1ra-340/2021 — art.287 alin. 1, art.287 alin. 2 lit. b, art.287 alin. 3 CP

1ra-340/2021 — art.287 alin. 1, art.287 alin. 2 lit. b, art.287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-340/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, Guzun Ion, Toma Nadejda,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău,

Devder Djulieta și de către avocații Zaharia Procopie și Parpalac Aurelia în numele

inculpatului Frunza Dmitri, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 iulie 2020, în cauza penală în privința inculpatului,

Frunza Dmitri XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 28.09.2018 – 16.03.2020

instanța de apel: 12.05.2020 – 14.07.2020

instanța de recurs ordinar: 21.10.2020 – 15.03.2021

A C O N S T A T A T:

fost încetat procesul penal de învinuirea lui Frunza Dmitri în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(1) Cod penal, din motivul retragerii

plângerii prealabile de către partea vătămată.

A fost recunoscut Frunza Dmitri, vinovat în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) și art.287 alin.(1) Codul penal, și i-a fost stabilită

pedeapsă după cum urmează:

- în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal (episodul din 12.11.2017) - 1 (unu )

an și 6 (șase) luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art.287 alin.(1) Cod penal (episodul din 16.03.2018) - 1 (unu) an

închisoare în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art.287 alin.(1) Cod penal (episodul din 24.05.2018) -1 (unu ) an

închisoare în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art.287 alin.(1) Cod penal (episodul din 28.06.2019) - 1 (unu) an,

închisoare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul

parțial al pedepselor aplicate lui Frunza Dmitri, i s-a stabilit pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni, în penitenciar de

tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei lui Frunza Dmitri urmând a fi calculat din

data pronunțării sentinței, cu includerea duratei aflării în stare de arest preventiv

1

și arest la domiciliu începând cu data de 28 iunie 2019 ora 12.50, până la 16 martie

2020 ora 15.30.

Măsura preventivă – arestarea preventivă, aplicată în privința inculpatului

Frunza Dmitri, a fost menținută până la rămânerea definitivă a sentinței.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

la data de 12 noiembrie 2017 în jurul orei 22:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică,

în timp ce se afla la domiciliul său din sat. XXXXX str. XXXXX, raionul XXXXX,

din intenții huliganice, pe motiv neînsemnat că Vasile Chiriac a venit nepoftit la

domiciliul său, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței,

l-a impus pe cet. Vasile Chiriac să danseze dansuri erotice, iar în timpul dansurilor,

acționând cu o obrăznicie deosebită, manifestând un comportament batjocoritor,

l-a impus împreună cu o altă persoană să se dezbrace, scoțându-i fără acordul lui

Vasile Chiriac hainele de pe el, până ce ultimul a rămas nud. Lezându-i onoarea și

demnitatea lui Vasile Chiriac, în prezența mai multor persoane, încălcând

grosolan și demonstrativ ordinea publică, manifestând un comportament

zeflemitor, nu-i permiteau să se îmbrace și îl impuneau să danseze nud. În cadrul

acestor acțiuni, în timp ce Vasile Chiriac încerca să se opună, îi aplicau acestuia

lovituri cu mâinile în diferite părți ale corpului. Apoi, în continuarea acestor

acțiuni huliganice, persoana care la ajutat pe Frunza Dmitri să-l dezbrace pe

Chiriac Vasile l-au îmbrâncit pe Vasile Chiriac în niște sticle de la geamuri, pe care

acesta, căzând peste ele lea deteriorat. Ulterior Dmitri Frunză a început să-l

maltrateze pe Vasile Chiriac, iar o altă persoană a luat o lampă cu gaz și cu aceasta

a început să-i provoace arsuri pe corp lui Vasile Chiriac. Folosind un spray cu

vopsea albă l-au vopsit pe corp pe Vasile Chiriac. Apoi l-au scos cu pielea goală

afară din casă și i-au aruncat hainele în curte. După aceasta Vasile Chiriac s-a

îmbrăcat și a plecat la domiciliul unui vecin de-al lui Frunza Dmitri, Svișciov

Nicolai, ca să evite maltratarea sa în continuare, deoarece Frunza Dmitri exprima

amenințări în acest sens. Continuându-și acțiunile sale infracționale Frunza Dmitri

a mers din urma lui Vasile Chiriac și l-a maltratat pe acesta aplicându-i lovituri în

diferite părți ale corpului. Prin acțiunile infracționale, descrise mai sus, ale lui

Frunza Dmitri și Dintov Dumitru lui Vasile Chiriac i-au fost cauzate următoarele

vătămări corporale neînsemnate: arsuri termice de gradul I la nivelul toracelui

anterior și la nivelul labei piciorului stâng, echimoză la nivelul feței, echimoză la

nivelul brațului drept, excoriație în regiunea lombară, excoriație la nivelul coapsei

stângi.

Tot el, la data de 16.03.2018, în jurul orei 20:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică la domiciliul cet. Eugen Saratinean din s. Copanca r. Căușeni, unde

ultimul își sărbătorea ziua de naștere împreună cu mama sa Olga Cojuhari,

concubinul acesteia Ivan Șevcenco și oaspeții Pavel Musteață, Anatolie Bîtca, Ana

Gurnea, a inclus muzica la un volum mare și dansa haotic prin locuință, având un

comportament neadecvat și deranjând prin acțiunile sale pe cei prezenți. Ca

urmare, Pavel Musteață i-a făcut observație lui Frunza Dmitri să facă volumul mai

mic la muzică, însă acesta a refuzat și a început să se certe cu Pavel Musteață,

2

totodată demonstrativ a deteriorat un disc CD. În continuare din intenții

huliganice, fără nici un motiv, încălcând grosolan ordinea publică și cu o deosebită

obrăznicie i-a aplicat câteva lovituri cu pumnul în față lui Pavel Musteață,

pricinuindu-i dureri fizice, iar la observațiile cet. Olga Cojuhari de a înceta

acțiunile sale huliganice, Frunza Dmitri nu a reacționat și a îmbrâncit-o, ultima

căzând jos s-a lovit de colțul mesei, primind ca urmare dureri fizice, din care motiv

ceilalți oaspeți au fost nevoiți să părăsească sărbătoarea și să plece acasă.

Tot el, la data de 24 mai 2018 în jurul orei 05:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, în timp ce se afla la domiciliul cet. Nelea Muntean din s. Copanca,

raionul Căușeni, din intenții huliganice, pe motiv că Nelea Muntean îi cerea să

părăsească domiciliul său, încălcând grosolan ordinea publică, a început să o

insulte pe acesta în prezența celorlalți membri ai familiei, acționând cu obrăznicie

deosebită, manifestând un comportament batjocoritor, lezându-i onoarea și

demnitatea lui Nelea Muntean. La acțiunile lui Frunza Dmitri, Nelea Muntean a

încercat să-l scoată din domiciliul său, însă Frunza Dmitri, încălcând grosolan și

demonstrativ ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței a început să-i aplice

acesteia lovituri cu palmele peste față, cauzându-i dureri fizice. Atunci pentru a

curma acțiunile lui Frunza Dmitri a intervenit minora Muntean Svetlana care l-a

îmbrâncit pe Frunza Dmitri afară din domiciliul lor și a încuiat ușa după acesta. În

acest timp Frunza Dmitri i-a aplicat și minorei Muntean Svetlana o lovitură cu

palma peste față, cauzându-i dureri fizice. Ulterior Dmitri Frunza, continuând

acțiunile sale huliganice ignora solicitările părții vătămate Nelea Muntean de a

pleca din curtea casei, chiar și atunci când ultima i-a comunicat că apelează la

poliție. Apoi a început să aplice lovituri cu pumnii în ușa casei, deteriorând sticla

de la geamurile de la ușă.

