1ra-1149/2021 — art. 145 alin. 1 CP

1ra-1149/2021 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1149/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Bejenaru Iurie

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către

succesorul părții vătămate Radu Vitalie, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 24 decembrie 2020, în cauza penală

privindu-l pe

Sulac Ivan Xxxxx, născut xxxxx, originar

și locuitor al satului Xxxxx, raionul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

15.07.2019-24.12.2020;

24.03.2021-15.06.2021.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1)

Cod penal, pe motiv că fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare.

Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, Radu Vitalie a fost

lăsată fără soluționare.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Ivan, acționând în stare de legitimă apărare - situație care înlătură caracterul penal

al faptei, nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii încadrate de procuror pe art. 145

alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: „omorul intenționat al unei persoane”,

și care în rechizitoriu se pretinde a fi săvârșită în circumstanțele care succed: la 22

aprilie 2012, aproximativ între orele 04:00-04:30, Sulac Ivan aflându-se la intersecția

străzilor Prospectul Republicii, Mihai Viteazu și Doinelor din or. Cahul, în regiunea

stației de autobuze din or. Cahul, unde s-a deplasat cu automobilul său de model

1

„Rover 820”, nr. de înmatriculare XXXXX, fiind urmărit pe traseu de către Radu

Mihail, pe fonul unor relații ostile apărute în urma unui incident din fața

discobarului „Insomnia”, petrecut anterior la scurt timp, urmărind scopul omorului

intenționat, în cadrul cerții cu Radu Mihail, fără a exista vre-un pericol iminent

pentru viața și sănătatea sa, aflându-se în automobilul său, pe locul conducătorului

auto, a efectuat o împușcătură din pistolul său de model „Glok – 19”, calibrul 9x19

mm, seria nr. XXXXX, în exterior în direcția pieptului lui Radu Mihail, care se afla

lateral de automobil, în rezultatul căruia glontele a străpuns inima acestuia,

cauzându-i lui Radu Mihail leziuni corporale grave, incompatibile pentru viață, în

formă de plagă prin împușcare din armă de foc cu încărcătura glonț, cu străpungerea

antebrațului stâng oarbă, penetrantă în cavitatea toracelui, cu lezarea inimii,

hemoperitoneu anemie acută posthemoragică, în urma cărora victima Radu Mihail a

decedat la fața locului.

3.1 Procuror, care a solicitat casarea integrală a acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Sulac Ivan să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(1) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

În motivarea cerințelor sale, procurorul a indicat că:

- instanța de fond a apreciat probele unilateral în favoarea apărării, fără a da

apreciere rațională și celorlalte probe materiale contradictorii, administrate și

examinate în cadrul procesului penal;

- inculpatul a efectuat împușcăturile, în lipsa unui pericol real și iminent pentru

viața și sănătatea acestuia sau a pasagerilor din automobilul său, ce marchează

depășirea vădită a condițiilor de utilizare a armei de foc;

- nu sunt cunoscute considerentele instanței, în baza cărora a catalogat că, Ivan

Sulac a fost supus unui atac direct de către Vasile Morăriță, Mihail Radu, Vadim

Racoviță, Vasile Racoviță, întrucât nici inculpatul nu indică numeric sau nominal

persoanele care le invocă ca presupuși atacatori, iar careva acțiuni agresive ale celor

enumerați nu sunt confirmate prin alte probe concludente. Nu sunt justificate nici

aprecierile critice oferite declarațiilor succesorului părții vătămate și a martorilor ce-

l însoțeau pe Mihail Radu, întrucât instanța nu le-a combătut elocvent prin probele

administrate;

- părăsirea locului, imediat după efectuarea împușcăturii, certifică încă o dată

lipsa unui pericol real și iminent. Tendința inculpatului de a argumenta toate

acțiunile sale, cu scopul de a se apăra, nu se raportează la toate circumstanțele cazului

stabilite în raport cu acțiunile descrise ale tuturor participanților, iar efectuarea

împușcăturii în direcția victimei Mihail Radu, din motivul presupunerii unei

eventuale agresiuni, nu are raționament și legitimitatea în contextul utilizării

mijloacelor cu pericol sporit de vătămare corporală, cum este în cazul dat arma de

foc cu efect letal.

2

3.2 Avocatul Bojenco Nicolae, în numele succesorului părții vătămate, Radu

Vitalie a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Sulac Ivan să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa 10 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis, admiterea acțiunii civile și încasarea în

beneficiul succesorului părții vătămate a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

în sumă de 500.000 lei.

În cererea de apel, avocatul Nicolae Bojenco a indicat că aceleași argumente ca

și procurorul în cererea de apel, suplimentar menționând că:

- sentința este ilegală, deoarece toate probele prezentate și examinate legal în

ședința de judecată pe deplin dovedesc vinovăția inculpatului Ivan Sulac, în

comiterea infracțiunii incriminate;

- Inițierea incidentului s-a datorat acțiunilor inculpatului, prin faptul neopririi

în urma tamponării pietonilor Mihail Radu și Vasile Morăriță, indiferent de gradul

de vinovăție prezumat de persoanele implicate;

au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

5.1 Procuror, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin

care a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel într-un alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul a menționat că:

- instanțele de fond eronat au concluzionat lipsa în acțiunile inculpatului a

intenției de a-l lipsi de viață pe Mihail Radu, or, instanțele urmau să ia în calcul faptul

că, inculpatul a folosit arma în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și

sănătatea acestuia sau a altor persoane;

- instanțele au dat o apreciere eronată probelor administrate în respectiva cauză

penală, fără a le cerceta conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală;

- instanța de apel nu a luat în calcul proba acuzării, precum că inculpatul

anterior a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, ceea ce denotă

caracterul agresiv al inculpatului;

- acțiunile inculpatului după aplicarea armei de foc denotă faptul că ultimul a

avut intenția de a comite infracțiunea de omor, or, acesta nu a mers la poliție pentru

a declara cele întâmplate;

- inculpatul este un luptător de arte marțiale, astfel ultimul fără mare efort putea

să oprească atacul asupra sa.

5.2 Succesorul părții vătămate Vitalie Radu, prin care în temeiul art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea solicitărilor, recurentul a indicat:

- instanțele de fond eronat au calificat acțiunile inculpatului drept legitima

3

apărare indicând că, ultimul nu a avut o altă posibilitate de a evita consecințele, dat

fiind faptul că, inculpatul a epuizat toate remediile de negociere cu agresorii și nici

nu a avut posibilitatea de a se refugia, or, din probele administrate în respectiva

cauză penală contrar susținerilor instanțelor inculpatul nu a efectuat împușcături de

avertizare;

- contrară soluției pronunțate de către instanțe vine și raportul de expertiză

medico-legală nr. 294 din 25.04.2012, care a constatat o vătămare corporală

neînsemnată a inculpatului, or, poziția instanței precum că, 4 persoane care acționau

intenționat cu scopul de a deschide ușile automobilului, aplicând lovituri

inculpatului este una eronată;

-instanța de apel a dat o apreciere unilaterală probelor administrate în

respectiva cauză, bazându-se doar pe declarațiile inculpatului și a martorilor

apărării.

2019, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total decizia și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de

judecată.

motivarea deciziei nu se expune asupra tuturor argumentelor invocate de către

apelanți și anume asupra acțiunilor inculpatului după aplicarea armei de foc, care nu

a telefonat la poliție pentru a declara cele întâmplate, dar a părăsit locul comiterii

acțiunilor ilegale.

De asemenea, instanța de recurs a remarcat că, instanța de fond fără a da un

răspuns clar alegației succesorului părții vătămate cu referire la faptul că, probele

administrate în respectiva cauză sunt contradictorii, și anume raportul de expertiză

medico-legală nr. 294 din 25.04.2012, prin care s-a constatat o vătămare corporală

neînsemnată a inculpatului, contravine motivării deciziei instanței, care a susținut că

4 persoane acționau intenționat cu scopul de a deschide ușile automobilului,

aplicând lovituri inculpatului.

Totodată, instanța de recurs a susținut că, instanța de apel urma să se pronunțe

asupra intenției lui Ivan Sulac, și anume perioada apariției acesteia, or, acțiunea de

legitimă apărare în toate cazurile ar trebui echivalată cu apariția intenției subite.

În asemenea condiții, instanța constatând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, a considerat că decizia instanței de apel urmează a

fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, or, erorile comise nu

pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța

de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța

care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

4

de acuzatorul de stat în susținerea învinuirii imputate inculpatului Sulac Ivan, prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a constatat că probele

administrate nu dovedesc vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (1) Cod penal.

Argumentul procurorului precum că, sentința în cauză este considerată ilegală

la compartimentul achitării inculpatului Sulac Ivan cu consecințele laturii penale și

civile, a fost respins de instanța de apel, or, judecând cauza, instanța de apel a

reverificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele administrate, ajungând la

concluzia de a menține achitarea lui Sulac Ivan de învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.(1) Cod penal. Partea acuzării nu a prezentat

probe pertinente și concludente, care în coroborare cu circumstanțele cauzei ar

dovedi vinovăția inculpatului Sulac Ivan în săvârșirea infracțiunii imputate.

