1re-44/2021 — art.313 CPP

Dosarul nr. 1re-44/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte –Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către avocatul Dandeș Veaceslav cu partea vătămată Raiciu Ivan, împotriva

încheierii Judecătoriei Comrat, sediul Central din 23 octombrie 2019, și a deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 09 decembrie 2019, pronunțate în

urma examinării în baza art.313 din Codul de procedură penală a plângerii

avocatului Colodeev Roman în interesele lui Uzun Grigori, învinuit în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod Penal,

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 13.08.2019 pînă la 23.10.2019;

Instanța de recurs: 27.11.2019 pînă la 09.12.2019;

Instanța de recurs în anulare: 11.05.2020 pînă la 02.06.2021.

A C O N S T A T A T:

Grigorii a înaintat plângere judecătorului de instrucție, contestând acțiunile

procurorului în cadrul cauzei penale privind învinuirea lui Uzun Grigorii, în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal.

Prin încheierea Judecătoriei Comrat, sediul Central din 23 octombrie 2019 s-a

admis plângerea avocatului Colodeev Roman în numele învinuitului Uzun Grigorii.

- procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Vulcănești, Selemet

Alexandru, care a solicitat, casarea încheierii contestate.

- avocatul Dandeș Veaceslav în numele părții vătămate în numele părții

vătămate Raiciu Ivan, care a solicitat casarea încheierii contestate, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care să fie respinsă plângerea avocatului Colodeev Roman.

2.1 În motivarea cerințelor sale, procurorul a indicat că:

- ordonanța de punere sub învinuire emisă în privința lui Uzun Grigori nu

constituie un act de tragere la răspundere penală, prin urmare nu poate fi atribuit la

categoria deciziilor definitive;

- înaintarea învinuirii unei persoane nu aduce atingere drepturilor și

libertăților constituționale a acesteia, or, aceasta presupune în primul rând

efectuarea anumitor măsuri procesuale, prevăzute de lege și necesare unei societăți

democratice;

- în cazul anulării ordonanței nominalizate, v-or fi lezate drepturile părților

vătămate, care în speță au fost privați de posibilitatea de a solicita stabilirea unei

pedepse echitabile persoanelor, care au comis infracțiunile menționate.

2.2 În motivarea cerințelor sale avocatul Dandeș Veaceslav a menționat că:

- prima instanță nu a citat partea vătămată pe caz, deși prin efectul direct al

încheierii emise, se aduce atingere directă drepturilor și libertăților acesteia;

- prima instanță a admis o interpretare eronată, selectivă și extensivă a

normelor materiale, cu privire la imunitatea persoanei cu statut de deputat în

Adunarea Populară a Găgăuziei;

2019, au fost respinse ca inadmisibile recursurile declarate de către procurorul în

Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Vulcănești, Selemet Alexandru și de către

avocatul Dandeș Veaceslav în numele părții vătămate Raiciu Ivan, fiind menținută

fără modificări încheierea Judecătoriei Comrat, sediul Central din 23 octombrie

2019.

3.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că reieșind

din prevederile art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs

doar încheierile privind refuzul în pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de

sub învinuire, încetarea urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi

penale.

În acest context instanța de recurs a menționat că, lista încheierilor emise de

judecătorul de instrucție, care pot fi atacate cu recurs este limitată.

Subsecvent, instanța de recurs a menționat că, ordonanțele emise de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Vulcănești, Selemet Alexandru și

de către interimarul adjunctului Procurorului – șef al Procuraturii UTA Găgăuzia,

șef al oficiului Vulcănești, Buțenco Alexei, nu cad sub incidența art. 313 alin. (6) Cod

de procedură penală.

avocatul Dandeș Veaceslav cu partea vătămată Raiciu Ivan, care au solicitat casarea

încheierii Judecătoriei Comrat, sediul Central din 23 octombrie 2019 și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care să fie respinsă plângerea.

În motivarea cerințelor sale recurenții au indicat că, restricțiile dreptului părții

vătămate de a contesta încheierea judecătorului de instrucție prin care a fost anulată

ordonanța de punere sub învinuire, sunt nejustificate, iar prevederile legale

existente, sunt vagi și neclare, și au ca efect direct, îngrădirea dreptului părții

vătămate de acces la justiție, și astfel nu respectă, nici standardul de calitate a legii,

nici scopul declarat al legii procesual penale, și chiar din contra, în așa mod, cum

este actualmente reglementată duce la un tratament diferențiat, în care

bănuitului/învinuitului în comparație cu partea vătămată i se asigură un drept

efectiv de contestare.

materialelor din dosar și în raport cu motivele invocate, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)

și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești

după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității

hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv

când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii

Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în

anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost

judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac,

reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură

penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă

că decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 09 decembrie 2019, prin

care nu a fost judecată cauza în fond, dar s-au examinat recursurile declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Vulcănești, Selemet Alexandru și

de către avocatul Dandeș Veaceslav în numele părții vătămate Raiciu Ivan,

împotriva încheierii Judecătoriei Comrat (sediul Central) din 23 octombrie 2019,

prin care a fost admisă plângerea înaintată de către avocatul Colodeev Roman în

numele lui Uzun Grigori depusă în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, nu

cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452

Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă

de Justiție, context în care recursul în anulare declarat este inadmisibil, deoarece o

asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât

acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de

procedură penală.

de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Dandeș

Veaceslav cu partea vătămată Raiciu Ivan, împotriva încheierii Judecătoriei Comrat,

sediul Central din 23 octombrie 2019 și deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 09 decembrie 2019, pronunțate în urma examinării în baza art.313 din

Codul de procedură penală a plângerii avocatului Colodeev Roman în interesele lui

Uzun Grigori, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.

b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod Penal, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și

de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda