1ra-2026/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-2026/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-2026/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 06

decembrie 2017 și deciziei Curții de Apel Cahul din 03 iunie 2019, declarate de

inculpații

Andronic XXXXXX;

Andronic Gheorghe XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 30.07.2015 – 06.12.2017,

instanța de apel: 11.01.2018 – 03.06.2019,

instanța de recurs: 05.09.2019 – 13.11.2019.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

și Andronic Gheorghe au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă în temeiul expirării

termenului de prescripție.

1

Prin aceeași sentință a fost liberat de pedeapsă și Andronic M., însă în privința

lui hotărârile judecătorești nu se contestă.

inculpatul Andronic M., aflându-se în centrul XXXXXX, XXXXXX, în apropierea

barului „La Fabian”, într-un loc care, prin natura și destinația sa, este întotdeauna

accesibil publicului, împreună cu Andronic G., încălcând grosolan ordinea publică și

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, urmărind scopul de a cauza

vătămarea sănătății, din intenții huliganice, exprimându-se cu cuvinte necenzurate, i-a

aplicat lui Nastas D. multiple lovituri peste diferite părți ale corpului, prin ce i-a

cauzat ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 927 din

07.11.2012, edem-echimoză pe cap, frunte, plagă pe frunte, produse la acțiuni

traumatice cu obiecte contondent dure, care se califică ca vătămare corporală ușoară,

cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Continuându-și acțiunile huliganice, Andronic M. împreună cu Andronic A. l-

au maltratat pe Mîțăblîndă A., aplicându-i lovituri peste diferite părți ale corpului

cauzându-i ultimului, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 255d din

08.11.2012, echimoză pe cap, plagă pe degetul 1 de stânga, produse la acțiuni

traumatice cu obiect contondent dur, care se califică medico-legal ca vătămare

corporală ușoară, cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Acțiunile lui Andronic M. au fost încadrate pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiune

săvârșită de mai multe persoane.

Andronic G., la 06 noiembrie 2012, în jurul orei 21.00, aflându-se în centrul

XXXXX, XXXXX, în apropierea barului „La Fabian”, într-un loc care, prin natura și

destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului împreună cu Andronic M.,

încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, urmărind scopul de a cauza vătămarea sănătății, din intenții huliganice

exprimându-se cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat lui Nastas D. multiple lovituri peste

diferite părți ale corpului, prin ce i-a cauzat ultimului, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 927 din 07.11.2012, edem-echimoză pe cap, frunte, plagă

pe frunte, produse la acțiuni traumatice cu obiecte contondente dure, care se califică

medico-legal ca vătămare corporală ușoară, cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Acțiunile lui Andronic G. au fost încadrate pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiune

săvârșită de două persoane.

Andronic A., la 06 noiembrie 2012. în jurul orei 21.00, aflându-se în centrul

XXXXX, XXXXX, în apropierea barului „La Fabian”, într-un loc care, prin natura și

destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, împreună cu Andronic M., l-au

maltratat pe Mîțăblîndă A., aplicându-i lovituri peste diferite părți ale corpului

cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 255d din 08.11.2012,

echimoză pe cap, plagă pe degetul 1 de stânga, produse la acțiuni traumatice cu

2

obiect contondent dur și se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară, cu

dereglarea sănătății de scurtă durată.

Acțiunile lui Andronic A. au fost încadrate pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiune

săvârșită de două persoane.

Astfel, partea vătămată Mîțăblîndă A. a relatat că este în relații ostile de mai

mulți ani cu inculpații și nu cunoaște în ce relații era nașul său, Nastas D. cu aceștia.

L-a petrecut pe Nastas D., care a fost în vizită la el, până la traseu și s-a întors spre

casă. Îndepărtându-se câțiva pași, a auzit strigăte, iar Andronic G. striga împușcă-l,

calcă-l, apoi a auzit și vocea lui Nastas D. și s-a întors înapoi. Nastas D. era jos lângă

gard, se ținea de cap, iar Andronic G. era cu soția sa, Zgherea A. și avea o armă în

mână. Direct spre el, pe drum venea un automobil de model „Dacia Duster”, de

culoare gri, care a oprit și din mașină a coborât Andronic A. și trei polițiști. În fața

automobilului a ieșit Cozma O. cu automatul și l-a împins lângă gard, ca să nu se

apropie de Nastas D. și nu a văzut dacă i se aplicau lovituri, deoarece automobilul era

în fața lui. Între timp, de Nastas D. s-a apropiat Andronic G. și Andronic M., ambii i-

au aplicat lovituri, însă nu a observat cu ce. Apoi, de el s-au apropiat Andronic A. cu

Andronic M. și ultimul i-a aplicat o lovitură în partea dreaptă, în regiunea ficatului,

iar el a căzut jos și ambii au început să-i aplice lovituri. A stat la pământ până a venit

ambulanța. A văzut cum în ambulanță a urcat Andronic G. Nu-și amintește dacă

inculpații se exprimau cu cuvinte necenzurate, se adunase multă lume din mahala și

colaboratori ai poliției. A auzit că cineva le făcea observație. Nu i-a provocat pe

inculpați deoarece nici nu a reușit să le spună nimic. A fost doborât de către Andronic

M., dar lovituri i-au aplicat ambii, fiind lovit de mai multe ori peste diferite părți ale

corpului. Pretenții de ordin material sau moral față de inculpați nu are.

