1ra-306/2021 — art. 163 alin. 1 CP

1ra-306/2021 — art. 163 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-306/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Nadejda Toma

Judecători – Victor Boico, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de

către avocatul Palancica Victor în numele inculpatei împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020, în cauza penală

privind-o pe,

Chicla Alexandra xxx, născută xxx, originară

și domiciliată în xxxxx

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 13.04.2018- 09.07.2019;

Instanța de apel: 03.10.2019-23.07.2020;

Instanța de recurs: 15.10.2020 – 31.05.2021.

A C O N S T A T A T:

Chicla Alexandra, a fost achitată de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 163 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta acesteia nu întrunește

elementele infracțiunii încriminate.

Alexandra a fost acuzată de faptul că la data de 04 iunie 2017, fiind obligată să

îi poarte de grijă fiicei sale Xxxx xxxxx, a.n. xxxx, a lăsat-o cu bună știință unei

persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, punând-o astfel

într-o situație periculoasă pentru viață.

Astfel, minora Xxxx xxxxx, a.n. xxxx, fiind lipsită de posibilitatea de a-și

asigura personal existența din cauza vârstei fragede, a fost depistată de către

colaboratorii de poliție la data de 06 iunie 2017, în adiacentul Î.M. „Piața

Centrală”, de pe str. Tighina 57, mun. Chișinău, într-un grup de persoane care

consumau băuturi alcoolice.

Acțiunile inculpatei Chicla Alexandra au fost calificate în baza art. 163

alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi „lăsarea, cu bună-știință, fără ajutor a unei

persoane care se află într-o stare periculoasă pentru viață și era lipsită de posibilitatea

de a se salva din cauza vârstei fragede, fiind obligată să îi poarte de grijă, punând-o

într-o situație periculoasă pentru viață”

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Principal, Ciobanu Valentina, care a

solicitat casarea totală a sentinței contestate cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chicla Alexandra să

1

fie recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.163 alin. (1)

Cod penal și în baza acestei Legi să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 an cu executarea acesteia în PTS pentru femei.

3.1 În motivarea cerințelor sale, apelanta a menționat că

- la adoptarea sentinței prima instanță nu a respectat prevederile art.101

Cod de procedură penală și a pus la baza sentinței de achitare, în primul rând,

declarațiile inculpatei, care nu a recunoscut vinovăția și a negat săvârșirea

infracțiunii;

- declarațiile date la urmărirea penală de către învinuită, au fost respinse

prin probele acuzării, care au fost cercetate în ședința de judecată, inclusiv

declarațiile martorilor Cojocaru Svetlana și Marga Tudor;

- instanța de judecată nu a dat o apreciere justă și altor probe materiale

cercetate în instanță, care de asemenea dovedesc vinovăția inculpatei, cum ar

fi: procesul verbal privind consemnarea celor constatate din 24.06.2017; raport

din 07.06.2017; copia actului de primire-predare a copilului din 06.06.2017;

copia raportului angajatului din cadrul organului de poliție din 06.06.2017;

orientarea semnată de șeful adjunct al IP Centru a DP nun. Chișinău; informația

„Publika.md”; extras din registrul de stat al Populației privind-o pe Chicla

Alexandra; procesul verbal de audiere a învinuitei din 22.09.2017; revendicarea

nr. 46;

- din materialele cauzei, rezultă că inculpata Chicla Alexandra care fiind

mama copilului Xxxx xxxxx în vârstă de 1 an și 11 luni, în virtutea statutului

care îi conferă anumite drepturi și obligații față de ultima, nu le-a respectat și

ca consecință a pus-o pe ultima într-o situație periculoasă pentru viață;

