1ra-306/2021 — art. 163 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iulie 2019, Chicla Alexandra, a fost achitată de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 163 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta acesteia nu întrunește elementele infracțiunii încriminate.

Potrivit ordonanței de punere sub învinuire și rechizitoriului, Chicla Alexandra a fost acuzată de faptul că la data de 04 iunie 2017, fiind obligată să îi poarte de grijă fiicei sale Xxxx xxxxx, a.n. xxxx, a lăsat-o cu bună știință unei persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, punând-o astfel într-o situație periculoasă pentru viață. Astfel, minora Xxxx xxxxx, a.n. xxxx, fiind lipsită de posibilitatea de a-și asigura personal existența din cauza vârstei fragede, a fost depistată de către colaboratorii de poliție la data de 06 iunie 2017, în adiacentul Î.M. „Piața Centrală”, de pe str. Tighina 57, mun. Chișinău, într-un grup de persoane care consumau băuturi alcoolice. Acțiunile inculpatei Chicla Alexandra au fost calificate în baza art. 163 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi „lăsarea, cu bună-știință, fără ajutor a unei persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viață și era lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza vârstei fragede, fiind obligată să îi poarte de grijă, punând-o într-o situație periculoasă pentru viață”

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Principal, Ciobanu Valentina, care a solicitat casarea totală a sentinței contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chicla Alexandra să 1 fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.163 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu executarea acesteia în PTS pentru femei. 3.1 În motivarea cerințelor sale, apelanta a menționat că - la adoptarea sentinței prima instanță nu a respectat prevederile art.101 Cod de procedură penală și a pus la baza sentinței de achitare, în primul rând, declarațiile inculpatei, care nu a recunoscut vinovăția și a negat săvârșirea infracțiunii; - declarațiile date la urmărirea penală de către învinuită, au fost respinse prin probele acuzării, care au fost cercetate în ședința de judecată, inclusiv declarațiile martorilor Cojocaru Svetlana și Marga Tudor; - instanța de judecată nu a dat o apreciere justă și altor probe materiale cercetate în instanță, care de asemenea dovedesc vinovăția inculpatei, cum ar fi: procesul verbal privind consemnarea celor constatate din 24.06.2017; raport din 07.06.2017; copia actului de primire-predare a copilului din 06.06.2017; copia raportului angajatului din cadrul organului de poliție din 06.06.2017; orientarea semnată de șeful adjunct al IP Centru a DP nun. Chișinău; informația „Publika.md”; extras din registrul de stat al Populației privind-o pe Chicla Alexandra; procesul verbal de audiere a învinuitei din 22.09.2017; revendicarea nr. 46; - din materialele cauzei, rezultă că inculpata Chicla Alexandra care fiind mama copilului Xxxx xxxxx în vârstă de 1 an și 11 luni, în virtutea statutului care îi conferă anumite drepturi și obligații față de ultima, nu le-a respectat și ca consecință a pus-o pe ultima într-o situație periculoasă pentru viață; - instanța de judecată a invocat că s-a acordat timp suficient pentru ca partea acuzării să asigure audierea martorilor Vechiu Vasile și Gheorghiță Elena, întru realizarea acestui exercițiu s-au întrerupt mai multe ședințe de judecată. Astfel, prima instanță eronat a invocat aceste circumstanțe atâta timp cît partea acuzării asigura prezența probelor conform listei, martorii fiind nevoiți să se prezinte de mai multe ori în instanța de judecată. Ședințele de judecată a primei instanțe au fost nelucrative, deoarece inculpata nu se prezenta în ședințe, deși cunoștea despre acestea. În virtutea circumstanțelor expuse mai sus de către partea acuzării, de două ori au fost depuse demersuri de anunțare în căutare a inculpatei Chicla Alexandra, care nemotivat nu se prezenta în instanța de judecată. În continuare, demersurile fiind admise, inculpata Chicla Alexandra a fost anunțată în căutare. Tot în acest context, Chicla Alexandra a dat dovadă de acest comportament iresponsabil și neglijent la etapa urmăririi penale, aceasta fiind anunțată