Tot el, la data de 28.06.2019, aproximativ la orele 10.30, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se într-un loc public, în esența art.131 lit. b) din Codul

Penal, pe str. Sindicatelor, din s. Copanca, r-nul Căușeni, în apropierea

magazinului alimentar „Vozian Grigore”, în prezența lui Colța Ivan, Nagaranscaia

Valentina, precum și a altor persoane, intenționat și fără nici un motiv, încălcând

grosolan ordinea publică și manifestând o lipsă totală de respect față de societate,

având un comportament neadecvat, a efectuat mai multe împușcături în aer, cu o

armă de vânătoare (pe care o deținea ilegal), de model IJ-18 cu seria nr. XXXXX, în

rezultatul cărora, mai multe persoane din apropierea locului faptei s-au speriat.

Ulterior, colaboratorii de poliție ai IP Căușeni, având intenția curmării acțiunilor

numitului Frunza Dmitri, l-au depistat într-un domiciliu abandonat, în apropierea

magazinului de pe str. Sindicatelor, din s. Copanca, r-nul Căușeni, și i-au solicitat

să urce în automobilul de serviciu, pentru a fi transportat la Inspectoratul de

Poliție, în vederea documentării cazului, însă ultimul, continuându-și acțiunile

sale infracționale, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o lipsă totală

de respect față de societate și având un comportament agresiv, nu s-a subordonat

cerințelor legale ale colaboratorilor de poliție, numindu-i cu diferite cuvinte

necenzurate, lezându-le onoarea și demnitatea, iar drept rezultat, Frunza Dmitri a

fost urcat forțat în automobilul de serviciu.

3

Tot el, la data de 22.09.2018 în jurul orei 20:00 având intenția violării

domiciliului cet. Olesea Bîtcă, din s. Copanca, raionul Căușeni, fără permisiunea

acesteia, a pătruns în domiciliul ei și a intrat în casa acesteia. Realizându-și în

continuare intenția infracțională, refuza la solicitarea părții vătămate să iasă din

casă și să părăsească domiciliul ei, spunând că nu a venit la ea ci la soțul ei. Ulterior

Dmitri Frunza a ieșit din casă și fiind în curtea casei a început să o numească cu

cuvinte necenzurate pe Olesea Bîtcă din motivul că aceasta l-a alungat din casă.

Partea vătămată Olesea Bîtcă de câteva ori i-a solicitat să plece și din curtea casei,

însă Dmitri Frunza continua să se exprime în adresa acesteia cu cuvinte

necenzurate amenințări cu răfuiala fizică și s-a îndreptat spre Olesea Bîtcă, însă

ultima a intrat în casă, crezând că Dmitri Frunza dorește să aplice față de ea

violența fizică. Ulterior Dmitri Frunza a ieșit la insistența părții vătămate din

curtea casei, continuând să se exprime în adresa acesteia cu cuvinte necenzurate.

- procurorul în Procuratura raionului Căușeni, Postica Aurel, prin care a

solicitat casarea parțială a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Frunza Dmitri să fie

recunoscut culpabil: - în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l) din

Codul penal pe episodul din 16.03.2018, cu aplicarea unei pedepse cu 2 ani

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) din Codul penal pe episodul din

12.11.2017, cu aplicarea unei pedepse cu 3 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis; - în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(2) lit. b) din Codul penal pe episodul din 24.05.2018 cu aplicarea unei pedepse

cu 3 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;- în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(1) din Codul penal pe episodul

cu partea vătămată Olesea Bîtcă, cu încetarea procesului penal pe acest episod în

legătură cu împăcarea părților în temeiul art. 109 din Codul penal; - în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) din Codul penal pe episodul din

28.06.2019, cu aplicarea unei pedepse cu 3 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.84 alin.(l) din Codul penal a-i stabili

pedeapsa definitivă în privința inculpatului Frunza Dmitri prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, aplicându-i o pedeapsă cu 6 ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Deasemenea procurorul a solicitat și încasarea de la inculpat cheltuielilor

de judecată în mărime de 448 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale în

privința părții vătămate Vasile Chiriac și a raportului de constatare în privința

acestuia;

- avocatul Parpalac Aurelia, în numele inculpatului, care a solicitat casarea

parțială a sentinței în privința lui Frunza Dmitri în partea în care acesta a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor penale prevăzute de art. 287 alin. 2

lit. (b), art. 287 alin. (1) Cod penal, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

4

Frunza Dmitri să fie achitat, ori în acțiunile acestuia nu se întrunesc elementele

cărei va componențe de infracțiune.

3.1. În motivarea apelului, procurorul în Procuratura raionului Căușeni,

Postica Aurel a indicat că:

- instanța incorect a reîncadrat acțiunile lui Frunza Dmitri din art.287 alin.(2)

lit. a) din Codul penal în art.287 alin.(1) din Codul penal și din 287 alin.(3) din

Codul penal în art.287 alin.(1) din Codul penal. Instanța a motivat în acest sens că,

acuzarea a încadrat acțiunile inculpatului Dmitri Frunza pe episodul din

24.05.2018 în baza art.287 alin.(2) lit. a) din Codul penal, huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită, cu semele agravante săvârșită de o persoană care

anterior a săvârșit un act de huliganism. Instanța a constat, că temei pentru a

înainta o asemenea acuzație a servit faptul, că Frunza Dmitri a fost condamnat

prin sentința Judecătoriei Căușeni din 17.11.2008 în baza art.287 alin.(l) din Codul

penal, procesul penal în privința acestuia fiind încetat în temeiul intervenirii unui

act de amnistie, precum și faptul că în privința lui Dmitri Frunza au fost expediate

două cauze penale în baza art.287 din Codul penal în instanța de judecată. Ulterior

instanța a făcut referință la art.21 din Constituția Republicii Moldova, care

stipulează că orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până

când vinovăția acesteia nu va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces

judiciar public, în cadrul căruia i s-a asigurat toate garanțiile necesare apărării sale

și prevederile art. 3 alin.(l) din Codul penal ce stipulează, că nimeni nu poate fi

declarat vinovat de săvârșirea unei infracțiuni, nici supus unei pedepse penale,

decât în baza unei hotărâri a instanței de judecată și în stricta conformitate cu legea

penală. Din considerentele expuse supra instanța a ajuns la concluzia că atâta timp

cât în privința inculpatului Frunza Dmitri nu a fost emisă o sentință de

condamnare pentru comiterea unui act de huliganism, acțiunile pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. a) din Codul penal (episodul din

