1ra-1149/2021 — Art. 145 alin. 1 CP

Prima instanță: 24.11.2014 -18.11.2016;

Instanța de apel: 07.03.2017-07.08.2018; 15.07.2019-24.12.2020;

Instanța de recurs: 14.12.2018-11.06.2019; 24.03.2021-15.06.2021. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, din 18 noiembrie 2016, Sulac Ivan Xxxxx a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare. Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, Radu Vitalie a fost lăsată fără soluționare. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Sulac Ivan, acționând în stare de legitimă apărare - situație care înlătură caracterul penal al faptei, nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii încadrate de procuror pe art. 145 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: „omorul intenționat al unei persoane”, și care în rechizitoriu se pretinde a fi săvârșită în circumstanțele care succed: la 22 aprilie 2012, aproximativ între orele 04:00-04:30, Sulac Ivan aflându-se la intersecția străzilor Prospectul Republicii, Mihai Viteazu și Doinelor din or. Cahul, în regiunea stației de autobuze din or. Cahul, unde s-a deplasat cu automobilul său de model 1 „Rover 820”, nr. de înmatriculare XXXXX, fiind urmărit pe traseu de către Radu Mihail, pe fonul unor relații ostile apărute în urma unui incident din fața discobarului „Insomnia”, petrecut anterior la scurt timp, urmărind scopul omorului intenționat, în cadrul cerții cu Radu Mihail, fără a exista vre-un pericol iminent pentru viața și sănătatea sa, aflându-se în automobilul său, pe locul conducătorului auto, a efectuat o împușcătură din pistolul său de model „Glok – 19”, calibrul 9x19 mm, seria nr. XXXXX, în exterior în direcția pieptului lui Radu Mihail, care se afla lateral de automobil, în rezultatul căruia glontele a străpuns inima acestuia, cauzându-i lui Radu Mihail leziuni corporale grave, incompatibile pentru viață, în formă de plagă prin împușcare din armă de foc cu încărcătura glonț, cu străpungerea antebrațului stâng oarbă, penetrantă în cavitatea toracelui, cu lezarea inimii, hemoperitoneu anemie acută posthemoragică, în urma cărora victima Radu Mihail a decedat la fața locului. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, care a solicitat casarea integrală a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Sulac Ivan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În motivarea cerințelor sale, procurorul a indicat că: - instanța de fond a apreciat probele unilateral în favoarea apărării, fără a da apreciere rațională și celorlalte probe materiale contradictorii, administrate și examinate în cadrul procesului penal; - inculpatul a efectuat împușcăturile, în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea acestuia sau a pasagerilor din automobilul său, ce marchează depășirea vădită a condițiilor de utilizare a armei de foc; - nu sunt cunoscute considerentele instanței, în baza cărora a catalogat că, Ivan Sulac a fost supus unui atac direct de către Vasile Morăriță, Mihail Radu, Vadim Racoviță, Vasile Racoviță, întrucât nici inculpatul nu indică numeric sau nominal persoanele care le invocă ca presupuși atacatori, iar careva acțiuni agresive ale celor enumerați nu sunt confirmate prin alte probe concludente. Nu sunt justificate nici aprecierile critice oferite declarațiilor succesorului părții vătămate și a martorilor ce- l însoțeau pe Mihail Radu, întrucât instanța nu le-a combătut elocvent prin probele administrate; - părăsirea locului, imediat după efectuarea împușcăturii, certifică încă o dată lipsa unui pericol real și iminent. Tendința inculpatului de a argumenta toate acțiunile sale, cu scopul de a se apăra, nu se raportează la toate circumstanțele cazului stabilite în raport cu acțiunile descrise ale tuturor participanților, iar efectuarea împușcăturii în direcția victimei Mihail Radu, din motivul presupunerii unei eventuale agresiuni, nu are raționament și legitimitatea în contextul utilizării mijloacelor cu pericol sporit de vătămare corporală, cum este în cazul dat arma de foc cu efect letal. 2 3.2 Avocatul Bojenco Nicolae, în numele succesorului părții vătămate, Radu Vitalie a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Sulac Ivan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, admiterea acțiunii civile și încasarea în beneficiul succesorului părții vătămate a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de 500.000 lei. În cererea de apel, avocatul Nicolae Bojenco a indicat că aceleași argumente ca și procurorul în cererea de apel, suplimentar menționând că: - sentința este ilegală, deoarece toate probele prezentate și examinate legal în ședința de judecată pe deplin dovedesc vinovăția inculpatului Ivan Sulac, în comiterea infracțiunii incriminate; - Inițierea incidentului s-a datorat acțiunilor inculpatului, prin faptul neopririi în urma tamponării pietonilor Mihail Radu și Vasile Morăriță, indiferent de gradul de vinovăție prezumat de persoanele implicate;

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 07 august 2018, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

Decizia a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Procuror, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel într-un alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, procurorul a menționat că: - instanțele de fond eronat au concluzionat lipsa în acțiunile inculpatului a intenției de a-l lipsi de viață pe Mihail Radu, or, instanțele urmau să ia în calcul faptul că, inculpatul a folosit arma în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea acestuia sau a altor persoane; - instanțele au dat o apreciere eronată probelor administrate în respectiva cauză penală, fără a le cerceta conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală; - instanța de apel nu a luat în calcul proba acuzării, precum că inculpatul anterior a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, ceea ce denotă caracterul agresiv al inculpatului; - acțiunile inculpatului după aplicarea armei de foc denotă faptul că ultimul a avut intenția de a comite infracțiunea de omor, or, acesta nu a mers la poliție pentru a declara cele întâmplate; - inculpatul este un luptător de arte marțiale, astfel ultimul fără mare efort putea să oprească atacul asupra sa. 5.2 Succesorul părții vătămate Vitalie Radu, prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea solicitărilor, recurentul a indicat: - instanțele de fond eronat au calificat acțiunile inculpatului drept legitima 3 apărare indicând că, ultimul nu a avut o altă posibilitate de a evita consecințele, dat fiind faptul că, inculpatul a epuizat toate remediile de negociere cu agresorii și nici nu a avut posibilitatea de a se refugia, or, din probele administrate în respectiva cauză penală contrar susținerilor instanțelor inculpatul nu a efectuat împușcături de avertizare; - contrară soluției pronunțate de către instanțe vine și raportul de expertiză medico-legală nr. 294 din 25.04.2012, care a constatat o vătămare corporală neînsemnată a inculpatului, or, poziția instanței precum că, 4 persoane care acționau intenționat cu scopul de a deschide ușile automobilului, aplicând lovituri inculpatului este una eronată; -instanța de apel a dat o apreciere unilaterală probelor administrate în respectiva cauză, bazându-se doar pe declarațiile inculpatului și a martorilor apărării.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11 iunie 2019, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea deciziei, instanța de recurs a indicat că, instanța de apel în motivarea deciziei nu se expune asupra tuturor argumentelor invocate de către apelanți și anume asupra acțiunilor inculpatului după aplicarea armei de foc, care nu a telefonat la poliție pentru a declara cele întâmplate, dar a părăsit locul comiterii acțiunilor ilegale. De asemenea, instanța de recurs a remarcat că, instanța de fond fără a da un răspuns clar alegației succesorului părții vătămate cu referire la faptul că, probele administrate în respectiva cauză sunt contradictorii, și anume raportul de expertiză medico-legală nr. 294 din 25.04.2012, prin care s-a constatat o vătămare corporală neînsemnată a inculpatului, contravine motivării deciziei instanței, care a susținut că 4 persoane acționau intenționat cu scopul de a deschide ușile automobilului, aplicând lovituri inculpatului. Totodată, instanța de recurs a susținut că, instanța de apel urma să se pronunțe asupra intenției lui Ivan Sulac, și anume perioada apariției acesteia, or, acțiunea de legitimă apărare în toate cazurile ar trebui echivalată cu apariția intenției subite. În asemenea condiții, instanța constatând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a considerat că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, or, erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 decembrie 2020 au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței. 4

