1ra-449/2021 — art. 152 alin. 1 CP

1ra-449/2021 — art. 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-449/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

3 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 17 martie 2020 și deciziei

Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2020, declarat de avocatul

Mocanu Serghei în numele inculpatei

Gondiu Elena XXXXX,

născută la XXXXX, originară și locuitoare a s. XXXXX, r-nul

XXXXX, cetățeancă a R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 22.10.2014 - 17.03.2020,

instanța de apel: 15.05.2020 - 14.09.2020,

instanța de recurs: 18.11.2020 - 03.02.2021.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

învinuirea lui Gondiu Elena pe art. 152 alin. (1) Cod penal a fost încetat, din motiv că

fapta constituie o contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) din Codul contravențional.

Procesul contravențional în privința lui Gondiu Elena pe art. 78 alin. (2) Cod

contravențional a fost încetat, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere

la răspundere contravențională.

De la Gondiu Elena s-a dispus încasat în beneficiul lui Maler Petru prejudiciul

material în sumă de 35145 lei, prejudiciul moral în mărime de 10.000 lei și cheltuielile

de asistență juridică în sumăde 1500 lei.

În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

orei 1100, Gondiu E., aflându-se pe câmpul amplasat în extravilanul s. Jora de Jos, r-nul

Orhei, în cadrul unui conflict, din motive ostile, în mod intenționat i-a aplicat lui Maler

1

P. o lovitură cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat vița de vie, în partea stângă a

feței, cauzându-i vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății de lungă durată, mai

mult de 21 zile, sub formă de fractură închisă de os zigomatic pe stânga iară deplasare,

traumatism cranio cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față.

Acțiunile lui Gondiu E. au fost încadrate pe art. 152 alin. (1) Cod penal, ca

vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151 Cod penal, dar

care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Instanța a reținut că inculpata nu a recunoscut vina și a declarat că nu a avut în

mână foarfecă pentru curățat vița de vițe, nu l-a lovit pe Maler P., iar vătămările depistate

la acesta au fost cauzate în timpul bătăii și loviturii primite de la Costiușanu L.

Partea vătămată Maler P. a relatat că Costișanu L. a încercat să-i i-a telefonul. El

s-a dat în urmă, s-a împiedicat, a scăpat telefonul din mână și a văzut cum Gondiu E. a

luat telefonul, iar Costișanu L. se afla peste el. A încercat să iasă de sub Costișanu L. dar

Gondiu E. a sărit peste ei, și având o foarfecă de curățat vița de vie în mână, l-a lovit sub

ochiul stâng. S-a adresat la medic în aceeași zi, la vre-o 2 ore de la incident.

Martorul Globa M. a declarat că, când Maler P. și Costișanu L. se aflau jos, Gondiu

E. a sărit peste ei și i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu foarfecă pe care o țină în mână

în regiunea feței.

Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. XXXXX din 27.08.2014, la

Maler P. s-a constatat: fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare;

traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală; echimoză pe față,

care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e),

contondent (-e), posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o

dereglare a sănătății de lungă durată (mai mult de 21 zile) și se califică ca vătămare

corporală medie.

Conform raportului de expertiza medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014, la

Maler P., s-a constatat: fractură j închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare;

traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală; echimoză pe față,

care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e),

contondent (-e), posibil în timpul și circumstanțele indicate, în comun, determină o

dereglare a sănătății de lungă durată (mai mult de 21 zile) și se califică ca vătămare

corporală medie.

Potrivit raportului de expertiză judiciară, în comisie, nr. XXXXX din 14.05.2019,

la Maler P. au fost depistate leziuni corporale sub formă de: echimoză violacee în

regiunea periorbitală și zigomatică pe stânga cu tumefierea țesuturilor moi; comoție

cerebrală; fractură a osului zigomatic pe stânga, fără deplasarea fragmentelor. Leziunile

depistate au fost produse prin mecanism de lovire cu corp (-uri) dur (-e), contondent (-

e), în ansamblu, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestui

criteriu, se califică ca vătămare ușoară. Comoția cerebrală și echimoza din regiunea

periorbitală și zigomatică pe stânga, ca vechime, pot data timpului indicat, adică puteau

fi produse la data de 27.08.2014. Ce ține de vechimea fracturii osului zigomatic pe

stânga, comisia de experți nu se poate expune, deoarece nu au fost prezentate peliculele

radiologice solicitate, fără de care nu este posibil de a determina timpul apariției acestei

fracturi. În același context menționează că, la întocmirea Raportului de constatare

medico-legală nr. 354 a fost prezentată radiografia nr. XXXXX din 23.08.2014, unde s-

2

a depistat fractură de os zigomatic pe stânga fără deplasare de fragmente, din ce

rezultă să, ea (fractura) a fost produsă anterior evenimentelor din data de 27.08.2014.