24.05.2018) urmează a fi recalificate de la alin.(2) la alin.(l) art.287 din Codul penal;

- instanța la încadrarea acțiunilor lui Frunza Dmitri în baza art.287 alin.(2)

lit. a) din Codul penal nu a ținut cont de sentința Judecătoriei Căușeni din

17.11.2008, or în acest caz ar fi fost încălcat principiul non bis in idem stipulat în

art.22 alin.(l) din Codul de procedură penală, ce prevede: „Nimeni nu poate fi

urmărit penal sau judecat pentru săvârșirea faptei penale cu privire la care a fost

emisă o ordonanță neanulată de încetare a urmăririi penale, de scoatere a

persoanei de sub urmărire penală și/sau de clasare a cauzei, sau de refuz în

pornirea urmăririi penale ori cu privire la care a fost pronunțată o hotărâre

judecătorească definitivă de condamnare, de achitare sau încetare a procesului

penal.” Din aceste considerente acuzarea ajunge la concluzia că instanța nu putea

să invoce faptul că Dmitri Frunza nu a fost pedepsit pentru nici unul din cele 4

episoade de huliganism ce se aflau pe rolul instanței, nu a fost stabilită vinovăția

5

acestuia în baza art.287 din Codul penal și respectiv din acest considerent acțiunile

lui nu pot fi încadrate în baza art.287 alin.(2) lit. a) din Codul penal;

- faptul că inculpatul nu a fost tras la răspunderea penală pe nici unul din

episoadele de huliganism remise în instanța de judecată, a și permis incriminarea

acestuia a agravantei săvârșită de o persoană care anterior a săvârșit un act de

huliganism;

- aceste argumente pot fi regăsite în Hotărârea Plenului Curții Supreme de

Justiție a Republicii Moldova „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale

despre huliganism” nr.4 din 19.06.2006, care în pct.7 stipulează „In cazul în care o

persoană a săvârșit în perioade diferite două sau mai multe infracțiuni, pentru care

responsabilitatea este prevăzută de diferite alineate ale articolului 287 Cod penal,

faptele săvârșite de făptuitor se vor considera, la fel, huliganism repetat, însă, în

asemenea cazuri, calificarea definitivă se va efectua în baza alineatului ce prevede

o pedeapsă mai gravă, indicând-se toate semnele constitutive ale huliganismului.”

în Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova „Despre

practica judiciară în cauzele din categoria infracțiunilor privind viața sexuală” nr.

17 din 07.11.2005 în pct.7 stipulează. „Violul și acțiunile violente cu caracter sexual

(art.171 - 172 Cod penal) se consideră săvârșite repetat, dacă făptuitorul a comis

anterior alt viol sau alte acțiuni violente cu caracter sexual, cu condiția că acesta

nu a fost condamnat pentru vreuna din aceste fapte și că nu a expirat termenul de

prescripție.” În Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii

Moldova „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale referitoare la

infracțiunile săvârșite prin omor (art.145-148 CP al RM)” nr. 11 din 24.12.2012 în

pct.5.14 este stipulat: „Omorul săvârșit de către o persoană care anterior a săvârșit

un omor intenționat prevăzut la alin.(l) (art. 145 alin.(2) lit. o) Cod penal.

Circumstanța agravantă specificată la art. 145 alin.(2) lit. o) Cod penal este

funcțională atunci când sunt întrunite următoarele trei condiții: 1) omorul este

săvârșit de o persoană care a comis anterior o infracțiune prevăzută la art. 145

alin.(l) CP al RM; 2) făptuitorul nu a fost condamnat anterior pentru nici una din

faptele de omor care se repetă; 3) nu a expirat termenul de prescripție de tragere

la răspundere penală, stabilit la art.60 Cod penal;

- acțiunile inculpatului Frunza Dmitri pe episodul de huliganism săvârșit la

24.05.2018, corect au fost încadrate în baza art.287 alin.(2) lit. a) din Codul penal,

deoarece la acel moment s-a stabilit că ultimul săvârșise mai multe infracțiuni de

huliganism, ele toate încadrându-se în baza art.287 alin.(1) din Codul penal, însă

reieșind din faptul că Dmitri Frunza nici pe una din acele infracțiuni nu a fost

condamnat neapărat urma să-i fie aplicată agravanta, săvârșită de o persoană care

anterior a săvârșit un act de huliganism și respectiv inculpatul urma a fi

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. a) din

Codul penal și aplicată o sancțiune corespunzătoare;

- instanța corect a ajuns la concluzia că în acțiunile lui Frunza Dmitri din

28.06.2019 nu sunt elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal

și că acestea constituie elementele infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l) din

Codul penal, însă reieșind din faptul că în procedura instanței se mai aflau încă

6

trei episoade de huliganism pe care instanța a constatat vinovăția inculpatului și

că pe nici unul din cele trei episoade Dmitri Frunza nu a era condamnat instanța

urma să țină cont de agravanta săvârșite de o persoană care anterior a săvârșit un

act de huliganism și să reîncadreze acțiunile lui Frunza Dmitri în baza art. art.287

alin.(2) lit. a) din Codul penal, aplicându-i o sancțiune în baza acestui articol;

- în rezultatul reîncadrării incorecte a acțiunilor lui Frunza Dmitri în baza

art. 287 alin.(1) Cod penal, acestuia i-au fost aplicate sancțiuni mai mici și ca

urmare pedeapsa aplicată prin cumul parțial a pedepselor a fost calculată

incorect.”

3.2. În motivarea apelului, avocatul Parpalac Aurelia în numele inculpatului

a indicat că:

- inculpatul nu a săvârșit infracțiunea imputată și că vinovăția acestuia nu

este dovedită conform legii, iar probele puse la baza condamnării n-au fost

administrate, cercetate și apreciate corect;

- deși inculpatul Frunza Dmitri anterior a fost judecat, antecedentele penale

la caz sunt stinse, sau procesul penal a fost încetat pe motivul împăcării părților,

ori instanța de fond urma să accentueze asupra acestui fapt. Drept confirmare

acestor afirmații servește cazierului judiciar a inculpatului Frunza Dmitri.

- nu au fost respectate de către procuror prevederile art. 52 alin.(1) pct. 3 Cod

de procedură penală. La judecarea cauzei nu s-a ținut cont de prevederile art.1 din

Codul de procedură penală în care se menționează, că organele de urmărire penală

și instanțele judecătorești în cursul procesului sânt obligate să activeze în așa mod

încât nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită , învinuită , sau condamnată și

nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor

procesuale de constrângere;

- apărarea în interesul inculpatului pledează pentru rejudecarea cauzei în

partea în care a fost contestată, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță privind achitarea lui Frunza Dmitri pe capetele de

învinuire aduse acestuia, ori faptele acestuia nu întrunesc elementele constitutive

ale unei infracțiuni, fie că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al

faptei „ ar fi una cea mai corectă, și expusă în numele legii , iar în cazul viceversei

situații această poziție o susține în fața instanței de judecată inculpatul Frunza

Dmitri și apărătorii acestuia;

- art. 8 coroborat cu art. 389 Cod de procedură penală prevede, că sentința

de condamnare se adoptă numai în condiția în care în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată

prin ansamblu de probe cercetate de instanța de judecată și nu poate fi bazată pe

presupuneri, o atare situație la caz nu se atestă onorată instanță de judecată. Nu se

admite onorată instanță de apel, motivarea soluției privind pronunțarea unei

sentințe de condamnare cu stabilirea pedepsei privind executarea pedepsii

închisorii reale , prin simpla motivație, că dat fiind faptul, că inculpatul nu și-a

recunoscut vinovăția în cele incriminate i se stabilește o pedeapsă reală la caz,

poziție cu care la fel contestatarii nu sunt de acord.”

