1ra-1445/2021 — art. 188 alin. 2 lit. b, d, e, 157 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 188 alin. 2 lit. b, d, e, 157 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-1445/2021 — art. 188 alin. 2 lit. b, d, e, 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1445/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
09 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Iurie Diaconu,
Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,
a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în
principiu a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel
Chișinău din 22 martie 2021, declarate de avocații Tatiana Malai și Stanislav Creciun,
în numele inculpaților
Cristei Gheorghii XXXXXX;
Racu Igor XXXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 18.07.2016 – 13.12.2018,
instanța de apel: 17.01.2019 – 22.03.2021,
instanța de recurs: 26.05.2021 – 09.06.2021.
Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal,
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Hâncești din 13 decembrie 2018, Cristei Gheorghii
a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal la 8 ani închisoare,
cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu includerea perioadei
arestării preventive de la 22.05.2016 până la 22.05.2017.
Racu Igor a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal la 6
ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu
includerea perioadei arestării preventive de la 22.05.2016 până la 22.05.2017.
Procesul penal în privința lui Racu Igor pe art. 157 Cod penal, a fost încetat, pe
motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală.
1
Instanța de fond a constatat că Racu I. se învinuiește că la 22 mai 2016,
aproximativ la ora 02.40, deplasându-se cu automobilul de model „VAZ 2101”, n.î.
XXXXXX , la stâna din extravilanul XXXXXX, XXXXXX, împreună și de comun
acord cu Cristei G., ultimul se afla la volanul automobilului, fiind în stare de ebrietate
alcoolică, acționând conform unui plan dinainte determinat în scopul comiterii unui
atac tâlhăresc, adică însușirii bunurilor altei persoane, prin aplicarea violenței
periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, au pătruns pe teritoriul stânei amplasate
în extravilanul XXXXXX, XXXXXX, unde Cristei G. a rămas de pândă, iar Racu I.,
folosind arma de model „TOZ BM” cal. 16 mm, a îndreptat-o spre ciobanul stânei Coca
V., amenințându-l cu aceasta, i-a cerut o capră, după care i-a aplicat ultimului o lovitură
cu pumnul în regiunea feței și între ei s-a iscat o bătaie, unde Racu I. a efectuat o
împușcătură, în rezultat la ce le-a cauzat concubinei ciobanului, Cimpoieș L., precum
și fiului acestuia, Cimpoieș R., a.n. 2008, plăgi prin împușcare, cauzându-i leziuni
corporale medii, iar în acest timp Coca V. l-a îmbrâncit pe Racu I. și acesta a căzut
peste carcasa geamului jos, de unde a fost preluat de Cristei G., după care ambii s-au
urcat în automobil și au dispărut de la fața locului.
Instanța a reținut că, inculpatul Cristei G. nu a recunoscut fapta incriminată.
În baza probelor administrate, instanța a considerat ca fiind dovedită vinovăția
inculpaților și le-a încadrat acțiunile în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal,
ca tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra persoanelor în scopul sustragerii bunurilor,
însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, comis de două
persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, acțiunile inculpatul Racu I. fiind
calificate și pe art. 157 Cod penal, ca vătămarea medie a integrității corporale sau a
sănătății cauzată prin imprudență.
Procurorul în Procuratura raionului Ialoveni, Vasile Danu, a declarat apel,
solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatul Racu I. să fie condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal la
8 ani închisoare.
Apelantul a invocat că instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpatului
Racu I. în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, însă i-a aplicat pedeapsa de 6
ani și 8 luni închisoare, care nu este prevăzută de această normă legală, sancțiunea
respectivă fiind de la 8 la 10 ani închisoare.
3.1. A declarat apel și avocata Svetlana Bubuioc, solicitând casarea parțială a
sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Racu I. să fie achitat pe
art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește
elementele infracțiunii.
Apelanta a indicat că acuzarea nu a prezentat nicio probă pertinentă și
concludentă care ar demonstra vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii
incriminate.
Totodată, instanța de fond nu a apreciat probele din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, în ansamblu și a dispus
condamnarea lui Racu I. nefiind stabilită intenția și înțelegerea prealabilă a inculpaților
de a săvârși infracțiunea.
Deci, vina inculpatului Racu I. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188
alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal nu și-a găsit confirmare și acesta urmează a fi achitat,
din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.