Expertul judiciar Lungu E., a declarat că nu a avut radiografia la momentul

întocmirii concluziile, astfel, acestea fiind efectuate în baza raportului de expertiză și

constatare a medicului primar Railean S. Fractura fără deplasare de fragmente, nu

contează dacă este închisă sau deschisă, oricum se califică ca vătămări ușoare.

Astfel, din sensul circumstanțelor relatate de martorul Globa M. și partea vătămată

Maler P., fiind veridice și consecvente, se constată că la 27.08.2014, între Gondiu E. și

Maler P. a avut loc un conflict. Gondiu E. ținea în mână, de la începutul conflictului, un

foarfece pentru tăiat vița de vie, iar când Maler P. și Costișanu L. se aflau jos, Gondiu

E. a sărit peste ei și i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu foarfecă, pe care o ținea în mână,

în regiunea feței.

Declarațiile inculpatei că a pus foarfecă în motocicletă până a se începe altercația

între Costișanu L. și partea vătămată Maler P., sunt nefondate or, potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr. 226/D din 24.09.2014, la Maler P. s-a constatat fractură

închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare, traumatism cranio-erebral închis,

manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față, care au fost provocate de la acțiunea

traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e), contondent (-e), posibil în timpul și

circumstanțele indicate. Conform raportului de expertiză judiciară, în comisie, nr.

201904X0041 din 14.05.2019, la Maler P. s-a constatat echimoză violacee în regiunea

periorbitală și zigomatică pe stânga cu tumefierea țesuturilor moi, comoție cerebrală,

fractură a osului zigomatic pe stânga, fără deplasarea fragmentelor, leziunile depistate

fiind produse prin mecanism de lovire cu corp (-uri) dur (-e), contondent (-e).

Mai mult, și declarațiile martorului Costișanu L. sunt neîntemeiate or, ultimul este

concubinul inculpatei, fiind persoană cointeresată la caz.

În context, în cadrul cercetării judecătorești, urmare a coroborării declarațiilor

părții vătămate, a martorilor și a experților, evidențiind concluziile Raportului de

expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014 și Raportului de expertiză judiciară,

în comisie, nr. XXXXX din 14.05.2019, se constată că leziunile corporale, care au fost

depistate la Maler P., ca rezultat al acțiunilor lui Gondiu E., se califică drept vătămări

corporale ușoare.

Ori, considerentele expuse fundamentează următoarea stare de fapt - inculpata

Gondiu E., la 27.08.2014, aproximativ la ora 1100, aflându-se pe câmpul amplasat în

extravilanul s. Jora de Jos, r-nul Orhei, în cadrul unui conflict, din motive ostile, în mod

intenționat i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat

vița de vie, în partea stângă a feței, în rezultat la ce i-a cauzat ultimului vătămări

corporale, sub formă de fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare,

traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față.

La caz, se atestă că, potrivit declarațiilor părții vătămate Maler P., între el și

inculpata Gondiu E. sunt relații ostile, apărute pe marginea unui litigiu civil și s-a iscat

un conflict la 27.08.2014.

Sunt relevante și explicațiile experților audiați în cadrul ședinței de judecată că,

în cazul unei fracturi închise de os zigomatic pe stânga fără deplasare, vătămările

corporale nu pot fi calificate în nici un caz drept medii, dar doar ușoare. Din sensul art.

152 Cod penal, conform Regulamentului, prin ”dereglare îndelungată a sănătății” trebuie

de înțeles urmările prejudiciabile determinate nemijlocit de cauzarea vătămării (maladii,

3

dereglări de funcții etc), care au o durată de peste trei săptămâni (mai mult de 21 de zile);

gradul de gravitate a vătămării integrității corporale sau a sănătății, după criteriul

dereglării sănătății, se determină în funcție de timpul necesar pentru restabilirea

sănătății, precum și de volumul și caracterul leziunilor. În special, la dereglarea

îndelungată a sănătății se raportează: fisurile și fracturile oaselor tubulare mici, ale osului

stern, a cel mult trei coaste de pe o parte a toracelui; fracturile închise nesemnificative

ale oaselor scheletului facial; luxațiile oaselor în articulațiile mici; restrângerea

mobilității în articulațiile mari; pierderea auzului la o singură ureche; pierderea degetului

mare sau arătător de la mână; slăbirea considera bilă a vocii; îndepărtarea traumatică a

dinților sănătoși etc.

Astfel, expertul Lungu E. a reiterat că, fractura fără deplasare de fragmente, nu

contează dacă este închisă sau deschisă, oricum se califica ca vătămări ușoare.