7

Chișinău, Scutelnic Cătălin, a solicitat: „ca supliment la apelul procurorului în

Procuratura raionului Căușeni - Aurel Postica a ține cont de argumentele

suplimentare mai sus nominalizate, pentru casarea sentinței Judecătoriei Căușeni

sediul Central din 16.03.2020 în privința inculpatului Frunza Dmitri. A admite

apelul suplimentar al procurorului, de comun cu cele solicitate în apel de procuror,

a casa sentința Judecătoriei Căușeni sediul Central din 16.03.2020 în privința

inculpatului Frunza Dmitri și a pronunța o hotărâre nouă potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, conform căreia, a-l recunoaște vinovat pe Frunza Dmitri de

comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 287 alin. (1) Cod penal (episod

16.03.2018) și a-l condamna la 2 ani închisoare; - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal

(episod 12.11.2017) și a-l condamna la 3 ani închisoare; - art. 287 alin. (2) lit. a) Cod

penal (episod 24.05.2018) și a-l condamna la 3 ani închisoare; - art. 287 alin. (3) Cod

penal (episod 28.06.2019) și a-l condamna la 3 ani închisoare; În temeiul art. 84 alin.

(1) Cod penale pentru concurs de infracțiuni a fi numită pedeapsa definitivă de 6

ani, fiind dispusă executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A încasa

de la inculpat cheltuielile de judecată în cuantum de 448 lei.”

4.1. În motivarea cererii de apel suplimentar, procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, a invocat că:

- în partea calificării greșite dată de către instanță a faptelor incriminate

inculpatului Frunza Dmitri, motivele invocate de către instanța de fond sânt în

contradicție cu acele circumstanțe constatate prin probatoriul administrat cât și

sânt bazate pe o interpretate eronată a dreptului material;

- cu referire la fapta infracțională comisă de către Frunza Dmitri la data de

28.06.2019 (dosar nr. XXXXX), organul de urmărire penală a calificat fapta lui

Frunza Dmitri în baza elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod

penal, însă instanța de judecată a calificat greșit aceiași faptă comisă de către

Frunza Dmitri în baza indicelor infracțiunii prevăzuți de art. 287 alin. (1) Cod

penal;

- la analiza motivelor aduse de către instanța de fond în recalificarea acestei

fapte comise de Frunza Dmitri, instanța a invocat faptul că: ”prin cumul de probe

cercetate nu s-a constatat aplicarea sau încercarea aplicării armei de către inculpat

față de colaboratorii de poliție care au venit să curme acțiunile inculpatului sau

față de persoanele aflate în localitate”. Contrar acestor afirmații făcute de către

instanța de fond, acuzarea consideră că prin probele cercetate s-a dovedit

contrariul, și anume a fost constatat și dovedit că inculpatul Frunza Dmitri la data

comiterii infracțiunii de 28.06.2019 a aplicat acea armă de vânătoare de model IJ-

18 cu seria nr. XXXXX pe care o deținea ilegal. Astfel: - martorul Glodea Anatolie

(f.d.55, vol. 5) a declarat în fața instanței că el și colegul său Molodeț Vitalie au fost

telefonați de către vânzătoarea de la magazin și informați că inculpatul Frunza

Dmitri fiind în stare de ebrietate îmblă prin sat și împușcă pe străzi; - martorul

Molodeț Vitalie (f.d.167, vol. 5) a confirmat că organul de poliție a fost informat că

inculpatul Frunza Dmitri efectuează împușcături din armă în apropierea

magazinului din sat; - martorul Nagaranscaia Valea (f.d.196, vol. 5) a confirmat că

8

la data de 28.06.2019 a auzit împușcături pe străzile din sat, din care considerente

s-a speriat și a grăbit pasul; - martorul Burac Maria (f.d.203, vol. 5) a declarat în

fața instanței că a auzit mai multe împușcături pe drum în sat de la ce s-a speriat

și a intrat în casă; - martorul Iachimova Ecaterina de asemenea a confirmat că a

auzit împușcături de la care s-a speriat, ba mai mult ca atât de la aceste împușcături

s-a speriat și nepoțica sa. Prin urmare analiza acestor circumstanțe constatate prin

declarațiile făcute de martorii audiați vin să confirme utilizarea de către inculpatul

a acelei arme care sa depistat și ridicate de la el;

- în aprecierea faptei incriminate inculpatului Frunza Dmitri, instanța urma

să constate că aceasta practic este delimitată prin două acțiuni infracționale comise

la data de 28.06.2019: - în prim plan, lui Frunza Dmitri i-a fost incriminate

comiterea acțiunilor huliganice prin aplicarea armei și efectuarea unor

împușcături în locurile publice din localitate, fapt prin care dânsul a pus în pericol

cetățeni localității care s-au speriat, prin ce a tulburat ordinea și liniștea publică; -

în plan secund acțiunile huliganice ale lui Frunza Dmitri au continuat la aceiași

dată prin opunerea de rezistență colaboratorilor de poliție la reținerea dânsului;

- instanța urma să delimiteze aceste etape infracționale ale faptei comise la

data de 28.06.2019 de către inculpatul Frunza Dmitri, or, afirmând că ’’inculpatul

nu a utilizat arma în raport cu acțiunile colaboratorilor de poliție”, instanța nu a

ținut cont că asemenea acțiuni nici nu au fost incriminate lui Frunza Dmitri;

- instanța de fond nu a intrat în esența învinuirii înaintate lui Frunza Dmitri

și nu a delimitat etapele infracționali ale faptei comise, fapt prin care se constată

că instanța de fond chiar a depășit și limitele prevăzute de dispoziția art. 325 Cod

de procedură penală ale învinuirii aduse lui Frunza Dmitri;

- în vederea interpretării și aplicării corecte a alin.(3) art.287 Cod penal,

apare ca deosebit de importantă identificarea înțelesului noțiunii „aplicarea sau

încercarea aplicării”. în acest sens, se poate consemna: a) efectuarea de

împușcături la locul faptei; b) lovirea victimei cu arma albă; c) aplicarea directă a

armei de autoapărare; d) demonstrarea armei, în scopul înfricoșării;