2
3.2. Avocatul Mihai Rudenco, la fel, a declarat apel, solicitând casarea parțială
a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Cristei G. să fie achitat
pe art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, din motiv că fapta lui nu întrunește
elementele infracțiunii.
Apelantul a invocat că, potrivit art. 100 Cod de procedură penală, probele
administrate urmau a fi apreciate și verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv,
iar verificarea probelor constă în analiza lor și coroborarea cu alte probe, administrarea
de noi probe și verificarea sursei din care provin, deoarece inculpatul în cadrul
urmăririi penale și în instanța de fond nu a recunoscut vina, or, nu a comis un act
tâlhăresc asupra părții vătămate și nu a folosit arma de model „TOZ BM” la stână,
pentru a sustrage o capră.
Potrivit dispozitivului și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău
din 22 martie 2021, apelurile au fost admise, casată total sentința și pronunțată o nouă
hotărâre.
Racu Igor a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal la 8
ani și 10 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din
22.03.2021, cu includerea perioadei arestării preventive de la 22.05.2016 până la
22.05.2017.
Racu Igor a fost recunoscut vinovat pe art. 157 Cod penal și liberat de pedeapsă,
din motivul intervenirii termenului de prescripție privind tragerea la răspundere penală.
Cristei Gheorghii a fost condamnat în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod
penal la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere,
cu includerea perioadei arestării preventive de la 22.05.2016 până la 22.05.2017.
Corpul delict: o armă de model „B”, cu nr. 53637 cu două țevi lise de calibru
16x70, 8 cartușe de calibru 16x70 aflate la păstrare la IP Ialoveni - de nimicit.
Corpul delict: automobilul „VAZ”, n.î. XXXXXX - de restituit proprietarului
Stropșa G.
Instanța de apel a reținut că, inculpatul Cristei G. nu s-a prezentat, în privința
acestuia fiind pornit dosar de căutare, urmând a examina cauza în lipsa lui.
Părțile vătămate Coca V. și Cimpoieș L., în privința cărora s-au întreprins măsuri
de înștiințare despre locul, data și ora examinării, la fel, nu s-au prezentat, fiind posibilă
examinarea cauzei în lipsa lor.
La examinarea cauzei, instanța de fond a încălcat prevederile art. 385 alin. (1)
Cod de procedură penală, că la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează
următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: pct. 1) dacă a avut loc fapta de
săvârșirea căreia este învinuit inculpatul; pct. 2) dacă această faptă a fost săvârșită de
inculpat; pct. 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege
penală este prevăzută ea; pct. 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei
infracțiuni.
Or, sentința urmează a fi casată, dat fiind faptul aprecierii incorecte de către
instanța de fond a stării de fapt și de drept a comiterii infracțiunilor, deoarece
constatarea instanței de fond nu corespunde nemijlocit circumstanțelor în care faptele
infracționale au fost comise, în situația în care instanța de fond nu constată faptele ca
fiind comise de inculpați, dar specifică că persoanele sunt învinuite de comiterea unei
fapte.
3
Astfel, instanța de apel a constatat că, la 22 mai 2016, aproximativ ora 02.40,
Racu I., deplasându-se cu automobilul de model „VAZ 2101”, n.î. XXXXXX , la stâna
din extravilanul XXXXXX, XXXXXX, împreună și de comun acord cu Cristei G.,
ultimul se afla la volanul automobilului, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând
conform unui plan dinainte determinat în scopul comiterii unui atac tâlhăresc, adică
însușirii bunurilor altei persoane, prin aplicarea violenței periculoasă pentru viața și
sănătatea persoanei, au pătruns pe teritoriul stânei amplasate în extravilanul
XXXXXX, XXXXXX, unde Cristei G. a rămas de pândă, iar Racu I., folosind arma
de model „TOZ BM” cal. 16 mm, a îndreptat-o spre ciobanul stânei, Coca V.
amenințându-l cu aceasta, i-a cerut o capră, după care i-a aplicat ultimului o lovitură
cu pumnul în regiunea feței și între ei s-a iscat o bătaie, unde Racu I. a efectuat o
împușcătură, în rezultat la ce le-a cauzat concubinei ciobanului, Cimpoieș L., precum
și fiului acestuia, Cimpoieș R., a.n. 2008, plăgi prin împușcare, cauzându-i leziuni
corporale medii, iar în acest timp Coca V. l-a îmbrâncit pe Racu I. și acesta a căzut
peste carcasa geamului, jos, de unde a fost preluat de Cristei G., după care ambii s-au
urcat în automobil și au dispărut de la fața locului.
