivit sentinței Judecătoriei Orhei din 22.02.2016 (pe epizodului din 27.08.2014 irevocabilă), Maler P. a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Maler P. a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 247 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. Procesul penal intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în privința lui Maler P., a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional. Procesul contravențional privind tragerea la răspundere contravențională a lui Maler P. în baza art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional, a fost încetat din motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale. Astfel, faptele sub aspect penal dintre Gondiu E. și Maler P., care a avut loc la 27.08.2014, în jurul orei 1130 fiind soluționată printr-o hotărâre judecătorească 6 irevocabilă, care conform art. 467 alin. (1) Cod de procedură penală care indică, hotărârile judecătorești definitive și ordonanțele procurorului privind încetarea urmăririi penale sânt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice din țară și au putere executorie pe întregul teritoriu al Republicii Moldova și art.20 din Constituția RM numai urmează a fi rediscutate și reexaminate sub nici o formă. Instanța de fond a admis contrazicerea aspectele de fapt sau problemele de drept dezlegate printr-o hotărâre irevocabile și căzute în puterea lucrului judecat întrucât acest fapt ar încălca flagrant principiul res judicata pro veritate habetur („lucrul judecat este considerat că exprimă adevărul”). Din aceste considerente, instanța de judecată stabilește că, doar declarațiile martorului Globa M. și părții vătămate Maler P., care în fapt nu confirmă fapta imputată inculpatei, nu pot fi puse la baza condamnării ei, în sensul motivării unei sentințe condamnare, deoarece din conținutul acestora se elucidează mai multe dup presupuneri, care nu au fost înlăturate în nici un mod de către partea acuzării prin probe pertinente și incontestabile. În astfel de circumstanțe, pe parcursul examinării cauzei în fapt acuzarea nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice, care în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor - ar dovedi cu certitudine existența faptei contravenționale prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, incriminate inculpatei.
Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2020, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a statuat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpata Gondiu E. a săvârșit contravenția prevăzute de art. 78 alin.(2) Cod contravențional, după indicii calificativi - vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății. Totodată, instanța de fond corect a dispus încetarea procesului penal și contravențional, din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii penale și contravenționale. Astfel, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, se constată că fapta reținută în sarcina inculpatei Gondiu E., se încadrează în baza de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, individualizată prin „Vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății”. Or, examinând materialul probator prezentat de acuzatorul de stat, instanța de fond, prin sentință, corect și în afara dubiilor rezonabile, a constatat că, inculpata Gondiu E., care la 27.08.2014, în jurul orei 1100, aflându-se pe câmpul amplasat în extravilanul s. Jora de Jos, r-nul Orhei, în cadrul unui conflict, din motive ostile, în mod intenționat i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat vița de vie, în partea stângă a feței, în rezultat la ce i-a cauzat ultimului vătămări corporale ușoare, cu dereglarea sănătății de scurtă durată, mai puțin de 21 zile, sub formă de fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare, traumatism cranio cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față. În contextul dat, se rețin atât declarațiile părții vătămate Maler P., cât și a martorului Costișanu L., care au relatat că, din cauza unor neînțelegeri legate cu terenuri 7 de pământ, între aceștia doi s-a iscat o bătaie, cu aplicarea loviturilor reciproce, or, în timp ce aceștia se băteau la pământ, inculpata Gondiu E., fiind concubina lui Costișanu L. a sărit să despartă pe aceștia și în mod intenționat i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat vița de vie, în partea stângă a feței, în rezultat la ce i-a cauzat ultimului vătămări corporale, sub formă de fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare, traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față. Sunt nefondate declarațiile inculpatei că nu a aplicat careva lovituri lui Maler P., or, din declarațiile martorului Globa M., rezultă cert că, la 27.08.2018, se deplasa cu Maler P. în câmp, la plantația de puieți, iar acolo erau Costișanu L., Gondiu E. și Cicală E. și l-a rugămintea părții vătămate să iasă din câmp, ei au ignorat faptul dat și s-a început cearta. Totodată, martorului Globa M. a declarat că Maler P. a scos telefonul și a dorit să-i filmeze, însă Costișanu L. s-a apropiat și l-a îmbrâncit pe acesta, de la ce Maler P. a căzut jos, iar Costișanu L. a căzut peste el. Gondiu E. ținea de la începutul conflictului un foarfece în mână, iar când Maler P. și Costișanu L. stăteau jos, Gondiu E. a sărit peste ei și i-a aplicat o lovitură cu foarfeca pe care o ținea în mână în regiunea feței. La fel, și partea vătămată Maler M. a indicat că în timp ce el a început să filmeze, Costișanu s-a izbit să-i ia telefonul, iar el dând în urmă, s-a împiedicat, a scăpat telefonul din mână și a văzut cum Gondiu E. a luat telefonul, pe când deja Costișanu L. se afla peste el. A încercat să iasă de sub Costișanu L. și, în vremea aceea, a văzut cum Gondiu E. a căzut peste ei, ea avea o foarfecă de curățat vița de vie în mână, cu care l-a lovit sub ochiul stâng. Astfel, sunt veridice declarațiile părții vătămate Maler P. care a relatat că anume inculpata Gondiu E. a aplicat o lovitură cu foarfecă de curățat vița de vie, sub ochiul stâng, or, faptul invocat de inculpata precum că foarfeca a pus-o în remorca motocicletei până la altercație, sunt contradictorii în raport cu raportul de constatare medico-legală nr. XXXXX din 27.08.2014, potrivit cărui, s-a stabilit că în rezultatul examinării medico-legale a lui Maler P. și datelor documentelor medicale prezentate pe numele acestuia s-a constatat: fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare; traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală; echimoză pe față, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e), contondent (-e). Totodată, prin raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014, se constată la Maler P. - fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare; traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală; echimoză pe față, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e), contondent (- e). Astfel, prin acestea rapoarte se dovedește faptul că leziunile corporale la partea vătămată Maler P. au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect dur, contondent, or, rapoartele date coroborează atât cu declarațiile părții vătămate Maler P., cât și cu declarațiile martorului Globa M. Nu poate fi luate în considerație, la caz, afirmațiile martorului Costișanu L. precum că Gondiu E. nu avea nimic în mână, deoarece a lăsat foarfeca în motocicleta, or, Costișanu L. și Gondiu E. sunt în relații de concubinaj, iar ultima la rândul său se 8 află în relații ostile, relații de conflict cu partea vătămată Maler P., în legătură cu un litigiu civil, fapt confirmat prin declarațiile martorilor audiați. În speță, se reține că atât prin raport de constatare medico-legală nr. XXXXX din 27.08.2014, cât și prin raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014, în baza datelor examinării medico-legală a documentelor medicale prezentate pe numele cet. Maler P., s-a constatat la ultimul o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare corporală medie. Or, aceștia rapoarte cu privire la calificarea vătămărilor corporale în privința părții vătămate Maler P., urmează a fi apreciate critic, în situația în care contravin cu raportul de expertiză judiciară (în comisie) nr. XXXXX din 14.05.2019, potrivit căruia, conform documentelor medicale (Raportul de constatare medico-legală nr. XXXXX din 29.08.2014 și Raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014) la cet. Maler P. au fost depistate leziuni corporale sub formă de: echimoză violacee în regiunea periorbitală și zigomatică pe stânga cu tumefierea țesuturilor moi; comoție cerebrală; fractură a osului zigomatic pe stânga, fără deplasarea fragmentelor. Leziunile depistate au fost produse prin mecanism de lovire cu corp (-uri) dur (-e), contondent (-e), în ansamblu, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară. În contextul dat, justificat a fost pus la baza sentinței de încetarea procesului penal pe art.152 alin.