- se consideră infracțiune de huliganism, prevăzută la art.287 Cod penal și

nu contravenție reglementată la art.354, art. 357 sau art. 363 Cod contravențional,

dacă făptuitorul nu se limitează doar la: acostarea jignitoare, în locuri publice, a

persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; tulburarea liniștii în timpul nopții, alte

acțiuni similare; tragerea din armă de foc, în locuri publice în locuri rezervate

pentru tragere, dar cu încălcarea modului stabilit, însă mai recurge și la aplicarea

violenței, la amenințarea, cu aplicarea violenței sau la opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele

huliganice. în astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol

social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni;

- aplicarea sau intenția de a aplica arma de foc, diferite cuțite, boxe sau

diferite arme albe, precum și alte obiecte, inclusiv cele special adaptate pentru

vătămarea integrității corporale la săvârșirea actelor de huliganism, constituie

temei pentru calificarea infracțiunii în baza alin.(3) art.287 Cod penal, nu numai în

acele cazuri în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau intenționează să cauzeze

9

vătămări corporale, dar și atunci când utilizarea obiectelor menționate în procesul

actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor. Prin

urmare, analiza celor mai sus menționate, în raport cu fapta comisă de către

inculpatul Frunza Dmitri denotă acel grad de periculozitate al acțiunilor dânsului

în raport cu ceilalți membri ai societății, dovedește că el a aplicat acea armă

depistată asupra dânsului la comiterea acțiunilor huliganice și deci, acest fapt care

dovedește prezența în acțiunile dânsului a componenței de infracțiune prevăzută

de art. 287 alin. (3) Cod penal.

solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă: încetarea cauzei

penale cu nr.2018180342 (episodul din 16.03.2018) din motiv că există o hotărâre a

organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de

încetare a urmăririi penale și clasare a procesului penal; încetarea cauzei penale cu

nr. nr. 201880547 (episodul din 24.05.2018) din motiv că există o hotărâre a

organului de urmărire penală asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă de

încetare a urmăririi penale și clasare a procesului penal; achitarea lui Frunza

Dmitri pe cauza penală nr. 2018180680 (episodul din 12.11.2017) din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pe episodul dat;

achitarea lui Frunza Dmitri pe cauza penală nr.2019180290 (episodul din

28.06.2019) din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii pe episodul dat.

5.1. În susținerea apelului suplimentar, avocatul Muntean Ivan în numele

inculpatului a invocat că:

- atât partea acuzării cât și instanța de fond au dat o apreciere greșită

probelor cât și circumstanțelor care au avut loc la locul săvârșirii infracțiunii,

consideră că acțiunile inculpatului pe acest capăt de învinuire greșit și neîntemeiat

au fost încadrate în baza art. 287 Cod penal, or, inculpatul Frunza Dmitri anterior

a fost atras la răspundere penală pentru aceleași fapte în baza art. 179 Cod penal,

iar ulterior prin ordonanța Procuraturii r. Căușeni a fost dispus neînceperea

urmăririi penale pe cauza penală cu clasarea procesului penală;

- la 24.05.2018 Muntean Nelea a depus o plângere către IP Căușeni pentru a

fi atras la răspundere penală Frunza Dmitri, pentru acțiunile ultimului înfăptuite

la domiciliul petentei din 24.05.2020. La data de 26.06.2018 partea vătămată

Muntean Nelea a depus o cerere prin care a solicitat retragerea plângerii depuse

la 24.05.2018 și încetarea urmăririi penale din motiv că nu are careva pretenții față

de Frunza Dmitri. La 25.06.2018 procurorul în procuratura raionului Căușeni -

Aurel Postică, a constatat că deși în acțiunile lui Frunza Dmitri sunt prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod penal, însă deși există o

circumstanță care exclude urmărirea penală și anume faptul că partea vătămată

Muntean Nelea și-a retras plângerea, a dispus prin ordonanță din aceiași dată a

nu începe urmărirea penală în privința lui Frunza Dmitri cu clasarea procesului

penal.(f.d.27);

10

- la 04.10.2018 în baza demersului adjunctului procurorului-șef al

Procuraturii r. Căușeni din 19.09.2018, OUP al IP Căușeni a dispus prin Ordonanță

începerea urmăririi penale pe cauza penală nr. XXXXX sub aspectul comiterii de

către Frunza Dmitri a infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l) Cod Penal;

- în speță, au avut loc încălcări grave a prevederilor legale privind calificarea

infracțiunii la etapa inițială a procesului penal;

- reieșind din sensul art.4 din Protocolul nr.7 la Convenția Europeană a

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, principiul non bis in idem

stipulează că „nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicțiile

aceluiași stat pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost deja condamnat

printr-o hotărâre definitivă conform legii și procedurii penale ale aceluia-și stat”.

Principiul dat este prevăzut și de art.7 alin.(2) Cod penal, potrivit căruia „nimeni

nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și

aceeași faptă”, și de art.22 alin.(l) Cod de procedură penală, care stipulează că

„nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit

de instanța judecătorească de mai multe ori pentru aceeași faptă”. Astfel,

principiul dat se referă nu doar la dreptul persoanei de a nu fi judecat de două ori

pentru aceeași faptă, dar și la dreptul acesteia de a nu fi urmărită de două ori

pentru aceeași faptă de organele de urmărire penală;

- conform art.391 alin. 1) pct.5) Cod penal, sentința de încetare a procesului

penal se adoptă dacă: există o hotărâre a organului de urmărire penală asupra

aceleiași persoane pentru aceeași faptă de încetare a urmăririi penale, de scoatere

a persoanei de sub urmărire penală sau de clasare a procesului penal;

- în cadrul urmăririi penale în privința lui Frunza Dmitri, pe episodul din

24.05.2018 a fost dispusă o hotărâre a organului de urmărire penală de a nu începe

urmărirea penală cu clasarea procesului pentru aceiași faptă de care este învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, hotărâre care de

fapt până în prezent nu este anulată, astfel poartă putere juridică, considerăm

onorată instanță că urmează a fi încetat procesul penal pe acest capăt de învinuire

(episodul din 24.05.2018);

- potrivit cauzei penale cu nr. XXXXX (episodul din 16.03.2018), partea

apărării consideră că pe lângă faptul că atât partea acuzării cât și instanța de fond

au dat o apreciere greșită atât probelor cât și circumstanțelor care au avut loc la

locul săvârșirii infracțiunii, acțiunile inculpatului pe acest capăt de învinuire greșit

și neîntemeiat au fost încadrate în baza art. 287 Cod penal, or, inculpatul Frunza

Dmitri anterior a fost atras la răspundere penală pentru aceleași fapte în baza art.