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel analizând probele prezentate de acuzatorul de stat în susținerea învinuirii imputate inculpatului Sulac Ivan, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că probele administrate nu dovedesc vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal. Argumentul procurorului precum că, sentința în cauză este considerată ilegală la compartimentul achitării inculpatului Sulac Ivan cu consecințele laturii penale și civile, a fost respins de instanța de apel, or, judecând cauza, instanța de apel a reverificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele administrate, ajungând la concluzia de a menține achitarea lui Sulac Ivan de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(1) Cod penal. Partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatului Sulac Ivan în săvârșirea infracțiunii imputate. Instanța de fond corect a constatat, că probele administrate în prezenta cauză atestă, că aplicarea armei de foc a avut loc în stare de legitimă apărare, iar în acțiunile inculpatului Sulac Ivan nu a existat intenția de a-l omorî pe Radu Mihail. Astfel, instanța de fond a dat o apreciere justă circumstanțelor în care a fost produsă împușcătura, constatând lipsa unor relații ostile istorice între inculpatul Sulac Ivan și victima Radu Mihail, precum și lipsa indicilor omorului intenționat. Corect a statuat că, circumstanțele în care a acționat inculpatul denotă faptul, că acțiunile lui au fost supuse intenției de apărare, aflându-se în stare de pericol, pentru a respinge un atac direct, real, imediat, material din partea agresorilor, și mijlocul de apărare este unul adecvat situației de pericol în care se afla, în urma celor expuse, Colegiul penal respinge critica succesorului părții vătămate că a fost demonstrată intenția inculpatului de a lipsi victima de viață. Instanța de apel, examinând probatoriul în raport cu circumstanțele cauzei, a considerat că, atacul victimei Radu Mihail și al martorilor Axenti (Morăriță) Vasile, Radu Vitalie, Racoviță Vadim și Racoviță Vasile a fost unul direct, imediat, material și real, iar seriozitatea și cinismul acestui atac l-au justificat într-u totul pe inculpatul Sulac Ivan nu doar să creadă, dar și să aibă convingerea că integritatea fizică și existența sa în momentul atacului sunt expuse pericolului cel mai grav, fără vre-o posibilitate de a evita consecințele, dat fiind că inculpatul a epuizat toate remediile de negociere cu agresorii și nu a avut nici o posibilitate de a se refugia, fapt care l-a determinat pe inculpatul Sulac Ivan să răspundă prompt și adecvat acestei agresiuni, cu mijloacele ce i-au stat la dispoziție, prin aplicarea armei de foc la țintă asupra agresorilor, important fiind că inculpatul nu a avut o altă posibilitate de a respinge atacul colectiv al agresorilor Axenti (Morăriță) Vasile, Radu Mihail, Radu Vitalie, Racoviță Vadim și Racoviță Vasile prin cauzarea acestora a unui prejudiciu mai puțin traumatizant. Și este extrem de important în aprecierea acestei situații de legitimă apărare acel fapt, că inculpatul Sulac Ivan a îndeplinit întocmai cerința legală de aplicare a armei de foc - avertizarea prealabilă, prescrisă de Legea cu privire la arme 5 nr.110 din 18.05.1994, în vigoare la acel moment, or dânsul pe parcursul unui timp îndelungat de peste 10 minute nu doar le-a demonstrat agresorilor posesia armei de foc, dar și a executat multiple împușcături de avertizare, la care agresorii nu au reacționat. Instanța de apel a calificat atacul asupra lui Sulac Ivan ca fiind colectiv, de grup- realizat de Axenti (Morăriță) Vasile, Radu Vitalie, Racoviță Vadim, Radu Mihail și Racoviță Vasile, prin acțiuni comune și coordonate, îndreptate spre capturarea inculpatului Sulac Ivan, blocându-i automobilul „Rover” cu 4 automobile practic din toate părțile ca Sulac Ivan să nu aibă posibilitatea să-și continue deplasarea și acțiunile de scoatere din salonul automobilului „Rover” pentru maltratarea acestuia, or fiecare din aceștia își avea propriul rol în realizarea scopului menționat. Instanța de apel a constatat cu certitudine, că Axenti (Morăriță) Vasile, Radu Vitalie, Racoviță Vadim și Radu Mihail acționau în comun cu scopul de a deschide ușile automobilului „Rover”, aplicau lovituri și-l trăgeau pe inculpatul Sulac Ivan, iar Racoviță Vasile venind cel din urmă la locul infracțiunii, a parcat automobilul său pe partea dreaptă de la automobilul „Rover”, lângă magazinul „Catarsis”, astfel închizând ultima direcție prin care automobilul „Rover” ar mai putea ieși de pe acel loc. Procurorul și avocatul Bojenco Nicolae în interesele succesorului părții vătămate tind să creeze impresia că conflictul ar fi fost generat de acțiunile ilicite ale inculpatului Sulac Ivan, pe când probele cercetate atestă, că inculpatul Sulac Ivan nu a încălcat regulile de circulație rutieră, ci dimpotrivă Radu Mihail și Morăriță Vasile în manifestarea propriei neglijențe față de ordinea publică, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au căzut pe capota autoturismului condus de inculpatul Sulac Ivan, care conducea la viteză minimă și a oprit pe scurt timp pentru a se asigura că Radu Mihail și Morăriță Vasile sunt în regulă. Inculpatul a staționat în fața mulțimii, a claxonat, iar Morăriță Vasile în timpul luptei amicale l-a aruncat pe Radu Mihail pe capotă. Inculpatul i-a ocolit și a continuat deplasarea, în oglinda retrovizoare a văzut că ei s- au ridicat și s-au îndreptat spre club. În situația dată decizia inculpatului Sulac Ivan de a-și continua deplasarea și a evita un eventual conflict cu niște persoane în stare de ebrietate, a fost pe cât se poate de rațională, or regulile de circulație rutieră nu au fost încălcate de el, ci de Radu Mihail și Morăriță Vasile. Astfel inițiatorii conflictului dat sunt anume Radu Mihail și Morăriță Vasile. Acțiunile lui Radu Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile, care s-au aventurat să-l urmărească pe inculpat, denotă intenția lor de a se manifesta ca subiecți dominanți și de a-l pedepsi pe inculpatul Sulac Ivan pentru faptul că acesta nu s-a oprit, fapt confirmat prin explicațiile lui Axenti (Morăriță) Vasile. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile, precum că scopul urmăririi ar fi de a-l identifica pe șoferul automobilului „Rover”, or acțiunile violente ulterioare ale martorului Axenti (Morăriță) Vasile și victimei Radu Mihail denotă scopul acestora de a se răfui fizic cu inculpatul Sulac Ivan. Niciuna din acțiunile ulterioare ale victimei Radu Mihail, martorului Axenti 6 (Morăriță) Vasile și persoanelor afiliate lor nu atestă că dânșii ar fi încercat să cunoască identitatea inculpatului Sulac Ivan sau să blocheze căile deplasării acestuia pentru a solicita intervenția poliției. Evaluând credibilitatea declarațiilor martorului Axenti (Morăriță) Vasile, instanța de apel a reținut existența unor divergențe semnificative în declarațiile date de el în cadrul urmăririi penale, în instanța de fond și în instanța de apel, care compromite veridicitatea circumstanțelor relatate de acest martor. Dinamica schimbărilor în declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile este exclusiv în defavoarea inculpatului, observată fiind tendința lui Axenti (Morăriță) Vasile de a reda propriilor acțiuni un aspect legal, însă cumulul de probe coroborante atestă neveridicitatea acestor declarații. Faptul că martorul Axenti (Morăriță) Vasile pe parcursul examinării cauzei și-a schimbat de mai multe ori declarațiile, a determinat instanța de a apel să aprecieze declarațiile inculpatului Sulac Ivan și ale martorului Cuzmenco Oleg ca având un grad de veridicitate mult sporit în raport cu declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile, referitor la