(1) Cod penal al RM în privința lui Gondiu E., anume raportul de expertiză judiciară (în comisie) nr. XXXXX din 14.05.2019, cu atât mai mult că, concluziile acesteia au fost explicate și susținute de experți judiciare în cadrul cercetării judecătorești. Prin urmare, din probele cercetate nu s-a confirmat cauzarea de către inculpata Gondiu E. a vătămării intenționate medie a integrității corporale a părții vătămate Maler P., ceea ce denotă că, instanța de fond legal a stabilit în acțiunile lui Gondiu E. că sunt prezente elementele constitutive ale contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional - vătămare intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății. Cu referire la faptul că pe aceeași faptă există o hotărâre irevocabilă în privința lui Maler P., se reține că, prin sentința judecătoriei Orhei, din 22.02.2016, Maler P. a fost achitat pe art.197 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, a fost achitat pe art.247 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar procesul penal în baza art.287 alin.(1) Cod penal a fost încetat, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art.78 alin.(2), (3) Cod contravențional, cu încetarea procesului contravențional din motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale. Astfel, din sentința dată se constată că Maler P. a fost tras la răspundere pentru fapta care a avut loc la 27.08.2014, or, faptul că în acțiunile lui Maler P. s-a constatat existența elementelor contravenției prevăzute de art.78 alin.(2), (3) Cod contravențional, nu exclude că o asemenea contravenție nu poate fi constatată și în acțiunile lui Gondiu E., or, rezultă că ambii la data de 27.08.2014 au aplicat lovituri corporale părții vătămate Maler P., cauzându-i vătămări corporale. De continuare, în cadrul procesului penal, partea vătămată a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea de la inculpata Gondiu E. în beneficiul său a prejudiciului 9 material în sumă de 351,45 lei, prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei și cheltuielile legate de asistență juridică în suma de 1500 lei. Conform art. 45 Cod contravențional, persoana al cărei drept sau interes legitim a fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție. Prezentul alineat se aplică în egală măsură și în cazul în care, în sensul art.30 alin.(11), se consideră că făptuitorul nu a fost supus răspunderii contravenționale. Aceeași norme indică că „Soluționând cauza contravențională, autoritatea competentă este în drept, la cererea victimei, să dispună repararea prejudiciului cauzat prin contravenție în cazul în care nu există divergențe asupra întinderii lui.” Potrivit art. 1998 Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decât autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege. Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu consimțământul persoanei vătămate și dacă fapta autorului nu vine în contradicție cu normele de etică și morală. Astfel, se atestă că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată este întemeiată și justificată parțial, în partea încasării prejudiciului material și a cheltuielilor legate de asistență juridică, or, fiind dispusă spre încasare din contul inculpatei Gondiu E. a prejudiciului material în sumă de 351,45 lei și cheltuielile legate de asistență juridică în suma de 1.500 lei, instanța de judecată a pus la baza hotărârii bonurile de plată, prin care se confirmă cheltuielile suportate de partea vătămată la efectuarea tratamentului, precum și cheltuielile de asistență juridică acordate de avocat. Ceea ce ține de prejudiciul moral, prima instanța obiectiv și proporțional cu fapta comisă, a dispus încasarea de la inculpată în beneficiul părții vătămate doar a sumei de 10.000 lei, or, prin contravenția săvârșită, inculpata i-a cauzat părții vătămate dereglarea sănătății de scurtă durată, leziuni ce se califică ca vătămare ușoară. Astfel, în urma loviturii aplicate, partea vătămată a fost supus la suferințe fizice și psihice, prin urmare, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate între activitatea contravențională descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de partea vătămată, iar legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin contravenție. Reieșind din circumstanțele cauzei, suma de 10.000 lei, cu titlul de prejudiciul moral, este suficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, ținând cont în acest sens de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat.
