1ra-1194/2021 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, din 13 august 2020, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: - Bratanciuc Nicolai pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip semiînchis, în temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa i s-a suspendat condiționat pe termen de 3 ani, cu obligația să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent, să participe la programe probaționale, să presteze muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 ore; - Cimbrovanu Ion pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu ispășire în penitenciar de tip semiînchis, în temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa i s-a suspendat condiționat pe 1 termen de 3 ani, cu obligația să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent, să participe la programe probaționale, să presteze muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 ore; - Stoica Ion pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani cu ispășire în penitenciar de tip semiînchis, în temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa i s-a suspendat condiționat pe termen de 3 ani, cu obligația să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent, să participe la programe probaționale, să presteze muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 ore. S-a dispus încasarea de la Bratanciuc Nicolai, Cimbrovanu Ion și Stoica Ion în beneficiul statului în mod solidar a sumei de 448 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța sentința prima instanță în fapt a constatat că, Bratanciuc Nicolai împreună cu Cimbrovanu Ion și Stoica Ion la data de 27 iunie 2019, în jurul orei 18:00, aflându-se în stradă, în preajma locuinței lui Percic Mihail, amplasată în XXXXX, adică în loc public, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, îndreptate spre încălcarea grosolană a ordinii publice, manifestate prin lezarea normelor de drept și morale de comportare în societate ce asigură securitatea personală a cetățenilor, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate și persoană, s-a apropiat de Percic Mihail, care se afla în stradă și exprimându-se în adresa lui cu cuvinte necenzurate Bratanciuc Nicolae i-a aplicat acestuia trei lovituri cu palma în regiunea feței, apoi împreună cu Cimbrovanu Ion și Stoica Ion l-au doborât pe Percic Mihail la sol, continuând să-i aplice toți trei lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului de la care Percic Mihail și-a pierdut cunoștința. În rezultatul acțiunilor ilicite ale lui Bratanciuc Nicolai, Cimbrovanu Ion și Stoica Ion, lui Percic Mihail i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de fractură a oaselor nasului cu deplasare a fragmentelor, echimoze, excoriații, care se califică ca vătămare corporală ușoară.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocatul Găină Alexandru în interesele inculpaților Bratanciuc Nicolai și Cimbrovanu Ion și avocatul Dobrioglo Ruslan în interesele inculpatului Stoica Ion, prin care au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Cimișlia. 3.1 Avocatul Găină Alexandru în interesele inculpaților Bratanciuc Nicolai și Cimbrovanu Ion a solicitat casarea parțială a sentinței cu rejudecarea cauzei de către instanța de apel și adoptarea unei noi hotărâri prin care ambilor inculpați să li se stabilească pedeapsă sub formă de amendă. În motivarea apelului s-a indicat că, reieșind din circumstanțele infracțiunii incriminate, de persoana inculpaților care anterior nu au fost judecați, de poziția părții vătămate care a declarat că nu are pretenții față de aceștia, de poziția procurorului care la fel a solicitat pedeapsă sub formă de amendă, consideră că sentința instanței de fond este neîntemeiată și prea aspră. Mai indică apelantul că, la moment inculpații au posibilitatea de a achita amenda penală. 2 3.2 Avocatul Dobrioglo Ruslan în interesele inculpatului Stoica Ion a solicitat casarea parțială a sentinței, cu rejudecarea cauzei de către instanța de apel și adoptarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de amendă. În motivarea apelului s-a indicat că, reieșind din circumstanțele infracțiunii incriminate, de persoana inculpatului care anterior nu a fost judecat, poziția părții vătămate care a declarat că nu are pretenții față de acesta, poziția procurorului care la fel a solicitat pedeapsă sub formă de amendă, sentința instanței de fond este neîntemeiată și prea aspră.