- instanța de judecată a invocat că s-a acordat timp suficient pentru ca

partea acuzării să asigure audierea martorilor Vechiu Vasile și Gheorghiță

Elena, întru realizarea acestui exercițiu s-au întrerupt mai multe ședințe de

judecată. Astfel, prima instanță eronat a invocat aceste circumstanțe atâta timp

cît partea acuzării asigura prezența probelor conform listei, martorii fiind

nevoiți să se prezinte de mai multe ori în instanța de judecată. Ședințele de

judecată a primei instanțe au fost nelucrative, deoarece inculpata nu se

prezenta în ședințe, deși cunoștea despre acestea. În virtutea circumstanțelor

expuse mai sus de către partea acuzării, de două ori au fost depuse demersuri

de anunțare în căutare a inculpatei Chicla Alexandra, care nemotivat nu se

prezenta în instanța de judecată. În continuare, demersurile fiind admise,

inculpata Chicla Alexandra a fost anunțată în căutare. Tot în acest context,

Chicla Alexandra a dat dovadă de acest comportament iresponsabil și neglijent

la etapa urmăririi penale, aceasta fiind anunțată în căutare deoarece nu se

prezenta la organul de urmărire penală nefiind cunoscut locul de trai. La

domiciliu declarat aceasta nu locuia, astfel că prin comportamentul său

îngreuna și tergiversa adoptarea unei soluții legale într-un termen rezonabil.

Mai mult ca atât instanța de judecată a fost informată despre faptul că martorul

2

Gheorghița Elena între timp a emigrat în Grecia, fiind în imposibilitate să se

prezinte;

- existența pericolului pentru viața victimei nu întotdeauna poate fi dedus

doar din caracteristicile locului în care e lăsată victima. De cele mai multe ori,

trebuie cercetate toate celelalte circumstanțe concrete ale faptei: timpul

săvârșirii faptei (vară/iarnă; zi/noapte); condițiile meteo climaterice pe fondul

cărora e săvârșită fapta sau care pot fi urmare a săvârșirii faptei; starea sănătății

victimei; ambianța ei vestimentară; anturajul în care se află victima etc., însă,

nu e suficient ca victima să se afle într-o stare periculoasă pentru viață. Mai este

necesar ca ea să fie lipsită de posibilitatea de a se salva din cauza vârstei fragede

sau înaintate, a bolii sau a neputinței. Prin „imposibilitate de a se salva” trebuie

de înțeles neputința de a se proteja și a se îngriji de sine stătător;

- faptul că copilul a fost lăsat în primejdie, este confirmat prin conținutul

„copiei fișei de sesizare a cazului suspectat de violență, neglijare, exploatare și

trafic a copilului înregistrat cu nr. xxxx la xxxxx, la IP Centru, potrivit căruia

Xxxx xxxxx, în vârstă de 1 an și 11 luni, a fost plasată la Centrul de plasament

pentru copii de vârstă fragedă. În acest sens s-a reținut că, Chicla Alexandra a

lăsat-o pe fiica sa minoră unui cunoscut pe nume Vasile, în preajma Pieței

Centrale, după care 19 zile, nu a avut nici o informație despre locul aflării

copilului. Astfel, timp de 19 zile, inculpata Chicla Alexandra „mama” nici nu

știa unde se află copilul său Xxxx xxxxx a.n. xxxx, și în acest context nici nu a

sesizat organele competente pentru a o ajuta „în găsirea ei”;

- de către instanța de judecată eronat a fost interpretat faptul că, ordonanța

de punere sub învinuire nu corespunde prevederilor art. 281 Cod de procedură

penală, sub aspectul că nu a fost indicată relația dintre inculpată și victimă. Pe

când în actul de învinuire este indicat expres „... La data de 04.06.2017, Chicla

Alexandra, fiind obligată să îi poarte de grijă fiicei sale de vârstă fragedă. Xxxx xxxxx,

xxxx...”;

- prima instanță a pus la baza hotărârii adoptate declarațiile date de către

învinuita Chicla Alexandra la urmărire penală. Inculpata Chicla Alexandra, nu

a fost audiată în cadrul ședinței de judecată pentru a cunoaște și poziția acesteia

asupra circumstanțelor din actul de învinuire, deoarece aceasta s-a eschivat de

a se prezenta la ședințele de judecată a primei instanțe;

- prima instanță a dat o apreciere eronată declarațiilor care au fost date la

urmărirea penală de către inculpata Chicla Alexandra nu le-a coroborat cu

declarațiile martorilor și cu probele materiale cercetate în cadrul ședinței de

judecată;

a fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe și pronunțată

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Chicla Alexandra a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 163 alin. (1) Cod Penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit o

3

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

4.1 Pentru a decide astfel, instanță de apel a reținut că prima instanță a

efectuat cercetarea judecătorească încălcând dispozițiile procesual-penale

privind administrarea probelor, astfel oferind o apreciere greșită și eronată

probelor administrate, or, instanța de fond a examinat cauza în lipsa inculpatei

Chicla Alexandra, pe motiv că aceasta nu se prezenta în ședințele de judecată,

fiind anunțată în căutare, însă neîntemeiat nu a cercetat declarațiile date de

către aceasta în cadrul urmăririi penale, unde a fost interogată la data de

22.06.2017 (f.d. 25), la data de 22.09.2017 (f.d. 79), fiind incluse în rechizitoriu.