Martorul Caminschi N. a indicat că lângă barul „Nufărul” a oprit un automobil

de model „Volkswagen Passat” din care au coborât Andronic G. cu soția și fiul lui,

iar alte persoane nu le-a recunoscut, deoarece era întuneric. Persoanele cu bâte în

mâini, au început să alerge spre ei. Nastas D. a încercat să fugă, dar aceste persoane i-

au ieșit înainte și l-au doborât la pământ, apoi i-au aplicat lovituri peste corp cu

mâinile și se exprimau cu cuvinte necenzurate. După ce i-au despărțit pe frații

Andronic de Nastas D., s-a întors și l-a văzut pe Mîțăblîndă A. jos, lângă gard. Între

timp a mai venit o mașină de model „Dacia Duster”, la volanul căreia era Andronic

A., împreună cu polițiștii. Andronic A. s-a apropiat de Mîțăblîndă A. și i-a aplicat

lovituri. La fața locului a venit și comisarul. Era multă lume, conflictul a durat

jumătate de oră, le făceau observație să înceteze.

Martorul Mîțăblîndă N. a comunicat că în apropierea barului „La Fabian” a

observat o mulțime de persoane, iar când s-a apropiat l-a văzut pe fratele său

Mîțăblîndă A. și pe cumătrul său Nastas D. jos la pământ. Mîțăblîndă A. i-a spus că

au fost bătuți de frații Andronic, însă nu a indicat motivul conflictului.

Martorul Mîțăblîndă I. a declarat că este în relații ostile cu inculpații. În timp

ce privea televizorul a fost anunțat prin telefon că inculpații îl bat pe fiul său. A mers

la fața locului și a văzut că automobilul lui Andronic A. de model „Dacia Duster”

3

staționa pe partea stângă a drumului, iar fiul său era jos lângă gard, după acest

automobil și Andronic M. avea un obiect din lemn. S-a apropiat un polițist și l-a

îndepărtat pe Andronic M., iar Andronic A. a început să-l lovească cu picioarele pe

fiul său, până a venit un polițist și l-a luat de acolo. Nastas D. era bătut, stătea jos

lângă bar. A auzit că acesta a fost maltratat de către Andronic G. și fiul acestuia, dar

nu a văzut personal acest lucru. Toți inculpații se exprimau cu cuvinte necenzurate.

Martorul Cozma O., colaborator al IP Cahul, a relatat că, împreună cu Ciobanu

I. și Mocanu D. au intervenit în mulțime, unde i-a recunoscut pe frații Andronic.

Andronic M. i-a aplicat o lovitură în abdomen în partea dreaptă unei persoane pe care

nu a identificat-o, iar persoana și-a pierdut cunoștința. Persoana i-a spus că mergea pe

drum, iar inculpații s-au luat după el. În acel moment a auzit cum un automobil a

tamponat mașina lui Andronic A. și a început o dezordine în masă, motiv din care a

fost solicitat echipajul de poliție.

Martorul Ciobanu I., colaborator al IP Cahul, a indicat că în sat, pe o stradă

lângă bar, era un conflict dintre mai multe persoane, care se băteau și se înjurau și a

intervenit pentru a-i desparte. Andronic G. era deasupra unei persoane și îi aplica

lovituri cu o lanternă. Victima era însângerată și a intervenit pentru a-l opri. Atât

victima, cât și Andronic G. se exprimau cu cuvinte necenzurate. În timp ce Andronic

A. căuta ceva în portbagajul automobilului, un alt automobil i-a tamponat mașina. La

fața locului erau în jur de 40 persoane, motiv din care a solicitat grupa operativă.

Mulțimea a încercat să-i răstoarne automobilul lui Andronic A., toți se exprimau cu

cuvinte necenzurate.

Martorul Zgherea V. a comunicat că seara târziu a auzit gălăgie și strigăte. A

ieșit la poartă, unde i-a văzut pe Mîțăblîndă A. și Nastas D. bătuți, jos la pământ,

lângă gard. La fața locului erau mai multe persoane, inclusiv soția lui Andronic A.,

nora sa Vera, inculpații.

Inculpatul Andronic G. a declarat că susține declarațiile date anterior, iar în

ședința de judecată a refuzat să dea declarații.

Inculpatul Andronic M. a declarat că susține declarațiile date anterior, iar în

ședința de judecată a refuzat să dea declarații și nu se consideră vinovat.

Inculpatul Andronic A. a declarat că nu este vinovat, a recunoscut că relațiile

între familia sa cu părțile vătămate Mîțăblîndă A., Nastas D. și Arțebușev sunt ostile

de mai mulți ani, susține declarațiile date în faza urmăririi penale și refuză să dea

declarații în ședința de judecată.

Partea vătămată Nastas D., fiind legal înștiințat despre examinarea cauzei

penale, în ședința de judecată nu s-a prezentat, din motive necunoscute, fiind dispusă

examinarea cauzei în lipsa lui.

Cu toate că inculpații nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii,

vina acestora este dovedită pe deplin și prin probe scrise, inclusiv:

procesul-verbal de consemnare a plângerii lui Mîțăblîndă A. din 07.11.2012,

prin care a solicitat să fie luate măsuri cu Andronic A. și Andronic M., care la

06.11.2012, în jurul orelor 21.00, în timp ce se afla în centrul XXXXXX, XXXXXX,

fără nici un motiv, i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, cu bâta de

lemn, în urma căreia i-au fost cauzate leziuni corporale;

4

procesul-verbal de consemnare a plângerii lui Nastas D. din 07.11.2012, prin

care a solicitat să fie luate măsuri cu Andronic M., Andronic G. și cu doi dintre copiii

acestora, care la 06.11.2012, în jurul orelor 21.00, fără nici un motiv, în timp ce se

afla în centrul XXXXXX, XXXXXX, l-au maltratat cu bâtele, cauzându-i leziuni

corporale;

raportul de expertiză medico-legală nr. 921 din 07.11.2012, conform căruia la

Mîțăblîndă A. s-a constatat echimoză pe cap, plagă degetul 1 de stânga, produse la

acțiuni traumatice cu obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

relatate de victimă, se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară cu

dereglarea sănătății de scurtă durată;

raportul de expertiză medico-legală nr. 927 din 07.11.2012, conform căruia la

Nastas D. s-a constatat edem-echimoze pe cap, frunte, plagă pe frunte care se califică

medico-legal către vătămare corporală ușoară, cu dereglarea sănătății de scurtă

durată;

procesul-verbal de confruntare din 29.01.2013 între partea vătămată Nastas D.