în căutare deoarece nu se prezenta la organul de urmărire penală nefiind cunoscut locul de trai. La domiciliu declarat aceasta nu locuia, astfel că prin comportamentul său îngreuna și tergiversa adoptarea unei soluții legale într-un termen rezonabil. Mai mult ca atât instanța de judecată a fost informată despre faptul că martorul 2 Gheorghița Elena între timp a emigrat în Grecia, fiind în imposibilitate să se prezinte; - existența pericolului pentru viața victimei nu întotdeauna poate fi dedus doar din caracteristicile locului în care e lăsată victima. De cele mai multe ori, trebuie cercetate toate celelalte circumstanțe concrete ale faptei: timpul săvârșirii faptei (vară/iarnă; zi/noapte); condițiile meteo climaterice pe fondul cărora e săvârșită fapta sau care pot fi urmare a săvârșirii faptei; starea sănătății victimei; ambianța ei vestimentară; anturajul în care se află victima etc., însă, nu e suficient ca victima să se afle într-o stare periculoasă pentru viață. Mai este necesar ca ea să fie lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza vârstei fragede sau înaintate, a bolii sau a neputinței. Prin „imposibilitate de a se salva” trebuie de înțeles neputința de a se proteja și a se îngriji de sine stătător; - faptul că copilul a fost lăsat în primejdie, este confirmat prin conținutul „copiei fișei de sesizare a cazului suspectat de violență, neglijare, exploatare și trafic a copilului înregistrat cu nr. xxxx la xxxxx, la IP Centru, potrivit căruia Xxxx xxxxx, în vârstă de 1 an și 11 luni, a fost plasată la Centrul de plasament pentru copii de vârstă fragedă. În acest sens s-a reținut că, Chicla Alexandra a lăsat-o pe fiica sa minoră unui cunoscut pe nume Vasile, în preajma Pieței Centrale, după care 19 zile, nu a avut nici o informație despre locul aflării copilului. Astfel, timp de 19 zile, inculpata Chicla Alexandra „mama” nici nu știa unde se află copilul său Xxxx xxxxx a.n. xxxx, și în acest context nici nu a sesizat organele competente pentru a o ajuta „în găsirea ei”; - de către instanța de judecată eronat a fost interpretat faptul că, ordonanța de punere sub învinuire nu corespunde prevederilor art. 281 Cod de procedură penală, sub aspectul că nu a fost indicată relația dintre inculpată și victimă. Pe când în actul de învinuire este indicat expres „... La data de 04.06.2017, Chicla Alexandra, fiind obligată să îi poarte de grijă fiicei sale de vârstă fragedă. Xxxx xxxxx, xxxx...”; - prima instanță a pus la baza hotărârii adoptate declarațiile date de către învinuita Chicla Alexandra la urmărire penală. Inculpata Chicla Alexandra, nu a fost audiată în cadrul ședinței de judecată pentru a cunoaște și poziția acesteia asupra circumstanțelor din actul de învinuire, deoarece aceasta s-a eschivat de a se prezenta la ședințele de judecată a primei instanțe; - prima instanță a dat o apreciere eronată declarațiilor care au fost date la urmărirea penală de către inculpata Chicla Alexandra nu le-a coroborat cu declarațiile martorilor și cu probele materiale cercetate în cadrul ședinței de judecată;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020 a fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chicla Alexandra a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 163 alin. (1) Cod Penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit o 3 pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 4.1 Pentru a decide astfel, instanță de apel a reținut că prima instanță a efectuat cercetarea judecătorească încălcând dispozițiile procesual-penale privind administrarea probelor, astfel oferind o apreciere greșită și eronată probelor administrate, or, instanța de fond a examinat cauza în lipsa inculpatei Chicla Alexandra, pe motiv că aceasta nu se prezenta în ședințele de judecată, fiind anunțată în căutare, însă neîntemeiat nu a cercetat declarațiile date de către aceasta în cadrul urmăririi penale, unde a fost interogată la data de 22.06.2017 (f.d. 25), la data de 22.09.2017 (f.d. 79), fiind incluse în rechizitoriu. La fel, instanța de apel a remarcat că, instanța de fond nu a dat apreciere declarațiilor martorului Vechiu Vasile, care a fost interogat în cadrul urmăririi penale la data de 24.11.2017 (f.d. 35), declarațiile căruia au fost incluse în rechizitoriu, dar care nu