1ra-1308/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-1308/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1308/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 03 februarie 2021 de către

avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului

LAZAR Andrian XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.09.2015– 27.12.2018;

Instanța de apel: 30.01.2020– 03.02.2021;

Instanța de recurs: 22.04.2021 – 02.06.2021.

Asupra recursului ordinar Colegiul Penal

c o n s t a t ă:

Bodolică Ion, Cîrnici Andrei, Mocanu Dumitru și Lazar Andrian au fost recunoscuți

vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal, dispunându-se încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de atragere la răspundere penală.

Au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile civile.

În conformitate cu art. 162 Cod de procedură penală a fost soluționată soarta

corpurilor delicte.

Ion, Cîrnici Andrei, Mocanu Dumitru și Lazar Andrian, în perioada de timp de la

mijlocul lunii decembrie 2014, până la data de 22 decembrie 2014, ora 08:30, prin

înțelegere prealabilă și fiind de comun acord, având scopul sustragerii a bunurilor

altei persoane, au pătruns prin deteriorarea ușii, în domiciliul ce aparține lui Buga

Valeriu, și Buga Aliona, situat în XXXXX, de unde în mod ascuns au sustras bunuri

materiale ale numiților Buga Valeriu și Buga Aliona: un sistem de cinema de model

,,BBK”, compus din un DVD player, o boxă mare și patru boxe mini, cu costul de

3800 de lei; un tuner de model ,,Truman”, cu costul de 2000 de lei; o pernă cu costul

de 50 lei; un pled, o parte de culoare albastră, cu blană, și altă parte de culoare

albastră cu imprimeu figuri geometrice (pătrate), cu costul de 350 lei; un pled pentru

copii de culoare verde, cu imprimeu floral și animale, cu costul de 380 lei; o bluză,

de culoare albă, cu costul de 350 lei; o rochie pentru femei, de culoare roșie, cu

costul de 800 lei; un set de pijama de culoare albastră, cu costul de 400 lei; o

combinație de noapte, de culoare bordo, cu costul de 250 lei; o combinație de noapte

1

de culoare roz cu negru, cu costul de 300 lei; o combinație de noapte de culoare

albă, cu imprimeu floral, cu costul de 300 lei; trei perechi de pantaloni scurți pentru

femei, o pereche de culoare roză cu dungi albe, o pereche de culoare galbenă, o

pereche de culoare albastră, cu costul unei perechi de 120 lei, în sumă totală de 360

lei; un sarafan pentru femei, de culoare cafenie, cu costul de 650 lei; un costum

sportiv pentru bărbați, de culoare roșie, cu costul de 350 lei; o pereche de pantaloni

de sport, pentru bărbați, de culoare albastră închis, cu costul de 350 lei; o pereche de

pantaloni de sport, pentru bărbați, de culoare albastră, cu costul de 200 lei; o pereche

de blugi pentru bărbați, cu costul de 240 lei; două perechi de blugi pentru bărbați, cu

costul unei perechi de 400 lei, suma totală de 800 lei; o bluză pentru bărbați, de

culoare bej-cafenie, cu costul de 300 lei; o bluză pentru bărbați de culoare cafenie,

cu costul de 200 lei; o bluză pentru bărbați de culoare albă, cu linii negre, cu costul

de 300 lei; o pereche de pantaloni de sport, pentru bărbați, din molton, de culoare

albă, cu costul de 100 lei; o pereche de pantaloni de sport, pentru bărbați, din

molton, de culoare bordo, cu costul de 100 lei; o pereche de pantaloni clasici, pentru

bărbați, de culoare albă, cu costul de 270 lei; două maiouri pentru bărbați, cu costul

unui maiou de 300 lei, în suma totală de 600 lei; un set de bijuterie, compus dintr-un

colier și o pereche de cercei din metal de culoare albă, cu costul de 350 lei; un set de

bijuterie, compus dintr-un colier și o brățară, din mărgele asemănătoare a perle, cu

costul de 400 lei; două lănțișoare din argint, unul cu costul de 1500 lei și altul de

800 lei; un lănțișor și o cruciuliță, din argint, cu costul de 5000 ruble rusești, care

constituiau 1300 lei; un cablu electric, cu trei fire, de lungimea de 175 de metri, cu

costul unui metru de 13 lei 50 bani, în suma totală de 2362 lei și 50 bani, cauzând

părților vătămate Buga Valeriu și Aliona un prejudiciu material în sumă totală de

20512,50 lei.