Instanța de fond corect a constatat, că probele administrate în prezenta cauză

atestă, că aplicarea armei de foc a avut loc în stare de legitimă apărare, iar în acțiunile

inculpatului Sulac Ivan nu a existat intenția de a-l omorî pe Radu Mihail. Astfel,

instanța de fond a dat o apreciere justă circumstanțelor în care a fost produsă

împușcătura, constatând lipsa unor relații ostile istorice între inculpatul Sulac Ivan

și victima Radu Mihail, precum și lipsa indicilor omorului intenționat. Corect a

statuat că, circumstanțele în care a acționat inculpatul denotă faptul, că acțiunile lui

au fost supuse intenției de apărare, aflându-se în stare de pericol, pentru a respinge

un atac direct, real, imediat, material din partea agresorilor, și mijlocul de apărare

este unul adecvat situației de pericol în care se afla, în urma celor expuse, Colegiul

penal respinge critica succesorului părții vătămate că a fost demonstrată intenția

inculpatului de a lipsi victima de viață.

Instanța de apel, examinând probatoriul în raport cu circumstanțele cauzei, a

considerat că, atacul victimei Radu Mihail și al martorilor Axenti (Morăriță) Vasile,

Radu Vitalie, Racoviță Vadim și Racoviță Vasile a fost unul direct, imediat, material

și real, iar seriozitatea și cinismul acestui atac l-au justificat într-u totul pe inculpatul

Sulac Ivan nu doar să creadă, dar și să aibă convingerea că integritatea fizică și

existența sa în momentul atacului sunt expuse pericolului cel mai grav, fără vre-o

posibilitate de a evita consecințele, dat fiind că inculpatul a epuizat toate remediile

de negociere cu agresorii și nu a avut nici o posibilitate de a se refugia, fapt care l-a

determinat pe inculpatul Sulac Ivan să răspundă prompt și adecvat acestei agresiuni,

cu mijloacele ce i-au stat la dispoziție, prin aplicarea armei de foc la țintă asupra

agresorilor, important fiind că inculpatul nu a avut o altă posibilitate de a respinge

atacul colectiv al agresorilor Axenti (Morăriță) Vasile, Radu Mihail, Radu Vitalie,

Racoviță Vadim și Racoviță Vasile prin cauzarea acestora a unui prejudiciu mai puțin

traumatizant. Și este extrem de important în aprecierea acestei situații de legitimă

apărare acel fapt, că inculpatul Sulac Ivan a îndeplinit întocmai cerința legală de

aplicare a armei de foc - avertizarea prealabilă, prescrisă de Legea cu privire la arme

5

nr.110 din 18.05.1994, în vigoare la acel moment, or dânsul pe parcursul unui timp

îndelungat de peste 10 minute nu doar le-a demonstrat agresorilor posesia armei de

foc, dar și a executat multiple împușcături de avertizare, la care agresorii nu au

reacționat.

Instanța de apel a calificat atacul asupra lui Sulac Ivan ca fiind colectiv, de grup-

realizat de Axenti (Morăriță) Vasile, Radu Vitalie, Racoviță Vadim, Radu Mihail și

Racoviță Vasile, prin acțiuni comune și coordonate, îndreptate spre capturarea

inculpatului Sulac Ivan, blocându-i automobilul „Rover” cu 4 automobile practic din

toate părțile ca Sulac Ivan să nu aibă posibilitatea să-și continue deplasarea și

acțiunile de scoatere din salonul automobilului „Rover” pentru maltratarea acestuia,

or fiecare din aceștia își avea propriul rol în realizarea scopului menționat. Instanța

de apel a constatat cu certitudine, că Axenti (Morăriță) Vasile, Radu Vitalie, Racoviță

Vadim și Radu Mihail acționau în comun cu scopul de a deschide ușile automobilului

„Rover”, aplicau lovituri și-l trăgeau pe inculpatul Sulac Ivan, iar Racoviță Vasile

venind cel din urmă la locul infracțiunii, a parcat automobilul său pe partea dreaptă

de la automobilul „Rover”, lângă magazinul „Catarsis”, astfel închizând ultima

direcție prin care automobilul „Rover” ar mai putea ieși de pe acel loc.

Procurorul și avocatul Bojenco Nicolae în interesele succesorului părții

vătămate tind să creeze impresia că conflictul ar fi fost generat de acțiunile ilicite ale

inculpatului Sulac Ivan, pe când probele cercetate atestă, că inculpatul Sulac Ivan nu

a încălcat regulile de circulație rutieră, ci dimpotrivă Radu Mihail și Morăriță Vasile

în manifestarea propriei neglijențe față de ordinea publică, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, au căzut pe capota autoturismului condus de inculpatul Sulac Ivan, care

conducea la viteză minimă și a oprit pe scurt timp pentru a se asigura că Radu Mihail

și Morăriță Vasile sunt în regulă. Inculpatul a staționat în fața mulțimii, a claxonat,

iar Morăriță Vasile în timpul luptei amicale l-a aruncat pe Radu Mihail pe capotă.

Inculpatul i-a ocolit și a continuat deplasarea, în oglinda retrovizoare a văzut că ei s-

au ridicat și s-au îndreptat spre club. În situația dată decizia inculpatului Sulac Ivan

de a-și continua deplasarea și a evita un eventual conflict cu niște persoane în stare

de ebrietate, a fost pe cât se poate de rațională, or regulile de circulație rutieră nu au

fost încălcate de el, ci de Radu Mihail și Morăriță Vasile. Astfel inițiatorii conflictului

dat sunt anume Radu Mihail și Morăriță Vasile.

Acțiunile lui Radu Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile, care s-au aventurat să-l

urmărească pe inculpat, denotă intenția lor de a se manifesta ca subiecți dominanți

și de a-l pedepsi pe inculpatul Sulac Ivan pentru faptul că acesta nu s-a oprit, fapt

confirmat prin explicațiile lui Axenti (Morăriță) Vasile.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile,

precum că scopul urmăririi ar fi de a-l identifica pe șoferul automobilului „Rover”,

or acțiunile violente ulterioare ale martorului Axenti (Morăriță) Vasile și victimei

Radu Mihail denotă scopul acestora de a se răfui fizic cu inculpatul Sulac Ivan.

Niciuna din acțiunile ulterioare ale victimei Radu Mihail, martorului Axenti

6

(Morăriță) Vasile și persoanelor afiliate lor nu atestă că dânșii ar fi încercat să

cunoască identitatea inculpatului Sulac Ivan sau să blocheze căile deplasării acestuia

pentru a solicita intervenția poliției.

Evaluând credibilitatea declarațiilor martorului Axenti (Morăriță) Vasile,

instanța de apel a reținut existența unor divergențe semnificative în declarațiile date

de el în cadrul urmăririi penale, în instanța de fond și în instanța de apel, care

compromite veridicitatea circumstanțelor relatate de acest martor.

Dinamica schimbărilor în declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile este

exclusiv în defavoarea inculpatului, observată fiind tendința lui Axenti (Morăriță)

Vasile de a reda propriilor acțiuni un aspect legal, însă cumulul de probe coroborante

atestă neveridicitatea acestor declarații.

Faptul că martorul Axenti (Morăriță) Vasile pe parcursul examinării cauzei și-a

schimbat de mai multe ori declarațiile, a determinat instanța de a apel să aprecieze

declarațiile inculpatului Sulac Ivan și ale martorului Cuzmenco Oleg ca având un

grad de veridicitate mult sporit în raport cu declarațiile martorului Axenti (Morăriță)

Vasile, referitor la derularea evenimentelor din apropierea benzinăriei

„Tehcomplos” și implicit din apropierea autogării din orașul Cahul.

Examinând declarațiile inculpatului Sulac Ivan, a martorilor Cuzmenco Oleg,

Axenti Vasile, Radu Vitalie, prezenți în acel moment lângă benzinărie, instanța de

apel a constatat că, acțiunile agresive din partea lui Morăriță Vasile și Radu Mihail

într-adevăr au avut loc, deși Morăriță Vasile neagă acest fapt. Însăși declarațiile

contradictorii ale lui Morăriță Vasile relevă că, dânsul încearca să inducă instanța în

eroare și să ascundă faptele ce au avut loc. Astfel, acțiunile agresive din partea lui

Morăriță Vasile și Radu Mihail, și anume aplicarea loviturilor, încercarea de a-l

scoate violent pe Sulac Ivan din automobil, loviturile cu picioarele în acesta și în ușa

automobilului, însoțite cu cuvinte necenzurate, fără a explica ceva sau a cere

explicații de la Sulac Ivan, au generat starea de pericol. Sulac Ivan i-a avertizat că va

trage, însă ei nu au reacționat. Prima dată a împușcat din poziția așezat în automobil,

în direcția ușii. Când a ieșit din automobil, Morăriță Vasile și Radu Mihail l-au

înconjurat din ambele părți, la care Sulac Ivan din nou i-a avertizat să plece că va

împușca, după care a împușcat de câteva ori în sus și s-a îndreptat spre automobil.

Însă Morăriță Vasile și Radu Mihail iarăși l-au înconjurat, Sulac Ivan neînțelegând

scopul acțiunilor acestora, din nou i-a prevenit că va trage și a împușcat de câteva ori

în aer.