derularea evenimentelor din apropierea benzinăriei „Tehcomplos” și implicit din apropierea autogării din orașul Cahul. Examinând declarațiile inculpatului Sulac Ivan, a martorilor Cuzmenco Oleg, Axenti Vasile, Radu Vitalie, prezenți în acel moment lângă benzinărie, instanța de apel a constatat că, acțiunile agresive din partea lui Morăriță Vasile și Radu Mihail într-adevăr au avut loc, deși Morăriță Vasile neagă acest fapt. Însăși declarațiile contradictorii ale lui Morăriță Vasile relevă că, dânsul încearca să inducă instanța în eroare și să ascundă faptele ce au avut loc. Astfel, acțiunile agresive din partea lui Morăriță Vasile și Radu Mihail, și anume aplicarea loviturilor, încercarea de a-l scoate violent pe Sulac Ivan din automobil, loviturile cu picioarele în acesta și în ușa automobilului, însoțite cu cuvinte necenzurate, fără a explica ceva sau a cere explicații de la Sulac Ivan, au generat starea de pericol. Sulac Ivan i-a avertizat că va trage, însă ei nu au reacționat. Prima dată a împușcat din poziția așezat în automobil, în direcția ușii. Când a ieșit din automobil, Morăriță Vasile și Radu Mihail l-au înconjurat din ambele părți, la care Sulac Ivan din nou i-a avertizat să plece că va împușca, după care a împușcat de câteva ori în sus și s-a îndreptat spre automobil. Însă Morăriță Vasile și Radu Mihail iarăși l-au înconjurat, Sulac Ivan neînțelegând scopul acțiunilor acestora, din nou i-a prevenit că va trage și a împușcat de câteva ori în aer. Aplicarea armei de către Sulac Ivan a fost precedată de un avertisment privind intenția de a recurge la ea, însă reacția lui Morăriță Vasile și Radu Mihail atestă că acțiunile lor erau îndreptate spre atac, și nicidecum pentru soluționarea pașnică, ceea ce a generat un pericol direct pentru viața și sănătatea inculpatului. Inculpatul Sulac Ivan a declarat că a împușcat în scopul prevenirii sau chiar pentru a-i speria și stopa acțiunile acestora. Iar martorul Cuzmenco Oleg a relatat că erau în stare de șoc, deși 7 asupra lor atacul nu era îndreptat direct, însă în acel moment a apărut starea de frică pentru viața lor. Circumstanțele constatate indică asupra faptului, că în regiunea autogării din or. Cahul, Sulac Ivan se afla în stare de legitimă apărare, și a efectuat câteva împușcături pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat împotriva sa, care a pus în pericol persoana sa și celelalte două persoane care se aflau în automobilul acestuia. Atacul era direct îndreptat nemijlocit asupra lui Sulac Ivan prin aplicarea forței fizice, apărut spontan, pe neașteptate, creând o stare de pericol, fără a exista posibilitate de a evita, respinge sau de a înlătura prin alte mijloace acțiunile agresive ale lui Morăriță Vasile și Radu Mihail, decât prin folosirea armei. Atât inculpatul, cât și martorul Cuzmenco Oleg, au declarat că acesta împușca în sus, fără a ținti pe cineva, încercând să se apere. Atacul era real, întrucât în urma avertizărilor repetate și efectuarea împușcăturilor în aer, Morăriță Vasile și Radu Mihail nu s-au oprit, din nou îl înconjurau pe Sulac Ivan. Doar după ce a tras a treia oară, ei s-au retras. Datorită divergențelor în declarațiile martorilor Axenti Vasile, succesorul părții vătămate Radu Vitalie, și rolului dubios al acestora în crearea și dezvoltarea situației de conflict și ulterior de pericol real, instanța de apel a apreciat a fi mult mai credibile și veridice declarațiile martorilor Cuzmenco Oleg, și ale inculpatului Sulac Ivan, care reflectă circumstanțele evenimentelor petrecute. Din declarațiile sus-menționate rezultă, că însăși martorii Morăriță Vasile, succesorul părții vătămate Radu Vitalie, la momentul evenimentului faptei incriminate inculpatului Sulac Ivan, sau manifestat pe poziție de agresori de rând cu victima Radu Mihail, or aceștia prin acțiuni comune au blocat calea de deplasare în continuare a automobilului condus de inculpat, după care Morăriță Vasile, Radu Mihail, Radu Vitalie și Racoviță Vadim s-au apropiat de automobilul inculpatului și au încercat să-l capteze din salonul automobilului. Morăriță Vasile, Radu Mihail, Radu Vitalie și Racoviță Vadim cunoșteau că inculpatul Sulac Ivan are armă, că Morăriță Vasile a fost atins de glonț prin împușcare, cunoșteau despre împușcăturile efectuate de inculpat în apropierea benzinăriei, însă nici unul din ei nu a telefonat la poliție, ci din contra l-au urmărit până la autogară, unde l-au înconjurat cu automobilele lor. Deși nici unul din ei nu a recunoscut că au ieșit din automobil pentru a se răfui cu Sulac Ivan, probele administrate demonstrează cu certitudine că aceștia au întreprins acțiuni violente pentru a-l scoate pe Sulac Ivan din automobil, au auzit când inculpatul i-a avertizat verbal că va trage, au ignorat acest avertisment și au continuat realizarea atacului, care s-a dovedit a fi mult mai periculos decât în prima parte din apropierea benzinăriei, or de data aceasta inculpatului Sulac Ivan i- a fost blocată calea și a fost atacat de un număr impunător de agresori. Instanța de apel analizând rapoartele de expertiză a constatat că, împușcătura a fost efectuată de la o distanța aproximativ de la 0,2 m până la 2,5 m, din automobil, iar Radu Mihail se afla cu fața spre trăgător, în picioare, cu corpul înclinat în față și 8 mâna stângă flexată în cot înaintea pieptului. Faptul că, împușcătura a fost efectuată de sus în jos, sub un unghi de 100-150, de la stânga la dreapta sub un unghi de 450, gloanțele a străpuns inițial antebrațul stâng, apoi s-a transferat pe torace, penetrând cavitatea toracică, indică că împușcătura inculpatului Sulac Ivan l-a surprins pe Radu Mihail exact în momentul atacului, fiind aplecat spre inculpat în poziție de luptă (cu brațul sau brațele poziționate în față). Prin urmare s-a stabilit poziția fiecăruia din agresori față de automobilul Rover, în care se afla inculpatul Sulac Ivan: Radu Mihail se afla în direct cu ușa din partea șoferului, Radu Vitalie se afla lângă Radu Mihail din partea dreaptă, în spate lui Radu Mihail se afla Racoviță Vadim, iar Morăriță Vasile se afla în fața automobilului Rover. Deși ei aveau posibilitate să apeleze la poliție, însă niciunul din ei nu a întreprins măsuri în acest sens. Circumstanțele constatate nu indică asupra intenției lor de a identifica persoana care a împușcat, de a clarifica situația și de a chema poliția, ci dimpotrivă acțiunile lor erau îndreptate spre răzbunare și pedepsire. Iar inculpatul Sulac Ivan, văzând această stare de pericol, rezultată din atacul real și direct din partea mai multor persoane agresive, a aplicat arma pentru a respinge atacul agresorilor. Or, fiind înconjurat de aceste persoane, au deschis ușa șoferului și încercau să-l scoată aplicându-i lovituri, loveau în automobil, auzind cuvinte „ucideți-l, acesta-i ment”, iar traseul era blocat de automobilele lor, fiindu-i defectată tracțiunea în spate a automobilului, nu putea să întreprinde alte măsuri pentru a evita aplicarea armei, și doar după ce i-a avertizat verbal și avertismentul nu a avut efect, a efectuat împușcături de autoapărare. Sulac Ivan nici nu a ieșit din automobil, iar ceilalți doi pasageri au blocat ușile, simțind o stare de frică enormă. În momentul împușcăturii Radu Mihail era cu mâna întinsă pentru a-l lovi pe Sulac Ivan, fapt constatat din declarațiile sus-menționate și rapoartele de expertiză medico-legală, balistică și traseologică. Din consecutivitatea evenimentelor petrecute rezultă că, Sulac Ivan nu avea intenția de a-l omorî pe Radu Mihail, ci a aplicat arma de foc pentru a respinge un atac grav asupra vieții, în scopul autoapărării. Comportamentul agresiv al martorului Morăriță Vasile a continuat și după incidentul din apropierea autogării, când acesta, neștiind despre consecințele aplicării armei de foc față de Radu Mihail, a continuat să-l urmărească pe Sulac Ivan și în această cursă de urmărire intenționat a tamponat de două ori în spate automobilul condus de Sulac Ivan, iar apoi ajungând la sediul comisariatului de poliție a încercat să-l agreseze fizic pe Sulac Ivan, a spart fereastra de la unitatea de gardă. Aceasta rezultă din declarațiile martorilor, inculpatului, raportul de expertiză efectuat în privința automobilelor „Rover” și „BMW”, din însăși declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile. Condamnarea prin