Tot Bodolică Ion, Cîrnici Andrei, Mocanu Dumitru și Lazar Andrian, în

perioada de timp de la mijlocul lunii decembrie 2014, până la data de 22 decembrie

2014, ora 08:30, prin înțelegere prealabile și fiind de comun acord, având scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, din domiciliul ce aparține lui Buga Valeriu și

Buga Aliona, situat în XXXXX, în mod ascuns au sustras bunuri materiale ale

numiților Buga Nina și Buga Ion: un ventilator, cu costul de 300 lei; o pătură de

culoare albă, cu imprimeu floral, cu costul de 350 lei; două pleduri de culoare

cafenie, cu imprimeu floral, cu costul unui pled de 250 lei, în suma totală de 500 lei;

un set compus din două fețe de perne și o cuvertură de culoare verde-verde deschis,

cu costul de 450 lei; două seturi de lingerie de pat, de culoare bej, cu imprimeu

floral, cu costul unui set de 550 lei, în suma totală de 1100 lei; un set de lingerie de

pat, de culoare albă, împodobit cu broderie din ața de culoare albastră, cu costul de

385 lei; un set de lingerie de pat, de culoare albă, împodobit cu broderie din ața de

culoare aurie, cu costul de 385 lei; un set de lingerie de pat, de culoare albă cu

imprimeu floral de culoare roză, cu costul de 385 lei; un set de lingerie de pat, de

culoare roză cu imprimeu floral, cu costul de 385 lei; un set de lingerie de pat , de

culoare bej cu verde, cu imprimeu floral, cu costul de 385 lei; un cearșaf, de culoare

cafenie deschis, cu imprimeu floral, cu costul 150 lei; șase ștergare, două de culoare

albă și patru cu imprimeu floral, cu costul unui ștergar de 150 lei, în suma totală de

900 lei; zece ștergare de diferite culori, cu costul unui ștergar de 15 lei, în suma

2

totală de 150 lei; zece ștergare de diferite culori, cu imprimeu floral, cu costul unui

ștergar de 45 lei, în suma totală de 450 lei; o scurtă de primăvară pentru femei, de

culoare albă, guler și mâneci de culoare neagră, cu costul de 800 lei; o pereche de

blugi pentru femei, cu costul de 400 lei; două perechi de blugi, pentru femei, cu

costul unei perechi de 320 lei, în suma totală de 640 lei; un costum sportiv pentru

femei, de culoare violetă, cu costul de 500 lei; două seturi de pijama, o pijama de

culoare albastră, cu costul de 400 lei, alta de culoare roz, cu imprimeu floral, cu

costul de 280 lei, în sumă totală de 680 lei; un set de pijama, o pijama de culoare

roz, cu imprimeu floral, cu costul de 280 lei; zece perechi de ciorapi, cu costul unei

perechi de 15 lei, în suma totală de 150 lei; două cămeși pentru femei, de culoare

neagră, cu costul unei cămeși de 180 lei, în suma totală de 360 lei; o bluză pentru

femei, de culoare roză, cu costul de 150 lei; o bluză pentru femei, de culoare

cafenie, cu costul de 150 lei; un tricou pentru femei, de culoare galbenă, cu linii

albe, cu costul de 120 lei; o pereche de pantaloni midi pentru femei, de culoare

cafenie, cu costul de 300 lei; o scurtă pentru femei, de culoare albastră cu cafeniu,

cu costul de 250 lei; o pereche de pantaloni clasici, pentru bărbați, de culoare sură,

cu costul de 350 lei; trei maiouri pentru bărbați, din bumbac, cu costul unui maiou

de 20 de lei, în sumă totală de 60 lei; zece perechi de ciorapi pentru bărbați, cu

costul unei perechi de 15 lei, în suma totală de 150 lei; o casetă pentru bijuterie, cu

melodie, cu costul de 900 lei; un colier de model egiptean, din metal de culoare

galbenă, cu pietre de culoare albă, de la firma ,,Avon”, cu costul de 700 lei; un set

de bijuterie, compus dintr-un colier și o brățară, din metal de culoare galbenă, cu

pietre de culoare albă, cu costul de 500 lei; un set de bijuterie compus dintr-un colier

și o pereche de cercei din metal de culoare galbenă, cu pietre de culoare violetă, cu

costul de 600 lei; o casetă pentru bijuterie, în formă de cană, cu costul de 100 lei;

două ghirlande, cu costul unei ghirlande de 280 lei și altei cu costul de 350 lei,

cauzând părților vătămate Buga Ion și Nina un prejudiciu material în sumă totală de

15045 lei.

În drept, prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (2)

lit. b), c), d) Cod penal – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile.

numele inculpatului Lazar Andrian, avocatul Chebac Alla în numele inculpatului

Bodolică Ion și avocatul Saganscaia Oxana în numele inculpatului Mocanu

Dumitru.

3.1. Avocatul Reșulschi Galina prin apelul declarat în numele inculpatului

Lazar Andrian a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

s-a fie dispusă încetarea procesului penal intentat în privința lui Lazar Andrian în

baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal pe motiv că lipsește plângerea părții

vătămate.

În motivarea cererii, apelantul a invocat că potrivit art. 276 Cod de procedură

penală, în cazul săvârșirii furtului avutului proprietarului de către minor, urmărirea

penală se începe doar în baza plângerii prealabile a victimei infracțiunii. Această

3

circumstanță reprezintă o condiție specială privind începerea urmăririi penale, în

cazul săvârșirii furtului din avutul proprietarului de către un minor.

Din cercetarea materialelor cauzei penale, se constată că lipsesc plângerile

părților vătămate Buga Valeriu și Buga Aliona, iar partea vătămată Buga Nina, nu

era în drept să semneze actele procesuale privind recunoașterea lui Buga Valeriu și

Buga Aliona, în calitatea de părți vătămate, deoarece nu a fost împuternicită.

În ceea ce privește partea vătămată Buga Ion, la materialele dosarului penal nu

se regăsește plângerea prealabilă al acestuia, el declarând că nu se consideră parte

vătămată, menționând în mod expres că de la el personal nu au fost sustrase bunuri.

Totodată, martorul Ghețivu Anatoli a comunicat că Buga Nina i-a povestit doar

despre furtul de bunuri ce ar aparține feciorului ei.

Prin urmare, de la Buga Nina nu au fost sustrase bunuri, or, în cazul contrar,

ultima era să declare din start despre acest fapt polițistului de sector.

Procurorul neîntemeiat a solicitat în cadrul judecării cauzei acordarea

termenului pentru modificarea învinuirii în sensul agravării, nefiind clar care era

necesitate de a modifica învinuirea în sensul agravării, în cazul în care plângerea

părții vătămate Buga Nina, se afla la materialele cauzei penale, faptul omis de către

organul de urmărire penală.

Mai mult ca atât, nu este clar care probe noi au fost cercetate în ședința de

judecată în prima instanță, întru demonstrarea faptului că, inculpatul a săvârșit o

infracțiune mai gravă decât cea incriminată prin rechizitoriu.

3.2. Prin apelul declarat de către avocatul Chebac Alla în numele

inculpatului Bodolică Ion s-a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat

procesul penal la învinuirea inculpatului Bodolică Ion Mihail, de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de alin. (2), lit. b), c), d), art. 186 Cod penal, din motiv că

există circumstanțe, care exclud atragerea la răspundere penală, invocând același

temeiuri de fapt și de drept ca și avocatul Reșulschi Galina în apelul declarat în

numele inculpatului Lazar Andrian, vis-a-vis de sesizarea organului de urmărire

penală, calitatea procesuală a membrilor familiei Buga și a erorilor de drept admise

în timpul modificării învinuirii în sensul agravării.