Aplicarea armei de către Sulac Ivan a fost precedată de un avertisment privind

intenția de a recurge la ea, însă reacția lui Morăriță Vasile și Radu Mihail atestă că

acțiunile lor erau îndreptate spre atac, și nicidecum pentru soluționarea pașnică, ceea

ce a generat un pericol direct pentru viața și sănătatea inculpatului. Inculpatul Sulac

Ivan a declarat că a împușcat în scopul prevenirii sau chiar pentru a-i speria și stopa

acțiunile acestora. Iar martorul Cuzmenco Oleg a relatat că erau în stare de șoc, deși

7

asupra lor atacul nu era îndreptat direct, însă în acel moment a apărut starea de frică

pentru viața lor.

Circumstanțele constatate indică asupra faptului, că în regiunea autogării din

or. Cahul, Sulac Ivan se afla în stare de legitimă apărare, și a efectuat câteva

împușcături pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat

împotriva sa, care a pus în pericol persoana sa și celelalte două persoane care se aflau

în automobilul acestuia. Atacul era direct îndreptat nemijlocit asupra lui Sulac Ivan

prin aplicarea forței fizice, apărut spontan, pe neașteptate, creând o stare de pericol,

fără a exista posibilitate de a evita, respinge sau de a înlătura prin alte mijloace

acțiunile agresive ale lui Morăriță Vasile și Radu Mihail, decât prin folosirea armei.

Atât inculpatul, cât și martorul Cuzmenco Oleg, au declarat că acesta împușca în sus,

fără a ținti pe cineva, încercând să se apere. Atacul era real, întrucât în urma

avertizărilor repetate și efectuarea împușcăturilor în aer, Morăriță Vasile și Radu

Mihail nu s-au oprit, din nou îl înconjurau pe Sulac Ivan. Doar după ce a tras a treia

oară, ei s-au retras.

Datorită divergențelor în declarațiile martorilor Axenti Vasile, succesorul părții

vătămate Radu Vitalie, și rolului dubios al acestora în crearea și dezvoltarea situației

de conflict și ulterior de pericol real, instanța de apel a apreciat a fi mult mai credibile

și veridice declarațiile martorilor Cuzmenco Oleg, și ale inculpatului Sulac Ivan, care

reflectă circumstanțele evenimentelor petrecute.

Din declarațiile sus-menționate rezultă, că însăși martorii Morăriță Vasile,

succesorul părții vătămate Radu Vitalie, la momentul evenimentului faptei

incriminate inculpatului Sulac Ivan, sau manifestat pe poziție de agresori de rând cu

victima Radu Mihail, or aceștia prin acțiuni comune au blocat calea de deplasare în

continuare a automobilului condus de inculpat, după care Morăriță Vasile, Radu

Mihail, Radu Vitalie și Racoviță Vadim s-au apropiat de automobilul inculpatului și

au încercat să-l capteze din salonul automobilului. Morăriță Vasile, Radu Mihail,

Radu Vitalie și Racoviță Vadim cunoșteau că inculpatul Sulac Ivan are armă, că

Morăriță Vasile a fost atins de glonț prin împușcare, cunoșteau despre împușcăturile

efectuate de inculpat în apropierea benzinăriei, însă nici unul din ei nu a telefonat la

poliție, ci din contra l-au urmărit până la autogară, unde l-au înconjurat cu

automobilele lor. Deși nici unul din ei nu a recunoscut că au ieșit din automobil

pentru a se răfui cu Sulac Ivan, probele administrate demonstrează cu certitudine că

aceștia au întreprins acțiuni violente pentru a-l scoate pe Sulac Ivan din automobil,

au auzit când inculpatul i-a avertizat verbal că va trage, au ignorat acest avertisment

și au continuat realizarea atacului, care s-a dovedit a fi mult mai periculos decât în

prima parte din apropierea benzinăriei, or de data aceasta inculpatului Sulac Ivan i-

a fost blocată calea și a fost atacat de un număr impunător de agresori.

Instanța de apel analizând rapoartele de expertiză a constatat că, împușcătura a

fost efectuată de la o distanța aproximativ de la 0,2 m până la 2,5 m, din automobil,

iar Radu Mihail se afla cu fața spre trăgător, în picioare, cu corpul înclinat în față și

8

mâna stângă flexată în cot înaintea pieptului. Faptul că, împușcătura a fost efectuată

de sus în jos, sub un unghi de 100-150, de la stânga la dreapta sub un unghi de 450,

gloanțele a străpuns inițial antebrațul stâng, apoi s-a transferat pe torace, penetrând

cavitatea toracică, indică că împușcătura inculpatului Sulac Ivan l-a surprins pe Radu

Mihail exact în momentul atacului, fiind aplecat spre inculpat în poziție de luptă (cu

brațul sau brațele poziționate în față).

Prin urmare s-a stabilit poziția fiecăruia din agresori față de automobilul Rover,

în care se afla inculpatul Sulac Ivan: Radu Mihail se afla în direct cu ușa din partea

șoferului, Radu Vitalie se afla lângă Radu Mihail din partea dreaptă, în spate lui

Radu Mihail se afla Racoviță Vadim, iar Morăriță Vasile se afla în fața automobilului

Rover. Deși ei aveau posibilitate să apeleze la poliție, însă niciunul din ei nu a

întreprins măsuri în acest sens. Circumstanțele constatate nu indică asupra intenției

lor de a identifica persoana care a împușcat, de a clarifica situația și de a chema

poliția, ci dimpotrivă acțiunile lor erau îndreptate spre răzbunare și pedepsire. Iar

inculpatul Sulac Ivan, văzând această stare de pericol, rezultată din atacul real și

direct din partea mai multor persoane agresive, a aplicat arma pentru a respinge

atacul agresorilor. Or, fiind înconjurat de aceste persoane, au deschis ușa șoferului și

încercau să-l scoată aplicându-i lovituri, loveau în automobil, auzind cuvinte

„ucideți-l, acesta-i ment”, iar traseul era blocat de automobilele lor, fiindu-i defectată

tracțiunea în spate a automobilului, nu putea să întreprinde alte măsuri pentru a

evita aplicarea armei, și doar după ce i-a avertizat verbal și avertismentul nu a avut

efect, a efectuat împușcături de autoapărare. Sulac Ivan nici nu a ieșit din automobil,

iar ceilalți doi pasageri au blocat ușile, simțind o stare de frică enormă. În momentul

împușcăturii Radu Mihail era cu mâna întinsă pentru a-l lovi pe Sulac Ivan, fapt

constatat din declarațiile sus-menționate și rapoartele de expertiză medico-legală,

balistică și traseologică.

Din consecutivitatea evenimentelor petrecute rezultă că, Sulac Ivan nu avea

intenția de a-l omorî pe Radu Mihail, ci a aplicat arma de foc pentru a respinge un

atac grav asupra vieții, în scopul autoapărării.

Comportamentul agresiv al martorului Morăriță Vasile a continuat și după

incidentul din apropierea autogării, când acesta, neștiind despre consecințele

aplicării armei de foc față de Radu Mihail, a continuat să-l urmărească pe Sulac Ivan

și în această cursă de urmărire intenționat a tamponat de două ori în spate

automobilul condus de Sulac Ivan, iar apoi ajungând la sediul comisariatului de

poliție a încercat să-l agreseze fizic pe Sulac Ivan, a spart fereastra de la unitatea de

gardă. Aceasta rezultă din declarațiile martorilor, inculpatului, raportul de expertiză

efectuat în privința automobilelor „Rover” și „BMW”, din însăși declarațiile

martorului Axenti (Morăriță) Vasile.

Condamnarea prin sentință definitivă a lui Morăriță Vasile pentru săvârșirea la

22 aprilie 2012 a actului de huliganism agravat săvârșit în coautorat cu Radu Mihail

și alte persoane, cu aplicarea violenței fizice față de Sulac Ivan, demonstrează

9

incontestabil că Morăriță Vasile împreună cu Radu Mihail și alte persoane l-au atacat

pe inculpatul Sulac Ivan cu aplicarea multiplelor lovituri, inițial lângă benzinăria

„Tehcomplus”, apoi în apropierea autogării, și această atentare criminală a generat o

stare de pericol grav pentru viața și integritatea fizică a inculpatului Sulac Ivan, iar

fapta inculpatului Sulac Ivan a fost săvîrșită în stare de legitimă apărare, în scopul

respingerii atacului direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul procurorului că, derularea

evenimentelor în preajma benzinăriei „Tehcomplus” prin faptul efectuării de

împușcături necoordonate de către Sulac Ivan, în lipsa unui pericol real și iminent

pentru viața și sănătatea acestuia sau a altor persoane care erau pasageri în

automobilul său, marchează depășirea vădită a condițiilor de utilizare a armei de foc,

or, numeroasele împușcături efectuate lângă benzinărie de către inculpatul Sulac

Ivan, și avertizările verbale repetate, indică asupra tendinței de a evita aplicarea

armei de foc asupra agresorilor. Mai mult de atât, Sulac Ivan i-a avertizat înainte de

a efectua împușcături în sus, fără a ținti în cineva din ei.

Faptul că un glonte a nimerit în automobilul „BMW”, iar alt glonte l-a atins pe

Morăriță Vasile, ar putea fi explicat prin aceea, că în momentul încăierării inculpatul

Sulac Ivan opunea rezistență, și direcția de împușcare putea devia ca urmare a

confruntărilor violente cu agresorii Radu Mihail și Morăriță Vasile. Cert este că Radu

Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile nu s-au ales cu traume în urma folosirii armei de

foc nu din imposibilitatea și incapacitatea lui Sulac Ivan de a atinge ținta, or ținta era

nemijlocit în fața sa și nu era nevoie de timp și efort pentru a da traiectoria dorită

împușcăturilor, ci se datorează tendinței inculpatului de a se reține în cauzarea

urmărilor grave care ar putea fi provocate prin aplicarea armei. Comportamentul

legal al inculpatului Sulac Ivan se atestă și prin faptul, că dânsul a încetat

împușcăturile de avertizare îndată ce agresorii Radu Mihail și Axenti (Morăriță)

Vasile s-au retras, a urcat în automobil și a încercat să plece din acel loc, nu a căutat

și nu și-a dorit în continuare careva forme de contact cu agresorii, încercând să evite

conflictul.

De asemenea potrivit raportului de expertiză complexă medico-legală,

traseologică, balistică și chimică nr.2052-2053 din 06 decembrie 2012, se indică faptul

că, împușcătura avut loc la o distanța mai mare de 2 metri, iar împușcătura a fost

efectuată de sus în jos, sub un unghi de 100150, de la stânga la dreapta sub un unghi

de 450, glontele a străpuns inițial antebrațul stâng, apoi toracele, penetrând cavitatea

toracală. Acest fapt, demonstrează că, inculpatul Sulac Ivan a tras din armă exact în

momentul atacului.

Instanța de apel nu a reținut nici argumentul apelanților, precum că victima

Radu Mihail nu a avut asupra sa obiecte sau arme care să creeze vre-un pericol de

expunere pentru persoane, inclusiv pentru viața și sănătatea inculpatului, și că Sulac

Ivan a aplicat în mod conștient și intenționat arma de foc, fără a întreprinde alte

măsuri ce nu ar prejudicia fatal viața unei persoane. Instanța de apel constatând că

10

pericolul emanat de la agresorii Radu Mihail, Morăriță Vasile, Radu Vitalie, Racoviță

Vadim a fost unul iminent și real, aceștia deja au blocat căile de acces pentru

automobilul condus de Sulac Ivan, întreprindeau măsuri pentru a deschide cu forța

automobilul, care este considerat a fi domiciliu, pentru a-l captura pe inculpatul

Sulac Ivan și l-au atacat fizic pe acesta care se afla în interiorul automobilului, cu

luarea în considerație a circumstanțelor care au precedat și a personalităților

agresorilor, consideră că în asemenea circumstanțe inculpatul Sulac Ivan era

justificat să aplice arma de foc chiar și fără avertizare, or la art. 36 alin. (3) din Legea

cu privire la arme nr.110-XIII din 18.05.94 este expres prevăzut, că aplicarea armei de

foc trebuie să fie precedată de un avertisment cu excepția cazurilor în care

tergiversarea aplicării armei generează un pericol direct pentru viață și sănătatea

proprietarilor, posesorilor și beneficiarilor de arme sau altor cetățeni. În situația în

care anterior inculpatul Sulac Ivan l-a avertizat pe Radu Mihail despre aplicarea

armei de foc, a efectuat mai multe împușcături de avertizare în apropierea acestuia,

și asupra agresorului Radu Mihail nu au avut efect aceste măsuri, partea acuzării nu

are nici o justificare să afirme că inculpatul nu a întreprins măsuri pentru a

preîntâmpina consecințele aplicării armei de foc.

Un alt argument invocat de apelanți este faptul că, potrivit raportului de

expertiză medico-legală nr. 72D din 09 iunie 2014, la Morăriță Vasile a fost constatată

echimoză în regiunea cristei iliace pe dreapta, și nu se exclude posibilitatea

producerii acestei leziuni la atingerea glontelui de corp, precum și circumstanțelor

de împușcare în caroseria automobilului de model BMW.

În acest sens, instanța de apel a reținut, că evenimentele petrecute pe str.

Prospectul Republicii, în apropierea benzinăriei „Tehcomplus”, atunci când

inculpatul Sulac Ivan a respins atacul agresorilor Morăriță Vasile și Radu Mihail prin

folosirea armei de foc, nu-i sunt imputate inculpatului Sulac Ivan în actul de

învinuire și prin rechizitoriu. Într-adevăr nu este stabilit dacă Morăriță Vasile a fost

atins de glonte în timp ce se afla în salonul automobilului, sau în contact de

confruntare directă în procesul agresării inculpatului în apropierea benzinăriei. Or,

însăși Morăriță Vasile a explicat expertului că glontele a ricoșat de el, iar inculpatul

declară că, ar fi posibil să fi deviat direcția tragerii în rezultatul acțiunilor de violență

asupra sa. Evenimentele din apropierea benzinăriei sunt importante pentru

constatarea comportamentului agresiv al lui Morăriță Vasile și victimei Radu Mihail,

faptului că inculpatul Sulac Ivan i-a informat mai mult decât pe aceștia, că este

înarmat și potențial va aplica arma în caz de continuare a agresiunii, precum și

faptului că atât la evenimentele din apropierea benzinăriei, cât și la evenimentele din

apropierea autogării agresori au fost aceleași persoane, inclusiv victima Radu Mihail

și Morăriță Vasile, prin urmare avertismentul despre aplicarea armei de către

inculpatul Sulac Ivan a fost realizat deja la confruntarea din apropierea benzinăriei,

care a precedat cu circa 5-10 minute aplicarea mortală a armei de foc în apropiere de

autogară. Orice aluzii ale apelanților cu privire la ilegalitatea aplicării de către

11

inculpatul Sulac Ivan a armei la confruntarea din apropierea benzinăriei, par a fi

irelevante, or inculpatului Sulac Ivan îi este incriminată fapta omorului prin

aplicarea ulterioară a armei în apropierea autogării, la intersecția străzilor Prospectul

Republicii, Mihai Viteazul și Doinelor, și nu-i sunt incriminate careva depășiri la

aplicarea armei în apropierea benzinăriei.

Instanța de apel a apreciat critic poziția apelanților, precum că depistarea la

inculpatul Sulac Ivan a unei singure echimoze pe barbă ar atesta lipsa unui pericol

real și iminent pentru viața și sănătatea inculpatului, or, premisa aplicării armei de

foc de către utilizatorul legal al acesteia este starea de pericol la care este expus, și

criteriul decisiv este ca această stare de pericol să fie reală. În circumstanțele

constatate de instanța de fond și instanța de apel, inculpatul Sulac Ivan era expus

unui pericol real pentru viața și sănătatea sa și a pasagerilor din automobilul său, și

ar fi lipsit de vre-un temei de a presupune, că inculpatul Sulac Ivan s-ar fi ales cu

vătămări neînsemnate în cazul capturării acestuia de către agresori. Vătămările

corporale pe care agresorii realmente au reușit să le cauzeze inculpatului Sulac Ivan

până la aplicarea mortală a armei de foc nu reflectă caracterul pașnic al acțiunilor

victimei Radu Mihail și altor agresori sau că aceștia ar fi prezentat un pericol simbolic

pentru inculpat.

10.1 Procuror, care indicând temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța de

recurs.

În motivarea cerințelor, procurorul indică că:

- concluzia instanței de apel de a-l achita pe Sulac Ivan, este una eronată,

întrucât Sulac Ivan la pronunțarea sentinței de achitare, completul de judecată a

reținut că, atacul direct în privința lui Sulac Ivan a început de la clubul „Insomnia”

după ce victima Radu Mihail a fost aruncată pe capota automobilului primului de

către Morăriță Vasile, iar inculpatul Sulac Ivan a încercat că evite conflictul,

asigurându-se că, Radu Mihail este la o distanță suficientă de automobile, a continuat

deplasarea privind la situație prin oglinzile retrovizoare, iar Morăriță Vasile cu Radu

Mihail au pornit în urma lui;

- instanțele de judecată au acceptat versiunile și circumstanțele expuse numai

de inculpatul Sulac Ivan, fără a da apreciere rațională și celorlalte probe materiale

contradictorii, administrate și examinate în cadrul procesului penal;

-este eronată și inadmisibilă recunoașterea situației de accident rutier a victimei

Radu Mihail în fața clubului „Insomnia”, de către automobilul lui Sulac Ivan, ca

începutul atacului direct comis în privința lui Sulac Ivan;

- argumentele instanței de apel, precum că „probele cercetate atestă, că inculpatul

Sulac Ivan nu a încălcat regulile de circulație rutieră, ci dimpotrivă Radu Mihail și Morăriță

Vasile în manifestarea propriei neglijențe față de ordinea publică, fiind în stare de ebrietate