La fel, instanța de apel a remarcat că, instanța de fond nu a dat apreciere

declarațiilor martorului Vechiu Vasile, care a fost interogat în cadrul urmăririi

penale la data de 24.11.2017 (f.d. 35), declarațiile căruia au fost incluse în

rechizitoriu, dar care nu au fost cercetate în cadrul instanței de fond, în acest

sens, instanța limitându-se doar la argumentul că, acuzarea nu a asigurat

prezența martorului pentru a fi audiat în ședința de judecată.

Prin urmare, la adoptarea sentinței instanța nu a respectat dispoziția

art.101 Cod de procedură penală, care stipulează că, fiecare probă urmează să

fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

În continuare, instanța de apel a reținut că instanța de fond nu a dat o

apreciere justă și altor probe materiale cercetate în instanță, care de asemenea

dovedesc vinovăția inculpatei, cum ar fi:

- Declarațiile inculpatei Chicla Alexandra;

- Declarațiile martorului Marga Fiodor;

- Declarațiile martorului Cojocaru Svetlana;

- Declarațiile martorului Vechiu Vasile;

- Informația 902 cu nr. 8847 din 06.06.2017;

- Copia actului de predare-primire a copilului;

- Copia Raportului angajatului din cadrul organului de poliție, din

06.06.2017;

- Copia Actului de predare-primire a copilului plasat în Serviciul de

Urgență;

- Copia fișei de sesizare a cazului suspect de violență, neglijare,

exploatare și trafic a copilului înregistrată cu nr. xxx la xxxxx;

Având în vedere cele menționate supra, instanța de apel a reținut

argumentele invocate de către acuzare în apelul declarat precum că, sentința în

cauză este neîntemeiată deoarece, prin probele prezentate de către acuzare și

examinate în instanța de fond și cercetate din nou în instanța de apel, a fost pe

deplin dovedită vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii incriminate, or,

instanța de fond apreciind unilateral și eronat circumstanțele de fapt și de

drept, a pronunțat o soluție neîntemeiată de achitare a inculpatei.

4

De asemenea, instanța de apel a remarcat că argumentele invocate de

acuzare în apelul declarat precum că, înscrisurile menționate de către instanța

de fond, nu au fost dobândite în modul stabilit de Codul de procedură penală,

deoarece nu s-a întocmit o ordonanță motivată și un proces verbal de ridicare

a acestor documente, respectiv acestea nu pot fi puse la baza sentinței, sunt

neîntemeiate or, în ședința de judecată, martorii au confirmat faptul că au

întocmit actele indicate supra, astfel că se cunoaște proveniența acestora, tot de

către un reprezentant al organului de drept, iar faptul că nu au fost anexate

conform art. 131, art. 260, art. 261 Cod de procedură penală, nu infirmă

circumstanțele din actul de învinuire.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic declarațiile

inculpatei Chicla Alexandra, or acestea reprezintă o versiune a acesteia de

apărare și de eschivare de la răspundere penală, din motiv că declarațiile

inculpatei se combat prin probele enunțate, care sunt concludente și pertinente.

Cu referire la individualizare pedepsei inculpatei Chicla Alexandra,

instanța de apel a notat că, solicitarea acuzatorului de stat privind aplicarea

inculpatei Chicla Alexandra, a unei pedepse penale sub formă de închisoare pe

un termen de 1 an de zile, este o pedeapsă prea aspră, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 163 alin. (1) Cod Penal, care prevede ca forme de pedeapsă:

amendă de până la 550 de unități convenționale sau munca neremunerată în

folosul comunității de la 180 până la 240 de ore, sau închisoare de până la 2 ani.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că inculpatei Chicla

Alexandra nu-i poate fi aplicată pedeapsa cu amenda, or, aceasta nu are loc

permanent de trai și prin urmare nu va avea posibilitatea de a achita amenda,

la fel nu poate să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în

folosul comunității, or, pentru această pedeapsă este necesar acordul

inculpatei, iar aceasta nu a fost prezentă la ședințele de judecată pentru a fi

audiată.