Suplimentar apelantul a arătat că nu pot fi recunoscute ca probe, declarațiile

inculpatului Bodolică Ion depuse în calitate de bănuit la faza urmăririi penale, acesta

fiind audiat în lipsa reprezentantului legal, iar la materialele cauzei penale lipsește

ordonanța organului de urmărire penală de recunoaștere a lui Bodolică Ana, în

calitate de reprezentant legal al inculpatului Bodolică Ion, contrar prevederilor art.

77 Cod de procedură penală.

3.2. Avocatul Oxana Saganscaia în apelul declarat în numele inculpatului

Mocanu Dumitru a reiterat același temeiuri de fapt și de drept ca și avocații

inculpaților Lazar Andrian și Bodolică Ion, adăugător indicând că la 12 martie 2014,

în prezenta cauza penală în calitate de părți vătămate au fost recunoscute Buga

Valeriu și Buga Aliona, din ce rezultă că, organul de urmărire penală urma să

înceteze participarea lui Buga Nina în calitate de partea civilă în prezenta cauza

penală.

4

În legătură cu faptul respectiv, apărătorii au solicitat înlăturarea lui Buga Nina

din proces, însă prima instanță nu s-a expus asupra cererilor respective.

La fel, nu s-a luat în considerație calitatea neclară a lui Buga Nina în prezenta

cauza penală, deoarece la 22 decembrie 2014, ultima a fost audiată în calitate de

martor, iar la 19 martie 2015, deja a fost audiată de către procuror în calitate de

reprezentant al părții vătămate.

Respectiv, în cadrul prezentului proces penal au fost încălcate normele

procesual-penale, care duc la nulitatea actelor procesuale, care stau la baza

învinuirii.

Drept urmare, a solicitat casarea integrală a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, privind achitarea

inculpatului Mocanu Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d) Cod penal.

2021 au fost admise apelurile, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Bodolică Ion, Cîrnici

Andrei, Mocanu Dumitru și Lazar Andrian au fost recunoscuți vinovați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal și

liberați de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție

tragerii la răspundere penală.

4.1. Întru motivarea soluției adoptate, instanța de apel, prin prisma efectului

extensiv al apelului, a constatat că prima instanță în temei legal a conchis că

inculpații Bodolică Ion, Cîrnici Andrei, Lazar Andrian și Mocanu Dumitru se fac

vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod

penal, starea de fapt concordând cu cea de drept.

În acest sens, instanța de apel a reținut că probele sunt pertinente, concludente,

utile și veridice și au fost administrate și cercetate pe întreg procesul penal prin

prisma principiului nemijlocirii și a contradictorialității

Astfel, vinovăția inculpaților și-a găsit confirmare prin declarațiile părților

vătămate Buga Nina și Buga Ion, care coroborează cu declarațiile martorului

Ghețivu Anatolie cât și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22

decembrie 2014.

Mai mult, fiind audiat în calitate de bănuit și inculpat Bodolică Ion a relatat în

detalii circumstanțele comiterii furtului din domiciliul părților vătămate Buga

Valeriu și Buga Aliona, menționând direct și în mod expres că a săvârșit

infracțiunea respectivă prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Cîrnici

Andrei Grigore, Lazar Andrian Ion și Mocanu Dumitru Ștefan, iar potrivit

procesului-verbal de ridicare din 22 decembrie 2014, de la domiciliul inculpatului

Lazar Andrian Ion, a fost ridicată o boxă de model ,,BBK”, sustrasă din domiciliul

părților vătămate Buga Valeriu și Buga Aliona, fiind recunoscută de către partea

vătămată Buga Nina.

Totodată, potrivit procesului-verbal de ridicare din 22 decembrie 2014, de la

domiciliul inculpatului Mocanu Dumitru au fost ridicate – 3 pleduri, 1 pătură, 1

pătură pentru pate, 1 husa, un pulover, DVD de model ,,BBK” cu telecomanda de la

acesta, tuner de model ,,Truman”, ghirlandă pentru brad, ventilator, haine pentru

5

copii, două genți și boxe muzicale de model ,,BBK”, care au fost sustrase din

gospodăria părților vătămate Buga Valeriu și Buga Aliona, fiind recunoscute de

către partea vătămată Buga Nina.