sentință definitivă a lui Morăriță Vasile pentru săvârșirea la 22 aprilie 2012 a actului de huliganism agravat săvârșit în coautorat cu Radu Mihail și alte persoane, cu aplicarea violenței fizice față de Sulac Ivan, demonstrează 9 incontestabil că Morăriță Vasile împreună cu Radu Mihail și alte persoane l-au atacat pe inculpatul Sulac Ivan cu aplicarea multiplelor lovituri, inițial lângă benzinăria „Tehcomplus”, apoi în apropierea autogării, și această atentare criminală a generat o stare de pericol grav pentru viața și integritatea fizică a inculpatului Sulac Ivan, iar fapta inculpatului Sulac Ivan a fost săvîrșită în stare de legitimă apărare, în scopul respingerii atacului direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa. Instanța de apel a apreciat critic argumentul procurorului că, derularea evenimentelor în preajma benzinăriei „Tehcomplus” prin faptul efectuării de împușcături necoordonate de către Sulac Ivan, în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea acestuia sau a altor persoane care erau pasageri în automobilul său, marchează depășirea vădită a condițiilor de utilizare a armei de foc, or, numeroasele împușcături efectuate lângă benzinărie de către inculpatul Sulac Ivan, și avertizările verbale repetate, indică asupra tendinței de a evita aplicarea armei de foc asupra agresorilor. Mai mult de atât, Sulac Ivan i-a avertizat înainte de a efectua împușcături în sus, fără a ținti în cineva din ei. Faptul că un glonte a nimerit în automobilul „BMW”, iar alt glonte l-a atins pe Morăriță Vasile, ar putea fi explicat prin aceea, că în momentul încăierării inculpatul Sulac Ivan opunea rezistență, și direcția de împușcare putea devia ca urmare a confruntărilor violente cu agresorii Radu Mihail și Morăriță Vasile. Cert este că Radu Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile nu s-au ales cu traume în urma folosirii armei de foc nu din imposibilitatea și incapacitatea lui Sulac Ivan de a atinge ținta, or ținta era nemijlocit în fața sa și nu era nevoie de timp și efort pentru a da traiectoria dorită împușcăturilor, ci se datorează tendinței inculpatului de a se reține în cauzarea urmărilor grave care ar putea fi provocate prin aplicarea armei. Comportamentul legal al inculpatului Sulac Ivan se atestă și prin faptul, că dânsul a încetat împușcăturile de avertizare îndată ce agresorii Radu Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile s-au retras, a urcat în automobil și a încercat să plece din acel loc, nu a căutat și nu și-a dorit în continuare careva forme de contact cu agresorii, încercând să evite conflictul. De asemenea potrivit raportului de expertiză complexă medico-legală, traseologică, balistică și chimică nr.2052-2053 din 06 decembrie 2012, se indică faptul că, împușcătura avut loc la o distanța mai mare de 2 metri, iar împușcătura a fost efectuată de sus în jos, sub un unghi de 100150, de la stânga la dreapta sub un unghi de 450, glontele a străpuns inițial antebrațul stâng, apoi toracele, penetrând cavitatea toracală. Acest fapt, demonstrează că, inculpatul Sulac Ivan a tras din armă exact în momentul atacului. Instanța de apel nu a reținut nici argumentul apelanților, precum că victima Radu Mihail nu a avut asupra sa obiecte sau arme care să creeze vre-un pericol de expunere pentru persoane, inclusiv pentru viața și sănătatea inculpatului, și că Sulac Ivan a aplicat în mod conștient și intenționat arma de foc, fără a întreprinde alte măsuri ce nu ar prejudicia fatal viața unei persoane. Instanța de apel constatând că 10 pericolul emanat de la agresorii Radu Mihail, Morăriță Vasile, Radu Vitalie, Racoviță Vadim a fost unul iminent și real, aceștia deja au blocat căile de acces pentru automobilul condus de Sulac Ivan, întreprindeau măsuri pentru a deschide cu forța automobilul, care este considerat a fi domiciliu, pentru a-l captura pe inculpatul Sulac Ivan și l-au atacat fizic pe acesta care se afla în interiorul automobilului, cu luarea în considerație a circumstanțelor care au precedat și a personalităților agresorilor, consideră că în asemenea circumstanțe inculpatul Sulac Ivan era justificat să aplice arma de foc chiar și fără avertizare, or la art. 36 alin. (3) din Legea cu privire la arme nr.110-XIII din 18.05.94 este expres prevăzut, că aplicarea armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment cu excepția cazurilor în care tergiversarea aplicării armei generează un pericol direct pentru viață și sănătatea proprietarilor, posesorilor și beneficiarilor de arme sau altor cetățeni. În situația în care anterior inculpatul Sulac Ivan l-a avertizat pe Radu Mihail despre aplicarea armei de foc, a efectuat mai multe împușcături de avertizare în apropierea acestuia, și asupra agresorului Radu Mihail nu au avut efect aceste măsuri, partea acuzării nu are nici o justificare să afirme că inculpatul nu a întreprins măsuri pentru a preîntâmpina consecințele aplicării armei de foc. Un alt argument invocat de apelanți este faptul că, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 72D din 09 iunie 2014, la Morăriță Vasile a fost constatată echimoză în regiunea cristei iliace pe dreapta, și nu se exclude posibilitatea producerii acestei leziuni la atingerea glontelui de corp, precum și circumstanțelor de împușcare în caroseria automobilului de model BMW. În acest sens, instanța de apel a reținut, că evenimentele petrecute pe str. Prospectul Republicii, în apropierea benzinăriei „Tehcomplus”, atunci când inculpatul Sulac Ivan a respins atacul agresorilor Morăriță Vasile și Radu Mihail prin folosirea armei de foc, nu-i sunt imputate inculpatului Sulac Ivan în actul de învinuire și prin rechizitoriu. Într-adevăr nu este stabilit dacă Morăriță Vasile a fost atins de glonte în timp ce se afla în salonul automobilului, sau în contact de confruntare directă în procesul agresării inculpatului în apropierea benzinăriei. Or, însăși Morăriță Vasile a explicat expertului că glontele a ricoșat de el, iar inculpatul declară că, ar fi posibil să fi deviat direcția tragerii în rezultatul acțiunilor de violență asupra sa. Evenimentele din apropierea benzinăriei sunt importante pentru constatarea comportamentului agresiv al lui Morăriță Vasile și victimei Radu Mihail, faptului că inculpatul Sulac Ivan i-a informat mai mult decât pe aceștia, că este înarmat și potențial va aplica arma în caz de continuare a agresiunii, precum și faptului că atât la evenimentele din apropierea benzinăriei, cât și la evenimentele din apropierea autogării agresori au fost aceleași persoane, inclusiv victima Radu Mihail și Morăriță Vasile, prin urmare avertismentul despre aplicarea armei de către inculpatul Sulac Ivan a fost realizat deja la confruntarea din apropierea benzinăriei, care a precedat cu circa 5-10 minute aplicarea mortală a armei de foc în apropiere de autogară. Orice aluzii ale apelanților cu privire la ilegalitatea aplicării de către 11 inculpatul Sulac Ivan a armei la confruntarea din apropierea benzinăriei, par a fi irelevante, or inculpatului Sulac Ivan îi este incriminată fapta omorului prin aplicarea ulterioară a armei în apropierea autogării, la intersecția străzilor Prospectul Republicii, Mihai Viteazul și Doinelor, și nu-i sunt incriminate careva depășiri la aplicarea armei în apropierea benzinăriei. Instanța de apel a apreciat critic poziția apelanților, precum că depistarea la inculpatul Sulac Ivan a unei singure echimoze pe barbă ar atesta lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea inculpatului, or, premisa aplicării armei de foc de către utilizatorul legal al acesteia este starea de pericol la care este expus, și criteriul decisiv este ca această stare de pericol să fie reală. În circumstanțele constatate de instanța de fond și instanța de apel, inculpatul Sulac Ivan era expus unui pericol real pentru viața și sănătatea sa și a pasagerilor din automobilul său, și ar fi lipsit de vre-un temei de a presupune, că inculpatul Sulac Ivan s-ar fi ales cu vătămări neînsemnate în cazul capturării acestuia de către agresori. Vătămările corporale pe care agresorii realmente au reușit să le cauzeze inculpatului Sulac Ivan până la aplicarea mortală a armei de foc nu reflectă caracterul pașnic al acțiunilor victimei Radu Mihail și altor agresori sau că aceștia ar fi prezentat un pericol simbolic pentru inculpat.