Acțiunile inculpaților Cristei G. și Racu I. au fost încadrate în baza art.188 alin.
(2) lit. b), d), e) Cod penal, ca tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra persoanelor în
scopul sustragerii bunurilor, însoțită de violență periculoasă pentru viața și sănătatea
persoanei, de două persoane prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, iar ale
inculpatului Racu I. și în baza art. 157 Cod penal, ca vătămarea medie a integrității
corporale sau a sănătății cauzată prin imprudență.
Instanța de apel a statuat că, în baza probelor administrate, este dovedită cu
certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate.
Astfel, potrivit declarațiilor inculpatului Cristei G., date în instanța de fond,
verificate prin citire în instanța de apel, acesta a pledat nevinovat și a explicat că la
22.06.2016 a fost acasă și aproximativ pe la orele 02.30, împreună cu Racu I., au mers
cu automobilul în direcția XXXXXX, XXXXXX la un cumătru al acestuia. Ajungând
la o stână de oi, Racu I. a ieșit din automobil și a luat cu el o armă care era în automobil.
A auzit o împușcătură, a ieșit și a mers spre stână, unde Racu I. și ciobanul se băteau.
S-a implicat în conflict, a încercat să-i despartă, a luat pușca și a plecat spre casă.
Conform declarațiilor inculpatului Racu I., date în instanța de fond, verificate
prin citire în instanța de apel, acesta nu a recunoscut vina incriminată și a declarat că
la 21.05.2016, împreună cu Cristei G., au mers cu automobilul acestuia în XXXXXX,
XXXXXX. Cristei G. l-a informat că are o pușcă, iar el l-a rugat să meargă la o stână
de oi pentru a propune la vânzare. Anterior el a avut probleme cu ciobanul de la stână.
Ajungând la stână și văzând că ciobanul s-a speriat de el că avea o pușcă, au început să
se certe și să sară la bătaie. A împușcat în aer, apoi s-au auzit niște strigăte, a întrat în
casă și a văzut o femeie și un copil. A văzut că copilul era însângerat și el s-a speriat.
După ce Cristei G. a luat pușca, ambii au fugit în sat pentru a suna la urgență.
În instanța de apel, inculpatul Racu I. a susținut apelul declarat de avocatul său,
indicând că învinuirea îi este clară și că susține declarațiile făcute la urmărirea penală,
însă nu este de acord cu sentința. Solicită respingerea apelului acuzării și aplicarea unei
pedepse mai blânde. Nu cunoaște a cui era arma, dar el a luat-o din mașina lui Cristei
G. Nu a avut vreun motiv să ia arma, consumase alcool și nu și-a dat seama ce face. A
fost reținut la 19.01.2020 pe altă cauză, intentată pe art. 186 Cod penal și la moment
4
execută pedeapsa. A mers la stână pe 22.05.216, deoarece cunoaște părțile vătămate.
Nu-și amintește cât timp sora lui a lucrat la stână. Cristei G. nu a cunoscut că el se duce
la stână. Arma a fost la el, iar Cristei G. i-a luat-o din mână. Nu cunoaște ce vârstă are
tatăl lui Cristei G.
Totodată, vina inculpaților Cristei G. și Racu I. este dovedită pe deplin prin probe
pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, și anume:
declarațiile părții vătămate Cimpoieș L., date în instanța de fond, verificate prin
citire în instanța de apel, că era împreună la stână cu concubinul său Coca V. și cu copiii
ei. După ce s-au culcat, la miezul nopții au auzit o împușcătură. Coca V. a ieșit afară,
lăsând ușa de la casă deschisă. A auzit un glas de bărbat care i-a zis concubinului să-i
dea o capră. Între ei s-a iscat o bătaie, iar persoana care se bătea cu concubinul avea pe
umăr o pușcă, apoi acela a îndreptat-o în pieptul concubinului. Între timp, persoana, pe
motiv că s-a enervat, a împușcat în direcția lor. În timpul împușcăturii a simțit o durere
puternică în regiunea gambei stângi. Feciorul său a început să plângă și a văzut că el
este rănit. Apoi, prin întuneric a venit altă persoană care i-a smuls arma și i-a zis să
meargă pentru că va veni poliția;
declarațiile părții vătămate Coca V., date în instanța de fond, verificate prin citire
în instanța de apel, că la 22.05.2016 pe timp de seară se afla la stână. S-a auzit că a
venit cineva cu automobilul în vale, apoi a auzit o împușcătură. A ieșit afară și l-a văzut
pe Racu I. Acesta i-a pus pușca în piept și i-a zis să-i dea o capră, apoi între ei s-a iscat
o bătaie. Racu I. a tras cu pușca, apoi a venit Cristei G. și i-a luat pușca;
declarațiile martorului Malcoci I., făcute în instanța de fond, verificate prin citire
în instanța de apel, că sunt prieteni cu Racu I. La data de 22.05.2016, ea împreună cu
Racu I. erau la poarta casei sale, apoi pe acesta l-a telefonat cineva și a mers în
XXXXXX, XXXXXX;
declarațiile martorului Tulbure T., făcute în instanța de fond, verificate prin citire
în instanța de apel, că Cristei G. este concubinul ei, iar automobilul cu care s-a deplasat
este al tatălui ei. Tatăl ei avea o pușcă, dar nu cunoaște dacă o deținea legal;
declarațiile martorului Batereanu S., date în instanța de fond, verificate prin citire
în instanța de apel, că cunoaște inculpații, iar cu Cristei G. sunt cumetri. În anul 2016
a fost telefonat de către Cristei G., care i-a spus că are un automobil de model „VAZ”
care este defectat și urmează a fi reparat. În luna aprilie au sărbătorit ziua de naștere a
lui Cristei G., care l-a întrebat ce să facă cu arma aflată în automobil;
plângerea lui Cimpoieș L. parvenită la Serviciul de Gardă al IP Ialoveni la ora
01.42, că Cimpoieș L. și fiul său Cimpoieș R. de 7 ani au primit leziuni prin
împușcătură din armă;
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.05.2016, prin care a fost supus
cercetării imașul din marginea XXXXXX, XXXXXX la o distanță de 1,2 km., unde
este amplasată un ocol pentru animale, la deal de ocol este o căsuță din fortan, acoperită
cu foi de ardezie;
fototabelul de cercetare la fața locului;
raportul de expertiză medico-legală nr. 2325 din 23.05.2016 în privința lui Coca
V., prin care s-a stabilit că la acesta careva leziuni corporale vizibile n-au fost depistate;
raportul de expertiză medico-legală nr. 1547/d din 22.06.2016, prin care la
Cimpoieș L. s-a constatat: plagă prin arma de foc a gambei drepte, care a fost cauzată
în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, cu suprafața de
5
interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează
dereglarea sănătății de scurtă durată și, în baza acestuia criteriu, se califică că vătămare
ușoară;
raportul de expertiză medico-legală nr. 1675/D din 28.06.2016 prin care s-a
constatat la Cimpoieș R., a.n. 2008, plagă prin armă de foc în regiunea brațului drept
1/3 medie. Plagă prin armă de foc în regiunea bazinului lateral pe dreapta ce au
condiționat șoc traumatic, care au fost cauzate în rezultatul acțiunilor traumatice prin
armă de foc cu alice, ce au condiționat o dereglare a sănătății de lungă durată și, în baza
acestui criteriu, se califică ca vătămare medie;
procesul-verbal de ridicare a 8 cartușe cu cal 16 mm., identice de culoare violetă
cu inscripția „16 CHEDDITE-16”;
raportul de expertiză balistică nr. 34/12/1-R/3296 din 22.06.2016, efectuat de
IGP Centrul tehnico-criminalistic și expertiză judiciară, prin care s-a concluzionat, că
arma cu nr. 53637 se referă la categoria armelor de foc letale și este o armă de vânătoare
de model „B” cu două țevi lise de calibru 16x70, cu lovitură centrală, confecționată
industrial în anul 1947, la uzina din or. Tula;
raportul de expertiză nr. 34/12/1-R/3371 din 22.06.2016 efectuată de IGP,
Centrul tehnico-criminalistic și expertiză judiciară, prin care s-a concluzionat că 8
cartușe sunt de vânătoare cu lovitura centrală de calibru 16x70, cu încărcătura de alice
cu diametru de 2,5 mm., confecționată la uzina „Chedditeitaly srl” or. Livorno Italia,
destinația pentru trageri din arme cu țeavă lisă de calibru 16x70;
declarațiile martorului Racu Iulia, date în instanța de apel, că Racu I. este fratele
său. Când acesta a fost cu pistolul la stână nu a vrut oi și s-a pornit cu pușca la
vânătoare. S-a dus cu un băiat, însă nu cunoaște cu cine. La sfârșitul verii 2017, nu ține
minte exact luna, a lucrat la stână, 3-4 luni. Cimpoieș a luat-o pe ea să lucreze la stână,
însă nu i-a plătit nimic. I-a povestit fratelui său și el i-a spus că o să stea de vorbă cu
ei. A lucrat înainte de cazul dat. Nu cunoaște ce s-a întâmplat în acea zi la stână.