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 ianuarie 2021, apelurile avocatului Găină Alexandru în interesele lui Bratanciuc Nicolai și Cimbrovanu Ion și al avocatului Dobrioglo Ruslan în interesele lui Stoica Ion au fost admise, cu casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte. Inculpații Bratanciuc Nicolai, Cimbrovanu Ion și Stoica Ion au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și au fost condamnați la pedepse cu amendă a câte 1000 u. c., echivalentul a câte 50.000 (cinci zeci mii) lei. În rest dispozițiile sentinței s-au menținut fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect i-a recunoscut pe inculpați vinovați de comiterea infracțiunii imputate, calificând corect acțiunile acestora în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, faptul comiterii fiind constatat prin totalitatea de probe acumulate la cauza penală, corect apreciate de către instanță, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere a coroborării lor. Acuzatorul de stat în instanța de fond a solicitat expres aplicarea în privința inculpaților a pedepsei cu amendă, concluzionând că anume această sancțiune va duce la stabilirea echității sociale și la corectarea acestora. Instanța de apel a constatat că, circumstanțele cauzei referitor la pedeapsă nu au fost elucidate de instanța de fond corect și nu au fost luate în considerație în modul cuvenit la stabilirea pedepsei, care în ansamblu lor indicau la necesitatea stabilirii unei pedepse mai blânde decât cea atribuită de instanța de fond. Individualizarea pedepsei constă în obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și a pedepsei penale. Pedeapsa este echitabilă, când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echitații sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. 3 În acest context, studiind materialele cauzei, analizând hotărârea judecătorească în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că, soluția instanței de fond nu corespunde principiului individualizării pedepsei penale, la stabilirea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de toate circumstanțele cauzei ne aplicându- se corespunzător prevederile art. 75 Cod penal, care prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal. Or, instanța de fond din alternativa pedepselor de sancționare de la alin. (2) art. 287 Cod penal, a stabilit pedeapsa cea mai aspră - închisoarea, fie și cu aplicarea art. 90 Cod penal. În acest context instanța de fond a reținut că, „...circumstanțe atenuante pentru inculpații Bratanciuc Nicolai, Cimbrovanu Ion și Stoica Ion nu a fost stabilite atunci când circumstanța agravantă a fost stabilită comiterea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică, în afară de acesta instanța i-a în considerație și faptul că inculpații nu sânt angajați în câmpul muncii și la locul de trai se caracterizează negativ, ce rezultă din caracteristicile eliberate de Primăria sat. Porumbrei ( f.d.30, 47, 63), că vina ei nu au recunoscut și în cadrul ședinței de judecată s-au manifestat ca persoane care nu au conștientizat faptul că au comis acțiuni social periculoase. Dând eficiență materialelor caracterizante și noilor limite de pedeapsă, instanța de judecată ajunge la concluzia că în privința lui Bratanciuc Nicolai, Cimbrovanu Ion și Stoica Ion urmează să fie aplicată pedeapsa cu închisoare”. Concluzia de stabilire a circumstanțelor cauzei în modul în care instanța de fond le-a expus cel puțin sunt interpretate greșit, sau denaturate. Instanța de apel a menționat că, potrivit caracteristicii, (f.d.30, vol. I) în privința inculpatului Bratanciuc Nicolai, acesta este căsătorit, crește și educă doi copii minori împreună cu soția. Nu face abuz de băuturi alcoolice, deși uneori este vulgar. Prin caracteristica (f.d.47,vol.I) eliberată în privința lui Cimbrovanu Ion este caracterizat incert, precum că „...uneori face abuz de băuturi alcoolice, este cam vulgar cu consătenii. Nu este angajat legal în câmpul muncii”. Aceeași caracteristică similară ca conținut (f.d.63, vol.1) este și în privința lui Stoica Ion. Potrivit rechizitoriului inculpatul Bratanciuc Nicolai se caracterizează pozitiv, iar Cimbrovanu Ion și Stoica Ion se caracterizează negativ (f.d.122, vol.1). Subsecvent, cel puțin în privința inculpatului Bratanciuc Nicolai, instanța de fond a depășit limitele învinuirii din rechizitoriu și la caracterizat pe inculpatul dat negativ, fapt inadmisibil. Cât privește caracteristicile de la locul de trai a inculpaților Stoica Ion și Cimbrovanu Ion, instanța de apel le-a apreciat ca satisfăcătoare, deoarece potrivit conținutului limitat desfășurat la expresia „vulgar”, per ansamblu nu atinge nivelul maxim de apreciere ca negativ. 4 Instanța de fond a depășit limitele învinuirii în partea circumstanțelor de caracterizare a inculpaților, potrivit rechizitoriului, reținând în sarcina lor circumstanța agravantă «săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate alcoolică», circumstanță care de partea acuzării nu a fost formulată în rechizitoriu. În conformitate cu principiul individualizării pedepsei în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a aplicat pedeapsa luând în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Subsecvent, instanța de apel a luat în calcul faptul că, inculpații au comis o infracțiune mai puțin gravă, se caracterizează satisfăcător la locul de trai, anterior nu au fost atrași la răspundere penală, personalitatea celor vinovați, faptul că în instanța de apel au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, regretă cele comise. Având în vedere circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, instanța de apel a constatat că pedeapsa sub formă de amendă este una echitabilă pentru corectarea inculpaților, precum și pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților vizați, cât și a altor persoane. Astfel, ținând cont de prevederile art. 64 alin. (3) Cod penal cât și de celelalte argumente indicate supra, instanța de apel a stabilit că sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 1000 u.c., echivalentul a 50.000 lei, este o pedeapsă echitabilă și aceasta urmează a fi aplicată inculpaților întru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către aceștia.