12

alcoolică, au căzut pe capota autoturismului condus de inculpatul Sulac Ivan, care conducea

la viteză minimă și a oprit pe scurt timp pentru a se asigura că Radu Mihail și Morăriță Vasile

sunt în regulă. Inculpatul a staționat în fața mulțimii, a claxonat, iar Morăriță Vasile în

timpul luptei amicale l-a aruncat pe Radu Mihail pe capotă. Inculpatul i-a ocolit și a continuat

deplasarea, în oglinda retrovizorie a văzut ce ei s-au ridicat și s-au îndreptat spre club. In

situația dată decizia inculpatului Sulac Ivan de a-și continua deplasarea și a evita un eventual

conflict cu niște persoane în stare de ebrietate, a fost pe cât se poate de rațională, or regulile

de circulație rutieră nu au fost încălcate de el, ci de Radu Mihail și Morăriță Vasile." - sunt

vădit neîntemeiate, or, anume Sulac Ivan în calitate de conducător auto era obligat

să oprească și să verifice dacă prin acțiunile sale de conducere a mijlocului de

transport nu au avut de suferit pietonii, care au căzut de pe capota automobilului,

indiferent de gradul prezumat de nevinovăție;

- instanța eronat, fără careva argumente plauzibile, recunoaște ca inițiatorii

conflictului dat sunt anume Radu Mihail și Morăriță Vasile, or, reieșind din

circumstanțele expuse supra, consideră că în procesul de judecare s-a stabilit că,

inițierea incidentului s-a datorat acțiunilor inculpatului Sulac Ivan, prin faptul

neopririi în urma tamponării pietonilor Radu Mihail și Morăriță Vasile, indiferent de

gradul de vinovăție prezumat de persoanele implicate. Astfel, continuarea deplasării

inculpatului Sulac Ivan cu automobiulul său a avut ca rezultat urmărirea acestuia de

către Morăriță Vasile cu automobilul său de model BMW împreună cu Radu Mihail;

- derularea evenimentelor în preajma benzinăriei „Tehnocomples”, prin faptul

efectuării de împușcături necoordonate de către Sulac Ivan, în lipsa unui pericol real

și iminent pentru viața și sănătatea acestuia sau a altor persoane, care erau pasageri

în automobilul său, marchează depășirea vădită a condițiilor de utilizare a armei de

foc. Cu atât mai mult, traiectoriile de împușcare nu sunt în aer, în sus, precum afirmă

inculpatul Sulac Ivan și pasagerii însoțitori, dar chiar în direcția automobilului de

model BMW, staționat în partea stângă, respectiv cu glonț penetrant în partea

dreaptă spate, și cu atingerea unui glonț prin tragere pe corpul cet. Morăriță Vasile,

cu producerea de leziuni corporale apreciate medico-legal. Nu au fost stabilite și

întreprinderea altor măsuri de către inculpatul Sulac Ivan pentru evitarea utilizării

armei, precum și după aplicarea armei de foc în preajma benzinăriei, și cum rezultă

din declarațiile martorilor însoțitori ai inculpatului, ei doreau să meargă mai departe

spre sat. Lebedenco, continuând deplasarea înspre autogara, unde se afla cotitura

spre locația dată. Nu sunt credibile argumentele de blocare a mersului automobilului

de model Rover de către alt automobil condus de Morăriță Vasile și imposibilitatea

de a îndeplini alte manevre de deplasare;

- concluziile instanței de apel asupra evenimentelor ce au avut loc în preajma

benzinăriei „Tehnocomples”, prin faptul efectuării de împușcături necoordonate de

către Sulac Ivan, în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea acestuia

sau a altor persoane, în urma cărora un glonte a nimerit în automobilul „BMW”, iar

13

alt glonte l-a atins pe Morăriță Vasile, în mare parte se bazează pe presupunerile

instanței, dar nu pe probele administrate și verificate la examinarea cauzei;

- instanțele de judecată dezaprobă fără argumente elocvente declarațiile

martorului Morăriță Vasile din motiv că, apreciază declarativ că este direct

cointeresat și nu poate da declarații veridice, și nici nu dă o apreciere declarațiilor

acestuia în coraport cu concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 72 D din

09 iunie 2014, precum și circumstanțelor de împușcare în caroseria automobilului de

model „BMW seria 5” n/î XXXXX, condus de martorul Morăriță Vasile, ca fapt

confirmat prin concluziile raportului de expertiză complexă nr. 2200-2201 din

21.11.2012;

-nu sunt cunoscute considerentele instanțelor de judecată, în baza cărora a

catalogat cu certitudine că, Sulac Ivan a fost supus unui atac direct de către Morăriță

Vasile, Radu Mihail, Racoviță Vădim, Racoviță Vasile, întrucât nici inculpatul nu

indică numeric sau nominal persoanele care le invocă ca presupuși atacatori, iar

careva acțiuni agresive ale celor enumerați nu sunt confirmate prin alte probe

concludente;

- este pus la îndoială raportul de proporționalitate dintre presupusul atac și

mijloacele folosite de către inculpatul Sulac Ivan ca măsură de ripostă, și în final

consecințele admise prin acte comise cu intenție. Astfel, se constatată că, nu a existat

niciun atac iminent, periculos și armat, care să condiționeze vreun pericol grav

pentru viața și sănătatea inculpatului Sulac Ivan, care a aplicat în mod conștient și

intenționat arma de foc direct cu efectuarea unei împușcături în corpul victimei Radu

Mihail, neadmițând întreprinderea altor măsuri posibile, care să nu prejudicieze fatal

viața unei persoane;

- nimeni din participanți nu afirmă că Sulac Ivan ar fi coborât din automobil în

zona autogării, ceea ce combate expres supunerea acestuia la vreun atac care să

implice vreo ripostă în măsura aplicării armei de foc cu efectuarea de trageri. Cu atât

mai mult, că alte împușcături de avertisment în zona autogării nu s-au confirmat, iar

împușcătura efectuată în corpul victimei Radu Mihail a fost directă, fără existența

vreunui pericol iminent pentru viața și sănătatea inculpatului Sulac Ivan;

- lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea inculpatului Sulac

Ivan este apreciată și prin gradul leziunilor corporale depistate asupra acestuia de o

singură echimoză, pe barbă, care dezaprobă un șir de lovituri invocate ca primite cu

pumnii și picioarele, iar numărul de persoane invocat ca fiind atacatori este exagerat

și nu au fost confirmate faptele date;

- efectuarea unei împușcături prin geam în exterior s-a realizat conștientizând

prezența persoanei și este neargumentată prin scopul relatat de speriere a

persoanelor, cu atât mai mult că nimeni nu a coborât din automobilul Rover și nimeni

din ceilalți pasageri nu a fost atacat;

- părăsirea locului imediat după efectuarea împușcăturii certifică încă o dată

lipsa unui pericol real și iminent, cât și existența posibilităților reale de neaplicare a

14

armei de foc. Tendința inculpatului Sulac Ivan de a argumenta toate acțiunile sale cu

scopul de a se apăra, apreciată unilateral de instanțele de judecată ca o stare de

legitimă apărare prezumată, nu se raportează la toate circumstanțele cazului stabilite

în raport cu acțiunile descrise ale tuturor participanților, iar efectuarea împușcăturii

în direcția victimei Radu Mihail, din motivul presupunerii unei eventuale agresiuni,

nu are raționament și legitimitatea în contextul utilizării mijloacelor cu pericol sporit

de vătămare corporală, cum este în cazul dat arma de foc cu efect letal;

- instanțele de judecată nu au relatat consecvent toate circumstanțele faptei, nu

au descris toate probele obținute prin mijloacele de probă acumulate și examinate în

ședințele de judecată, apreciind unilateral, doar versiunile de apărare înaintate de

către inculpatul Sulac Ivan și, fără argumentare plauzibilă, au lăsat fără o apreciere

critică celelalte probe materiale administrate de acuzatorul de stat;

- la derularea evenimentelor în zona autogării din or. Cahul, inculpatul Sulac

Ivan nici nu a părăsit habitatul automobilului în care se afla dânsul, împreună cu

ceilalți doi pasageri, neexistând un contact direct demonstrat față de acesta, cu atât

mai mult că nu persistau careva temeri de punere în pericol grav a vieții și sănătății

inculpatului Sulac Ivan cu prejudicierea sănătății sau distrugerea de bunuri

materiale în proporții deosebit de mari. Nu poate fi justificată în niciun mod rațional

necesitatea aplicării armei de foc cu efectuarea de trageri în direcția victimei Radu

Mihail, care nu era în ipostaza de agresor față de inculpatul Sulac Ivan, iar ultimul

nici nu a suferit careva vătămări corporale semnificative. Astfel, nu are niciun

raționament aprecierea completului de judecată precum că unica posibilitate de a

evita conflictul și a se apăra fiind aplicarea armei de foc de către inculpatul Sulac

Ivan, fiind combătută expres această versiune de circumstanțele de fapt expuse și

modul legal cum se impunea să acționeze la utilizarea armei de foc;

- nici instanța de fond și nici instanța de apel, nu au răspuns la argumentul

procurorului, de ce în cazul atacării de către Morărița V. în privința lui Sulac I., la

benzinăria Tehnocom și lângă autogara, Sulac I. a hotărât să aplice arma de foc,

efectuând trageri, în lipsa armei la Morărița V. și la alte persoane, inclusiv la Radu

M., și ce l-a împiedicat să aplice forța fizică, așa cum a aplicat-o în privința lui

Morărița V. lângă inspectoratul de poliție, dintr-o lovitură l-a dărmat jos pe ultimul

care a căzut fără cunoștințe;

- acțiunile inculpatului Sulac Ivan demonstrează intenția de utilizare a armei

direct, îndreptate spre corpul lui Radu Mihail, realizată prin împușcare, și prezintă

consecințele de omor intenționat a unei persoanei.