Cu toate că inculpații au pledat nevinovați, cele relatate de părțile vătămate
Cimpoieș L. și Coca V. se confirmă prin însăși declarațiile inculpatului Racu I. că,
împreună cu Cristei G., au mers cu automobilul acestuia în XXXXXX, XXXXXX, iar
în drum Cristei G. i-a spus că are o pușcă. Ajungând la stână și văzând ciobanul care
s-a speriat de el că avea armă, a început să se certe. A împușcat în aer, apoi s-au auzit
niște strigăte, a întrat în casă și a văzut o femeie și un copil, copilul era însângerat.
După ce Cristei G. a luat pușca și ambii au fugit în sat.
Și inculpatul Cristei G. a relatat că împreună cu Racu I. au fost la o stână, iar
acesta a ieșit din automobil și a luat cu el arma. Fiind în automobil a auzit o
împușcătură, s-a dus spre stână și a văzut că Racu I. și ciobanul se băteau. S-a implicat
în conflict, a încercat să-i despartă, a luat pușca și a plecat spre casă.
Deci, în acțiunile inculpaților este prezentă acțiunea principală prevăzută la
infracțiunea de tâlhărie, manifestată prin sustragere sub formă de tentativă, or,
inculpatul Racu I., îndreptând arma spre Coca V., i-a cerut să-i dea o capră, însă primind
refuz de la partea vătămată, între cei doi s-a iscat o ceartă.
Totodată, inculpatul Racu I. a recunoscut că a avut un conflict anterior cu
ciobanul Coca V. din cauza surorii sale și, împreună cu Cristei G., au mers la stână la
partea vătămată, cu intenția de a lua o capră.
6
Faptul că între Racu I. și Coca V. exista un conflict se confirmă și prin declarațiile
martorului Racu I., potrivit căror la sfârșitul verii 2017, a lucrat la stână, a lucrat
aproximativ 3-4 luni, dar nu i s-a plătit nimic. I-a povestit fratelui său Racu I. și acesta
i-a spus că o să stea de vorbă cu ei.
De asemenea, în acțiunile inculpaților este prezentă și acțiunea adiacentă,
prevăzută la infracțiunea de tâlhărie, manifestată prin însoțire în mod alternativ a
violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și/sau amenințarea
cu aplicarea unei asemenea violențe.
Or, conform declarațiilor părților vătămate, Racu I. i-a pus pușca în piept lui
Coca V. și i-a cerut o capră, apoi între ei a început o bătaie.
Mai mult, în urma altercației între Racu I. și Coca V., inculpatul a efectuat o
împușcătură, în rezultatul căreia i-a cauzat concubinei ciobanului, Cimpoieș L.,
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1547/d din22.06.2016, plagă prin
arma de foc a gambei drepte, cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, cu suprafața de interacțiune limitată, condiționează dereglarea sănătății
de scurtă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare ușoară.
În același timp, circumstanța agravantă cu aplicarea armei sau altor obiecte
folosite în calitate de armă rezultă din declarațiile inculpaților că ei s-au deplasat la
stână la partea vătămată Coca V., cu arma care se află în mașina, iar martorul Tulbure
T. a indicat că Cristei G. este concubinul său, iar automobilul cu care s-a deplasat acesta
este al tatălui ei, care avea o armă, dar nu cunoaște dacă o deținea legal.
Folosirea armei se confirmă și prin declarațiile inculpaților care nu au negat că
aveau cu ei o armă care se afla în mașină și din aceasta s-au efectuat împușcături la
stână în noaptea de 22 mai 2016.
Conform raportului de expertiză balistică nr. 34/12/1-R/3296 din 22.06.2016,
efectuat de IGP Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare, arma cu nr. 53637
se referă la categoria armelor de foc letale și este o armă de vânătoare de model „B” cu
două țevi lise de calibru 16x70, cu lovitură centrală, confecționată industrial în anul
1947, la uzina din or. Tula.
Astfel, prin declarațiile părților vătămate, ale martorilor și ale inculpaților se
confirmă cu certitudine că inculpații Racu I. și Cristei G., în noaptea de 22 mai 2016,
s-au deplasat la stâna de oi din XXXXXX, XXXXXX, la partea vătămată Coca V.,
având cu ei o arma cu nr. 53637 ce se referă la categoria armelor de foc letale și este o
armă de vânătoare de model „B”, săvârșind atacul tâlhăresc.
Iar acțiunile inculpatului Racu I., de amenințare a aplicării violenței, cu aplicarea
armei, de către părțile vătămate Coca V. și Cimpoieș L. au fost percepute ca amenințare
reală pentru viața și sănătatea lor.
În același timp, latura subiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 188 Cod penal se
caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă, la calificare fiind
obligatoriu stabilirea scopului special – de sustragere, prin care se exprimă scopul de
cupiditate.
Deci, este dovedită integral prezența în acțiunile inculpaților a laturii subiective,
or, aceștia au atentat la sustragerea în mod deschis a bunului părții vătămate, cu
aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate și de
amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită cu aplicarea armei, anume
7
în scop de cupiditate, în situația în care din declarațiile părții vătămate Coca V. rezultă
că inculpatul Racu I. a îndreptat arma spre el, cerând să-i dea o capră.
Deși, din declarațiile părților vătămate rezultă că anume Racu I. a îndreptat arma
și a efectuat împușcături, iar inculpatul Cristei G. doar l-a preluat pe ultimul, apoi ambii
au urcat în automobil și au dispărut de la fața locului, totuși, în acțiunile lui Cristei G.
persistă elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, or, ambii inculpați au
acționat împreună și de comun acord, conform unui plan dinainte determinat în scopul
comiterii unui atac tâlhăresc.
Or, inculpatul Racu I. a declarat că în drum Cristei G. i-a spus că are o pușcă, iar
el l-a rugat să meargă la o stână de oi. Deși, inculpatul Cristei G. a rămas în automobil,
acesta a știut și i-a permis inculpatului Racu I. să ia arma și să se ducă la partea
vătămată, fapt ce denotă că între ei a existat o înțelegere de comitere a faptei ilegale.
Împrejurările stabilite denotă clar și fără echivoc că acțiunile inculpaților Racu
I. și Cristei G. sunt specifice faptei prevăzute la art. 188 alin. (2), lit. b), d), e) Cod
penal.
Deci, este absolut neîntemeiată afirmația apărării că, nici la etapa urmăririi
penale, nici în cadrul judecării cauzei, procurorul n-a prezentat probe care ar dovedi că
anume inculpații au săvârșit atacul asupra părților vătămate, or, infracțiunea de tâlhărie
a fost dovedită prin declarațiile părților vătămate, care au indicat direct la inculpați,
care prin participație, au comis fapta incriminată.
Totodată, în acțiunile inculpatului Racu I. sunt prezente elementele constitutive
ale infracțiunii de vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată prin
imprudență, or, fiind dovedită vina acestuia în comiterea infracțiunii de tâlhărie, cu
aplicarea armei, în urma altercației între Racu I. și Coca V., fiind efectuată o
împușcătură de către Racu I., i-a fost cauzată fiului părții vătămate, Cimpoieș R., plagă
prin armă de foc în regiunea brațului drept 1/3 medie, plagă prin armă de foc în
regiunea bazinului lateral pe dreapta ce au condiționat șoc traumatic, cauzată în
rezultatul acțiunilor traumatice prin armă de foc cu alice, ce au condiționat o dereglare
a sănătății de lungă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare medie,
fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1675/D din 28.06.2016.
Prin urmare, probele administrate confirmă fără echivoc că acțiunile inculpatului
Racu I. sunt plasate sub aspect penal, fapta fiind dovedită prin probe pertinente și
concludente, care coroborează între ele, iar acțiunile acestuia just au fost încadrate în
baza art. 157 Cod penal
La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16,
61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, că inculpații au comis cu intenție infracțiuni grave, că
sancțiunea art. 188 alin. (2) Cod penal prevede pedeapsa cu închisoare de la 8 la 10
ani, că inculpații nu sunt încadrați în câmpul muncii, au o vârsta tânără, au comis
faptele în stare de ebrietate, sunt caracterizați negativ, anterior au fost trași la
răspundere penală.
În același timp, instanța de apel a conchis că, potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod
penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă a expirat termenul de 2 ani de
la săvârșirea unei infracțiuni ușoare.