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia, a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În motivare recurentul a indicat că, decizia în partea stabilirii pedepsei penale este ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Instanța de apel just a încadrat fapta comisă, corect ajungând la concluzia despre vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă, la stabilirea pedepsei, eronat a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpaților este posibilă cu stabilirea pedepsei în formă de amendă. Sancțiunile penale, pentru a-și atinge scopurile și pentru a avea eficiență funcțiile lor trebuie să fie corect individualizate, motiv pentru care individualizarea pedepselor constituie un principiu de bază a dreptului penal. 5 Totodată, instanța de apel la soluția de aplicare a pedepsei cu amendă, nu a ținut cont pe deplin de circumstanțele cauzei și persoana celor vinovați. În privința inculpaților instanța de fond a aplicat prevederile art. 90 Cod penal și a stabilit unele obligațiuni, interzicerea de a schimba domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent și măsura preventivă de a nu părăsi localitatea. Stoica Ion conform informației de la IP Cimișlia, a părăsit domiciliul și nu s-a prezentat în instanța de apel, ceea ce încă odată demonstrează atitudinea neconștiincioasă a inculpatului privitor la fapta comisă și hotărârea instanței. În concluzie, nu au fost stabilite careva circumstanțe care ar micșora esențial gravitatea faptei inculpaților ce ar permite de a concluziona că corectarea lor este posibilă cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit textului recursului declarat de recurent se invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, însă Colegiul consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată corect a stabilit pedeapsa reală față de inculpați. Pct. 6) invocat supra stipulează că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin urmare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar. În ce privește argumentul care reprezintă temeiul prevăzut la pct. 10), alin (1) art. 427 Cod de procedură penală conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită, solicitând aplicarea unei 6 pedepse cu închisoarea, cu aplicarea corectă a prevederilor art. 90 Cod penal. Din prezenta decizie se relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În speță procurorul în cadrul instanței de fond a pledat pentru aplicarea față de inculpați a pedepsei anume sub formă de amendă, în mărime de 1350 u. c., considerând-o echitabilă față de acțiunile comise de ultimii (f. d. 169, vol. I). Instanța de apel just a concluzionat că circumstanțe agravante conform prevederilor art. 76-77 Cod penal nu au fost stabilite, inculpații au săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, nu au antecedente penale, sunt caracterizați pozitiv/satisfăcător, corectarea și reeducarea lor fiind posibilă fără izolare de societate, cu stabilirea amenzii. Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestora precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor persoane. Referitor la alegațiile procurorului privind comportamentul inculpaților față de partea vătămată, ele sunt contradictorii materialelor cauzei, ori la dosar este anexată cererea depusă de Percic Mihail prin care ultimul solicită examinarea cauzei penale în instanța de apel în lipsa sa, menționând totodată că nu are careva pretenții față de inculpați și susține apelurile depuse de ei. Astfel, se exclude neconcordanța dintre inculpați și partea vătămată, or s-au restabilit relațiile lor fără implicarea instanței. 7 Prin urmare, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie legală, întemeiată și motivată prin casarea parțială a soluției instanței de fond și aplicarea în privința inculpaților a unor pedepse non privative de libertate, dar reale, cu amendă, pedepse care răspund scopului de corectare și reeducare a inculpaților, prevăzut de art. 61 Cod penal. În acest punct de analiză, Colegiul consideră necesar de a face trimitere și la jurisprudența constantă a Curții Europene, prin care s-a statuat cu titlul de principiu că, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție (cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010). Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul statuează asupra soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de procuror, deoarece acesta este vădit neîntemeiat.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 ianuarie 2021, în cauza penală privindu-i pe BRATANCIUC Nicolai XXXXX, CIMBROVANU Ion XXXXX și STOICA Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecător Catan Liliana Judecător Boico Victor 8