10.2 Succesorul părții vătămate Radu Vitalie, indicând temeiul prevăzut la art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale indică:

- concluzia instanței nu poate fi reținută ca întemeiată în circumstanțele în care

martorii au indicat că, imediat după aplicarea armei de foc automobilul Rover,

15

condus de Sulac, a efectuat o manevră de întoarcere și s-a deplasat spre centru

orașului. Prin urmare, se atestă că, inculpatul avea posibilitatea reală de a se deplasa,

or, dânsul a făcut aceasta doar după ce a efectuat împușcătura, prin ce se dovedește

că prin acțiunile sale, Sulac Ivan a depășit limitele legitimei apărări la care face

referință instanța;

- pe corpul numitului Sulac Ivan a fost depistată o singură echimoză pe barbă

ce atestă lipsa unui pericol real și eminet pentru viață și combate versiunea

inculpatului prin care declară că, a fost lovit timp îndelungat de mai multe persoane

peste diferite părții ale corpului. Raportul de expertiză medico legală nu exclude

cauzarea echimozei lui Sulac Ivan în urma lovirii de volanul autoturismului, în urma

accidentului rutier ce a avut loc după omorul lui Radu Vitalie;

- instanța la emiterea deciziei din 24.12.2020, apreciează a fiind mult mai

credibile declarațiile martorilor Cuzmenco Oleg și ale inculpatului Sulac Ivan în

raport cu declarațiile celorlați martori oculari ce detailat au reflectat circumstanțele

evenimentelor petrecute;

- concluzia instanței precum că, „este extrem de important în aprecierea acestei

situații de legitimă apărare acel fapt, că inculpatul Sulac Ivan a îndeplinit întocmai cerința

legală de aplicare a armei de foc - avertizarea prealabilă, prescrisă de Legea cu privire la arme

nr. 110 din 18.05.1994, în vigoare la acel moment, or dânsul pe parcursul unui timp

îndelungat de peste 10 minute, nu doar le-a demonstrat agresorilor posesia armei de foc, dar

și a executat multiple împușcături de avertizare (care de facto au fost împușcături țintite), la

care agresorii nu au reacționat”, este contrară cu circumstanțele de fapt stabilite și

probate, or, potrivit rapoartelor de constatare medico-legală nr. 270 din 22.04.2012,

raportul de expertiză medico-legală nr. 134D din 13.06.2012, precum și raportul de

expertiză medico-legală nr.72D din 09.06.2014, la Morăriță Vasile s-au constatat

vătămări corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată de la 6 până la 21

zile;

- instanța motivează prin faptul că „ glontele a nimerit în automobilul BMW iar alt

glonte la atins pe Morarița Vasile ar putea fi explicat că în momentul încăerării inculpatul

Sulac Ivan opunea rezistența și direcția de împușcare putea devia ca urmare a confruntărilor

violente cu agresorii”, fapt ce nu a fost constatat nici printr-o probă examinată, ori atât

martorul, cât și inculpatul în declarații indică că, în momentul încăierării nu au fost

efectuate împușcături, însăși inculpatul indică că, nu poate explica împușcătură în

autoturism și împușcătura în direcția lui Morăriță. În astfel de situații se constată

faptul că, instanța prin decizia din 24.12.2020, își asumează rolul de a motiva, legaliza

acțiunile inculpatului din data 22 aprilie 2012;

- circumstanțele respective demonstrează că Sulac Ivan nu a executat

împușcături de avertizare, ci a efectuat împușcături asupra țintei, atentând la viața și

sănătatea persoanei, astfel, urmau a fi apreciate critic declarațiile inculpatului în care

declară că a împușcat în scopul prevenirii sau chiar pentru a-i speria. Mai mult, în

susținerea argumentului invocat este și rezultatul expertizei judiciare complexe

16

balistică-traseologică nr. 2200-2201 din 21.11.2012, potrivit căreia s-a stabilit că

deteriorările de pe automobilul de model BMW n/î HI51GZB au fost create ca urmare

a tragerii asupra acesteia dintr-o armă de foc;

-circumstanțele de fapt stabilite, raportate la normele invocate supra,

demonstrează intenția inculpatului de a lipsi de viață victima, or, împușcarea a fost

țintită într-un organ esențial pentru viață, concluzie expusă în raportul de expertiză

medico-legală nr. 100 din 04.05.2012, potrivit căruia pe cadavrul lui Radu Mihail s-a

depistat plagă prin împușcare prin armă de foc cu încărcătura glonte cu străpungere

a antebrațului stâng, oarbă penetrantă în cavitatea toracală cu lezarea inimii;

- potrivit constatărilor neîntemeiate a instanței expuse în decizie, era necesar ca

pe corpul inculpatului să fie vătămări corporale egale gradului de violență care se

presupune că a fost aplicată asupra sa. În acest context, este neclar în baza căror probe

instanța a făcut constatările expuse mai sus, or, aplicarea violenței fizice se probează

printr-o concluzie a medicilor experți expusă în raportul de expertiză, și nu prin

declarațiile făcute de inculpat care este interesat în evitarea răspunderii penale. Mai

mult, martorii au indicat că, victima se afla la o anumită distanță de la automobil, fapt

ce indică inexistența pericolului direct, imediat, real;

- instanța a apreciat declarațiile inculpatului Sulac Ivan și ale martorilor Albu

Vasile și Cuzmenco Oleg ca având un grad de veridicitate mult sporit în raport cu

declarațiile martorului Morăriță Vasile, referitor la derularea evenimentelor, fară a

ține cont că mărturiile martorului Morăriță Vasile sunt susținute atât prin declarațiile

celorlalți martori audiați, care au fost prezenți la locul comiterii infracțiunii, cât și

prin alte probe material legal administrate la faza de urmărire penală, care ulterior

au fost examinate în ședința de judecată.

penală, avocatul Gîrneț Z. în numele inculpatului a depus referință privind opinia

asupra recursurilor declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, deoarece

recursurile se axează doar pe critica modului în care instanțele au apreciat probele,

astfel motivele invocate în recursuri au constituit deja obiect de examinare în

instanțele de fond, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens.

penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente:

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat

cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat

legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este

legală, întemeiată și motivată.

Din cuprinsul recursurilor declarate de către procuror și succesorul părții

vătămate, se reține, că aceștia menționează ca temei de drept pct. 6) din alin. (1) art.

17

427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

indicând faptul că, instanțele de judecată nu au ținut cont de prevederile art. 26, 27,

99-101 Cod de procedură penală, acceptând versiunea inculpatului, fără a da o

apreciere și celorlalte probe, astfel concluzia de achitare a lui Sulac I. este eronată.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat

de către recurenți și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu

și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că

instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată, a

motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări

coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei,

expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a

sentinței de achitare a lui Sulac I., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare.

Astfel, instanța de apel, reținând circumstanțele de fapt ale cauzei, și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă

rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia Colegiului penal lărgit, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apeluri și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea

atacată și corect a considerat, că aplicarea armei de foc a avut loc în stare de legitimă

apărare, iar în acțiunile inculpatului Sulac I. nu a existat intenția de a-l omorî pe

Radu M.

În asemenea situație, se reține că, în fața instanței de apel, au fost abordate

chestiunile privind aprecierea repetată a probelor și expunerea asupra admisibilității

acestora. Mai mult ca atât, rezultând din lucrările dosarului, chestiunile nominalizate

în cererile de recurs, au constituit obiect de analiză și în instanțele de fond, care s-au

expus argumentat asupra acestora.

Totodată, din cuprinsul recursurilor, în viziunea recurenților probele

administrate confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (1) Cod penal, însă aceste alegații, nu pot fi reținute de către instanța de

recurs, deoarece din cuprinsul hotărârilor atacate se constată, că probele au fost

cercetate și asupra cărora instanța de apel s-a expus întemeiat prin argumente

fundamentate în fapt și în drept, și care au fost redate în pct. 9 al prezentei decizii,

18

iar în motivarea soluției just a statuat, că „... judecând cauza instanța de apel a reverificat

sub toate aspectele, complet și obiectiv probele administrate, ajungând la concluzia de a

menține achitarea lui Sulac Ivan de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (1) Cod penal.”