Conform art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de
condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de pedeapsă în cazul
expirării termenului de prescripție.
8
Astfel, inculpatul Racu I. urmează a fi liberat de răspundere penală în baza art.
art. 157 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție privind tragerea
la răspundere penală, or, infracțiunea comisă este una ușoară, iar din momentul
comiterii faptei până la adoptarea deciziei, au expirat mai mult de 2 ani, în privința
acestuia fiind aplicabile prevederile art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.
Avocata Tatiana Malai a declarat recurs ordinar, în numele inculpatului
Cristei G., în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei,
de către aceeași instanță de apel.
Recurenta a indicat că cauza a fost examinată în lipsa părților vătămate a cărui
motiv de neprezentare nu a fost cunoscut de participanții la proces.
Totodată, instanța de apel, la aplicarea pedepsei, nu a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 100 Cod de procedură penală și recunoscând vinovăția inculpatului
Cristei G. pe art. 188 alin. (2) Cod penal, nu a apreciat obiectiv toate probele
administrate, în special, declarațiile inculpaților, martorilor și părților vătămate.
Or, inculpatul nu a comis atacul tâlhăresc. Deși arma era în automobilul pe care
îl conducea, el nu a folosit-o, din contra, auzind gălăgie, a intrat pe teritoriul stânei și
a aplanat situația. Mai mult, partea vătămată Cimpoieș L. a declarat că nu a văzut
inculpatul în ogradă împreună cu Racu I. și nu-l cunoaște pe acesta, iar partea vătămată
Coca V. a indicat că, ieșind afară, l-a văzut pe Racu I., anume acesta i-a pus arma la
piept și între ei a început o bătaie. Cristei G. a venit și a luat arma din mâna lui Racu
I., după ce acesta a tras din armă. Martorii Tulbure T. și Batereanu S. pe Cristei G. nu
l-au văzut.
Instanța de apel a omis procesul-verbal de confruntare între Coca V. și Cristei
G., în care Cristei G. indică că se afla în automobil când s-a auzit prima împușcătură și
că el a smuls arma din mâna lui Racu I. Conform procesului-verbal de confruntare
dintre Cimpoieș L. și Cristei G., ultimul a intrat în ogradă după a doua împușcătură, iar
potrivit procesului-verbal de confruntare dintre Cristei G. și Racu G., Cristei G. nu i-a
dat arma lui Racu I., ultimul singur a luat-o din automobil. Racu I. a confirmat că
Cristei G. nu a văzut când el a luat arma. S-au pornit în satul vecin și spontan, Racu I.
i-a cerut să oprească, a ieșit din automobil și a mers spre stână.
Hotărârile adoptate sunt ilegale, deoarece în acțiunile lui Cristei G. nu se conțin
elementele infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal, nefiind
demonstrată înțelegerea prealabilă a ambilor de a săvârși infracțiunea.
În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod
de procedură penală - cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a unei părți sau
care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre
această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Stanislav Creciun, în care solicită
casarea deciziei menționate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Racu
I. să fie achitat.
Recurentul a invocat că instanța de apel urma să aprecieze toate probele
prezentate de părți și să stabilească cu certitudine existența motivului infracțiunii și
9
acțiunile inculpatului, ținând cont inclusiv de prevederile art. 101 Cod de procedură
penală.
Or, inculpatul Racu I. nu a recunoscut vina și a confirmat că nu a avut intenția
de a sustrage nimic de la stână și s-a pornit acolo pentru a propune spre vânzare arma
pe care o deținea.
Astfel, în acțiunile lui nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii
de tâlhărie, iar pentru a demonstra existența infracțiunii de tâlhărie, urma să existe
intenția de sustragere din partea acestuia.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 p. 6 CPP.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare nominalizate
pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal
concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele
considerente.
În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se
pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod
de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.
(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor
prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.
Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie
stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în
considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.
Sub acest aspect se reține că, în recursul avocatului Stanislav Creciun, nu este
indicat niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală
(pct. 5.1. din decizie), iar recursul avocatei Tatiana Malai este fondat pe temeiurile din art.
427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală - cauza a fost judecată în apel fără
citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta
și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe
care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau
acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței (pct. 5. din decizie).