179 Cod penal, iar ulterior prin ordonanța Procuraturii r. Căușeni a fost dispus

încetarea urmăririi penale pe cauza penală cu clasarea procesului penal;

- la 17.03.2018 Musteață Pavel s-a adresat la IP Căușeni cu o plângere cu

privire la atragerea la răspundere penală pe Frunza Dmitri, care împreună cu

Frunza Igor au pătruns ilegal în domiciliu și l-au maltratat, pricinuindu-i astfel

vătămări corporale. La 17.04.2018 procurorul în procuratura raionului Căușeni -

Sergiu Nimirschi, a constatat că deși în acțiunile lui Frunza Dmitri sunt prezente

elementele infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(2) Cod Penal, însă deși există o

11

circumstanță care exclude urmărirea penală și anume faptul că partea vătămată

Musteață Pavel și-a retras plângerea, a dispus prin ordonanță din aceiași dată a nu

începe urmărirea penală în privința lui Frunza Dmitri cu clasarea procesului

penal.(f.d.69,70). La 22.06.2018 OUP al IP Căușeni a dispus prin Ordonanță

începerea urmăririi penale pe cauza penală nr. XXXXX sub aspectul comiterii de

către Frunza Dmitri a infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l) Cod penal;

- analizând conținutului ordonanței din 22.06.2018 în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei denotă caracterul neîntemeiat și ilegal

a soluției adoptate, după cum urmează: Potrivit art. 113 Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii, determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală. Calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la toate

etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea penală și

de către judecător. Conform art. 52 CP, se consideră componență a infracțiunii,

totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o

faptă prejudiciabilă drept infracțiuni concretă. Componența infracțiunii reprezintă

baza juridică pentru calificarea infracțiunii potrivit unui articol concret din

prezentul cod;

- ordonanța privind pornirea urmăririi penale din 22.06.2018 este afectată de

vicii fundamentale care se exprimă prin încălcarea esențială a dreptului garantat

de Convenție - cel care cade sub incidența art.4 Protocolul nr. 7 la Convenție, cât

și sub incidența recomandării Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei din

(2006) unde: „Un făptaș nu va fi niciodată pedepsit de două ori pentru aceeași

faptă sau pentru același comportament.” În speță însă pentru aceiași faptă s-au

inițiat două cauze penale, una fiind încetată. În așa mod, ordonanța privind

pornirea urmăririi penale din 22.06.2018 este afectată de nulitate, în-consecință,

toate actele de procedură sunt afectate de nulitate în baza principiului „Fructele

pomului otrăvit”, reținut de CEDO în cauza Gofgen c. Germaniei și de Curtea

Supremă de Justiție în decizia nr. XXXXX din 25.04.2008. Potrivit art. 7 alin. (1)

CPP, procesul penal se desfășoară în strictă conformitate cu principiile și normele

unanim recunoscute ale dreptului internațional, cu tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte, cu prevederile Constituției și ale prezentului cod;

- investigația în cazul dat și în special, abordarea organului de urmărire

penală și a procurorului nu au corespuns cerințelor inerente, prin prisma art. 19

alin. (3), 254, 274 din Codul de procedură penală, ce țin de examinarea completă și

multilaterală a cazului, fiind efectuată o investigație insuficientă, urmare a căreia

s-a adoptat o decizie pripită, tară a dispune de probe concludente, utile și

pertinente ce ar indica cert la corectitudinea și legalitatea soluției adoptate.

Relevant speței este și faptul că CEDO a formulat cerințe privitoare la desfășurarea

unui proces pentru ca el să fie echitabil, așa cum impune art.6 parag. 1 din

Convenție;

- nu s-a ținut cont de Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție a

Republicii Moldova cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre

huliganism nr.4 din 19.(56.20 06, modificată prin HP CSJ nr.6 din 15.05.2017 în care

12

este statuat că, „...instanțele judecătorești urmează să delimiteze huliganismul de

alte infracțiuni în dependență de sensul și orientarea intenției făptuitorului, de

motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvârșite de el. Insultele, loviturile,

cauzarea vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte acțiuni de acest fel,

săvârșite în familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților și provocate de

relațiile personale ostile etc., vor fi calificate în baza articolelor Codului penal ce

prevăd răspunderea pentru infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei.

Însă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană

evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect

față de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism ...”. În

speță, acțiunile inculpatului sunt ilegale, aceste acțiuni fiind inadmisibile într-o

societate democratică, însă ele nu constituie elementul unei infracțiuni de

huliganism. Conflictul a fost unul minor, într-un cerc restrâns de persoane, fără a

fi tulburată ordinea publică și liniștea cetățenilor, de asemeni careva leziuni

corporale nu au fost.;

- în cadrul urmăririi penale în privința lui Frunza Dmitri, pe episodul din

16.03.2018 a fost dispusă o hotărâre a organului de urmărire penală de a nu începe

urmărirea penală cu clasarea procesului pentru aceiași faptă de care este învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod Penal, hotărâre care de

fapt până în prezent nu este anulată, astfel poartă putere juridică, considerăm

onorată instanță că urmează a 11 încetat procesul penal pe acest capăt de învinuire

(episodul din 16.03.2018) cauza penală nr. XXXXX”

a fost respins ca fiind nefondat, apelul avocatului Parpalac Aurelia în numele

inculpatului și cel suplimentar al avocatului Muntean Ivan în numele inculpatului.

A fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului

Căușeni, Postica Aurel și cel suplimentar al procurorului în Procuratura de

Circumscripție Chișinău Scutelnic Cătălin, casată sentința în partea condamnării

în baza articolului 287 alin. (1) Cod penal (episodul din 28 iunie 2019) și în partea

pedepsei definitive, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,

pentru primă instanță, prin care:

Frunza Dmitri a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de articolul 287 alin. (3) Cod penal (episodul din 28 iunie 2019) și s-a aplicat

pedeapsă cu închisoare de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni în penitenciar de tip

semiînchis.

Au fost menținute dispozițiile sentinței privind celelalte episoade de

condamnare.

Frunza Dmitri în conformitate cu prevederile articolului 84 alin. (1) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate în

baza articolelor 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul din 12.11.2017), 287 alin. (1)

Cod penal (episodul din 16.03.2018), 287 alin. (1) Cod penal (episodul din

24.05.2018) și 287 alin. (3) Cod penal (episodul din 28 iunie 2019), sa fost pedepsit

definitiv cu închisoare la 5 (cinci) ani în penitenciar de tip semiînchis.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

13

Termenul executării pedepsei stabilit inculpatului Frunza Dmitri, urmând a

fi calculat din 14 iulie 2020, cu includerea timpului reținerii arestării preventive și

arestării la domiciliu: din 28 iunie 2019 până la data pronunțării deciziei.