Decizia instanței de apel este atacată, cu recursuri ordinare de către: 10.1 Procuror, care indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. În motivarea cerințelor, procurorul indică că: - concluzia instanței de apel de a-l achita pe Sulac Ivan, este una eronată, întrucât Sulac Ivan la pronunțarea sentinței de achitare, completul de judecată a reținut că, atacul direct în privința lui Sulac Ivan a început de la clubul „Insomnia” după ce victima Radu Mihail a fost aruncată pe capota automobilului primului de către Morăriță Vasile, iar inculpatul Sulac Ivan a încercat că evite conflictul, asigurându-se că, Radu Mihail este la o distanță suficientă de automobile, a continuat deplasarea privind la situație prin oglinzile retrovizoare, iar Morăriță Vasile cu Radu Mihail au pornit în urma lui; - instanțele de judecată au acceptat versiunile și circumstanțele expuse numai de inculpatul Sulac Ivan, fără a da apreciere rațională și celorlalte probe materiale contradictorii, administrate și examinate în cadrul procesului penal; -este eronată și inadmisibilă recunoașterea situației de accident rutier a victimei Radu Mihail în fața clubului „Insomnia”, de către automobilul lui Sulac Ivan, ca începutul atacului direct comis în privința lui Sulac Ivan; - argumentele instanței de apel, precum că „probele cercetate atestă, că inculpatul Sulac Ivan nu a încălcat regulile de circulație rutieră, ci dimpotrivă Radu Mihail și Morăriță Vasile în manifestarea propriei neglijențe față de ordinea publică, fiind în stare de ebrietate 12 alcoolică, au căzut pe capota autoturismului condus de inculpatul Sulac Ivan, care conducea la viteză minimă și a oprit pe scurt timp pentru a se asigura că Radu Mihail și Morăriță Vasile sunt în regulă. Inculpatul a staționat în fața mulțimii, a claxonat, iar Morăriță Vasile în timpul luptei amicale l-a aruncat pe Radu Mihail pe capotă. Inculpatul i-a ocolit și a continuat deplasarea, în oglinda retrovizorie a văzut ce ei s-au ridicat și s-au îndreptat spre club. In situația dată decizia inculpatului Sulac Ivan de a-și continua deplasarea și a evita un eventual conflict cu niște persoane în stare de ebrietate, a fost pe cât se poate de rațională, or regulile de circulație rutieră nu au fost încălcate de el, ci de Radu Mihail și Morăriță Vasile." - sunt vădit neîntemeiate, or, anume Sulac Ivan în calitate de conducător auto era obligat să oprească și să verifice dacă prin acțiunile sale de conducere a mijlocului de transport nu au avut de suferit pietonii, care au căzut de pe capota automobilului, indiferent de gradul prezumat de nevinovăție; - instanța eronat, fără careva argumente plauzibile, recunoaște ca inițiatorii conflictului dat sunt anume Radu Mihail și Morăriță Vasile, or, reieșind din circumstanțele expuse supra, consideră că în procesul de judecare s-a stabilit că, inițierea incidentului s-a datorat acțiunilor inculpatului Sulac Ivan, prin faptul neopririi în urma tamponării pietonilor Radu Mihail și Morăriță Vasile, indiferent de gradul de vinovăție prezumat de persoanele implicate. Astfel, continuarea deplasării inculpatului Sulac Ivan cu automobiulul său a avut ca rezultat urmărirea acestuia de către Morăriță Vasile cu automobilul său de model BMW împreună cu Radu Mihail; - derularea evenimentelor în preajma benzinăriei „Tehnocomples”, prin faptul efectuării de împușcături necoordonate de către Sulac Ivan, în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea acestuia sau a altor persoane, care erau pasageri în automobilul său, marchează depășirea vădită a condițiilor de utilizare a armei de foc. Cu atât mai mult, traiectoriile de împușcare nu sunt în aer, în sus, precum afirmă inculpatul Sulac Ivan și pasagerii însoțitori, dar chiar în direcția automobilului de model BMW, staționat în partea stângă, respectiv cu glonț penetrant în partea dreaptă spate, și cu atingerea unui glonț prin tragere pe corpul cet. Morăriță Vasile, cu producerea de leziuni corporale apreciate medico-legal. Nu au fost stabilite și întreprinderea altor măsuri de către inculpatul Sulac Ivan pentru evitarea utilizării armei, precum și după aplicarea armei de foc în preajma benzinăriei, și cum rezultă din declarațiile martorilor însoțitori ai inculpatului, ei doreau să meargă mai departe spre sat. Lebedenco, continuând deplasarea înspre autogara, unde se afla cotitura spre locația dată. Nu sunt credibile argumentele de blocare a mersului automobilului de model Rover de către alt automobil condus de Morăriță Vasile și imposibilitatea de a îndeplini alte manevre de deplasare; - concluziile instanței de apel asupra evenimentelor ce au avut loc în preajma benzinăriei „Tehnocomples”, prin faptul efectuării de împușcături necoordonate de către Sulac Ivan, în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea acestuia sau a altor persoane, în urma cărora un glonte a nimerit în automobilul „BMW”, iar 13 alt glonte l-a atins pe Morăriță Vasile, în mare parte se bazează pe presupunerile instanței, dar nu pe probele administrate și verificate la examinarea cauzei; - instanțele de judecată dezaprobă fără argumente elocvente declarațiile martorului Morăriță Vasile din motiv că, apreciază declarativ că este direct cointeresat și nu poate da declarații veridice, și nici nu dă o apreciere declarațiilor acestuia în coraport cu concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 72 D din 09 iunie 2014, precum și circumstanțelor de împușcare în caroseria automobilului de model „BMW seria 5” n/î XXXXX, condus de martorul Morăriță Vasile, ca fapt confirmat prin concluziile raportului de expertiză complexă nr. 2200-2201 din 21.11.2012; -nu sunt cunoscute considerentele instanțelor de judecată, în baza cărora a catalogat cu certitudine că, Sulac Ivan a fost supus unui atac direct de către Morăriță Vasile, Radu Mihail, Racoviță Vădim, Racoviță Vasile, întrucât nici inculpatul nu indică numeric sau nominal persoanele care le invocă ca presupuși atacatori, iar careva acțiuni agresive ale celor enumerați nu sunt confirmate prin alte probe concludente; - este pus la îndoială raportul de proporționalitate dintre presupusul atac și mijloacele folosite de către inculpatul Sulac Ivan ca măsură de ripostă, și în final consecințele admise prin acte comise cu intenție. Astfel, se constatată că, nu a existat niciun atac iminent, periculos și armat, care să condiționeze vreun pericol grav pentru viața și sănătatea inculpatului Sulac Ivan, care a aplicat în mod conștient și intenționat arma de foc direct cu efectuarea unei împușcături în corpul victimei Radu Mihail, neadmițând întreprinderea altor măsuri posibile, care să nu prejudicieze fatal viața unei persoane; - nimeni din participanți nu afirmă că Sulac Ivan ar fi coborât din automobil în zona autogării, ceea ce combate expres supunerea acestuia la vreun atac care să implice vreo ripostă în măsura aplicării armei de foc cu efectuarea de trageri. Cu atât mai mult, că alte împușcături de avertisment în zona autogării nu s-au confirmat, iar împușcătura efectuată în corpul victimei Radu Mihail a fost directă, fără existența vreunui pericol iminent pentru viața și sănătatea inculpatului Sulac Ivan; - lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea inculpatului Sulac Ivan este apreciată și prin gradul leziunilor corporale depistate asupra acestuia de o singură echimoză, pe barbă, care dezaprobă un șir de lovituri invocate ca primite cu pumnii și picioarele, iar numărul de persoane invocat ca fiind atacatori este exagerat și nu au fost confirmate faptele date; - efectuarea unei împușcături prin geam în exterior s-a realizat conștientizând prezența persoanei și este neargumentată prin scopul relatat de speriere a persoanelor, cu atât mai mult că nimeni nu a coborât din automobilul Rover și nimeni din ceilalți pasageri nu a fost atacat; - părăsirea locului imediat după efectuarea împușcăturii certifică încă o dată lipsa unui pericol real și iminent, cât și existența posibilităților reale de neaplicare a 14 armei de foc. Tendința inculpatului Sulac Ivan de a argumenta toate acțiunile sale cu scopul de a se apăra, apreciată unilateral de instanțele de judecată ca o stare de legitimă apărare prezumată, nu se raportează la toate circumstanțele cazului stabilite în raport cu acțiunile descrise ale tuturor participanților, iar efectuarea