au fost cercetate în cadrul instanței de fond, în acest sens, instanța limitându-se doar la argumentul că, acuzarea nu a asigurat prezența martorului pentru a fi audiat în ședința de judecată. Prin urmare, la adoptarea sentinței instanța nu a respectat dispoziția art.101 Cod de procedură penală, care stipulează că, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În continuare, instanța de apel a reținut că instanța de fond nu a dat o apreciere justă și altor probe materiale cercetate în instanță, care de asemenea dovedesc vinovăția inculpatei, cum ar fi: - Declarațiile inculpatei Chicla Alexandra; - Declarațiile martorului Marga Fiodor; - Declarațiile martorului Cojocaru Svetlana; - Declarațiile martorului Vechiu Vasile; - Informația 902 cu nr. 8847 din 06.06.2017; - Copia actului de predare-primire a copilului; - Copia Raportului angajatului din cadrul organului de poliție, din 06.06.2017; - Copia Actului de predare-primire a copilului plasat în Serviciul de Urgență; - Copia fișei de sesizare a cazului suspect de violență, neglijare, exploatare și trafic a copilului înregistrată cu nr. xxx la xxxxx; Având în vedere cele menționate supra, instanța de apel a reținut argumentele invocate de către acuzare în apelul declarat precum că, sentința în cauză este neîntemeiată deoarece, prin probele prezentate de către acuzare și examinate în instanța de fond și cercetate din nou în instanța de apel, a fost pe deplin dovedită vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate, or, instanța de fond apreciind unilateral și eronat circumstanțele de fapt și de drept, a pronunțat o soluție neîntemeiată de achitare a inculpatei. 4 De asemenea, instanța de apel a remarcat că argumentele invocate de acuzare în apelul declarat precum că, înscrisurile menționate de către instanța de fond, nu au fost dobândite în modul stabilit de Codul de procedură penală, deoarece nu s-a întocmit o ordonanță motivată și un proces verbal de ridicare a acestor documente, respectiv acestea nu pot fi puse la baza sentinței, sunt neîntemeiate or, în ședința de judecată, martorii au confirmat faptul că au întocmit actele indicate supra, astfel că se cunoaște proveniența acestora, tot de către un reprezentant al organului de drept, iar faptul că nu au fost anexate conform art. 131, art. 260, art. 261 Cod de procedură penală, nu infirmă circumstanțele din actul de învinuire. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei Chicla Alexandra, or acestea reprezintă o versiune a acesteia de apărare și de eschivare de la răspundere penală, din motiv că declarațiile inculpatei se combat prin probele enunțate, care sunt concludente și pertinente. Cu referire la individualizare pedepsei inculpatei Chicla Alexandra, instanța de apel a notat că, solicitarea acuzatorului de stat privind aplicarea inculpatei Chicla Alexandra, a unei pedepse penale sub formă de închisoare pe un termen de 1 an de zile, este o pedeapsă prea aspră, pentru infracțiunea prevăzută de art. 163 alin. (1) Cod Penal, care prevede ca forme de pedeapsă: amendă de până la 550 de unități convenționale sau munca neremunerată în folosul comunității de la 180 până la 240 de ore, sau închisoare de până la 2 ani. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că inculpatei Chicla Alexandra nu-i poate fi aplicată pedeapsa cu amenda, or, aceasta nu are loc permanent de trai și prin urmare nu va avea posibilitatea de a achita amenda, la fel nu poate să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, or, pentru această pedeapsă este necesar acordul inculpatei, iar aceasta nu a fost prezentă la ședințele de judecată pentru a fi audiată. Sub acest aspect instanța de apel a menționat că, modalitatea de executare a pedepsei aleasă în privința inculpatei – și anume executarea reală, este în acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și urmările acțiunilor făptuitorului îndreptate asupra persoanei de care trebuia să aibă grijă, cît și comportamentul său post infracțional, care nu s-a prezentat în ședințele de judecată, atât în instanța de fond, cît și în instanța de apel.