Avocatul Mocanu Sergiu a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpata să fie achitată din lipsa elementelor infracțiuni prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal. Recurentul a invocat că, învinuirea este incertă, adică nu este formulată cu maximă precizie și claritate. La baza sentinței instanța a pus declarațiile martorului Globa M. și părții vătămate Maler P., care de fapt sunt contradictorii și nu dovedesc incontestabil vinovăția 10 inculpatei, ci dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile ei a elementelor constitutive a componenței de contravenție prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional și anume latura obiectivă și subiectivă. Alte probe ce ar demonstra că inculpata a comis careva contravenție nu au fost examinate de instanță, iar cele indicată de instanță concluziile și declarațiile experților sunt utile și pertinente pentru speță. Potrivit raportului de expertiză judiciară în comisie nr. XXXXX din 14.05.2019 la Maier P., s-a constatat echimoze violacee în regiunea peri-orbitală și zigomatică pe stânga cu tumefierea țesuturilor moi, comoție cerebrală; fractură a osului zigomatic pe stânga, fără deplasarea fragmentelor. Leziunile depistate au fost produse prin mecanism de lovire cu corp (-uri) dur (contondent (-e), adică sau constatat mai multe leziuni care nu putea fi cauzate p o singură lovitură chipurile administrată de către inculpata Gondiu E. părții vătămate în regiunea feței, cum a declarat Maler P. La fel, pentru acțiunile întreprinse de către Maler P. la 27.08.2014, în jurul orei 1130, în timp ce se afla în livada de pomi fructiferi situată în extravilanul s. Jora de Jos, r-nul Orhei și cunoscând că în preajma sa erau prezente și alte persoane care formau modul public, acționând de unul singur, exprimând o vădită lipsă de respect, manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei sale în societate, urmărind manifestarea bravurii, demonstrarea atitudinii sale sfidătoare față de cei din jur, conștientizând că acțiunile sale deveneau inevitabil cunoscute persoanelor din jur, din intenții huliganice, în vederea anihilării victimelor, a iscat un conflict verbal cu Gondiu E. și Costișanu L., manifestat prin pronunțarea unor cuvinte urâte în adresa lor, după care a aplicat violența fizică asupra cet. Gondiu E., manifestată printr-o lovitură cu pumnul la brațul stâng și asupra cet. Costișanu L.. manifestată prin aplicarea lovituri cu pumnul în regiunea feței și a altor lovituri cu pumnul în regiunea toracelui, astfel conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 17.09.2014, Gondiu E. i-a fost cauzată o echimoză pe brațul stâng care se califică ca vătămare corporală neînsemnată, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 17.09.2014, lui Costișanu L. i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebrală, manifestat prin comoție cerebrală, echimoze pe față și torace, excoriații pe gât, car califică ca vătămare corporală ușoară, potrivit sentinței Judecătoriei Orhei din 22.02.2016 (pe epizodului din 27.08.2014 irevocabilă), Maler P. a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Maler P. a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 247 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. Procesul penal intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în privința lui Maler P., a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie contravenția prevăzută de art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional. Procesul contravențional privind tragerea la răspundere contravențională a lui Maler P. în baza art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional, a fost încetat din motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale. Astfel, faptele sub aspect penal dintre Gondiu E. și Maler P., care a avut loc la 27.08.2014, în jurul orei 1130 fiind soluționată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă. Astfel, instanța de fond a admis contrazicerea aspectele de fapt sau problemele de drept dezlegate printr-o hotărâre irevocabile și căzute în puterea lucrului judecat întrucât 11 acest fapt ar încălca flagrant principiul res judicata pro veritate habetur - lucrul judecat este considerat că exprimă adevărul. Din aceste considerente, doar declarațiile martorului Globa M. și părții vătămate Maler P., care în fapt nu confirmă fapta imputată inculpatei, nu pot fi puse la baza condamnării ei, în sensul motivării unei sentințe condamnare, deoarece din conținutul acestora se elucidează mai multe dup presupuneri, care nu au fost înlăturate în nici un mod de către partea acuzării prin probe pertinente și incontestabile. În astfel de circumstanțe, pe parcursul examinării cauzei în fapt acuzarea nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice, care în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, ar dovedi cu certitudine existența faptei contravenționale prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, incriminate inculpatei. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat, pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că, recursul avocatului este fondat în drept pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5. din decizie). Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi erorile de drept și esența că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, s-au faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă în asemenea caz, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul avocatului nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. 12 Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al avocatului, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel just au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind faptele incriminate inculpatei, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și a prescripțiilor de drept material, în baza probelor administrate, inclusiv declarațiilor părții vătămate, a martorului Globa M., a experților judiciari, raportului de expertiză judiciară, în comisie, nr. XXXXX din 14.05.2019 că leziunile corporale depistate la Maler P. se califică drept vătămări corporale ușoare, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, probele administrate pe caz demonstrând elocvent prezența în acțiunile inculpatei a elementelor contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, deci, faptei săvârșite fiindu-i dată o încadrare juridică corectă, instanțele întemeiat dispunând încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție (pct. 2., 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CoEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). 13 Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, recursul menționat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Mocanu Serghei, împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 17 martie 2020 și deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2020, în privința inculpatei Gondiu Elena XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 5 martie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 14
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.