Sub acest aspect instanța de apel a menționat că, modalitatea de executare

a pedepsei aleasă în privința inculpatei – și anume executarea reală, este în

acord cu principiul proporționalității, luându-se în vedere fapta comisă și

urmările acțiunilor făptuitorului îndreptate asupra persoanei de care trebuia să

aibă grijă, cît și comportamentul său post infracțional, care nu s-a prezentat în

ședințele de judecată, atât în instanța de fond, cît și în instanța de apel.

avocatul Palancica Victor în numele inculpatei, care invocând temeiul de recurs

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași

instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale recurentul invocă că:

- instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale

relevante speței și a conchis asupra vinovăției lui Chicla Alexandra bazându-

se preponderent pe probele acumulate la urmărirea penală, care nu au fost

5

cercetate în primă instanță și doar date citirii în instanța de apel. Unele probe

au fost doar redate în conținutul deciziei, fără a fi supuse analizei minuțioase

de către instanța de apel;

- instanța de apel și-a bazat concluziile inclusiv pe niște acte care nu au

fost administrate în mod corespunzător la etapa respectivă și care de fapt erau

niște acte de constatare dar nicidecum probe care ar demonstra vinovăția

persoanei;

- odată ce nu există probe privitor la faptul că, Chicla Alexandra a lăsat

copilul în primejdie, în privința acesteia urmează a fi aplicat principiul in dubio

pro reo;

- în Hotărârea Curții Constituționale nr. 21 din 20.10.2011, pct. 27, Curtea

a subliniat că regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției

nevinovăției, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul

aflării adevărului, consacrat în dreptul procesual penal, se regăsește în materia

probațiunii. În acest context, Instanța de contencios constituțional a notat că, în

pofida dovezilor administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat,

îndoiala persistă în ce privește vinovăția, atunci îndoiala este echivalentă cu o

probă pozitivă de nevinovăție.

- instanța de apel, a mers pe ideea preconcepută că declarațiile martorilor

Marga Fiodor și Cojocaru Svetlana sunt veridice, respectiv a pus apărarea într-o

poziție net dezavantajoasă, iar ca rezultat a fost adoptată o decizie neîntemeiată

legal;

- instanța de apel nu s-a expus și nu a analizat minuțios probele prezentate

de apărare, or în opinia apărării, anume probele prezentate de apărare

constituie fondul problemei și criticilor apărării și asupra cărora instanța de

apel era obligată să se pronunțe motivat, deoarece în viziunea apărării, aceste

circumstanțe (motive) ar putea răsturna soluția adoptată de instanța de apel;

- concluziile instanței de apel formulate în decizia recurată poartă un

caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa

cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei

hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și/sau aprecierea abstractă a

acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete și neîntemeiate.

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru

netemeinicia recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, din considerente

ce urmează.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, potrivit cărora, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârilor

judecătorești și încetarea procesului penal, dacă constată că a intervenit decesul

inculpatului.

6

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanța de fond ori de apel.

După cum rezultă din conținutul recursului declarat în speță, acesta se

întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și/sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal lărgit reține că, în recurs, avocatul nu este de acord cu

decizia instanței de apel prin care Chicla Alexandra a fost condamnată în baza

art. 163 alin. (1) Cod penal la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 6 luni.

În acest context, potrivit sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

09 iulie 2019, Chicla Alexandra a fost achitată de sub învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 163 alin. (1) Cod penal, deoarece fapta inculpatei

nu întrunește elementele infracțiunii.

Nefiind de acord cu sentința, aceasta a fost atacată cu apel de către

procurorul în Procuratura mun.Chișinău, Oficiul Principal, Ciobanu Valentina.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iulie 2020,

pronunțată la 24 iulie 2020 a fost admis apelul procurorului, casată sentința

primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Chicla Alexandra a fost recunoscută vinovată în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 163 alin. (1) Cod Penal și în baza acestei

Legi i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase)

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Astfel, analizând materialele cauzei penale deduse judecății, Colegiul

penal lărgit, a reținut că prin scrisorile Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

19 septembrie 2020 (f.d. 39, 40, vol. II), copia deciziei instanței de apel din 23

iulie 2020, a fost expediată în adresa Inspectoratului de Poliție Botanica, mun.

Chișinău, pentru punere în executare a acesteia.

Subsecvent, potrivit răspunsului Inspectoratului de Poliție Botanica, mun.

