2ra-1388/23 — incasarea prejudiciului

2ra-1388/23 — incasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2ra-1388/23

2-21052456-01-2ra-06092023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N.Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: R.Pulbere, A.Malîi, A.Braga)

Î N C H E I E R E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând admisibilitatea recursului depus de Gondiu Elena, reprezentată de

avocatul Serghei Mocanu,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gondiu

Elena împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, cu privire la încasarea

prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești,

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 8 aprilie 2021, Gondiu Elena a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova prin care a solicitat

încasarea prejudiciului material și moral în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie

1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 12 septembrie 2014 în privința Elenei

Gondiu a fost pornită urmărirea penală, precum că la 27 august 2014, aproximativ

la ora 11:00 aflându-se pe câmpul amplasat în extravilanul XXXXX în cadrul unui

conflict, din motive ostile, în mod intenționat i-a aplicat lui Maler Petru o lovitură

cu pumnul în care ținea un foarfece de tăiat vița de vie, în partea stângă a feței, în

rezultat la ce i-a cauzat ultimului vătămări corporale medii, cu dereglarea sănătății

de lungă durată mai mult de 21 zile, sub formă de fractură închisă de os zigomatic

pe stânga fără deplasare, traumatism cranio cerebral închis, manifestat prin

comoție cerebrală, echimoză pe față.

A menționat că, la 17 octombrie 2014 a fost pusă sub învinuire pentru faptul

comiterii infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, pe semnele:

vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății - care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute de art. 151 Cod penal,

dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății, iar cauza penală pe

învinuirea reclamantei a fost expediată în instanță judecătorească pentru examinare

în fond.

A mai indicat că, prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 17

martie 2020, procesul penal, în cauza penală privind învinuirea Elenei Gondiu, în

1

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din

motiv că fapta constituie o contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) din Codul

contravențional.

Procesul contravențional, în privința Elenei Gondiu, în comiterea

contravenției prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional, s-a încetat pe

motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere

contravențională. A fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Maler Petru împotriva Elenei Gondiu cu privire la încasarea prejudiciului material,

moral și a cheltuielilor de asistență juridică. S-a încasat din contul Elenei Gondiu

în beneficiul lui Maler Petru, prejudiciul material în mărime de 351,45 lei,

prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei și cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 1 500 lei. În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Maler Petru

împotriva Elenei Gondiu cu privire la încasarea prejudiciului moral s-a respins ca

fiind neîntemeiată.

A subliniat că, prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14

septembrie 2020 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către reprezentantul

Elenei Gondiu, soluție menținută ulterior și prin încheierea Colegiului Penal al

Curții Supreme de Justiție din 3 februarie 2021.

Astfel, analizând situația de fapt stabilită în cadrul cercetării judecătorești în

raport cu semnele calificative ale infracțiunii prevăzute de art.152 alin. (1) Cod

penal, instanța a ajuns la concluzia că acțiunile inculpatei Gondiu Elena nu se

încadrează în dispozițiile acestei legii penale, și în acest caz, nu poate fi trasă la

răspundere penală, or, acțiunile prejudiciabile săvârșite de către inculpată nu sunt

prevăzute de legea penală.

A invocat că, incontestabil, în speță procesul penal în privința Elenei Gondiu

a fost încetat pe temei de reabilitare, deoarece din dispozițiile art. 275 în

coroborare cu art. 285 Cod de procedură penală, rezultă că încetarea urmăririi

penale în cazul în care fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune (art.

275 pct. 2) din Codul de procedură penală) constituie temei de reabilitare.

A susținut că, acțiunile de urmărire penală efectuate de către organul de

urmărire penală și Procuratură enunțate supra au lezat drepturile și libertățile

Elenei Gondiu prevăzute de art. 6 din CtEDO și pornind de la prevederile art.3

alin.1 lit. a), c) din Legea Republicii Moldova nr.1545 din 25 februarie 1998, în

conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și

moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma a) reținerii ilegale aplicării

ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi

localitatea sau măsurilor preventive sub forma de arest, de declarație de a nu părăsi

localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală c) efectuării ilegale, în

cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii

ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție),

precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor

fizice sau juridice.

La fel, Gondiu Elena pe motivul tragerii ilegale la răspundere penală în cadru

cauzei penale nr. XXXXX a fost nevoită să-și angajeze apărători care au contribuit

la achitarea acesteia de învinuirile privind comiterea unei infracțiuni. Tot

reclamanta a achitat pentru serviciile prestate de experți pentru efectuarea

expertizei medico-legale.

Astfel, reclamanta a avut cheltuieli de judecată în cadru cauzei penale nr.

XXXXX în sumă de 20 000 lei, compuse din cheltuieli de asistență juridică cât și

2

cheltuieli pentru efectuarea expertizei medico-legale nr.XXXXX din 14 mai 2019

numite de către instanța de fond prin încheierea Judecătoriei Orhei din 24

octombrie 2018.

A solicitat Gondiu Elena încasarea din contul bugetului de stat cu titlu de

prejudiciu material suma de 20 000 lei și cu titlu de prejudiciu moral suma de 5000

euro.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 24 iunie 2022 s-a

respins acțiunea.

Invocând ilegalitatea și netemeinicii hotărârii din 24 iunie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, la 5 iulie 2022, avocatul Mocanu Serghei, acționând în

interesele Elenei Gondiu a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de

apel declarată de către avocatul Mocanu Serghei, în interesele Elenei Gondiu și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24 iunie 2022.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că potrivit art. 6 al Legii nr.