și martorul minor Andronic A., potrivit căruia Nastas D. a declarat că la 06.11.2012,

Andronic G. i-a aplicat lovituri cu un fier peste diferite părți ale corpului, însă el nu l-

a lovit pe Andronic G.;

Andronic A. a declarat că la 06.11.2012, Nastas D. i-a aplicat lovituri cu un fier

peste picior tatălui său, Andronic G.;

procesul-verbal de confruntare din 29.01.2013 între partea vătămată Mîțăblîndă

A. și martorul minor Andronic A., potrivit căruia ultimul a declarat că Mîțăblîndă A.

l-a lovit pe Andronic M.;

Mîțăblîndă A. a declarat că Nastas D. a fost lovit de Andronic M. și Andronic

G., iar el - de Andronic M. și Andronic A.

În baza probelor administrate, apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța a considerat că

au fost administrate suficiente probe pentru a demonstra vinovăția inculpaților și le-a

încadrat acțiunile pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, de două sau mai multe persoane.

Or, circumstanțele constatate, consolidate de poziția fermă a părții vătămate

Mîțăblîndă A. și a martorilor oferă o greutate probatorie net superioară argumentelor

inculpaților și este suficientă pentru stabilirea vinovăției inculpaților în comiterea

infracțiunii incriminate.

Astfel, instanța de judecată a reținut din declarațiile părții vătămate Mîțăblîndă

A., audiat sub jurământ că în octombrie 2012, a venit în ospeție la el, nașul său

Nastas D.,..., l-a petrecut până la traseul național Cahul-Giurgiulești, apoi

îndreptându-se spre casă, a făcut câțiva pași după care a început să audă țipete,

auzind glasul lui Andronic G. care a spus „împușcă-l”, ,,calcă-l” și a auzit și glasul

nașului său Nastas D., motiv din care a decis să se întoarcă înapoi. L-a văzut pe

Nastas D., care era culcat lângă gard, se ținea de cap și pe Andronic G. cu o armă în

mână, direct spre el venea pe drumul național din partea XXXXXX, automobilul de

5

model „Dacia Duster”, din care au coborât Andronic G. și Andronic M., ambii i-au

aplicat lovituri, însă nu a observat cu ce. Apoi s-au apropiat de el, Andronic A. și

Andronic M. i-a aplicat o lovitură în partea dreaptă, în regiunea ficatului, a căzut jos

și ambii au început să-i aplice lovituri. A stat jos până a venit ambulanța, se adunase

multă lume, a auzit că cineva le făcea observație. A fost doborât de către Andronic

M., dar lovituri i-au aplicat ambii, fiind lovit de mai multe ori, peste diferite părți ale

corpului.

Declarații similare a dat și martorul ocular Caminschi N. că, în anul 2012,

lângă barul „Nufărul", Andronic G. cu rudele sale, înarmate cu bâte, l-au doborât pe

Nastas D. și i-au aplicat lovituri peste corp cu mâinile și se exprimau cu cuvinte

necenzurate. A văzut că Mîțăblîndă A. stătea jos lângă gard și ofta de durere, iar la

scurt timp s-a apropiat Andronic A., care i-a aplicat lovituri lui Mîțăblîndă A. La fața

locului era multă lume.

La fel, sunt relevante și declarațiile lui Mîțăblîndă I. care a indicat direct că a

văzut cum Andronic M. îl lovea cu un obiect din lemn pe fiul lui Mîțăblîndă A., apoi

și Andronic A. a început să-l lovească cu picioarele pe fiul său, ambii fiind

îndepărtați de polițiști. A aflat că Nastas D. a fost maltratat de Andronic G. și fiul

acestuia. Frații Andronic se exprimau cu cuvinte necenzurate. Conflictul a fost

aplanat de polițiști.

Totodată vinovăția inculpaților se confirmă și prin declarațiile martorului

Cozma O. că a văzut cum Andronic M. l-a lovit pe Mîțăblîndă A. în regiunea

abdomenului, iar Andronic A. era deasupra unei persoane, declarațiile martorului

Ciobanu I. că l-a văzut pe Andronic G. deasupra unei persoane și i-a aplicat mai

multe lovituri, se înjurau, declarațiile martorului Mocanu D. că au descoperit un

conflict în stradă, între mai multe persoane care se certau, erau împărțiți în 3

grupuri și au solicitat să înceteze acțiunile lor. Mîțăblîndă A. era culcat jos și cineva

din frații Andronic era deasupra lui, dar nu a recunoscut cine era, însă ultimul i-a

spus că a fost maltratat de familia Andronic. Și Andronic M. era implicat în ceartă,

dar nu ține minte detaliile. A văzut cum în acea seară Andronic M. a aplicat forța

fizică față de o persoană.

Prezintă importanță și declarațiile martorilor Arțebuș D., Arțebuș A. și

Mîțăblîndă I., care au indicat că cunosc despre faptul că Mîțăblîndă A. a fost bătut de

Andronic M., declarațiile martorilor Arțebuș D. și Arțebuș A. că Mîțăblîndă A. a fost

bătut de Andronic A. și declarațiile martorilor Arțebuș D. și Jitcu I. că Nastas D. a

fost bătut de Andronic A. și Andronic M.

Totodată, martorii Zgherea I., Mîțăblîndă I., Ciobanu I., Mîțăblîndă I. și

Caminschi N. au confirmat că frații Andronic se exprimau cu cuvinte necenzurate.

Astfel, chiar dacă partea vătămată Nastas D. nu a fost audiat în ședință, fiind

plecat peste hotarele țării, totuși, declarațiile părții vătămate Mîțăblîndă A. au fost

apreciate ca fiind pertinente și concludente, or, acestea coroborează pe deplin cu

probele administrate, inclusiv conținutul rapoartelor de expertiză medico-legală nr.

921 din 07.11.2012, nr. 927 din 07.11.2012, nr. 255d din 07.11.2012, nr. 927 din

07.11.2012, nr. 292d din 17.12.2012, nr. 291d din 17.12.2012, prin care se confirmă

la părțile vătămate Mîțăblîndă A. și Nastas D. leziunile corporale, ce se califică ca

vătămare corporală ușoară, cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

6

Or, din conținutul declarațiilor părții vătămate în coroborare cu declarațiile

martorilor, a fost stabilit că la 06 noiembrie 2012, în jurul orei 21.00, Andronic G.,

Andronic A. și Andronic M., aflându-se în centrul XXXXXX, XXXXXX, în

apropierea barului „La Fabian”, într-un loc care, prin natura și destinația lui, este

întotdeauna accesibil publicului, s-au exprimat cu cuvinte necenzurate, au încălcat

grosolan ordinea publică, au manifestat o vădită lipsă de respect față de societate și,

din intenții huliganice, le-au aplicat lovituri părților vătămate Nastas D. și Mîțăblîndă

A., cauzându-le leziuni corporale, cu dereglarea sănătății de scurtă durată.

Afirmația apărării că rechizitoriul este întocmit cu abateri este declarativă,

deoarece acestea nu au fost invocate nici într-o referință asupra rechizitoriului, nici

verbal.

Și argumentele apărării că urmărirea penală a fost făcută unilateral, că poziția

inculpaților nu a fost verificată și contrapusă cu ale martorilor este nefondată, fiind

constatat că inculpații Andronic A. și Andronic G. au refuzat să dea declarații, iar la

urmărirea penală nu s-a intervenit cu careva cereri în acest sens din partea

inculpatului Andronic M. sau apărătorului acesta. Mai mult, în cadrul cercetării

judecătorești nu au prezentate careva probe din partea apărării.

Nu este relevantă nici trimiterea apărătorului la prevederile pct. 3 din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție Cu privire la practica judiciară în cauzele penale

despre huliganism nr. 4 din 19.06.2006, și anume că nu este demonstrat faptul că

inculpații au încălcat grosolan ordinea publică, ci erau în relații ostile cu părțile

vătămate, or, această hotărâre prevede că prin acțiuni care încalcă grosolan ordinea

publică se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice, care

se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare, ce

încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor, iar acțiunile

inculpaților au avut loc în stradă, în centrul satului, locul era iluminat, acțiunile au

fost îndreptate înspre acostarea părților vătămate, fiind tulburată liniștea părților

vătămate și a consătenilor, fiind prezenți peste 40 de oameni la fața locului.

Cu toate că a fost demonstrat că familia Andronic și Mîțăblîndă A. sunt în

relații ostile de mai mulți ani, aplicarea violenței fizice asupra părților vătămate nu se

încadrează în registru legal de acțiune și nu poate justifica comportamentul

infracțional al inculpaților, care urmau să sesizeze organele competente în vederea

stopării anumitor acțiuni.

Totodată, este nefondată și cererea apărării privind delimitarea acțiunilor,

conform prevederilor pct. 6 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție Cu

privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism nr. 4 din 19.06.2006,

or, hotărârea prevede că se delimitează de alte fapte, în particular de contravenția,

prevăzută de art. 78 Cod contravențional, dat fiind că huliganismul incriminat de

norma penală, în afară de prezența acțiunii principale - încălcarea grosolană a ordinii

publice, presupune și prezența unei acțiuni adiacente - acțiune exprimată, alternativ,

în aplicarea violenței asupra persoanelor, folosirea altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale, la caz fiind prezente atât acțiunile privind încălcarea grosolană

a ordinii publice, cât și aplicarea violenței asupra părților vătămate și folosirea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale.

7

La fel, este irelevantă și invocarea pct. 9 din aceeași hotărâre, deoarece în

cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a

ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect față de

societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism, la caz, cauzarea

vătămărilor corporale părților vătămate având loc în loc public, acțiunile fiind însoțite

de încălcarea grosolană a ordinii publice de către inculpați.

Pe lângă aceasta, trimiterile apărării la prevederile pct. 16 din hotărâre, potrivit

căreia instanța nu trebuie să admită interpretarea extensivă a noțiunii de huliganism

sunt nefondate, fiind stabilit că inculpații au comis infracțiunea de huliganism și

nicidecum o contravenție.

Astfel, în baza probelor administrate, instanța a considerat că vinovăția

inculpaților este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil.

Totodată, se atestă și faptul că infracțiunea incriminată inculpaților a fost

săvârșită la data 06 noiembrie 2012.

Conform art. 16 alin. (2) Cod penal infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2)

Cod penal se referă la categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Potrivit art. 60 alin. (1) lit. b), (2) Cod penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea

unei infracțiuni mai puțin grave. Prescripția curge din ziua săvârșirii infracțiunii și

până la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată.

Potrivit art. 389 alin. (4) pct. 3 Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de pedeapsă în cazul

expirării termenului de prescripție.

Deoarece infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost

comisă la data de 06 noiembrie 2012 și, din momentul comiterii până în prezent au

trecut mai mult de 5 ani, iar inculpații nu și-a dat acordul la încetarea procesului

penal pe temei de nereabilitare a persoanei, pe motivul intervenirii termenului de

prescripție, în baza art. 332 alin. (5) Cod de procedură penală, inculpații urmează a fi

recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de pedeapsă în temeiul expirării

termenului de prescripție.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Andronic A. și Andronic G. să fie

achitați în temeiul lipsei faptei și a componenței de infracțiune.