Însă, în recursul avocatei Tatiana Malai, în pofida normelor de drept enunțate,
nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii
contestate, asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel,
care ar fi erorile de drept și esența că motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărârii, că acesta este expus neclar, că instanța ar fi admis o eroare gravă de fapt, dar
raportată la prevederile art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care i-ar fi afectat
soluția, că cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal
citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această
imposibilitate – în situația în care acest avocat nu reprezenta interesele părților
vătămate ale căror drepturi ar fi fost încălcate în aspectul vizat, fiind omisă în totalitate
argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie).
10
Circumstanțele enunțate denotă că recursurile declarate nu întrunesc condițiile
de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu
recursurile ordinare ale apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica
și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți.
Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească
nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și
nu exprimă alte interese decât interesele legii.
Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta
nu îndeplinește cerințele de conținut.
În al doilea rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură
penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor
de drept formal și material.
În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare, în
care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5., 5.1. din decizie), se
atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv
cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de
apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind
învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lor, în strictă
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept
material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părților
vătămate Coca V. și Cimpoieș L., ale martorilor Malcoci I., Tulbure T., Batereanu S.
și Racu I., plângerea lui Cimpoieș L. parvenită la Serviciul de Gardă al IP Ialoveni la
ora 01.42 că Cimpoieș L. și fiul său Cimpoieș R. de 7 ani au primit leziuni prin
împușcătură din armă, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22.05.2016,
fototabelul de cercetare la fața locului, raportul de expertiză medico-legală nr. 1547/d
din 22.06.2016 că la Cimpoieș L. s-a constatat vătămare ușoară: plagă prin arma de foc
a gambei drepte, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect
contondent dur, cu suprafața de interacțiune limitată, posibil în timpul și circumstanțele
indicate, raportul de expertiză medico-legală nr. 1675/D din 28.06.2016 că la Cimpoieș
R., a.n. 2008, s-a constatat plagă prin armă de foc în regiunea brațului drept 1/3 medie
și în regiunea bazinului lateral pe dreapta ce au condiționat șoc traumatic, care au fost
cauzate în rezultatul acțiunilor traumatice prin armă de foc cu alice, ce au condiționat
o dereglare a sănătății de lungă durată și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare
medie, procesul-verbal de ridicare a 8 cartușe cu cal 16 mm., identice de culoare
violetă cu inscripția „16 CHEDDITE-16”, raportul de expertiză balistică nr. 34/12/1-
R/3296 din 22.06.2016, efectuat de IGP Centrul tehnico-criminalistic și expertiză
judiciară că arma cu nr. 53637 se referă la categoria armelor de foc letale și este o armă
de vânătoare de model „B” cu două țevi lise de calibru 16x70, cu lovitură centrală,
confecționată industrial în anul 1947, la uzina din or. Tula, raportul de expertiză nr.
34/12/1-R/3371 din 22.06.2016 că 8 cartușe sunt de vânătoare cu lovitura centrală de
calibru 16x70, cu încărcătura de alice cu diametru de 2,5 mm., confecționată la uzina
11
„Chedditeitaly srl” or. Livorno Italia, destinația pentru trageri din arme cu țeavă lisă de
calibru 16x70, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin.
(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității,
veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și detaliat motivele
pentru care a respins versiunile și dovezile apărării, și pronunțându-se argumentat
asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol, probele administrate pe caz
demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpaților a elementelor
infracțiunii prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), d), e) Cod penal (pct. 4. din decizie).
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință
soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia
luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație
penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției
de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din
CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă
a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se
apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de
art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat
la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de
Jos).
Pe lângă aceasta, recursurile vizate sunt întemeiate doar pe critica modului în
care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5., 5.1. din decizie).
Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a
Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria
sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza
probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor
din dosar. Deci, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este
o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de
drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,
invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.
Mai mult, motivele invocate în recursurile avocaților au constituit deja obiect de
examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct.4.
– 5.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost
puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi
temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c.
Moldovei).
Astfel, împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu
a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea
contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost
întrunite elementele infracțiunii, și că recursurile ordinare sunt vădit neîntemeiate.
12
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este
vădit neîntemeiat.
Prin urmare, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile de pe rol urmează a fi
declarate inadmisibile.
În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal
d e c i d e:
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Tatiana Malai și
Stanislav Creciun, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din
22 martie 2021, în privința inculpaților Cristei Gheorghii XXXXXX și Racu Igor
XXXXXX, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 02 iulie 2021.
Președinte Iurie Diaconu
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
13