De rând cu aceasta, potrivit procesului-verbal de ridicare din 22 decembrie

2014, la domiciliul inculpatului Cîrnici Andrei, au fost depistate și ridicate – două

boxe de model ,,BBK” identice, sustrase din gospodăria părților vătămate Buga

Valeriu și Buga Aliona, și recunoscute de către partea vătămată Buga Nina.

Referitor la pretinse încălcări procesuale și solicitarea declarării nulității

probelor, instanța de apel a menționat că potrivit procesului-verbal de consemnare a

plângerii Buga Nina a solicitat atragerea la răspundere penală a persoanelor

necunoscute, care au săvârșit furtul din casa părților vătămate Buga Valeriu și Buga

Aliona. Respectiv, în baza acesteia a fost începută urmărirea penală.

Tot aici, s-a reținut că la momentul începerii urmăririi penale nu era cunoscut

faptul dacă infracțiunea a fost săvârșită de către minori și din această cauză nu era

obligatorie depunerea plângerii anume de către părțile vătămate, pentru a începere

urmărirea penală.

Instanța de apel a respins argumentul precum că partea vătămată Buga Nina, nu

dispunea de dreptul de a sesiza organul de urmărire penală pe faptul săvârșirii

furtului, or Buga Valeriu și Buga Aliona sunt rudele lui Buga Nina și ei, la

momentul săvârșirii infracțiunii, se aflau peste hotarele țării, casa ultimilor aflându-

se în grija părinților (Buga Nina și Ion) iar ea împreună cu soțul ei, partea vătămată

Buga Ion, avea grijă de casa lor.

În continuare, în declarațiile sale partea vătămată Buga Nina, a declarat în mod

expres că, împreună cu bunurile sustrase ce aparțin părților vătămate Buga Valeriu

și Aliona, au fost sustrase și bunurile sale personale, care se păstrau în casa acestora,

deoarece în casa ei se efectuau lucrări de reparație.

Această poziție a părții vătămate Buga Nina, nu a fost combătută în cadrul

judecării cauzei în prima instanță și în cadrul judecării apelurilor în instanța de apel.

Respectiv, părții vătămate Buga Nina la fel i-a fost cauzat un prejudiciu prin

săvârșirea infracțiunii în cauză, și din această perspectivă, în temeiul art. 263 alin.

(1) Cod de procedură penală, ultima a fost în drept să sesizeze organul de urmărire

penală prin depunerea plângerii.

Potrivit procurii din 06 februarie 2015 eliberată de către partea vătămată Buga

Valeriu pe numele părții vătămate Buga Nina, autentificată notarial, ultima a fost

împuternicită să reprezinte interesele acestuia în toate organele de drept, instanțele

de judecată, pe teritoriul Republicii Moldova. Prin prezenta procură, partea vătămată

Buga Valeriu, în mod expres, a transmis părții vătămate Buga Nina, dreptul de a

reprezenta interesele sale în toate organele de drept și instanțele de judecată ale

Republicii Moldova.

În ședința de judecată în prima instanță, partea vătămată Buga Nina a declarat

că, ordonanțele de recunoaștere în calitate de partea vătămată a lui Buga Valeriu și

Buga Aliona, au fost semnate de ea, fiind respectate prevederile art. 80 alin. (1) Cod

de procedură penală.

6

Totodată, prima instanță corect a menționat că efectul ordonanței de

recunoaștere în calitate de partea vătămată a lui Buga Aliona se răsfrânge asupra

acesteia și nu asupra inculpaților.

Deci, în situația în care partea vătămată Buga Aliona, nu a formulat nici o

obiecție împotriva ordonanței de recunoaștere în calitate de partea vătămată,

ordonanța respectivă se consideră ca fiind una legală și nu urmează să fie

recunoscută nulă.