Apelantul a indicat că la adoptarea sentinței, instanța de fond s-a limitat la

descrierea, prin denaturare, a declarațiilor părții vătămate Mîțăblîndă A. ale

martorilor și a altor probe, fără a le da o apreciere, iar unele probe invocate în sentință

nici nu au fost examinate în ședința de judecată.

Inculpații au declarat că sunt atacați ei și familiile lor, și nu invers, iar la

06.11.2012 au fost atacați, apoi învinuiți.

În același timp, învinuirea înaintată inculpaților este incertă, nefiind formulată

cu maximă precizie și claritate, împrejurări în care s-a admis încălcarea prevederilor

art. 6§1 al CEDO.

Inculpații au fost condamnați în baza unor presupuneri, iar refuzul argumentat

al inculpaților de a face declarații a fost interpretat greșit de instanța de fond, nefiind

8

apreciat ca un drept al lor, ci ca lipsă de probe or, inculpatul nu poate fi impus de a-și

demonstra nevinovăția, iar instanța de judecată, potrivit imperativului legii, adoptă

hotărârea în corespundere cu prevederile art. 384-385 Cod de procedură penală,

conform principiilor generale și scopului procesului penal.

Instanța de fond a demonstrat lipsă de independență și imparțialitate prin faptul

că în sentință nu a indicat toate probele și nu le-a dat o apreciere egală, astfel că a

aplicat eronat legea procesuală, nu a examinat toate probele, încălcând principiul

contradictorialității și al prezumției nevinovăției.

nefondat.

Instanța de apel a statuat că, la solicitarea acuzării, în instanța de apel au fost

examinate și verificate probele administrate în instanța de fond, fiind audiați

inculpații care în instanța de fond au refuzat să dea declarații, au fost cercetate

inclusiv declarațiile necontestate ale martorilor Caminschi N., Mîțăblîndă N.,

Mîțăblîndă I., Mîțăblîndă I., Mocanu D., Cozma O., Ciobanu I., Zgherea V., Jitcu I.,

Zgherea I., Lupașcu V., Chelban A., Arțebușev A., Arțîbușev D., Drușcă D., Zgherea

A., care a refuzat să dea declarații, deoarece este soția inculpatului Andronic G.

audiați în prima instanță, puse la baza sentinței de condamnare și probele materiale

examinate de prima instanță, fiind vizionate și CD discurile.

Astfel, inculpatul Andronic A. nu și-a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

Inculpatul Andronic G., în instanța de apel, a indicat că nu a făcut nimic, că i-a

fost fracturat piciorul, iar învinuirea înaintată nu este corectă.

Inculpatul Andronic M. a susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale,

iar în instanța de apel a refuzat să facă declarații.

Deci, starea de fapt și de drept este în concordanță deplină cu materialele

cauzei și corect a fost apreciată de instanța de fond, nefiind constatate temeiuri de

casare a sentinței, fiind evaluate corect probele și circumstanțele cauzei, probele

administrate fiind examinate din punct de vedere al utilității și veridicității lor, sub

toate aspectele, complet și obiectiv, acțiunile inculpaților fiind încadrate corect în

prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Totodată, starea de fapt reținută și de drept apreciată corespunde

circumstanțelor stabilite și probelor administrate, relevate și analizate în cuprinsul

sentinței, ulterior fiind verificate în instanța de apel la solicitarea procurorului, astfel

că nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind

solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza

sentinței de condamnare.

În același timp, afirmațiile invocate în apelul declarat că instanța de fond a

descris niște fapte contrare celor declarate de partea vătămată Mîțăblîndă A., precum

că nu au fost folosite cuvinte necenzurate, că nu a văzut ca cineva să-l lovească pe

Nastas D., că el a fost lovit de Andronic A. și Andronic M., dar în prezența

polițiștilor, că el nu a aplicat nimănui lovituri și nu cunoaște de unde Andronic G. are

leziuni corporale și de ce a fost chemată ambulanța sunt irelevante. Or, partea

vătămată Mîțăblîndă A. în instanța de fond a dat aceleași declarații, care sunt relatate

în sentința atacată și sunt identice cu cele din cadrul urmăririi penale. Partea

9

vătămată, din start, a indicat că a fost bătut de Andronic A. și Andronic M.,

declarațiile fiind în coroborare cu declarațiile persoanelor, care nu sunt cointeresate și

anume, ale colaboratorilor de poliție, care au venit împreună cu Andronic A. la fața

locului, Mocanu D., Cozma O. și Ciobanu I. care, atât în cadrul urmăririi penale, cât

și în instanța de fond au confirmat conflictul din 06 noiembrie 2012 între inculpați și

Nastas D. și Mîțăblîndă A., și anume, că cei din urmă au fost agresați de inculpați.

Astfel, martorul Ciobanu I. a declarat că Andronic G. era deasupra unei

persoane și avea în mână un obiect și i-a aplicat cu acest obiect mai multe lovituri.

Persoana care era sub Andronic Gheorghe avea sânge pe față. Ambulanța a fost

chemată pentru partea vătămată, dar a urcat Andronic G.

Martorul Cozma O. a relatat că la fața locului i-a recunoscut pe frații Andronic.

A intervenit, deoarece Andronic M. se bătea cu o persoană, ca să-i despartă. În timp

ce stătea cu o persoană față în față, s-a apropiat Andronic M. și l-a lovit în abdomen

în partea dreaptă pe persoana cu care discuta, iar persoana și-a pierdut cunoștința.

Apoi, a văzut că Andronic Alex stătea deasupra unei persoane și Ciobanu I. îl trăgea

pe Andronic. A înțeles că Mîțăblîndă A. și Nastas D. au fost atacați de Andronic G. și

Andronic M.

Mocanu D. a explicat că personal l-a despărțit pe Mîțăblîndă A. de unul din

frații Andronic, care era deasupra lui.