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Palancica Victor în numele inculpatei, care invocând temeiul de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cerințelor sale recurentul invocă că: - instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale relevante speței și a conchis asupra vinovăției lui Chicla Alexandra bazându- se preponderent pe probele acumulate la urmărirea penală, care nu au fost 5 cercetate în primă instanță și doar date citirii în instanța de apel. Unele probe au fost doar redate în conținutul deciziei, fără a fi supuse analizei minuțioase de către instanța de apel; - instanța de apel și-a bazat concluziile inclusiv pe niște acte care nu au fost administrate în mod corespunzător la etapa respectivă și care de fapt erau niște acte de constatare dar nicidecum probe care ar demonstra vinovăția persoanei; - odată ce nu există probe privitor la faptul că, Chicla Alexandra a lăsat copilul în primejdie, în privința acesteia urmează a fi aplicat principiul in dubio pro reo; - în Hotărârea Curții Constituționale nr. 21 din 20.10.2011, pct. 27, Curtea a subliniat că regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției nevinovăției, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în dreptul procesual penal, se regăsește în materia probațiunii. În acest context, Instanța de contencios constituțional a notat că, în pofida dovezilor administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat, îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție. - instanța de apel, a mers pe ideea preconcepută că declarațiile martorilor Marga Fiodor și Cojocaru Svetlana sunt veridice, respectiv a pus apărarea într-o poziție net dezavantajoasă, iar ca rezultat a fost adoptată o decizie neîntemeiată legal; - instanța de apel nu s-a expus și nu a analizat minuțios probele prezentate de apărare, or în opinia apărării, anume probele prezentate de apărare constituie fondul problemei și criticilor apărării și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea apărării, aceste circumstanțe (motive) ar putea răsturna soluția adoptată de instanța de apel; - concluziile instanței de apel formulate în decizia recurată poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și/sau aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete și neîntemeiate.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din considerente ce urmează. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, potrivit cărora, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârilor judecătorești și încetarea procesului penal, dacă constată că a intervenit decesul inculpatului. 6 Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel. După cum rezultă din conținutul recursului declarat în speță, acesta se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și/sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Colegiul penal lărgit reține că, în recurs, avocatul nu este de acord cu decizia instanței de apel prin care Chicla Alexandra a fost condamnată în baza art. 163 alin. (1) Cod penal la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni. În acest context, potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iulie 2019, Chicla Alexandra a fost achitată de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 163 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. Nefiind de acord cu sentința, aceasta a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Principal, Ciobanu Valentina. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, pronunțată la 24 iulie 2020 a fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chicla Alexandra a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 163 alin. (1) Cod Penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Astfel, analizând materialele cauzei penale deduse judecății, Colegiul penal lărgit, a reținut că prin scrisorile Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19 septembrie 2020 (f.d. 39, 40, vol. II), copia deciziei instanței de apel din 23 iulie 2020, a fost expediată în adresa Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău, pentru punere în executare a acesteia. Subsecvent, potrivit răspunsului Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău (f.d. 41, vol. II), s-a reținut că, Chicla Alexandra xxxx, a decedat la data de xxxxxx, fapt confirmat prin certificatul de deces seria xxxx nr. xxxx din xxxx. În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar atestă că, conform Titlului II, Partea specială din Codul de procedură penală, judecarea apelului reprezintă o etapă a judecății și, deoarece pe parcursul judecării cauzei a intervenit decesul făptuitorului, în baza art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, se impune încetarea procesului penal în temeiul prevăzut în art.275 pct.