La 12 martie 2015, Buga Nina a depus la organul de urmărire penală o cerere

scrisă, prin care a solicitat recunoașterea ei în calitate de parte vătămată pe prezenta

cauza penală, iar prima instanță corect a menționat că, calitatea de parte vătămată a

lui Buga Nina a apărut odată cu cauzarea acesteia a unui prejudiciu ca urmare a

săvârșirii infracțiunii, și recunoașterea acesteia în această calitate procesuală în

cadrul cercetării judecătorești nu reprezintă nici o eroare. Cu atât mai mult că, fiind

audiată în ședința de judecată în prima instanță, partea vătămată Buga Nina a

invocat că, o parte din bunurile sustrase aparținea și ei, iar bunurile respective se

păstrau în casa părților vătămate Buga Valeriu și Buga Aliona, deoarece în casa ei se

efectuau lucrări de reparație.

Declarațiile părții vătămate Buga Nina, au fost susținute de către partea

vătămată Buga Ion, care a confirmat că o parte din bunurile ultimei se păstra în casa

părților vătămate Buga Valeriu și Aliona. Astfel, incontestabil a fost demonstrat că,

părții vătămate Buga Nina la fel i-a fost cauzat un prejudiciu prin infracțiunea

săvârșită, și ultima și-a exprimat acordul său de a fi recunoscută în calitate de partea

vătămată, fiind întrunite toate condițiile impuse de legislația procesual-penală,

pentru dobândirea calității de parte vătămată în cadrul procesului penal.

La 11 martie 2015, partea vătămată Buga Nina a depus la organul de urmărire

penală o cerere scrisă, prin care a solicitat recunoașterea ei în calitate de parte civilă

pe prezenta cauza penală, invocând cauzarea prejudiciului material la suma de 5000

ruble rusești și 19 300 lei.

Prin ordonanța din 11 martie 2015, emisă de către procuror, partea vătămată

Buga Nina a fost recunoscută în calitate de partea civilă, pe prezenta cauză penală.

Așadar, organul de urmărire penală întemeiat a recunoscut-o Buga Nina, în

calitate de partea civilă pe prezenta cauza penală.

Faptul că, partea vătămată Buga Nina nu a putut să precizeze mărimea

prejudiciului material cauzat, nu o privează de calitatea procesuală de parte civilă.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a respins afirmațiile apărătorilor

referitoare la calitatea procesuală a părții vătămate Buga Ion.

Instanța de apel a respins argumentele de neadmitere în calitate de probă a

declarațiilor făcute de Bodolică Ion în calitate de bănuit deoarece în momentul

audierii bănuitului, lui Bodolică Ion i-au fost respectate toate drepturile și garanțiile

procesuale ale acestuia, el fiind audiat în prezența reprezentantului său legal –

Bodolică Ana (mama sa), căreia i-a fost atribuită această calitate de către organul de

urmărire penală.

De asemenea, în cadrul finalizării urmăririi penale, de către inculpatul Bodolică

Ion și apărătorul său, nu au fost invocate obiecții în contextul respectiv.

7

Instanța de apel a considerat neîntemeiată afirmația că în cadrul judecării

cauzei nu au fost administrate probe, ce ar întemeia necesitatea modificării învinuirii

în sensul agravării, or, prin declarațiile părților vătămate Buga Nina și Ion, a fost

demonstrat că, o parte de bunurile lor, ce se păstrau în casa părților vătămate Buga

Valeriu și Aliona, au fost sustrase, cauzându-li-se o daună materială, ceea ce

întemeiază modificarea învinuirii în sensul agravării.

În subsidiar, instanța de apel a reținut că prima instanță greșit a dispus încetarea

procesului penal cei vizează pe Bodolică Ion, Cîrnici Andrei, Lazar Andrian și

Mocanu Dumitru deoarece, la caz, a fost stabilită vinovăția inculpaților și a fost

adoptată și pronunțată o sentință de condamnare.

Prin urmare, speței, îi sunt aplicabile prevederile art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod

de procedură penală – sentința de condamnare fără stabilirea pedepsei, cu liberarea

de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

termen, împotriva deciziei declară avocatul Reșulschi Galina în numele inculpatului

Lazar Andrian, solicitând casarea hotărârilor cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, suplimentar motivând că în

cadrul ședințelor de judecată s-au admis încălcări procesuale, obiectate de apărători,

și anume a lipsit pedagogul, procesele-verbale nu sunt redactate de grefier și unele

lipsesc.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, pledând

pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat.

baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul Penal

conchide asupra inadmisibilității acestuia.