împușcăturii în direcția victimei Radu Mihail, din motivul presupunerii unei eventuale agresiuni, nu are raționament și legitimitatea în contextul utilizării mijloacelor cu pericol sporit de vătămare corporală, cum este în cazul dat arma de foc cu efect letal; - instanțele de judecată nu au relatat consecvent toate circumstanțele faptei, nu au descris toate probele obținute prin mijloacele de probă acumulate și examinate în ședințele de judecată, apreciind unilateral, doar versiunile de apărare înaintate de către inculpatul Sulac Ivan și, fără argumentare plauzibilă, au lăsat fără o apreciere critică celelalte probe materiale administrate de acuzatorul de stat; - la derularea evenimentelor în zona autogării din or. Cahul, inculpatul Sulac Ivan nici nu a părăsit habitatul automobilului în care se afla dânsul, împreună cu ceilalți doi pasageri, neexistând un contact direct demonstrat față de acesta, cu atât mai mult că nu persistau careva temeri de punere în pericol grav a vieții și sănătății inculpatului Sulac Ivan cu prejudicierea sănătății sau distrugerea de bunuri materiale în proporții deosebit de mari. Nu poate fi justificată în niciun mod rațional necesitatea aplicării armei de foc cu efectuarea de trageri în direcția victimei Radu Mihail, care nu era în ipostaza de agresor față de inculpatul Sulac Ivan, iar ultimul nici nu a suferit careva vătămări corporale semnificative. Astfel, nu are niciun raționament aprecierea completului de judecată precum că unica posibilitate de a evita conflictul și a se apăra fiind aplicarea armei de foc de către inculpatul Sulac Ivan, fiind combătută expres această versiune de circumstanțele de fapt expuse și modul legal cum se impunea să acționeze la utilizarea armei de foc; - nici instanța de fond și nici instanța de apel, nu au răspuns la argumentul procurorului, de ce în cazul atacării de către Morărița V. în privința lui Sulac I., la benzinăria Tehnocom și lângă autogara, Sulac I. a hotărât să aplice arma de foc, efectuând trageri, în lipsa armei la Morărița V. și la alte persoane, inclusiv la Radu M., și ce l-a împiedicat să aplice forța fizică, așa cum a aplicat-o în privința lui Morărița V. lângă inspectoratul de poliție, dintr-o lovitură l-a dărmat jos pe ultimul care a căzut fără cunoștințe; - acțiunile inculpatului Sulac Ivan demonstrează intenția de utilizare a armei direct, îndreptate spre corpul lui Radu Mihail, realizată prin împușcare, și prezintă consecințele de omor intenționat a unei persoanei. 10.2 Succesorul părții vătămate Radu Vitalie, indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale indică: - concluzia instanței nu poate fi reținută ca întemeiată în circumstanțele în care martorii au indicat că, imediat după aplicarea armei de foc automobilul Rover, 15 condus de Sulac, a efectuat o manevră de întoarcere și s-a deplasat spre centru orașului. Prin urmare, se atestă că, inculpatul avea posibilitatea reală de a se deplasa, or, dânsul a făcut aceasta doar după ce a efectuat împușcătura, prin ce se dovedește că prin acțiunile sale, Sulac Ivan a depășit limitele legitimei apărări la care face referință instanța; - pe corpul numitului Sulac Ivan a fost depistată o singură echimoză pe barbă ce atestă lipsa unui pericol real și eminet pentru viață și combate versiunea inculpatului prin care declară că, a fost lovit timp îndelungat de mai multe persoane peste diferite părții ale corpului. Raportul de expertiză medico legală nu exclude cauzarea echimozei lui Sulac Ivan în urma lovirii de volanul autoturismului, în urma accidentului rutier ce a avut loc după omorul lui Radu Vitalie; - instanța la emiterea deciziei din 24.12.2020, apreciează a fiind mult mai credibile declarațiile martorilor Cuzmenco Oleg și ale inculpatului Sulac Ivan în raport cu declarațiile celorlați martori oculari ce detailat au reflectat circumstanțele evenimentelor petrecute; - concluzia instanței precum că, „este extrem de important în aprecierea acestei situații de legitimă apărare acel fapt, că inculpatul Sulac Ivan a îndeplinit întocmai cerința legală de aplicare a armei de foc - avertizarea prealabilă, prescrisă de Legea cu privire la arme nr. 110 din 18.05.1994, în vigoare la acel moment, or dânsul pe parcursul unui timp îndelungat de peste 10 minute, nu doar le-a demonstrat agresorilor posesia armei de foc, dar și a executat multiple împușcături de avertizare (care de facto au fost împușcături țintite), la care agresorii nu au reacționat”, este contrară cu circumstanțele de fapt stabilite și probate, or, potrivit rapoartelor de constatare medico-legală nr. 270 din 22.04.2012, raportul de expertiză medico-legală nr. 134D din 13.06.2012, precum și raportul de expertiză medico-legală nr.72D din 09.06.2014, la Morăriță Vasile s-au constatat vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată de la 6 până la 21 zile; - instanța motivează prin faptul că „ glontele a nimerit în automobilul BMW iar alt glonte la atins pe Morarița Vasile ar putea fi explicat că în momentul încăerării inculpatul Sulac Ivan opunea rezistența și direcția de împușcare putea devia ca urmare a confruntărilor violente cu agresorii”, fapt ce nu a fost constatat nici printr-o probă examinată, ori atât martorul, cât și inculpatul în declarații indică că, în momentul încăierării nu au fost efectuate împușcături, însăși inculpatul indică că, nu poate explica împușcătură în autoturism și împușcătura în direcția lui Morăriță. În astfel de situații se constată faptul că, instanța prin decizia din 24.12.2020, își asumează rolul de a motiva, legaliza acțiunile inculpatului din data 22 aprilie 2012; - circumstanțele respective demonstrează că Sulac Ivan nu a executat împușcături de avertizare, ci a efectuat împușcături asupra țintei, atentând la viața și sănătatea persoanei, astfel, urmau a fi apreciate critic declarațiile inculpatului în care declară că a împușcat în scopul prevenirii sau chiar pentru a-i speria. Mai mult, în susținerea argumentului invocat este și rezultatul expertizei judiciare complexe 16 balistică-traseologică nr. 2200-2201 din 21.11.2012, potrivit căreia s-a stabilit că deteriorările de pe automobilul de model BMW n/î HI51GZB au fost create ca urmare a tragerii asupra acesteia dintr-o armă de foc; -circumstanțele de fapt stabilite, raportate la normele invocate supra, demonstrează intenția inculpatului de a lipsi de viață victima, or, împușcarea a fost țintită într-un organ esențial pentru viață, concluzie expusă în raportul de expertiză medico-legală nr. 100 din 04.05.2012, potrivit căruia pe cadavrul lui Radu Mihail s-a depistat plagă prin împușcare prin armă de foc cu încărcătura glonte cu străpungere a antebrațului stâng, oarbă penetrantă în cavitatea toracală cu lezarea inimii; - potrivit constatărilor neîntemeiate a instanței expuse în decizie, era necesar ca pe corpul inculpatului să fie vătămări corporale egale gradului de violență care se presupune că a fost aplicată asupra sa. În acest context, este neclar în baza căror probe instanța a făcut constatările expuse mai sus, or, aplicarea violenței fizice se probează printr-o concluzie a medicilor experți expusă în raportul de expertiză, și nu prin declarațiile făcute de inculpat care este interesat în evitarea răspunderii penale. Mai mult, martorii au indicat că, victima se afla la o anumită distanță de la automobil, fapt ce indică inexistența pericolului direct, imediat, real; - instanța a apreciat declarațiile inculpatului Sulac Ivan și ale martorilor Albu Vasile și Cuzmenco Oleg ca având un grad de veridicitate mult sporit în raport cu declarațiile martorului Morăriță Vasile, referitor la derularea evenimentelor, fară a ține cont că mărturiile martorului Morăriță Vasile sunt susținute atât prin declarațiile celorlalți martori audiați, care au fost prezenți la locul comiterii infracțiunii, cât și prin alte probe material legal administrate la faza de urmărire penală, care ulterior au fost examinate în ședința de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Gîrneț Z. în numele inculpatului a depus referință privind opinia asupra recursurilor declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, deoarece recursurile se axează doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele, astfel motivele invocate în recursuri au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens.

Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente: Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Din cuprinsul recursurilor declarate de către procuror și succesorul părții vătămate, se reține, că aceștia menționează ca temei de drept pct. 6) din alin. (1) art. 17 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, indicând faptul că, instanțele de judecată nu au ținut cont de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, acceptând versiunea inculpatului, fără a da o apreciere și celorlalte probe, astfel concluzia de achitare a lui Sulac I. este eronată. Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat de către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de achitare a lui Sulac I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare. Astfel, instanța de apel, reținând circumstanțele de fapt ale cauzei, și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia Colegiului penal lărgit, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a considerat, că aplicarea armei de foc a avut loc în stare de legitimă apărare, iar în acțiunile inculpatului Sulac I. nu a existat intenția de a-l omorî pe Radu M. În asemenea situație, se reține că, în fața instanței de apel, au fost abordate chestiunile privind aprecierea repetată a probelor și expunerea asupra admisibilității acestora. Mai mult ca atât, rezultând din lucrările dosarului, chestiunile nominalizate în cererile de recurs, au constituit obiect de analiză și în instanțele de fond, care s-au expus argumentat asupra acestora. Totodată, din cuprinsul recursurilor, în viziunea recurenților probele administrate confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, însă aceste alegații, nu pot fi reținute de către instanța de recurs, deoarece din cuprinsul hotărârilor atacate se constată, că probele au fost cercetate și asupra cărora instanța de apel s-a expus întemeiat prin argumente fundamentate în fapt și în drept, și care au fost redate în pct. 9 al prezentei decizii, 18 iar în motivarea soluției just a statuat, că „... judecând cauza instanța de apel a reverificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele administrate, ajungând la concluzia de a menține achitarea lui Sulac Ivan de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.” Astfel, nu este fondată critica recurenților, în sensul pretinderii că, prin acțiunile sale, Sulac I. a depășit limitele legitimei apărări, deoarece aceste aspecte au constituit obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora instanțele de judecată s-au expus suficient și argumentat și cărora le-au fost acordate o atenție deosebită, precum rezultă din materialele cauzei și hotărârile adoptate în speța dată. Deci, reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal lărgit nu se poate îndepărta de la concluziile precum că, aplicarea armei de foc a avut loc în stare de legitimă apărare, iar în acțiunile inculpatului Sulac Ivan nu a existat intenția de a-l omorî pe Radu Mihail. Astfel, instanța de fond a dat o apreciere justă circumstanțelor în care a fost produsă împușcătura, constatând lipsa unor relații ostile istorice între inculpatul Sulac Ivan și victima Radu Mihail, precum și lipsa indicilor omorului intenționat, corect statuând că circumstanțele în care a acționat inculpatul denotă faptul, că acțiunile lui au fost supuse intenției de apărare, aflându-se în stare de pericol, pentru a respinge un atac direct, real, imediat, material din partea agresorilor, și mijlocul de apărare este unul adecvat situației de pericol în care se afla. Referitor la invocările autorilor recursurilor, precum că Sulac I., în calitate de conducător auto era obligat să oprească și să verifice dacă prin acțiunile sale de conducere a mijlocului de transport nu au avut de suferit pietonii, care au căzut de pe capota automobilului, Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus și la acest aspect, precum că probele cercetate atestă, că inculpatul Sulac Ivan nu a încălcat regulile de circulație rutieră, ci dimpotrivă Radu Mihail și Morăriță Vasile în manifestarea propriei neglijențe față de ordinea publică, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au căzut pe capota autoturismului condus de inculpatul Sulac Ivan, care conducea la viteză minimă și a oprit pe scurt timp pentru a se asigura că, Radu Mihail și Morăriță Vasile sunt în regulă. Inculpatul a staționat în fața mulțimii, a claxonat, iar Morăriță Vasile în timpul luptei amicale l-a aruncat pe Radu Mihail pe capotă. Inculpatul i-a ocolit și a continuat deplasarea, în oglinda retrovizoare a văzut că, ei s-au ridicat și s-au îndreptat spre club. În situația dată decizia inculpatului Sulac Ivan de a-și continua deplasarea și a evita un eventual conflict cu niște persoane în stare de ebrietate, a fost pe cât se poate de rațională, or regulile de circulație rutieră nu au fost încălcate de el, ci de Radu Mihail și Morăriță Vasile. Astfel inițiatorii conflictului dat sunt anume Radu Mihail și Morăriță Vasile. Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal lărgit, argumentele recurenților invocate în recursuri referitoare la faptul, că Sulac I. nu a executat împușcături de avertizare și a efectuat împușcături asupra țintei și că, concluziile instanței de apel asupra evenimentelor ce au avut loc în preajma benzinăriei „Tehnocomples”, prin faptul efectuării de împușcături necoordonate de către Sulac 19 I., în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea acestuia sau a altor persoane, în mare parte se bazează pe presupunerile instanței. La aceste alegații, Colegiul notează, că concluziile instanței de apel sunt bazate pe proble administrate în cauză, astfel, acestă instanță întemeiat a reținut că, numeroasele împușcături efectuate lângă benzinărie, de către inculpatul Sulac Ivan, și avertizările verbale repetate, indică asupra tendinței de a evita aplicarea armei de foc asupra agresorilor. Mai mult de atât, inculpatul Sulac Ivan i-a avertizat înainte de a efectua împușcături în sus, fără a ținti în cineva din ei. Astfel, faptul că un glonte a nimerit în automobilul „BMW”, iar alt glonte l-a atins pe Morăriță Vasile, ar putea fi explicat prin aceea, că în momentul încăierării inculpatul Sulac Ivan opunea rezistență, și direcția de împușcare putea devia ca urmare a confruntărilor violente cu agresorii Radu Mihail și Morăriță Vasile. Cert este că Radu Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile nu s-au ales cu traume în urma folosirii armei de foc, nu din imposibilitatea și incapacitatea lui Sulac Ivan de a atinge ținta, or ținta era nemijlocit în fața sa și nu era nevoie de timp și efort pentru a da traiectoria dorită împușcăturilor, ci se datorează tendinței inculpatului de a se reține în cauzarea urmărilor grave, care ar putea fi provocate prin aplicarea armei. Comportamentul legal al inculpatului Sulac Ivan se atestă și prin faptul, că dânsul a încetat împușcăturile de avertizare îndată ce agresorii Radu Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile s-au retras, a urcat în automobil și a încercat să plece din acel loc, nu a căutat și nu și-a dorit în continuare careva forme de contact cu agresorii, încercând să evite conflictul. Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit reține că, argumentele recurenților referitor la circumstanțele ce au avut loc în preajma benzinăriei „Tehnocomples”, nu pot fi reținute, deoarece conform rechizitoriului, inculpatul nu se învinuiește în folosirea ilegală a armei de foc împotriva lui Morăriță Vasile și a altor persoane. Pe lângă asta, situația de fapt ce a avut loc în preajma benzinăriei „Tehnocomples”, a fost constatată prin sentința Judecătoriei Cahul din 13 decembrie 2016, prin care Axenti (Morăriță) Vasile a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pentru acțiunile intenționate, săvârșite împreună cu Radu M., asupra lui Sulac I., astfel instanța de recurs conchide că, instanța de apel întemeiat a reținut circumstanțele date în cumul cu alte probe, constatând că Sulac I. a fost pus în pericol grav, or după incidentul de la benzinărie, agresorii au continuat să-l urmărească până la autogară, unde l-au înconjurat cu automobilele lor, astfel Morăriță Vasile împreună cu Radu Mihail și alte persoane l-au atacat pe inculpatul Sulac Ivan, cu aplicarea multiplelor lovituri, și această atentare criminală a generat o stare de pericol grav pentru viața și integritatea fizică a inculpatului Sulac Ivan, iar fapta inculpatului Sulac Ivan a fost săvârșită în stare de legitimă apărare, în scopul respingerii atacului direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa. Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că, instanțele de judecată dezaprobă fără argumente declarațiile martorului Morăriță V., fără a da apreciere declarațiilor acestuia în coraborare cu concluziile rapoartelor de 20 expertiză și că, instanțele apreciază a fi mult mai credibile declarațiile martorului Cuzmenco O. și ale inculpatului. Dimpotrivă, instanța de recurs atestă, că referitor la declarațiile martorului Morăriță V., instanța de apel s-a expus argumentat, din care motiv a apreciat critic declarațiile acestuia, precum că scopul urmăririi ar fost de a-l identifica pe șoferul automobilului „Rover”, or acțiunile violente ulterioare ale martorului Axenti (Morăriță) Vasile și victimei Radu Mihail, denotă scopul acestora de a se răfui fizic cu inculpatul Sulac Ivan. Niciuna din acțiunile ulterioare ale victimei Radu Mihail, martorului Axenti (Morăriță) Vasile și persoanelor afiliate lor nu atestă că, dânșii ar fi încercat să cunoască identitatea inculpatului Sulac Ivan sau să blocheze căile deplasării acestuia pentru a solicita intervenția poliției. Astfel, instanța de apel, evaluând credibilitatea declarațiilor martorului Axenti (Morăriță) Vasile, a reținut existența unor divergențe semnificative în declarațiile date de el în cadrul urmăririi penale, în instanța de fond și în instanța de apel, care compromite veridicitatea circumstanțelor relatate de acest martor, în final concluzionând că dinamica schimbărilor în declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile este exclusiv în defavoarea inculpatului, observată fiind tendința lui Axenti (Morăriță) Vasile de a reda propriilor acțiuni un aspect legal, însă cumulul de probe coroborante atestă neveridicitatea acestor declarații. În urma celor expuse, Colegiul penal atestă că, datorită divergențelor declarațiilor martorului Axenti (Morăriță) V., succesorului părții vătămate Radu V. și rolului dubios al acestora în crearea și dezvoltarea șituației de conflict și ulterior de pericol real, instanța de apel întemeiat a apreciat a fi mult mai credibile și veridice declarațiile martorilor Cuzmenco O. și ale inculpatului, ce reflectă circumstanțele evenimentelor petrecute. Tot la acest capitol, Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiate criticile în sensul că, nu sunt cunoscute considerentele instanțelor de judecată, în baza cărora au catalogat că, Sulac I. a fost supus unui atac direct de către Morăriță V. și Radu M., deoarece instanța de apel în concluziile sale a specificat că, analizând rapoartele de expertiză a constatat că, împușcătura a fost efectuată de la o distanța de aproximativ de la 0,2 m până la 2,5 m, din automobil, iar Radu Mihail se afla cu fața spre trăgător, în picioare, cu corpul înclinat în față și mâna stângă flexată în cot înaintea pieptului. Faptul că, împușcătura a fost efectuată de sus în jos, sub un unghi de 100-150, de la stânga la dreapta sub un unghi de 450, gloanțele a străpuns inițial antebrațul stâng, apoi s-a transferat pe torace, penetrând cavitatea toracică, indică că împușcătura inculpatului Sulac Ivan l-a surprins pe Radu Mihail exact în momentul atacului, fiind aplecat spre inculpat în poziție de luptă (cu brațul sau brațele poziționate în față). La fel, instanța de apel a stabilit poziția fiecăruia din agresori față de automobilul Rover, în care se afla inculpatul Sulac Ivan: Radu Mihail se afla în direct cu ușa din partea șoferului, Radu Vitalie se afla lângă Radu Mihail din partea dreaptă, în spate lui Radu Mihail se afla Racoviță Vadim, iar Morăriță Vasile se afla în fața automobilului Rover. Deși ei aveau posibilitate să apeleze la poliție, însă nici unul din ei nu a întreprins măsuri în acest sens. Circumstanțele constatate nu indică asupra intenției 21 lor de a identifica persoana care a împușcat, de a clarifica situația și de a chema poliția, ci dimpotrivă acțiunile lor erau îndreptate spre răzbunare și pedepsire. Iar inculpatul Sulac Ivan, văzând această stare de pericol, rezultată din atacul real și direct din partea mai multor persoane agresive, neavând posibilitatea de a se deplasa, a aplicat arma pentru a respinge atacul agresorilor. Or, fiind înconjurat de aceste persoane, au deschis ușa șoferului și încercau să-l scoată aplicându-i lovituri, loveau în automobil, auzind cuvinte „ucideți-l, acesta-i ment”, iar traseul era blocat de automobilele lor, fiindu-i defectată tracțiunea în spate a automobilului, nu putea să întreprindă alte măsuri pentru a evita aplicarea armei, și doar după ce i-a avertizat verbal și avertismentul nu a avut efect, a efectuat împușcături de autoapărare. Sulac Ivan nici nu a ieșit din automobil, iar ceilalți doi pasageri au blocat ușile, simțind o stare de frică enormă, în momentul împușcăturii Radu Mihail era cu mâna întinsă pentru a-l lovi pe Sulac Ivan, fapt constatat din declarațiile menționate și rapoartele de expertiză medico-legală, balistică și traseologică. Cât privește critica invocată de către procuror, precum că nu a existat nici un atac iminent, periculos și armat, care să condiționeze vreun pericol grav pentru viața și sănătatea inculpatului, instanța de recurs statuează, că și acest argument a constituit obiect de discuție în instanța de apel, care s-a expus motivat că, după venirea la locul infracțiunii a agresorilor, aceștia au realizat un atac rapid și surprinzător, or despre durata scurtă a atacului declară toți martorii, cu o insistență violentă care exclude orice eroare în percepția caracterului periculos al acestui atac, iar măsurile de avertizare și apărare din partea inculpatului au început după declanșarea atacului de către agresori. Totodată, se atestă că victima Radu M. era cel mai agresiv și cel care nemijlocit a intrat în confruntarea violentă, prin aplicarea de lovituri inculpatului Sulac I. La fel, instanța de apel întemeiat a reținut și faptul că, comportamentul agresiv al martorului Morăriță Vasile a continuat și după incidentul din apropierea autogării, când acesta, neștiind despre consecințele aplicării armei de foc față de Radu Mihail, a continuat să-l urmărească pe Sulac Ivan și în această cursă de urmărire, intenționat a tamponat de două ori în spate automobilul condus de Sulac Ivan, iar apoi ajungând la sediul comisariatului de poliție a încercat să-l agreseze fizic pe Sulac Ivan, a spart fereastra de la unitatea de gardă. Aceasta rezultă din declarațiile martorilor, inculpatului, raportul de expertiză efectuat în privința automobilelor „Rover” și „BMW”, din însăși declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile. Mai mult ca atât instanța de recurs atestă că, condamnarea prin sentință definitivă a lui Morăriță Vasile pentru săvârșirea la 22 aprilie 2012 a actului de huliganism agravat săvârșit în coautorat cu Radu Mihail și alte persoane, cu aplicarea violenței fizice față de Sulac Ivan, demonstrează că Morăriță Vasile împreună cu Radu Mihail și alte persoane l-au atacat pe inculpatul Sulac Ivan cu aplicarea multiplelor lovituri, inițial lângă benzinăria „Tehcomplus”, apoi în apropierea autogării, și această atentare criminală a generat o stare de pericol grav pentru viața și integritatea fizică a inculpatului Sulac Ivan, iar fapta inculpatului 22 Sulac Ivan a fost săvîrșită în stare de legitimă apărare, în scopul respingerii atacului direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa. Cu referire la un alt motiv de critică din recursul procurorului, prin care menționează, că victima Radu M. nu a avut asupra sa careva obiecte sau arme, care să creeze vre-un pericol de expunere pentru persoane, inclusiv pentru viața și sănătatea inculpatului, și că Sulac Ivan a aplicat în mod conștient și intenționat arma de foc, fără a întreprinde alte măsuri ce nu ar prejudicia fatal viața unei persoane, Colegiul penal lărgit verificând actele și lucrările dosarului constată, că în cuprinsul filei 44, v. VII, în decizie, se motivează corespunzător, că pericolul emanat de la agresorii Radu Mihail, Morăriță Vasile, Radu Vitalie, Racoviță Vadim a fost unul iminent și real, aceștia deja au blocat căile de acces pentru automobilul condus de Sulac Ivan, întreprindeau măsuri pentru a deschide cu forța automobilul, care este considerat a fi domiciliu, pentru a-l captura pe inculpatul Sulac Ivan și l-au atacat fizic pe acesta care se afla în interiorul automobilului, cu luarea în considerație a circumstanțelor care au precedat și a personalităților agresorilor. În asemenea circumstanțe inculpatul Sulac Ivan era justificat să aplice arma de foc, chiar și fără avertizare, or la art. 36 alin. (3) din Legea cu privire la arme nr.110-XIII din 18.05.94 este expres prevăzut, că aplicarea armei de foc trebuie să fie precedată de un avertisment, cu excepția cazurilor în care tergiversarea aplicării armei generează un pericol direct pentru viață și sănătatea proprietarilor, posesorilor și beneficiarilor de arme sau altor cetățeni. În situația în care anterior inculpatul Sulac Ivan l-a avertizat pe Radu Mihail despre aplicarea armei de foc, a efectuat mai multe împușcături de avertizare în apropierea acestuia, și asupra agresorului Radu Mihail nu au avut efect aceste măsuri, partea acuzării nu are nici o justificare să afirme că, inculpatul nu a întreprins măsuri pentru a preîntâmpina consecințele aplicării armei de foc. Privitor la argumentul recurenților, referitor la depistarea la inculpat a unei singure echimoze pe barbă, ar atesta lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea inculpatului, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel just a indicat că, premisa aplicării armei de foc de către utilizatorul legal al acesteia este starea de pericol la care este expus, și criteriul decisiv este ca această stare de pericol să fie reală. În circumstanțele constatate de instanța de fond și instanța de apel, inculpatul Sulac Ivan era expus unui pericol real pentru viața și sănătatea sa și a pasagerilor din automobilul său, și ar fi lipsit de vre-un temei de a presupune, că inculpatul Sulac Ivan s-ar fi ales cu vătămări neînsemnate în cazul capturării acestuia de către agresori. Vătămările corporale pe care agresorii realmente au reușit să le cauzeze inculpatului Sulac Ivan până la aplicarea mortală a armei de foc, nu reflectă caracterul pașnic al acțiunilor victimei Radu Mihail și altor agresori sau că aceștia ar fi prezentat un pericol simbolic pentru inculpat. Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel s-a expus asupra tuturor probelor, ilucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit 23 aspectele învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea unor probe și respingerea altora, conform art. 394 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal statuează că, soluția instanței de apel de menținere a sentinței privitor la achitarea lui Sulac I. de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, este corectă, deoarece fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare. Prin urmare, instanța de recurs constată că, în prezenta cauză, nu se relevă admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, la etapa judecării apelului, după cum pledează procurorul și succesorul părții vătămate. Reieșind din considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, ce corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, astfel că nu există temei pentru admiterea recursurilor ordinare în sensurile declarate, drept urmare toate criticile din recursurile declarate de către procuror și succesorul părții vătămate, sunt vădit neîntemeiate, respectiv acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul- șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către succesorul părții vătămate Radu Vitalie, cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Sulac Ivan Xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 15 iulie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Țurcan Anatolie Judecător Boico Victor Judecător Bejenaru Iurie 24