Deci, este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de

inculpați și semnele componenței de infracțiune prevăzute la articolul 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal în baza probelor administrate în cauză, apreciate în mod corespunzător,

inclusiv:

procesul-verbal de consemnare a plângerii lui Mîțăblîndă A. din 07.11.2012,

prin care a solicitat să fie luate măsuri cu frații Andronic A., și Andronic M. care, la

data de 06.11.2012, în jurul orelor 21.00, în timp ce se afla în centrul XXXXXX,

XXX, fără nici un motiv, i-au aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, în urma

căreia i-au fost cauzate leziuni corporale cu bâta din lemn;

procesul-verbal de consemnare a plângerii lui Nastas D. din 07.11.2012, prin

care a solicitat să fie luate măsuri cu Andronic M. și Andronic G. și cu doi dintre

copiii acestora, care la data de 06.11.2012, în jurul orelor 21.00, fără nici un motiv, în

timp ce se afla în centrul XXXXXX, XXXXXX, l-au maltratat cu bâtele, cauzându-i

leziuni corporale;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.11.2012, în cadrul căruia a

fost cercetat locul comiterii infracțiunii cu tabelul fotografic;

raportul de expertiză medico-legală nr. 921 din 07.11.2012 conform căruia la

Mîțăblîndă A. s-a constatat echimoză pe cap, plagă degetul 1 de stânga, produse la

acțiuni traumatice cu obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

relatate de victimă că la data de 06.11.12, aproximativ la orele 21.00 pe stradă, în

XXXX, două persoane cunoscute l-au lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți

ale corpului, se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea

sănătății de scurtă durată;

raportul de examinare medico-legală nr. 927 din 07.11.2012, potrivit căruia la

Nastas D. s-au constatat edem-echimoze pe cap, frunte, plagă pe frunte, (care din

10

cuvintele persoanei expertizate, la data de 06.11.12, aproximativ la orele 21.00 pe

stradă, în XXXXX două persoane cunoscute l-au lovit cu pumnii, picioarele peste

diferite părți ale corpului), care se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară

cu dereglarea sănătății de scurtă durată;

raportul de expertiză medico-legală nr. 255d din 07.11.2012, prin care la

Mîțăblîndă A. s-a constatat echimoză pe cap, plagă pe degetul 1 de stânga care se

califică medico-legal către vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă

durată;

raportul de expertiză medico-legală nr. 927 din 07.11.2012 conform căruia la

Nastas D. s-a constatat edem-echimoze pe cap, frunte, plagă pe frunte care se califică

medico-legal ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată;

raportul de expertiză medico-legală nr. 292d din 17.12.2012 potrivit căruia la

Mîțăblîndă A. s-a constatat echimoză pe cap, plagă pe degetul 1 de stânga, produse la

acțiuni traumatice cu obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele

relatate în ordonanță, nu se exclude și lovire de careva obiect, se califică medico-legal

ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată;

raportul de expertiză medico-legală nr. 291d din 17.12.2012 prin care la Nastas

D. s-a constatat edem-echimoze pe cap, frunte, plagă pe frunte care se califică

medico-legal ca vătămare corporală ușoară, cu dereglarea sănătății de scurtă durată;

procesul-verbal de confruntare din 29.01.2013 între partea vătămată Nastas D.

și martorul minor Andronic A., potrivit căruia Nastas D. a declarat că la 06.11.2012,

Andronic G. i-a aplicat lovituri cu un fier peste diferite părți ale corpului, însă el nu l-

a lovit pe Andronic G. Andronic A. a declarat că la data de 06.11.2012, Nastas D. i-a

aplicat lovituri cu un fier peste picior tatălui său, Andronic G.

Deci, concluzia apărării că nu au fost apreciate probele administrate, inclusiv

actele ce demonstrează leziunile corporale ale inculpaților la momentul expertizării

este neîntemeiată, iar vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate se

confirmă prin probele administrate, nefiind depistate careva divergențe care ar trezi

dubii în declarațiile părții vătămate, ale martorilor și probele scrise.

Totodată, prezența componenței infracțiunii în acțiunile inculpaților este

demonstrată concludent prin probele administrate, fiind neîntemeiată cererea apărării

de achitare a inculpaților.

Ori, vinovăția inculpaților a fost demonstrată pe deplin prin declarațiile părții

vătămate în coroborare cu celelalte probe ale acuzării, nefiind stabilite divergențe

între declarațiile acestora date la urmărirea penală și cele date în instanța de fond,

nefiind demonstrat nici faptul că partea vătămată sau martorii urmăresc scopul

incriminării pe nedrept a persoanelor învinuite or, aceștia au fost preîntâmpinați

pentru răspunderea ce o poartă în conformitate cu prevederile art. 311-312 Cod penal,

pentru denunț fals, au fost audiați sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspunderea

penală pe care o poartă pentru declarații false, lipsind temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea declarațiilor depuse.

În același timp, declarațiile inculpaților Andronic A. și Andronic G. nu au fost

confirmate prin declarațiile nici unui martor și nici prin cumulul de probe

administrate.

11

Versiunea apărării că inculpații nu au comis infracțiunea de huliganism nu are

suport probatoriu, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate

și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința

instanței de apel, inclusiv înregistrările video prezentate de către inculpatul Andronic

A., dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii imputate inculpaților. Față de

lucrul judecat de prima instanță, s-a constatat motivarea amplă și temeinică a sentinței

pronunțate cu privire la procesul de evaluare și apreciere a probelor prezentate de

părți în raport cu fapta reținută în sarcina inculpaților Andronic A., Andronic G. și

Andronic M., astfel, fiind în corespundere cu exigențele art. 6 din CEDO.