Decizia instanței de apel în privința lui Bodolică Ion, Cîrnici Andrei și Mocanu

Dumitru a devenit definitivă și irevocabilă prin neexercitarea căii de atac.

Prin urmare, instanța de recurs se va expune doar cu referire la inculpatul Lazar

Andrian.

Raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului declarat, se

întemeiază în drept pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

potrivit căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu,

este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Instanța de recurs la această etapă a procedurilor nu declanșează un control

devolutiv asupra fondului cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și

cercetate și nu se expune repetat asupra acelorași argumente care anterior au fost

obiect de dispută în instanța de apel și asupra cărora aceasta s-a pronunțat prin

decizie motivată. Or, obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la chestiuni de

drept, iar rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, constă în înlăturarea

8

erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a

cauzei.

Pentru a statua asupra netemeiniciei cererii de recurs, instanța a făcut

verificările temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului,

constatând că hotărârea recurată este conformă legii, fără a prezenta vreo lipsă, care

să o afecteze, mai mult ca atât, nu există nici alte motive, neinvocate de recurent,

care ar putea fi luate în considerare din oficiu, de natură să răstoarne soluția

adoptată.

În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără

a agrava situația condamnaților.

În recurs, nu se invocă nici un temei de drept din cele enunțate în alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, însă reieșind din textul acestuia, reiese că recurentul

indică la erorile de drept prevăzute de pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței

și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În prezenta speță nici un temei din cele menționate supra nu și-au găsit

confirmarea, iar întru desfășurarea concluziilor sale instanța de recurs va purcede la

analiza punctată asupra argumentelor invocate, prin prisma temeiurilor pentru recurs

nominalizate.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept invocate de

recurent nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală

potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel, iar decizia trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după

caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

dat.

Astfel, Colegiul menționează că recursul apărătorului conține invocări identice

apelului declarat în numele inculpatului, instanța de apel expunându-se în mod

argumentat asupra acestora (a se vedea p. 4.1 a prezentei hotărâri), soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune

(hotărârea CtEDO García Ruiz versus Spania), or noțiunea de proces echitabil cere

ca instanța care și-a motivat succint decizia, fie prin preluarea motivelor instanței

inferioare, fie altfel, să examineze în mod real întrebările esențiale care i-au fost

adresate (hotărârea CtEDO Boldea versus România).

Suplimentar, se apreciază că recursul declarat este mai degrabă un „apel

deghizat”, decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se

bazează în mod esențial pe argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul

9

procedurii precedente, iar în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial

și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea executorie a instanței de

apel.

Mai mult ca atât, recurentul, în textul cererii, a enumerat toate cazurile de

constatare a erori de drept prevăzută la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, fără a specifica care din acestea sunt aplicabile speței, iar instanța de recurs

nu este competentă să completeze din oficiu recursul cu circumstanțe în drept, care

l-ar justifica sub acest aspect, întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă

în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, invocând eroare de drept prevăzută la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, recurentul nu a indicat la circumstanțele de drept ce au

determinat greșita încadrare juridică a faptei săvârșite.

Tot aici se menționează că recurentul indică la existența încălcărilor procesuale

fără a le proba și fără a indica dacă aceste încălcări nu pot fi înlăturate decât prin

anularea acelui act, așa cum prevede art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală.

În aceste circumstanțe, Colegiul Penal constată că, în speță, au fost examinate

problemele esențiale care au fost puse în fața instanței, aceasta argumentând amplu

motivele care i-au format convingerea în susținerea soluției adoptate, atât în raport

cu argumentele din apelul părții apărării cât și a poziției primei instanțe expuse în

sentință, ceea ce deduce concluzia că argumentele invocate de avocatul-recurent

prin prisma temeiurilor pentru recurs prevăzute la pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, poartă un caracter formal, fără o argumentare temeinică.

Colegiul Penal

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Reșulschi Galina în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 03 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe LAZAR Andrian XXXXX ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 14 iulie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

10