Astfel, nu este fondată critica recurenților, în sensul pretinderii că, prin acțiunile

sale, Sulac I. a depășit limitele legitimei apărări, deoarece aceste aspecte au constituit

obiect de discuție în cadrul instanțelor de fond, asupra cărora instanțele de judecată

s-au expus suficient și argumentat și cărora le-au fost acordate o atenție deosebită,

precum rezultă din materialele cauzei și hotărârile adoptate în speța dată. Deci,

reieșind din lucrările dosarului, Colegiul penal lărgit nu se poate îndepărta de la

concluziile precum că, aplicarea armei de foc a avut loc în stare de legitimă apărare,

iar în acțiunile inculpatului Sulac Ivan nu a existat intenția de a-l omorî pe Radu

Mihail. Astfel, instanța de fond a dat o apreciere justă circumstanțelor în care a fost

produsă împușcătura, constatând lipsa unor relații ostile istorice între inculpatul

Sulac Ivan și victima Radu Mihail, precum și lipsa indicilor omorului intenționat,

corect statuând că circumstanțele în care a acționat inculpatul denotă faptul, că

acțiunile lui au fost supuse intenției de apărare, aflându-se în stare de pericol, pentru

a respinge un atac direct, real, imediat, material din partea agresorilor, și mijlocul de

apărare este unul adecvat situației de pericol în care se afla.

Referitor la invocările autorilor recursurilor, precum că Sulac I., în calitate de

conducător auto era obligat să oprească și să verifice dacă prin acțiunile sale de

conducere a mijlocului de transport nu au avut de suferit pietonii, care au căzut de

pe capota automobilului, Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus și la

acest aspect, precum că probele cercetate atestă, că inculpatul Sulac Ivan nu a încălcat

regulile de circulație rutieră, ci dimpotrivă Radu Mihail și Morăriță Vasile în

manifestarea propriei neglijențe față de ordinea publică, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, au căzut pe capota autoturismului condus de inculpatul Sulac Ivan, care

conducea la viteză minimă și a oprit pe scurt timp pentru a se asigura că, Radu Mihail

și Morăriță Vasile sunt în regulă. Inculpatul a staționat în fața mulțimii, a claxonat,

iar Morăriță Vasile în timpul luptei amicale l-a aruncat pe Radu Mihail pe capotă.

Inculpatul i-a ocolit și a continuat deplasarea, în oglinda retrovizoare a văzut că, ei

s-au ridicat și s-au îndreptat spre club. În situația dată decizia inculpatului Sulac Ivan

de a-și continua deplasarea și a evita un eventual conflict cu niște persoane în stare

de ebrietate, a fost pe cât se poate de rațională, or regulile de circulație rutieră nu au

fost încălcate de el, ci de Radu Mihail și Morăriță Vasile. Astfel inițiatorii conflictului

dat sunt anume Radu Mihail și Morăriță Vasile.

Nu pot fi reținute ca întemeiate de către Colegiul penal lărgit, argumentele

recurenților invocate în recursuri referitoare la faptul, că Sulac I. nu a executat

împușcături de avertizare și a efectuat împușcături asupra țintei și că, concluziile

instanței de apel asupra evenimentelor ce au avut loc în preajma benzinăriei

„Tehnocomples”, prin faptul efectuării de împușcături necoordonate de către Sulac

19

I., în lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și sănătatea acestuia sau a altor

persoane, în mare parte se bazează pe presupunerile instanței. La aceste alegații,

Colegiul notează, că concluziile instanței de apel sunt bazate pe proble administrate

în cauză, astfel, acestă instanță întemeiat a reținut că, numeroasele împușcături

efectuate lângă benzinărie, de către inculpatul Sulac Ivan, și avertizările verbale

repetate, indică asupra tendinței de a evita aplicarea armei de foc asupra agresorilor.

Mai mult de atât, inculpatul Sulac Ivan i-a avertizat înainte de a efectua împușcături

în sus, fără a ținti în cineva din ei. Astfel, faptul că un glonte a nimerit în automobilul

„BMW”, iar alt glonte l-a atins pe Morăriță Vasile, ar putea fi explicat prin aceea, că

în momentul încăierării inculpatul Sulac Ivan opunea rezistență, și direcția de

împușcare putea devia ca urmare a confruntărilor violente cu agresorii Radu Mihail

și Morăriță Vasile. Cert este că Radu Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile nu s-au ales

cu traume în urma folosirii armei de foc, nu din imposibilitatea și incapacitatea lui

Sulac Ivan de a atinge ținta, or ținta era nemijlocit în fața sa și nu era nevoie de timp

și efort pentru a da traiectoria dorită împușcăturilor, ci se datorează tendinței

inculpatului de a se reține în cauzarea urmărilor grave, care ar putea fi provocate

prin aplicarea armei. Comportamentul legal al inculpatului Sulac Ivan se atestă și

prin faptul, că dânsul a încetat împușcăturile de avertizare îndată ce agresorii Radu

Mihail și Axenti (Morăriță) Vasile s-au retras, a urcat în automobil și a încercat să

plece din acel loc, nu a căutat și nu și-a dorit în continuare careva forme de contact

cu agresorii, încercând să evite conflictul.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit reține că, argumentele recurenților

referitor la circumstanțele ce au avut loc în preajma benzinăriei „Tehnocomples”, nu

pot fi reținute, deoarece conform rechizitoriului, inculpatul nu se învinuiește în

folosirea ilegală a armei de foc împotriva lui Morăriță Vasile și a altor persoane. Pe

lângă asta, situația de fapt ce a avut loc în preajma benzinăriei „Tehnocomples”, a

fost constatată prin sentința Judecătoriei Cahul din 13 decembrie 2016, prin care

Axenti (Morăriță) Vasile a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

pentru acțiunile intenționate, săvârșite împreună cu Radu M., asupra lui Sulac I.,

astfel instanța de recurs conchide că, instanța de apel întemeiat a reținut

circumstanțele date în cumul cu alte probe, constatând că Sulac I. a fost pus în pericol

grav, or după incidentul de la benzinărie, agresorii au continuat să-l urmărească

până la autogară, unde l-au înconjurat cu automobilele lor, astfel Morăriță Vasile

împreună cu Radu Mihail și alte persoane l-au atacat pe inculpatul Sulac Ivan, cu

aplicarea multiplelor lovituri, și această atentare criminală a generat o stare de

pericol grav pentru viața și integritatea fizică a inculpatului Sulac Ivan, iar fapta

inculpatului Sulac Ivan a fost săvârșită în stare de legitimă apărare, în scopul

respingerii atacului direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa.

Totodată, nu este fondată nici critica recurenților, în sensul pretinderii că,

instanțele de judecată dezaprobă fără argumente declarațiile martorului Morăriță V.,

fără a da apreciere declarațiilor acestuia în coraborare cu concluziile rapoartelor de

20

expertiză și că, instanțele apreciază a fi mult mai credibile declarațiile martorului

Cuzmenco O. și ale inculpatului. Dimpotrivă, instanța de recurs atestă, că referitor la

declarațiile martorului Morăriță V., instanța de apel s-a expus argumentat, din care

motiv a apreciat critic declarațiile acestuia, precum că scopul urmăririi ar fost de a-l

identifica pe șoferul automobilului „Rover”, or acțiunile violente ulterioare ale

martorului Axenti (Morăriță) Vasile și victimei Radu Mihail, denotă scopul acestora

de a se răfui fizic cu inculpatul Sulac Ivan. Niciuna din acțiunile ulterioare ale

victimei Radu Mihail, martorului Axenti (Morăriță) Vasile și persoanelor afiliate lor

nu atestă că, dânșii ar fi încercat să cunoască identitatea inculpatului Sulac Ivan sau

să blocheze căile deplasării acestuia pentru a solicita intervenția poliției. Astfel,

instanța de apel, evaluând credibilitatea declarațiilor martorului Axenti (Morăriță)

Vasile, a reținut existența unor divergențe semnificative în declarațiile date de el în

cadrul urmăririi penale, în instanța de fond și în instanța de apel, care compromite

veridicitatea circumstanțelor relatate de acest martor, în final concluzionând că

dinamica schimbărilor în declarațiile martorului Axenti (Morăriță) Vasile este

exclusiv în defavoarea inculpatului, observată fiind tendința lui Axenti (Morăriță)

Vasile de a reda propriilor acțiuni un aspect legal, însă cumulul de probe coroborante

atestă neveridicitatea acestor declarații. În urma celor expuse, Colegiul penal atestă

că, datorită divergențelor declarațiilor martorului Axenti (Morăriță) V., succesorului

părții vătămate Radu V. și rolului dubios al acestora în crearea și dezvoltarea șituației

de conflict și ulterior de pericol real, instanța de apel întemeiat a apreciat a fi mult

mai credibile și veridice declarațiile martorilor Cuzmenco O. și ale inculpatului, ce

reflectă circumstanțele evenimentelor petrecute.

Tot la acest capitol, Colegiul penal lărgit consideră neîntemeiate criticile în

sensul că, nu sunt cunoscute considerentele instanțelor de judecată, în baza cărora

au catalogat că, Sulac I. a fost supus unui atac direct de către Morăriță V. și Radu M.,

deoarece instanța de apel în concluziile sale a specificat că, analizând rapoartele de

expertiză a constatat că, împușcătura a fost efectuată de la o distanța de aproximativ

de la 0,2 m până la 2,5 m, din automobil, iar Radu Mihail se afla cu fața spre trăgător,

în picioare, cu corpul înclinat în față și mâna stângă flexată în cot înaintea pieptului.