Expertul Solovei S. a declarat că, concluziile s-au făcut în baza raportului, fiind

stabilit tipul leziunii, și anume fractura osului zigomatic fără deplasare, care nu necesită

și nu duce la dereglarea sănătății mai mult de 21 de zile, or se regenerează până la 21 de

zile.

La fel și expertul Corbu C. a declarat că, fractura osului zigomatic fără deplasarea

fragmentelor, regenerează cu formarea calosului osos până la 21 de zile, de aceea si a

fost calificat ca vătămare ușoară.

Totodată, partea vătămată Maler P. a invocat că, după ce a fost supus controlului

medical, i s-a spus că este crăpat osul, fapt ce la fel denotă lipsa unei deplasări.

Ori, potrivit pct. 72 din Regulamentul nr. XXXXX din 2003-06-27, dereglarea

sănătății de scurtă durată este determinată nemijlocit de leziunea corporală și durează nu

mai mult de 21 zile (trei săptămâni)”, iar potrivit pct. 68 din același regulament, ”Printr-

o dereglare a sănătății de lungă durată se subînțeleg consecințele determinate nemijlocit

de vătămare (maladii, dereglări de funcții etc), care au o durată de peste 3 (trei)

săptămâni (mai mult de 21 zile).

Concluziile urmează a fi bazate pe Raportului de expertiză judiciară, în comisie,

nr. XXXXX din 14.05.2019, cu atât mai mult că, odată ce radiografiile solicitate nu au

fost prezentate și fiind imposibilă stabilirea veridicității Raportuluui de expertiză

medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014, concluziile ultimului urmează a fi apreciate

ca neîntemeiate.

Din materialele cauzei penale reiese că, intenția lui Gondiu E. a fost de a-l scăpa

pe concubinul său Costișanu L. de la altercația iscată cu Maler P., or latura subiectivă a

infracțiunii incriminate, presupun o intenție directă sau indirectă, iar făptuitorul își

dorește acest fapt, iar latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 152 Cod penal,

anume, se realizează anume prin acțiuni/inacțiuni prejudiciabile.

Cu referire la latura subiectivă, constată urmare a cercetării probelor acuzării,

faptele de vătămare a părții vătămate au avut loc pe un fundal de relații ostile, întrucât

între inculpată și sora acesteia Rusu A. pe de o parte și partea vătămată Maler P. pe de

altă parte, au mai avut loc conflicte, pe marginea litigiului civil și penal existent.

Este de menționat că potrivit art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală nimeni nu

este obligat să dovedească nevinovăția sa, iar conform alin. (3) al aceluiași articol

concluziile despre vinovăția persoanei nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile

în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului.

4

Prin urmare, în lipsa unor probe incontestabile ce ar fi confirma cauzarea de către

inculpată a vătămării intenționate medie a integrității corporale părții vătămate Maler P.,

în acțiunile lui Gondiu E. se regăsește componența contravenției prevăzută la art. 78

alin. (2) Cod contravențional, adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale

care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății.

Conform art. 332 alin. (2) din Codul de procedură penală, în cazul în care fapta

persoanei constituie o contravenție administrativă, instanța încetează procesul penal și,

concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului contravențional.

Potrivit art. 30 alin. (1) și (2) din Codul contravențional, termenul general de

prescripție a răspunderii contravenționale este de un an.

Având în vedere cele expuse, urmează să înceteze procesul Contravențional, în

privința lui Gondiu E., în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) din Codul

contravențional, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale.

Conform art. 45 Cod contravențional, persoana al cărei drept sau interes legitim a

fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației

procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului

patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție. Prezentul alineat se aplică

în egală măsură și în cazul în care, în sensul art.30 alin.(11), se consideră că făptuitorul

nu a fost supus răspunderii contravenționale. Soluționând cauza contravențională,

autoritatea competentă este în drept, la cererea victimei, să dispună repararea

prejudiciului cauzat prin contravenție în cazul în care nu există divergențe asupra

întinderii lui.

La caz, s-a constatat vinovăția contravenientei Gondiu E., iar victima este Maler

P.

Totodată, Maler P. a înaintat o acțiune civilă, în care solicită încasarea de la

Gondiu E. a prejudiciu moral de 100.000 lei, material de 351,45 lei și 1500 lei cheltuieli

de asistență juridică, prezentând bonurile de plată ce confirmă cheltuielile suportate

pentru tratament și ordinul de plată seria WL nr. 901168 din 17.05.2016 ce confirmă

cheltuielile de asistență juridică acordate de avocat.

Totodată, în motivarea prejudiciului moral, victima a invocat că a suferit fizic și

psihic ca rezultat al acțiunilor lui Gondiu E., fiindu-i cauzată o leziune în jurul unui

organ vital, ce i-a creat un sentiment de frică, fiind privată de dreptul de a munci.

Drept consecință, în cazul dat survine răspunderea civilă delictuală pentru

prejudiciul cauzat, precum și ținând cont de concluzia finală a instanței pe marginea

vinovăției lui Gondiu E., sunt prezente toate condițiile răspunderii civile delictuale, fapt

pentru care va fi admisă cererea de chemare în judecată a victimei Maler P., în partea

încasării prejudiciului material în cuantum de 351,45 lei și a cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 1500 lei.

Totodată, este de menționat că, în susținerea argumentului privind imposibilitatea

de a munci ca rezultat al acțiunilor lui Gondiu E., de către victimă nu au fost prezentate

careva probe, deci este pur declarativ.

La fel, suma de 10.000 lei este una rezonabilă, corespunzătoare și echitabilă

pentru suferințele suportate de către victimă, fapt pentru care se va încasa anume această

sumă cu titlu de prejudiciu moral.

5

pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, din lipsa elementelor

infracțiuni prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Apelantul a invocat că, învinuirea este incertă, adică nu este formulată cu maximă

precizie și claritate.

La baza sentinței instanța a pus declarațiile martorului Globa M. și părții vătămate

Maler P., care de fapt sunt contradictorii.

Alte probe ce ar demonstra că inculpata a comis careva contravenții nu au fost

examinate de instanță.

Potrivit raportului de expertiză judiciară în comisie nr. XXXXX din 14.05.2019,

la Maier P., s-a constatat echimoze violacee în regiunea peri-orbitală și zigomatică pe

stânga cu tumefierea țesuturilor moi, comoție cerebrală, fractură a osului zigomatic pe

stânga, fără deplasarea fragmentelor. Leziunile depistate au fost produse prin mecanism

de lovire cu corp (-uri) dur (contondent (-e), adică sau constatat mai multe leziuni care

nu putea fi cauzate p o singură lovitură chipurile administrată de către inculpata Gondiu

E. părții vătămate în regiunea feței, cum declarat Maler P.

La fel, pentru acțiunile întreprinse de către Maler P. la 27.08.2014, în jurul orei

1130, în timp ce se afla în livada de pomi fructiferi situată în extravilanul s. Jora de Jos,

r-nul Orhei și cunoscând că în preajma sa erau prezente și alte persoane care formau

modul public, acționând de unul singur, exprimând o vădită lipsă de respect, manifestând

o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei sale în societate, urmărind

manifestarea bravurii, demonstrarea atitudinii sale sfidătoare față de cei din jur,

conștientizând că acțiunile sale deveneau inevitabil cunoscute persoanelor din jur, din

intenții huliganice, în vederea anihilării victimelor, a iscat un conflict verbal cu Gondiu

E. și Costișanu L., manifestat prin pronunțarea unor cuvinte urâte în adresa lor, după

care a aplicat violența fizică asupra cet. Gondiu E., manifestată printr-o lovitură cu

pumnul la brațul stâng și asupra cet. Costișanu L.. manifestată prin aplicarea lovituri cu

pumnul în regiunea feței și a altor lovituri cu pumnul în regiunea toracelui, astfel

conform raportului de expertiză medico-legală nr XXXXX din 17.09.2014, Gondiu E.

i-a fost cauzată o echimoză pe brațul stâng care se califică ca vătămare corporală

neînsemnată, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din

17.09.2014, lui Costișanu L. i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebrală, manifestat prin

comoție cerebrală, echimoze pe față și torace, excoriații pe gât, car califică ca vătămare

corporală ușoară, potrivit sentinței Judecătoriei Orhei din 22.02.2016 (pe epizodului din

27.08.2014 irevocabilă), Maler P. a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat. Maler P. a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 247 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește

elementele infracțiunii. Procesul penal intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în

privința lui Maler P., a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie contravenția

prevăzută de art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional. Procesul contravențional privind

tragerea la răspundere contravențională a lui Maler P. în baza art. 78 alin. (2), (3) Cod

contravențional, a fost încetat din motivul intervenirii prescripției răspunderii

contravenționale.

Astfel, faptele sub aspect penal dintre Gondiu E. și Maler P., care a avut loc la

27.08.2014, în jurul orei 1130 fiind soluționată printr-o hotărâre judecătorească

6

irevocabilă, care conform art. 467 alin. (1) Cod de procedură penală care indică,

hotărârile judecătorești definitive și ordonanțele procurorului privind încetarea urmăririi

penale sânt obligatorii pentru toate persoanele fizice și juridice din țară și au putere

executorie pe întregul teritoriu al Republicii Moldova și art.20 din Constituția RM numai

urmează a fi rediscutate și reexaminate sub nici o formă.