1545 din 25 februarie 1998 ,,dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și

modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive și

irevocabile a sentinței de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală

sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către

instanța judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului contravențional

în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de

instrucție, în condițiile art. 313 alin. (5) din Codul de procedură penală, în privința

persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind

declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală sau

organului care exercită activitate specială de investigații”.

La fel, conform art. 7 lit. e) al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 ,,în

cazurile expuse la art. 3 din Lege, persoanei fizice sau juridice i se compensează

sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistența juridică”.

De asemenea, potrivit art. 10 al Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 ,,dreptul

persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și în modul stabilite de

prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6 din Lege”.

În context, instanța de apel a menționat că în sensul dispozițiilor enunțate este

de înțeles că, pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin

erori judiciare și de anchetă sunt necesare condiții speciale și anume: că fapta

ilicită, în calitate de condiție generală a răspunderii delictuale, va avea

particularități în materia respectivă, prin urmare nu orice acțiune ilicită a organelor

de anchetă și judecată atrage răspunderea statului.

O altă condiție necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care și atestă

admiterea erorii judiciare și prejudicierea neîntemeiată a persoanei.

Respectiv, în prezenta speță, instanța de apel a notat că nu s-a identificat

existența unei sentințe de achitare în sensul normelor Codului de procedură penală,

la fel nu a fost constatată incidența prevederilor art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545-

XIII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul

stabilite de prezenta lege.

La caz, instanța de apel a invocat prevederile art. 284 alin. (1) – (2) Cod de

procedură penală, conform cărora ,,scoaterea persoanei de sub urmărirea penală

3

este actul de reabilitare și finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de

urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată. Scoaterea persoanei de sub

urmărirea penală are loc cînd aceasta este bănuit sau învinuit și se constată că: 1)

fapta nu a fost săvîrșită de bănuit sau învinuit; 2) există vreuna din circumstanțele

prevăzute la art. 275 pct. 1)–3), inclusiv dacă fapta constituie o contravenție; 3)

există cel puțin una din cauzele prevăzute la art. 35 din Codul penal”.

De asemenea și art. 390 alin. (3) Cod de procedură penală, indică expres,

sentința de achitare duce la reabilitarea deplină a inculpatului, iar potrivit

prevederilor art. 23 alin. (3) din același Cod, persoana achitată sau în privința

căreia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale pe

temei de reabilitare are dreptul să fie repusă în drepturile personale pierdute,

precum și să fie despăgubită pentru prejudiciul care ia fost cauzat.

În acest context este necesar de remarcat circumstanțele speței și anume că

prin sentința Judecătoriei Orhei (sediul Central) din 17 martie 2020, procesul

penal, în cauza penală privind învinuirea Elenei Gondiu în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motiv că fapta constituie

o contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) din Codul contravențional. Procesul

contravențional, în privința Elenei Gondiu, în comiterea contravenției prevăzute de

art. 78 alin. (2) Cod contravențional, s-a încetat pe motivul expirării termenului de

prescripție de tragere la răspundere contravențională.

Așadar, instanța de apel a concluzionat că existența unei sentințe de încetare

a procesului penal din motivul existenței circumstanțelor care exclud tragerea la

răspundere penală deoarece fapta constituie o contravenție și în același timp,

încetarea procesului contravențional din motivul expirării termenului de prescripție

de atragere la răspundere contravențională, denotă cu certitudine lipsa temeiurilor

juridice pentru a invoca reabilitarea judecătorească pe latura penală.

La 04 septembrie 2023 Gondiu Elena, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii

noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat motivele de drept și de fapt invocate pe

parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și instanța de apel, suplimentar

invocându-se că relevante speței sunt aplicabile prevederile art. 21, art.53 alin.(1)

și (2) din Constituția Republicii Moldova, art.2007 din Codul civil, art.524, art.525

din Codul penal.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în

ședință publică dispozitivul deciziei la 23 mai 2023.

Totodată, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.6942 (f.d.

123), la 06 iulie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin

intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 23 mai 2023, însă, date

privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

Astfel, recursul declarat de către Gondiu Elena, reprezentată de avocatul

Serghei Mocanu, la 04 septembrie 2023, împotriva deciziei din 23 mai 2023 a

Curții de Apel Chișinău, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

4

La 31 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui

proces echitabil în ordine de recurs, a expediat în adresa participanților prin

intermediul poștei terestre, copia recursului declarat de Gondiu Elena, reprezentată

de avocatul Serghei Mocanu, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție, anexate

la materialele dosarului. (f.d.134,135).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Gondiu Elena, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, este inadmisibil,

pentru motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În această consecvență, se deduce că recursul declarat de Gondiu Elena,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, împotriva deciziei din 23 mai 2023 a

Curții de Apel Chișinău, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie

2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca

fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile

persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori

5

se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f)

instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f)

pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a

avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către de Gondiu Elena,

reprezentată de avocatul Serghei Mocanu, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența

temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul

declarat de Gondiu Elena, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu conține

obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării

cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că,

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din

Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor

faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o

simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către Gondiu Elena, reprezentată de avocatul Serghei

Mocanu nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Gondiu Elena, reprezentată

de avocatul Serghei Mocanu, ca fiind inadmisibil.

6

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Gondiu Elena, reprezentată de avocatul Serghei Mocanu

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

7