Deci, sunt nefondate argumentele invocate în apelul declarat privind

nevinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar, nerecunoașterea

vinovăției de inculpați nu echivalează cu achitarea acestora, or, probele prezentate în

sprijinul învinuirii, și verificate în instanța de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea

de către aceștia a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Pe lângă aceasta, instanța de fond la pronunțarea sentinței, a respectat

prevederile art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, conform căruia persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea

unei infracțiuni mai puțin grave.

Potrivit art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiuni mai puțin grave se consideră

faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un

termen de până la 5 ani inclusiv.

Conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-

un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de două sau mai multe persoane, se

pedepsește cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau cu

închisoare de până la 5 ani.

Astfel, ținând cont de faptul că infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal a fost săvârșită de inculpați în anul 2012 și de la săvârșirea infracțiunii

până în prezent au trecut mult mai mult de 5 ani, prima instanță întemeiat a constatat

expirarea termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală pentru

comiterea infracțiunii și a decis liberarea de pedeapsă a acestora în temeiul expirării

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Recurentul a invocat că la adoptarea sentinței, instanța de fond s-a limitat la

descrierea, prin denaturare, a declarațiilor părții vătămate Mîțăblîndă A. ale

martorilor și a altor probe, fără a le da o apreciere, iar unele probe invocate în sentință

nici nu au fost examinate în ședința de judecată.

Inculpații au declarat că sunt atacați ei și familiile lor, și nu invers, iar la

06.11.2012 au fost atacați, apoi învinuiți.

În același timp, învinuirea înaintată inculpaților este incertă, nefiind formulată

cu maximă precizie și claritate, împrejurări în care s-a admis încălcarea prevederilor

art. 6§1 al CEDO.

12

Inculpații au fost condamnați în baza unor presupuneri, iar refuzul argumentat

al inculpaților de a face declarații a fost interpretat greșit de instanța de fond, nefiind

apreciat ca un drept al lor, ci ca lipsă de probe or, inculpatul nu poate fi impus de a-și

demonstra nevinovăția, iar instanța de judecată, potrivit imperativului legii, adoptă

hotărârea în corespundere cu prevederile art. 384-385 Cod de procedură penală,

conform principiilor generale și scopului procesului penal.

Instanța de fond a demonstrat lipsă de independență și imparțialitate prin faptul

că în sentință nu a indicat toate probele și nu le-a dat o apreciere egală, astfel că a

aplicat eronat legea procesuală, nu a examinat toate probele, încălcând principiul

contradictorialității și al prezumției nevinovăției.

Pe lângă aceasta, decizia instanței de apel este nefondată și ilegală, pasibilă de

a fi casată, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în

apel, precum și că a denaturat depozițiile inculpaților, care nu corespund cu cele date

în ședința de judecată, fiind admisă și eroarea gravă în partea încălcării dreptului la

apărare față de partea vătămată Nastas. D.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Andronic A., în care solicită casarea

acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Recurentul a indicat că la adoptarea sentinței, instanța de fond s-a limitat la

descrierea, prin denaturare, a declarațiilor părții vătămate Mîțăblîndă A. ale

martorilor și a altor probe, fără a le da o apreciere, iar unele probe invocate în sentință

nici nu au fost examinate în ședința de judecată.

Inculpații au declarat că sunt atacați ei și familiile lor, și nu invers, iar la

06.11.2012 au fost atacați, apoi învinuiți.

În același timp, învinuirea înaintată inculpaților este incertă, nefiind formulată

cu maximă precizie și claritate, împrejurări în care s-a admis încălcarea prevederilor

art. 6§1 al CEDO.

Inculpații au fost condamnați în baza unor presupuneri, iar refuzul argumentat

al inculpaților de a face declarații a fost interpretat greșit de instanța de fond, nefiind

apreciat ca un drept al lor, ci ca lipsă de probe or, inculpatul nu poate fi impus de a-și

demonstra nevinovăția, iar instanța de judecată, potrivit imperativului legii, adoptă

hotărârea în corespundere cu prevederile art. 384-385 Cod de procedură penală,

conform principiilor generale și scopului procesului penal.

Instanța de fond a demonstrat lipsă de independență și imparțialitate prin faptul

că în sentință nu a indicat toate probele și nu le-a dat o apreciere egală, astfel că a

aplicat eronat legea procesuală, nu a examinat toate probele, încălcând principiul

contradictorialității și al prezumției nevinovăției.

Totodată, decizia instanței de apel este nefondată și ilegală, pasibilă de a fi

casată, deoarece instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în

apel, precum și că a denaturat depozițiile inculpaților, care nu corespund cu cele date

în ședința de judecată, fiind admisă și eroarea gravă în partea încălcării dreptului la

apărare față de partea vătămată Nastas. D.

13

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest

sens. Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie

stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în

considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Sub acest aspect, se reține că recursurile sunt fondate în drept pe art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede inclusiv, temeiurile de drept că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței (pct. 5., 5.1. din decizie).

Însă, în recursurile respective, în pofida prevederilor enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, asupra căror motive concrete din apelul declarat nu s-ar fi pronunțat

instanța de apel, și care ar fi esența erorilor concrete de drept, și a circumstanțelor că

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta este expus neclar, că

instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, raportată la exigențele art. 6 pct. 111) Cod

de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, fiind omisă în totalitate și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5., 5.1. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursurile declarate nu întrunesc condițiile

de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursurile ordinare ale inculpaților cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar

justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți.

Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură

penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul când hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

14

În această ordine de idei și cu referire la argumentele menționate în recursurile

ordinare ale inculpaților, în care nici nu se conțin referiri la erori de drept clar și

concret definite (pct. 5., 5.1 din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea

descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 4. din prezenta

decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat

au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată

inculpaților, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor infracționale, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții

vătămate Mîțăblîndă A., ale martorilor Caminschi N., Mîțăblîndă N., Mîțăblîndă I.,

Mîțăblîndă I., Mocanu D., Cozma O., Ciobanu I., Zgherea V., Jitcu I., Zgherea I.,

Lupașcu V., Chelban A., Arțebușev A., Arțîbușev D., Drușcă D., procesul-verbal de

consemnare a plângerii lui Mîțăblîndă A. din 07.11.12, prin care a solicitat să fie

luate măsuri cu frații Andronic A. și Andronic M. care, la 06.11.2012, în jurul orelor

21.00, în timp ce se afla în centrul XXXXXX, XXXXXX, fără nici un motiv, i-au

aplicat lovituri peste diferite părți ale corpului, în urma căreia i-au fost cauzate leziuni

corporale cu bâta din lemn; procesul-verbal de consemnare a plângerii lui Nastas D.

din 07.11.12, prin care a solicitat să fie luate măsuri cu Andronic M. și Andronic G. și

cu doi dintre copiii acestora, care la 06.11.2012, în jurul orelor 21.00, fără nici un

motiv, în timp ce se afla în centrul XXXXXX, XXXXXX, l-au maltratat cu bâtele,

cauzându-i leziuni corporale; procesul-verbal de cercetare la fața locului din

06.11.2012, în cadrul căruia a fost cercetat locul comiterii infracțiunii cu tabelul

fotografic; raportul de expertiză medico-legală nr. 921 din 07.11.2012 conform căruia

la Mîțăblîndă A. s-a constatat echimoză pe cap, plagă degetul 1 de stânga, produse la

acțiuni traumatice cu obiect contondent dur, posibil timpul și circumstanțele relatate

de victimă că la data de 06.11.12, aproximativ la orele 21.00 pe stradă, în XXXXXX,

două persoane cunoscute l-au lovit cu pumnii, picioarele peste diferite părți ale

corpului, se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea

sănătății de scurtă durată; raportul de examinare medico-legală nr. 927 din

07.11.2012, potrivit căruia la Nastas D. s-au constatat edem-echimoze pe cap, frunte,

plagă pe frunte, (care din cuvintele persoanei expertizate, la 06.11.12, aproximativ la

orele 21.00 pe stradă, în XXXXXX două persoane cunoscute l-au lovit cu pumnii,

picioarele pe diferite părți ale corpului), care se califică medico-legal ca vătămare

corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată; raportul de expertiză

medico-legală nr. 255d din 07.11.2012, prin care la Mîțăblîndă A. s-a constatat

echimoză pe cap, plagă pe degetul 1 de stânga care se califică medico-legal ca

vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată; raportul de

expertiză medico-legală nr. 927 din 07.11.2012 conform căruia la Nastas D. s-a

constatat edem-echimoze pe cap, frunte, plagă pe frunte care se califică medico-legal

ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată; raportul de

expertiză medico-legală nr. 292d din 17.12.2012 potrivit căruia la Mîțăblîndă A. s-a

constatat echimoză pe cap, plagă pe degetul 1 de stânga produse la acțiuni traumatice

eu obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele relatate în ordonanță, nu

se exclude și lovire de careva obiect, se califică medico-legal ca vătămare corporală

ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată; raportul de expertiză medico-legală

15

nr. 291d din 17.12.2012 prin care la Nastas D. s-a constatat edem-echimoze pe cap,

frunte, plagă pe frunte care se califică medico-legal ca vătămare corporală ușoară, cu

dereglarea sănătății de scurtă durată; procesul-verbal de confruntare din 29.01.2013

între partea vătămată Nastas D. și martorul minor Andronic A., potrivit căruia Nastas

D. a declarat că la 06.11.2012, Andronic G. i-a aplicat lovituri cu un fier peste diferite

părți ale corpului, însă el nu l-a lovit pe Andronic G. Andronic A. a declarat că la data

de 06.11,2012, Nastas D. i-a aplicat lovituri cu un fier peste picior tatălui său

Andronic G., toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și

detaliat motivele pentru care a respins versiunile și dovezile apărării, probele

administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpaților a

elementelor infracțiunilor prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, de două sau mai multe persoane.

Totodată, soluția instanțelor coroborează cu prevederile art. 131 lit. a), b), 1347

Cod penal, cât și cu jurisprudența națională, conform căror prin faptă săvârșită în

public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este

întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc

nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea

ajunge la cunoștința publicului, în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul

săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane. Prin loc de utilizare

publică se înțeleg părțile terenului, ale străzii, ori ale unui alt loc care sunt accesibile

sau deschise publicului permanent, periodic sau ocazional. Ordine publică înseamnă

o totalitate de relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate,

de inviolabilitate a integrității patrimoniului. Încălcare grosolană a ordinii publice se

consideră săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și

morale de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de

către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare. Huliganismul însoțit de

aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violente constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate manifesta prin

cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii unor acțiuni cu

caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri victimei urmate de vătămarea

integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 19.06.2006, nr.4 - Cu privire la practica judiciară în cauzele

penale despre huliganism, pct.3.).

Prezența împrejurărilor enunțate, în speță și în acțiunile infracționale ale

inculpaților, este demonstrată concludent prin probele administrate pe caz, soluția

instanțelor fiind just fondată pe prescripțiile imperative din art. 60 alin. (1) lit. b) Cod

penal că persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii unei

infracțiuni mai puțin grave a expirat termenul de 5 ani.

Conform jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

16

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu

excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că

obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi

înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea

CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5., 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului

în care instanța de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun

inculpații este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie

un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursurile ordinare, la fel, este lipsită

de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile ordinare au constituit obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct. 2. – 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie

2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că

hotărârile contestate conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au

fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare sunt vădit

neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a fi

declarate inadmisibile.

procedură penală, Colegiul penal,

17

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpații Andronic

Alexandru XX și Andronic Gheorghe XX, împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din

06 decembrie 2017 și deciziei Curții de Apel Cahul din 03 iunie 2019, pe motiv că

sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 decembrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

18