Instanța de fond a admis contrazicerea aspectele de fapt sau problemele de drept

dezlegate printr-o hotărâre irevocabile și căzute în puterea lucrului judecat întrucât acest

fapt ar încălca flagrant principiul res judicata pro veritate habetur („lucrul judecat este

considerat că exprimă adevărul”).

Din aceste considerente, instanța de judecată stabilește că, doar declarațiile

martorului Globa M. și părții vătămate Maler P., care în fapt nu confirmă fapta imputată

inculpatei, nu pot fi puse la baza condamnării ei, în sensul motivării unei sentințe

condamnare, deoarece din conținutul acestora se elucidează mai multe dup presupuneri,

care nu au fost înlăturate în nici un mod de către partea acuzării prin probe pertinente și

incontestabile.

În astfel de circumstanțe, pe parcursul examinării cauzei în fapt acuzarea nu a

prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice, care în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor - ar dovedi cu certitudine existența faptei contravenționale

prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, incriminate inculpatei.

2020, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele

de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpata Gondiu E. a săvârșit

contravenția prevăzute de art. 78 alin.(2) Cod contravențional, după indicii calificativi -

vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de

scurtă durată a sănătății.

Totodată, instanța de fond corect a dispus încetarea procesului penal și

contravențional, din motivul expirării termenului general de prescripție a răspunderii

penale și contravenționale.

Astfel, audiind participanții la proces, verificând prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală, cercetare

judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, se constată că fapta

reținută în sarcina inculpatei Gondiu E., se încadrează în baza de art. 78 alin. (2) Cod

contravențional, individualizată prin „Vătămarea intenționată ușoară a integrității

corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății”.

Or, examinând materialul probator prezentat de acuzatorul de stat, instanța de

fond, prin sentință, corect și în afara dubiilor rezonabile, a constatat că, inculpata Gondiu

E., care la 27.08.2014, în jurul orei 1100, aflându-se pe câmpul amplasat în extravilanul

s. Jora de Jos, r-nul Orhei, în cadrul unui conflict, din motive ostile, în mod intenționat

i-a aplicat lui Maler P. o lovitură cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat vița de vie,

în partea stângă a feței, în rezultat la ce i-a cauzat ultimului vătămări corporale ușoare,

cu dereglarea sănătății de scurtă durată, mai puțin de 21 zile, sub formă de fractură

închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare, traumatism cranio cerebral închis,

manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe față.

În contextul dat, se rețin atât declarațiile părții vătămate Maler P., cât și a

martorului Costișanu L., care au relatat că, din cauza unor neînțelegeri legate cu terenuri

7

de pământ, între aceștia doi s-a iscat o bătaie, cu aplicarea loviturilor reciproce, or, în

timp ce aceștia se băteau la pământ, inculpata Gondiu E., fiind concubina lui Costișanu

L. a sărit să despartă pe aceștia și în mod intenționat i-a aplicat lui Maler P. o lovitură

cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat vița de vie, în partea stângă a feței, în rezultat

la ce i-a cauzat ultimului vătămări corporale, sub formă de fractură închisă de os

zigomatic pe stânga fără deplasare, traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin

comoție cerebrală, echimoză pe față.

Sunt nefondate declarațiile inculpatei că nu a aplicat careva lovituri lui Maler P.,

or, din declarațiile martorului Globa M., rezultă cert că, la 27.08.2018, se deplasa cu

Maler P. în câmp, la plantația de puieți, iar acolo erau Costișanu L., Gondiu E. și Cicală

E. și l-a rugămintea părții vătămate să iasă din câmp, ei au ignorat faptul dat și s-a început

cearta.

Totodată, martorului Globa M. a declarat că Maler P. a scos telefonul și a dorit

să-i filmeze, însă Costișanu L. s-a apropiat și l-a îmbrâncit pe acesta, de la ce Maler P.

a căzut jos, iar Costișanu L. a căzut peste el. Gondiu E. ținea de la începutul conflictului

un foarfece în mână, iar când Maler P. și Costișanu L. stăteau jos, Gondiu E. a sărit peste

ei și i-a aplicat o lovitură cu foarfeca pe care o ținea în mână în regiunea feței.

La fel, și partea vătămată Maler M. a indicat că în timp ce el a început să filmeze,

Costișanu s-a izbit să-i ia telefonul, iar el dând în urmă, s-a împiedicat, a scăpat telefonul

din mână și a văzut cum Gondiu E. a luat telefonul, pe când deja Costișanu L. se afla

peste el. A încercat să iasă de sub Costișanu L. și, în vremea aceea, a văzut cum Gondiu

E. a căzut peste ei, ea avea o foarfecă de curățat vița de vie în mână, cu care l-a lovit sub

ochiul stâng.

Astfel, sunt veridice declarațiile părții vătămate Maler P. care a relatat că anume

inculpata Gondiu E. a aplicat o lovitură cu foarfecă de curățat vița de vie, sub ochiul

stâng, or, faptul invocat de inculpata precum că foarfeca a pus-o în remorca motocicletei

până la altercație, sunt contradictorii în raport cu raportul de constatare medico-legală

nr. XXXXX din 27.08.2014, potrivit cărui, s-a stabilit că în rezultatul examinării

medico-legale a lui Maler P. și datelor documentelor medicale prezentate pe numele

acestuia s-a constatat: fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare;

traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală; echimoză pe față,

care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e),

contondent (-e).

Totodată, prin raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014,

se constată la Maler P. - fractură închisă de os zigomatic pe stânga fără deplasare;

traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală; echimoză pe față,

care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (-or) obiect (-e) dur (-e),

contondent (- e).

Astfel, prin acestea rapoarte se dovedește faptul că leziunile corporale la partea

vătămată Maler P. au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect dur,

contondent, or, rapoartele date coroborează atât cu declarațiile părții vătămate Maler P.,

cât și cu declarațiile martorului Globa M.

Nu poate fi luate în considerație, la caz, afirmațiile martorului Costișanu L.

precum că Gondiu E. nu avea nimic în mână, deoarece a lăsat foarfeca în motocicleta,

or, Costișanu L. și Gondiu E. sunt în relații de concubinaj, iar ultima la rândul său se

8

află în relații ostile, relații de conflict cu partea vătămată Maler P., în legătură cu un

litigiu civil, fapt confirmat prin declarațiile martorilor audiați.

În speță, se reține că atât prin raport de constatare medico-legală nr. XXXXX din

27.08.2014, cât și prin raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014,

în baza datelor examinării medico-legală a documentelor medicale prezentate pe numele

cet. Maler P., s-a constatat la ultimul o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică

ca vătămare corporală medie.

Or, aceștia rapoarte cu privire la calificarea vătămărilor corporale în privința părții

vătămate Maler P., urmează a fi apreciate critic, în situația în care contravin cu raportul

de expertiză judiciară (în comisie) nr. XXXXX din 14.05.2019, potrivit căruia, conform

documentelor medicale (Raportul de constatare medico-legală nr. XXXXX din

29.08.2014 și Raportul de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 24.09.2014) la cet.

Maler P. au fost depistate leziuni corporale sub formă de: echimoză violacee în regiunea

periorbitală și zigomatică pe stânga cu tumefierea țesuturilor moi; comoție cerebrală;

fractură a osului zigomatic pe stânga, fără deplasarea fragmentelor. Leziunile depistate

au fost produse prin mecanism de lovire cu corp (-uri) dur (-e), contondent (-e), în

ansamblu, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestui criteriu,

se califică ca vătămare ușoară.

În contextul dat, justificat a fost pus la baza sentinței de încetarea procesului penal

pe art.152 alin.(1) Cod penal al RM în privința lui Gondiu E., anume raportul de

expertiză judiciară (în comisie) nr. XXXXX din 14.05.2019, cu atât mai mult că,

concluziile acesteia au fost explicate și susținute de experți judiciare în cadrul cercetării

judecătorești.

Prin urmare, din probele cercetate nu s-a confirmat cauzarea de către inculpata

Gondiu E. a vătămării intenționate medie a integrității corporale a părții vătămate Maler

P., ceea ce denotă că, instanța de fond legal a stabilit în acțiunile lui Gondiu E. că sunt

prezente elementele constitutive ale contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional - vătămare intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o

dereglare de scurtă durată a sănătății.

Cu referire la faptul că pe aceeași faptă există o hotărâre irevocabilă în privința

lui Maler P., se reține că, prin sentința judecătoriei Orhei, din 22.02.2016, Maler P. a

fost achitat pe art.197 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat,

a fost achitat pe art.247 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, iar procesul penal în baza art.287 alin.(1) Cod penal a fost încetat, din motiv

că fapta constituie contravenția prevăzută de art.78 alin.(2), (3) Cod contravențional, cu

încetarea procesului contravențional din motivul intervenirii prescripției răspunderii

contravenționale.

Astfel, din sentința dată se constată că Maler P. a fost tras la răspundere pentru

fapta care a avut loc la 27.08.2014, or, faptul că în acțiunile lui Maler P. s-a constatat

existența elementelor contravenției prevăzute de art.78 alin.(2), (3) Cod contravențional,

nu exclude că o asemenea contravenție nu poate fi constatată și în acțiunile lui Gondiu

E., or, rezultă că ambii la data de 27.08.2014 au aplicat lovituri corporale părții vătămate

Maler P., cauzându-i vătămări corporale.