(5) Cod de procedură penală. Prin urmare, intervenirea decesului inculpatei la etapa judecării apelului, care este parte a procedurii de judecată, reprezintă, potrivit ordinii impuse de legiuitor, un temei legal de încetare a procesului penal în ședința de judecată. 7 Deci, în cazul în care, a intervenit decesul făptuitorului, procesul penal pornit și aflat în derulare la faza judecății, încetează în mod necondiționat, dispărând necesitatea continuării procesului penal, inclusiv și judecării apelului, indiferent de soluția care se prefigurează. Deoarece tragerea la răspundere penală este personală, în cauza dată, în legătură cu decesul lui Chicla Alexandra, a dispărut subiectul infracțiunii, astfel, nu mai pot fi derulate acte specifice tragerii la răspundere penală a persoanei fizice, în sensul art.21 alin.(1) și (2) Cod penal. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, la examinarea apelului, în cazul stabilirii temeiului prevăzut de art.391 Cod de procedură penală - intervenirea decesului inculpatului, instanța de apel urma să stabilească acest fapt și să caseze total sentința, să înceteze procesul penal în privința inculpatei, iar în partea descriptivă să indice învinuirea care i-a fost înaintată acesteia. În acest sens, Colegiul penal reține constatările Curții Europene a Drepturilor Omului în hotărârea din 08.04.2008 în cauza Grădinar vs R. Moldova, în care Curtea a notat că „…deși Grădinar a decedat înainte de reexaminarea cauzei pornite împotriva sa de către instanța de apel, el a fost găsit vinovat de comiterea infracțiunii de care a fost acuzat. Curtea are rezerve serioase față de un sistem de drept care permite judecarea și condamnarea persoanelor decedate, având în vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de persoane de a se apăra…”. În același sens, se menționează că, în dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală este stipulat expres că, și la etapa recursului ordinar, procesul penal urmează a fi încetat, dacă persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege. De asemenea, la acest capitol, Colegiul reține și hotărârea Nölkenbockhoff vs Germania din 25.08.1987, în care Curtea a relevat că „principiul prezumției nevinovăției are scopul de a proteja „orice persoană acuzată de o infracțiune” de un verdict de vinovăție pronunțat împotriva sa până ce vinovăția sa va fi legal stabilită”. Astfel spus, odată ce făptuitorul a decedat, apare ca lipsită de fundament juridic orice continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se mai poate exercita față de un subiect care nu mai există. În acest aspect, Curtea Europeană în hotărârea sa din 29.08.1997, în cauza A.P., M.P. et T.P. vs Elveția, a menționat că, - „… răspunderea penală încetează odată cu moartea autorului infracțiunii și a succeda culpabilității defunctului nu este compatibil cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea dreptului…”. În circumstanțele stabilite, Colegiul penal lărgit consideră că recursul declarat de avocatul Palancica Victor în numele inculpatei urmează a fi admis, cu casarea totală a sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, și 8 pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal în privința inculpatei Chicla Alexandra urmează a fi încetat în legătură cu decesul acesteia.

În conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) pct. 2), 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D e c i d e : Admite, recursul ordinar declarat de către avocatul Palancica Victor în numele inculpatei, casează total sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iulie 2019 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020 și dispune încetarea procesului penal în privința lui Chicla Alexandra, în legătură cu intervenirea decesului acesteia. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 01 iulie 2021. Președinte Nadejda Toma Judecători Victor Boico Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun 9