Chișinău (f.d. 41, vol. II), s-a reținut că, Chicla Alexandra xxxx, a decedat la data

de xxxxxx, fapt confirmat prin certificatul de deces seria xxxx nr. xxxx din xxxx.

În această ordine de idei, instanța de recurs ordinar atestă că, conform

Titlului II, Partea specială din Codul de procedură penală, judecarea apelului

reprezintă o etapă a judecății și, deoarece pe parcursul judecării cauzei a

intervenit decesul făptuitorului, în baza art.332 alin.(1) Cod de procedură

penală, se impune încetarea procesului penal în temeiul prevăzut în art.275

pct.(5) Cod de procedură penală.

Prin urmare, intervenirea decesului inculpatei la etapa judecării apelului,

care este parte a procedurii de judecată, reprezintă, potrivit ordinii impuse de

legiuitor, un temei legal de încetare a procesului penal în ședința de judecată.

7

Deci, în cazul în care, a intervenit decesul făptuitorului, procesul penal pornit

și aflat în derulare la faza judecății, încetează în mod necondiționat, dispărând

necesitatea continuării procesului penal, inclusiv și judecării apelului,

indiferent de soluția care se prefigurează. Deoarece tragerea la răspundere

penală este personală, în cauza dată, în legătură cu decesul lui Chicla

Alexandra, a dispărut subiectul infracțiunii, astfel, nu mai pot fi derulate acte

specifice tragerii la răspundere penală a persoanei fizice, în sensul art.21 alin.(1)

și (2) Cod penal.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, la examinarea apelului, în cazul

stabilirii temeiului prevăzut de art.391 Cod de procedură penală - intervenirea

decesului inculpatului, instanța de apel urma să stabilească acest fapt și să

caseze total sentința, să înceteze procesul penal în privința inculpatei, iar în

partea descriptivă să indice învinuirea care i-a fost înaintată acesteia.

În acest sens, Colegiul penal reține constatările Curții Europene a

Drepturilor Omului în hotărârea din 08.04.2008 în cauza Grădinar vs R.

Moldova, în care Curtea a notat că „…deși Grădinar a decedat înainte de

reexaminarea cauzei pornite împotriva sa de către instanța de apel, el a fost găsit

vinovat de comiterea infracțiunii de care a fost acuzat. Curtea are rezerve serioase față

de un sistem de drept care permite judecarea și condamnarea persoanelor decedate,

având în vedere imposibilitatea evidentă a unor astfel de persoane de a se apăra…”.

În același sens, se menționează că, în dispoziția art. 427 alin. (1) pct. 11)

Cod de procedură penală este stipulat expres că, și la etapa recursului ordinar,

procesul penal urmează a fi încetat, dacă persoana condamnată a fost judecată

anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare

a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau

anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit

împăcarea părților în cazul prevăzut de lege.

De asemenea, la acest capitol, Colegiul reține și hotărârea Nölkenbockhoff

vs Germania din 25.08.1987, în care Curtea a relevat că „principiul prezumției

nevinovăției are scopul de a proteja „orice persoană acuzată de o infracțiune” de un

verdict de vinovăție pronunțat împotriva sa până ce vinovăția sa va fi legal stabilită”.

Astfel spus, odată ce făptuitorul a decedat, apare ca lipsită de fundament

juridic orice continuare a procesului penal, pentru că o acțiune penală nu se

mai poate exercita față de un subiect care nu mai există.

În acest aspect, Curtea Europeană în hotărârea sa din 29.08.1997, în cauza

A.P., M.P. et T.P. vs Elveția, a menționat că, - „… răspunderea penală încetează

odată cu moartea autorului infracțiunii și a succeda culpabilității defunctului nu este

compatibil cu normele justiției penale într-o societate guvernată de preemțiunea

dreptului…”.

În circumstanțele stabilite, Colegiul penal lărgit consideră că recursul

declarat de avocatul Palancica Victor în numele inculpatei urmează a fi admis,

cu casarea totală a sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel, și

8

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care procesul penal în privința inculpatei

Chicla Alexandra urmează a fi încetat în legătură cu decesul acesteia.

pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție,

D e c i d e :

Admite, recursul ordinar declarat de către avocatul Palancica Victor în

numele inculpatei, casează total sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

din 09 iulie 2019 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

iulie 2020 și dispune încetarea procesului penal în privința lui Chicla

Alexandra, în legătură cu intervenirea decesului acesteia.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 01 iulie 2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Victor Boico

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

9