De continuare, în cadrul procesului penal, partea vătămată a înaintat acțiune civilă

prin care a solicitat încasarea de la inculpata Gondiu E. în beneficiul său a prejudiciului

9

material în sumă de 351,45 lei, prejudiciului moral în sumă de 100.000 lei și cheltuielile

legate de asistență juridică în suma de 1500 lei.

Conform art. 45 Cod contravențional, persoana al cărei drept sau interes legitim a

fost lezat prin contravenție îl poate apăra prin acțiune civilă depusă conform legislației

procedurale civile. Această persoană are în special dreptul la repararea prejudiciului

patrimonial și a celui nepatrimonial cauzate prin contravenție. Prezentul alineat se aplică

în egală măsură și în cazul în care, în sensul art.30 alin.(11), se consideră că făptuitorul

nu a fost supus răspunderii contravenționale. Aceeași norme indică că „Soluționând

cauza contravențională, autoritatea competentă este în drept, la cererea victimei, să

dispună repararea prejudiciului cauzat prin contravenție în cazul în care nu există

divergențe asupra întinderii lui.”

Potrivit art. 1998 Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu

vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege,

și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite

sau fără vinovăție se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană

decât autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres

prevăzute de lege. Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu

consimțământul persoanei vătămate și dacă fapta autorului nu vine în contradicție cu

normele de etică și morală.

Astfel, se atestă că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată este întemeiată și

justificată parțial, în partea încasării prejudiciului material și a cheltuielilor legate de

asistență juridică, or, fiind dispusă spre încasare din contul inculpatei Gondiu E. a

prejudiciului material în sumă de 351,45 lei și cheltuielile legate de asistență juridică în

suma de 1.500 lei, instanța de judecată a pus la baza hotărârii bonurile de plată, prin care

se confirmă cheltuielile suportate de partea vătămată la efectuarea tratamentului, precum

și cheltuielile de asistență juridică acordate de avocat.

Ceea ce ține de prejudiciul moral, prima instanța obiectiv și proporțional cu fapta

comisă, a dispus încasarea de la inculpată în beneficiul părții vătămate doar a sumei de

10.000 lei, or, prin contravenția săvârșită, inculpata i-a cauzat părții vătămate dereglarea

sănătății de scurtă durată, leziuni ce se califică ca vătămare ușoară.

Astfel, în urma loviturii aplicate, partea vătămată a fost supus la suferințe fizice

și psihice, prin urmare, la caz se atestă un raport direct de cauzalitate între activitatea

contravențională descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de partea vătămată, iar

legea penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit

prin acțiunile interzise de legea de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea

prejudiciului moral cauzat prin contravenție.

Reieșind din circumstanțele cauzei, suma de 10.000 lei, cu titlul de prejudiciul

moral, este suficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, ținând

cont în acest sens de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat.

adoptate și pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpata să fie achitată din lipsa

elementelor infracțiuni prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Recurentul a invocat că, învinuirea este incertă, adică nu este formulată cu

maximă precizie și claritate.

La baza sentinței instanța a pus declarațiile martorului Globa M. și părții vătămate

Maler P., care de fapt sunt contradictorii și nu dovedesc incontestabil vinovăția

10

inculpatei, ci dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile ei a elementelor constitutive a

componenței de contravenție prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional și anume

latura obiectivă și subiectivă.

Alte probe ce ar demonstra că inculpata a comis careva contravenție nu au fost

examinate de instanță, iar cele indicată de instanță concluziile și declarațiile experților

sunt utile și pertinente pentru speță.

Potrivit raportului de expertiză judiciară în comisie nr. XXXXX din 14.05.2019

la Maier P., s-a constatat echimoze violacee în regiunea peri-orbitală și zigomatică pe

stânga cu tumefierea țesuturilor moi, comoție cerebrală; fractură a osului zigomatic pe

stânga, fără deplasarea fragmentelor. Leziunile depistate au fost produse prin mecanism

de lovire cu corp (-uri) dur (contondent (-e), adică sau constatat mai multe leziuni care

nu putea fi cauzate p o singură lovitură chipurile administrată de către inculpata Gondiu

E. părții vătămate în regiunea feței, cum a declarat Maler P.

La fel, pentru acțiunile întreprinse de către Maler P. la 27.08.2014, în jurul orei

1130, în timp ce se afla în livada de pomi fructiferi situată în extravilanul s. Jora de Jos,

r-nul Orhei și cunoscând că în preajma sa erau prezente și alte persoane care formau

modul public, acționând de unul singur, exprimând o vădită lipsă de respect, manifestând

o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei sale în societate, urmărind

manifestarea bravurii, demonstrarea atitudinii sale sfidătoare față de cei din jur,

conștientizând că acțiunile sale deveneau inevitabil cunoscute persoanelor din jur, din

intenții huliganice, în vederea anihilării victimelor, a iscat un conflict verbal cu Gondiu