Faptul că, împușcătura a fost efectuată de sus în jos, sub un unghi de 100-150, de la

stânga la dreapta sub un unghi de 450, gloanțele a străpuns inițial antebrațul stâng,

apoi s-a transferat pe torace, penetrând cavitatea toracică, indică că împușcătura

inculpatului Sulac Ivan l-a surprins pe Radu Mihail exact în momentul atacului, fiind

aplecat spre inculpat în poziție de luptă (cu brațul sau brațele poziționate în față). La

fel, instanța de apel a stabilit poziția fiecăruia din agresori față de automobilul Rover,

în care se afla inculpatul Sulac Ivan: Radu Mihail se afla în direct cu ușa din partea

șoferului, Radu Vitalie se afla lângă Radu Mihail din partea dreaptă, în spate lui

Radu Mihail se afla Racoviță Vadim, iar Morăriță Vasile se afla în fața automobilului

Rover. Deși ei aveau posibilitate să apeleze la poliție, însă nici unul din ei nu a

întreprins măsuri în acest sens. Circumstanțele constatate nu indică asupra intenției

21

lor de a identifica persoana care a împușcat, de a clarifica situația și de a chema

poliția, ci dimpotrivă acțiunile lor erau îndreptate spre răzbunare și pedepsire. Iar

inculpatul Sulac Ivan, văzând această stare de pericol, rezultată din atacul real și

direct din partea mai multor persoane agresive, neavând posibilitatea de a se

deplasa, a aplicat arma pentru a respinge atacul agresorilor. Or, fiind înconjurat de

aceste persoane, au deschis ușa șoferului și încercau să-l scoată aplicându-i lovituri,

loveau în automobil, auzind cuvinte „ucideți-l, acesta-i ment”, iar traseul era blocat

de automobilele lor, fiindu-i defectată tracțiunea în spate a automobilului, nu putea

să întreprindă alte măsuri pentru a evita aplicarea armei, și doar după ce i-a avertizat

verbal și avertismentul nu a avut efect, a efectuat împușcături de autoapărare. Sulac

Ivan nici nu a ieșit din automobil, iar ceilalți doi pasageri au blocat ușile, simțind o

stare de frică enormă, în momentul împușcăturii Radu Mihail era cu mâna întinsă

pentru a-l lovi pe Sulac Ivan, fapt constatat din declarațiile menționate și rapoartele

de expertiză medico-legală, balistică și traseologică.

Cât privește critica invocată de către procuror, precum că nu a existat nici un

atac iminent, periculos și armat, care să condiționeze vreun pericol grav pentru viața

și sănătatea inculpatului, instanța de recurs statuează, că și acest argument a

constituit obiect de discuție în instanța de apel, care s-a expus motivat că, după

venirea la locul infracțiunii a agresorilor, aceștia au realizat un atac rapid și

surprinzător, or despre durata scurtă a atacului declară toți martorii, cu o insistență

violentă care exclude orice eroare în percepția caracterului periculos al acestui atac,

iar măsurile de avertizare și apărare din partea inculpatului au început după

declanșarea atacului de către agresori. Totodată, se atestă că victima Radu M. era cel

mai agresiv și cel care nemijlocit a intrat în confruntarea violentă, prin aplicarea de

lovituri inculpatului Sulac I. La fel, instanța de apel întemeiat a reținut și faptul că,

comportamentul agresiv al martorului Morăriță Vasile a continuat și după incidentul

din apropierea autogării, când acesta, neștiind despre consecințele aplicării armei de

foc față de Radu Mihail, a continuat să-l urmărească pe Sulac Ivan și în această cursă

de urmărire, intenționat a tamponat de două ori în spate automobilul condus de

Sulac Ivan, iar apoi ajungând la sediul comisariatului de poliție a încercat să-l

agreseze fizic pe Sulac Ivan, a spart fereastra de la unitatea de gardă. Aceasta rezultă

din declarațiile martorilor, inculpatului, raportul de expertiză efectuat în privința

automobilelor „Rover” și „BMW”, din însăși declarațiile martorului Axenti

(Morăriță) Vasile. Mai mult ca atât instanța de recurs atestă că, condamnarea prin

sentință definitivă a lui Morăriță Vasile pentru săvârșirea la 22 aprilie 2012 a actului

de huliganism agravat săvârșit în coautorat cu Radu Mihail și alte persoane, cu

aplicarea violenței fizice față de Sulac Ivan, demonstrează că Morăriță Vasile

împreună cu Radu Mihail și alte persoane l-au atacat pe inculpatul Sulac Ivan cu

aplicarea multiplelor lovituri, inițial lângă benzinăria „Tehcomplus”, apoi în

apropierea autogării, și această atentare criminală a generat o stare de pericol grav

pentru viața și integritatea fizică a inculpatului Sulac Ivan, iar fapta inculpatului

22

Sulac Ivan a fost săvîrșită în stare de legitimă apărare, în scopul respingerii atacului

direct, imediat, material și real îndreptat împotriva sa.

Cu referire la un alt motiv de critică din recursul procurorului, prin care

menționează, că victima Radu M. nu a avut asupra sa careva obiecte sau arme, care

să creeze vre-un pericol de expunere pentru persoane, inclusiv pentru viața și

sănătatea inculpatului, și că Sulac Ivan a aplicat în mod conștient și intenționat arma

de foc, fără a întreprinde alte măsuri ce nu ar prejudicia fatal viața unei persoane,

Colegiul penal lărgit verificând actele și lucrările dosarului constată, că în cuprinsul

filei 44, v. VII, în decizie, se motivează corespunzător, că pericolul emanat de la

agresorii Radu Mihail, Morăriță Vasile, Radu Vitalie, Racoviță Vadim a fost unul

iminent și real, aceștia deja au blocat căile de acces pentru automobilul condus de

Sulac Ivan, întreprindeau măsuri pentru a deschide cu forța automobilul, care este

considerat a fi domiciliu, pentru a-l captura pe inculpatul Sulac Ivan și l-au atacat

fizic pe acesta care se afla în interiorul automobilului, cu luarea în considerație a

circumstanțelor care au precedat și a personalităților agresorilor. În asemenea

circumstanțe inculpatul Sulac Ivan era justificat să aplice arma de foc, chiar și fără

avertizare, or la art. 36 alin. (3) din Legea cu privire la arme nr.110-XIII din 18.05.94

este expres prevăzut, că aplicarea armei de foc trebuie să fie precedată de un

avertisment, cu excepția cazurilor în care tergiversarea aplicării armei generează un

pericol direct pentru viață și sănătatea proprietarilor, posesorilor și beneficiarilor de

arme sau altor cetățeni. În situația în care anterior inculpatul Sulac Ivan l-a avertizat

pe Radu Mihail despre aplicarea armei de foc, a efectuat mai multe împușcături de

avertizare în apropierea acestuia, și asupra agresorului Radu Mihail nu au avut efect

aceste măsuri, partea acuzării nu are nici o justificare să afirme că, inculpatul nu a

întreprins măsuri pentru a preîntâmpina consecințele aplicării armei de foc.

Privitor la argumentul recurenților, referitor la depistarea la inculpat a unei

singure echimoze pe barbă, ar atesta lipsa unui pericol real și iminent pentru viața și

sănătatea inculpatului, Colegiul penal lărgit atestă, că instanța de apel just a indicat

că, premisa aplicării armei de foc de către utilizatorul legal al acesteia este starea de

pericol la care este expus, și criteriul decisiv este ca această stare de pericol să fie

reală. În circumstanțele constatate de instanța de fond și instanța de apel, inculpatul

Sulac Ivan era expus unui pericol real pentru viața și sănătatea sa și a pasagerilor din

automobilul său, și ar fi lipsit de vre-un temei de a presupune, că inculpatul Sulac

Ivan s-ar fi ales cu vătămări neînsemnate în cazul capturării acestuia de către

agresori. Vătămările corporale pe care agresorii realmente au reușit să le cauzeze

inculpatului Sulac Ivan până la aplicarea mortală a armei de foc, nu reflectă

caracterul pașnic al acțiunilor victimei Radu Mihail și altor agresori sau că aceștia ar

fi prezentat un pericol simbolic pentru inculpat.

Colegiul penal lărgit consideră că, instanța de apel s-a expus asupra tuturor

probelor, ilucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei

date, pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit

23

aspectele învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art.101 Cod de

procedură penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea unor

probe și respingerea altora, conform art. 394 alin.(1) pct. 2) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal statuează că, soluția instanței de apel de menținere a sentinței

privitor la achitarea lui Sulac I. de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (1) Cod penal, este corectă, deoarece fapta a fost săvârșită în stare de

legitimă apărare.

Prin urmare, instanța de recurs constată că, în prezenta cauză, nu se relevă

admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, la etapa judecării apelului, după cum pledează procurorul și succesorul părții

vătămate.

Reieșind din considerentele expuse supra, Colegiul penal lărgit conchide că la

judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante,

prescrise de art.art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală

și întemeiată, ce corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, astfel că

nu există temei pentru admiterea recursurilor ordinare în sensurile declarate, drept

urmare toate criticile din recursurile declarate de către procuror și succesorul părții

vătămate, sunt vădit neîntemeiate, respectiv acestea urmează a fi respinse ca

inadmisibile.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se resping ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul-

șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru și de către succesorul

părții vătămate Radu Vitalie, cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul din 24 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Sulac Ivan Xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 15 iulie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

Judecător Bejenaru Iurie

24