E. și Costișanu L., manifestat prin pronunțarea unor cuvinte urâte în adresa lor, după

care a aplicat violența fizică asupra cet. Gondiu E., manifestată printr-o lovitură cu

pumnul la brațul stâng și asupra cet. Costișanu L.. manifestată prin aplicarea lovituri cu

pumnul în regiunea feței și a altor lovituri cu pumnul în regiunea toracelui, astfel

conform raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din 17.09.2014, Gondiu E.

i-a fost cauzată o echimoză pe brațul stâng care se califică ca vătămare corporală

neînsemnată, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. XXXXX din

17.09.2014, lui Costișanu L. i-a fost cauzat traumatism cranio-cerebrală, manifestat prin

comoție cerebrală, echimoze pe față și torace, excoriații pe gât, car califică ca vătămare

corporală ușoară, potrivit sentinței Judecătoriei Orhei din 22.02.2016 (pe epizodului din

27.08.2014 irevocabilă), Maler P. a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat. Maler P. a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 247 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta acestuia nu întrunește

elementele infracțiunii. Procesul penal intentat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, în

privința lui Maler P., a fost încetat din motiv că fapta acestuia constituie contravenția

prevăzută de art. 78 alin. (2), (3) Cod contravențional. Procesul contravențional privind

tragerea la răspundere contravențională a lui Maler P. în baza art. 78 alin. (2), (3) Cod

contravențional, a fost încetat din motivul intervenirii prescripției răspunderii

contravenționale.

Astfel, faptele sub aspect penal dintre Gondiu E. și Maler P., care a avut loc la

27.08.2014, în jurul orei 1130 fiind soluționată printr-o hotărâre judecătorească

irevocabilă.

Astfel, instanța de fond a admis contrazicerea aspectele de fapt sau problemele de

drept dezlegate printr-o hotărâre irevocabile și căzute în puterea lucrului judecat întrucât

11

acest fapt ar încălca flagrant principiul res judicata pro veritate habetur - lucrul judecat

este considerat că exprimă adevărul.

Din aceste considerente, doar declarațiile martorului Globa M. și părții vătămate

Maler P., care în fapt nu confirmă fapta imputată inculpatei, nu pot fi puse la baza

condamnării ei, în sensul motivării unei sentințe condamnare, deoarece din conținutul

acestora se elucidează mai multe dup presupuneri, care nu au fost înlăturate în nici un

mod de către partea acuzării prin probe pertinente și incontestabile.

În astfel de circumstanțe, pe parcursul examinării cauzei în fapt acuzarea nu a

prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice, care în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor, ar dovedi cu certitudine existența faptei contravenționale

prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, incriminate inculpatei.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură

penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de

procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în

art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct.

111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a

faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le

confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Sub acest aspect se reține că, recursul avocatului este fondat în drept pe temeiurile

din art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5. din decizie).

Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat,

în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, care ar fi

erorile de drept și esența că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la prescripțiile din art. 6 pct. 111) Cod de

procedură penală, care i-ar fi afectat soluția, s-au faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită și care ar fi cea corectă în asemenea caz, fiind omisă în totalitate

argumentarea ilegalității hotărârilor atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul avocatului nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună,

apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

12

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar al

avocatului, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5. din

decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel just au constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind faptele incriminate inculpatei, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și a prescripțiilor de drept material, în baza

probelor administrate, inclusiv declarațiilor părții vătămate, a martorului Globa M., a

experților judiciari, raportului de expertiză judiciară, în comisie, nr. XXXXX din

14.05.2019 că leziunile corporale depistate la Maler P. se califică drept vătămări

corporale ușoare, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101

alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând detaliat motivele pentru care

au respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, probele administrate pe caz

demonstrând elocvent prezența în acțiunile inculpatei a elementelor contravenției

prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod contravențional, adică vătămarea intenționată ușoară a

integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății, deci, faptei

săvârșite fiindu-i dată o încadrare juridică corectă, instanțele întemeiat dispunând

încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție

(pct. 2., 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din

CoEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă

a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de

art. 6 § 1 din CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns

detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c.

Țărilor de Jos).

13

Pe lângă aceasta, conform argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din

prezenta decizie, recursul menționat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea, este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul ordinar au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care

au fost puse la baza sentinței, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat

inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Mocanu Serghei,

împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 17 martie 2020 și deciziei Colegiul penal al

Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2020, în privința inculpatei Gondiu Elena

XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 5 martie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

14