6.1 În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, în ședința de

judecată în apel au fost verificate, sub aspectul cercetării suplimentare, probele

materiale cercetate în ședința de judecată în primă instanță: declarațiile părții

vătămate Chiriac Vasile (vol. V, f.d.38); declarațiile martorului Socolova Eugenia

(vol. V, f.d.45); declarațiile martorului Spatari Vasile (vol. V, f.d.46); declarațiile

martorului Popușoi Petru (vol. V, f.d.168); declarațiile martorului Cheslița

Alexandru (vol. V, f.d.234); declarațiile martorului Șîrac Pavel (vol. V); plângerea

din 13.11.2017, adresată IP Căușeni, conform căreia Chiriac Vasile solicită să fie

atras la răspunderea penală cet. Frunza Dmitri și cet. Dintov Dumitru, care la data

de 12.11.2017 orele serii, i-au rupt hainele de pe el, l-au amenințat cu răfuială fizică,

l-au pus forțat să danseze jocuri erotice, după care cu lampa de benzină, i-au

provocat arsuri pe corp, apoi l-au maltratat aplicându-i lovituri cu pumnii și

picioarele peste corp cauzându-i dureri fizice (f.d.7); procesul-verbal de cercetare

la fața locului și Planșa fotografică din 13.11.2017, conform căreia, obiectul

cercetării fiind gospodăria cet. Frunza Igor din s. Copanca, r. Căușeni, de la fața

locului fiind ridicate un ciocan din fier cu mâner de lemn și tub cu vopsea

pulverizantă Joker (f.d.9-11); ordonanță de recunoaștere a corpurilor delicte la

cauza penală din 15.12.2017, conform căreia, a fost recunoscut și anexat la cauza

penală în calitate de corpuri delicte a un ciocan de fer cu mâner de lemn și un tub

cu vopsea cu inscripția ,,Joker”, ridicate la data de 13.11.2017, prin procesul-verbal

de cercetare la fața locului de la domiciliul cet. Frunza Igor (f.d.12); - procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 15.11.2017 și Planșa fotografică, conform

căruia, șeful de post al IP Căușeni, s. Voitenco, efectuând cercetarea în incinta P.P

Copanca din sediul Primăriei, în prezența reprezentantului legal Golubțova

Natalia și a minorului XXXXX, obiectul cercetării fiind telefonul mobil de culoare

orange de model ,,Rio Play Explax”, la fața locului au fost ridicate înregistrările

video din telefonul mobil de model Rio Play (f.d.14-16); ordonanța de recunoaștere

a corpului delict la cauza penală din 01.12.2017, conform căreia, a fost recunoscut

în calitate de corp delict CD-ul, pe care sunt stocate secvențele video ridicate prin

procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 15.11.2017, de pe telefonul

mobil ce aparține cet. Păpușoi Petru, care se păstrează la cauza penală nr. XXXXX

(f.d.19); ordonanțele de ridicare, Procesul-verbal de examinare a obiectului,

Tabelul Ilustrativ și Ordonanța de recunoaștere a corpurilor delicte la cauza penală

din 20.11.2017, conform cărora, au fost ridicate, examinate și recunoscute în

calitate de corp delict: o pereche de chiloți bărbătești de culoare albastră, o cămașă

de culoare sură, o scurtă de culoare neagră cu glugă, o pereche de pantaloni

bărbătești de culoare neagră, o pereche de ciorapi bărbătești (f.d.27-32); raportul

de Expertiză Judiciară nr. XXXXX din 10.01.2018, conform căruia, fiind examinate

datele documentelor medicale a Raportului de constatare nr. 379 din 14.11.2017 pe

numele cet. Chiriac Vasile, în urma examinării medico-legale, sa constatat: arsurile

termice grad I la nivelul toracelui anterior și la nivelul labei piciorului sting, care

14

au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii termice flăcări; echimoză la nivelul fetei,

echimoză la nivelul brațului drept, excoriație în regiunea lombară, excoriație la

nivelul coapsei stângi, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui

obiect contondent dur; posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca

vătămare corporală neînsemnată. Luând în considerație localizarea anatomică și

caracterul morphologic al leziunilor corporale depistate, producerea acestora în

rezultatul căderii libere a corpului din poziția verticală-se exclud (f.d.44-45);

procesul-verbal de confruntare din 04.12.2017 între partea vătămată Chiriac Vasile

si bănuitul Frunza Dmitri, conform cărora, în cadrul confruntării, părțile și-au

menținut declarațiile (f.d.117-119); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

10.04.2018, conform căruia, cercetarea s-a efectuat în s. Copanca, fiind stabilită

distanța str. Viilor, str. Căușenilor și str. Cogălniceanu, de la domiciliile cet. Frunza

Dmitri, Chiriac Vasile și Svisciov Nicolai (f.d.174-175); Încheierea Judecătoriei

Căușeni, sediul Central din 13.04.2018, prin care s-a autorizat ridicarea de la

compania de telefonie mobile, SA „Orange” a informației privind convorbirile

telefonice efectuate de pe numărul care aparține învinuitului Frunza Dmitri, în

perioada 12.11.2017 până la 13.11.2017 (f.d.180-181); procesul-verbal de examinare

a obiectului din 13.06.2018, conform căruia, obiectul examinării fiind lista de

apeluri remisă în data de 21.04.2018 ora 13:10:21, efectuate de pe numărul care

aparține învinuitului Frunza Dmitri, în perioada de timp 12.11.2017 ora 00:00:00

până la 13.11.2017 ora 23:50:59 (f.d.192-193); procesul-verbal de confruntare din

15.06.2018 între partea vătămată Chiriac Vasile si martorul Cudacov Alexandru,

conform căruia, partea vătămată a insistat că a fost dezbrăcat cu forța de către

Frunza Dmitri și Dumitru Dintov și în acel moment a fost prezent și Alexandru

Cudacov și ceilalți, iar sora lui Frunza Dmitri la întrebat dacă îi este rușine să se

dezbrace. Martorul a negat că ar fi văzut cum a ajuns să fie dezbrăcat partea

vătămată, a văzut doar cum acesta singur în timpul dansului și-a scos maioul, apoi

iar l-a îmbrăcat, apoi a plecat după vin cu Pavel Siriac și Alexandru Chiseliță, iar

când a revenit, partea vătămată era deja cu pielea și în această stare a servit cu ei

vin. În timp ce Vasile Chiriac cu Frunza Dmiti și Dintov Dumitru se clarificau cu

sticla stricată el a ieșit la motocicletă afară cu Pavel Siriac, posibil și cu Alexandru

Chiseliță, iar când a revenit a văzut că Dumitru Dintov și Vasile Chiriac erau ambii

cu părul în cap pârlit (f.d.194-196); procesul-verbal de confruntare din 15.06.2018

între martorul minor Frunza Mihail si martorul Cudacov Alexandru, conform

căruia, martorul minor a declarat că nu poate afirma cu certitudine că Vasile

Chiriac a luat lampa din mână de la Alexandru Cudacov și apoi a mers și l-a pârlit

pe Dumitru Dintov, iar acesta la rândul să ca reacție l-a pârlit pe Vasile Chiriac. A

menționat că declarațiile sale făcute în calitate de martor sunt corecte, însă posibil

ar fi încurcat ceva (f.d.252); cererea depusă de Musteață Pavel, prin care confirmă

că nu dorește să fie recunoscut în calitate de parte vătămată în cadrul procesului

penal, pe faptul că la data de 16.03.2018, aproximativ orele 20.00, cet. Frunza

Dumitru l-a agresat fizic în domiciliul cet. Saratinean Eugen din sat. Copanca r.

Căușeni, deoarece pe faptul dat s-au împăcat și nu are careva pretenții de ordin

moral s-au material, față de ultimul (f.d.14); - ordonanța de începere a urmăririi

15

penale pe cauza penală nr. XXXXX din 04.10.2018, în baza art. 287 al. (1) Cod penal

(f.d.1); raportul ofițerului urmăririi penale al SUP a IP Căușeni, Nicolai Noroșian

din 24.09.2018, conform căruia, stabilind că, la 25.06.2018 în cadrul examinării

plângerii cet. Muntean Nelea s-a dispus neînceperea urmăririi penale în temeiul

retragerii de către victimă a plângerii prealabile, menționând că în cadrul

procesului penal, s-a stabilit că Dmitri Frunza a comis la 24.05.2018 și alte acțiuni

ce excedă prevederile art. 179 din Codul penal, deja fiind în domiciliu a deteriorat

geamurile de la ușa din domiciliu și a insultat toate persoanele ce se aflau în

domiciliu, aplicând violență față de Nelea Muntean și fiica acesteia care încerca să

stopeze acțiunile violente ale lui Dmitri Frunza, astfel, impunându-se necesitatea

verificării în mod separate acțiunilor lui Frunza Dmitri, în ordinea art. 274 Codul

penal, sub aspectul de huliganism penal, solicitând permisiunea de a înregistra

faptul dat în REI 1, pentru examinare în prisma art. 274 CPP (f.d.5); ordonanța și

procesul-verbal de ridicare din 24.09.2018, conform cărora, ofițerul de urmărire

penale, inspectorul superior Nicolai Noroșian, examinând materialele procesului

penal înregistrat în R-1 nr. 635 din 24.09.2018, a efectuat ridicarea din cadrul

materialului înregistrat în R-1 nr. 335 din 24.05.2018, a copiilor unui șir de acte

(f.d.8); plângerea din 24.05.2018, adresată OUP al IP Căușeni, conform căreia,

Muntean Nelea, solicită să fie atras la răspundere penală cet. Frunza Dmitri care

la data de 24.05.2018 orele 05.00, fără permisiune a intrat în domiciliu unde a

agresat-o fizic lovind-o cu pumnii în regiunea feței, cauzându-i dureri fizice,

numind-o cu diferite cuvinte necenzurate, fapt prin ce i-a înjosit onoarea și

demnitatea personală, la rugămintea de a părăsi domiciliul, ultimul categoric

refuza, după ce i-a deteriorat sticla de la ușa de la intrare (f.d.9); procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 24.05.2018, conform căruia, obiectul cercetării fiind

domiciliul cet. Muntean Nelea, situat în s. Copanca, r. Căușeni (f.d.10-11);

procesul-verbal nr.35 din 24.05.2018 al examinării medicale de constatare a

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, din care

urmează că, în urma examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și

naturii ei, s-a stabilit că cet. Frunza Dmitri, se afla în stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat având concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,69 mg/l.

(f.d.22); procesul - verbal de cercetare la fața locului din 28.05.2019 si Tabelul

ilustrativ, conform căruia, obiectul cercetării fiind intersecția străzii Sindicatelor

cu str. Viilor din s. Copanca, r. Căușeni (vol. I, f.d.8-11); ordonanța, procesul-verbal

de ridicare și tabelul ilustrativ din 28.06.2019, conform căruia, de la Frunza Dmitri

din s. Copanca, r. Căușeni, a fost ridicată o armă de vânătoare cu țeavă lisă de

model IJ-18 cu numărul mecanismului XXXXX, numărul ulucului 07180 (f.d.12);

ordonanța de recunoaștere a corpurilor delicte si procesul-verbal de examinare a

obiectului din 01.07.2019, conform cărora, a fost recunoscut și ridicat în calitate de

corp delict o armă de vânătoare de model IJ-18 cu numărul mecanismului XXXXX,

numărul ulucului XXXXX (f. d 14-15); Conform informațiilor șefului IP Căușeni,

comisar-șef Vitalie Arnăutu, la data de 03.07.2019, fiind verificată în RSA arma de

vânătoare cu țeavă lisă de model IJ-18 cu nr. ulucului XXXXX, mecanismul și țeava

cu nr. XXXXX, s-a stabilit că careva informații pe arma menționată lipsește, iar

16

Frunza Dmitri, fiind verificat în R.S.A, s-a stabilit că nu este deținător de careva

arme de foc (f.d.17- 18); procesul - verbal nr.55 din 28.06.2019 al examinării

medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și

naturii ei, din care urmează că, Frunza Dmitri a refuzat de expertiză (f.d.31);

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor

administrate de prima instanță, audiind suplimentar inculpatul Frunza Dmitri,

instanța de apel a constatat că:

- La data de 28.06.2019, aproximativ la orele 10.30, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se într-un loc public, în esența art. 131 lit. b) din Codul

penal, pe str. Sindicatelor, din s. Copanca, r-nul Căușeni, în apropierea

magazinului alimentare ,,Vozian Grigore”, în prezența lui Colța Ivan,

Nagaranscaia Valentina, precum și a altor persoane, intenționat și fără nici-un

motiv, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o lipsă totală de respect

față de societate, având un comportament neadecvat, a efectuat mai multe

împușcături în aer, cu armă de vânătoare (pe care o deținea ilegal) de model IJ-18

cu seria nr. XXXXX, în rezultatul cărora, mai multe persoane din apropierea

locului faptei s-au speriat. Ulterior, colaboratorii de poliție ai IP Căușeni, având

intenția curmării acțiunilor numitului Frunza Dmitri, l-au depistat într-un

domiciliul abandonat, în apropierea magazinului de pe str. Sindicatelor, din s.

Copanca, r-nul Căușeni, și i-au solicitat să urce în automobilul de serviciu, pentru

a fi transportat la Inspectoratul de Poliție, în vederea documentării cauzei, însă

ultimul, continuându-și acțiunile sale infracționale, încălcând grosolan ordinea

publică, manifestând o lipsă totală de respect față de societate, și având un

comportament agresiv, nu s-a subordonat cerințelor legale ale colaboratorilor de

poliție, iar drept rezultat, Frunza Dmitri a fost urcat forțat în automobilul de

serviciu.

Instanța de apel a reiterat că, vinovăția inculpatului Frunza Dmitri în

săvârșirea infracțiunii pe episodul din 28.06.2019 se dovedește prin probatoriul

administrat în cauză și reapreciat în condițiile legii.

În atare considerente prima instanță neîntemeiat a recalificat acțiunile

inculpatului la articolul 287 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat

aplicarea sau încercarea aplicării armei de către inculpat față de colaboratorii de

poliție care au venit să curme acțiunile inculpatului sau față de persoanele aflate

în localitate, or, conform declarațiilor martorului Glodea Anatolie (vol. V, f.d.55)

care a declarat în fața instanței că el și colegul său Molodeț Vitalie au fost telefonați

de către vânzătoarea de la magazin și informați că inculpatul Frunza Dmitri fiind

în stare de ebrietate umblă prin sat și împușcă pe străzi; martorului Molodeț

Vitalie (vol. V, f.d.167) care a confirmat că organul de poliție a fost informat că

inculpatul Frunza Dmitri efectuează împușcături din armă în apropierea

magazinului din sat; martorului Nagaranscaia Valea (vol. V, f.d.196) care a

confirmat că la data de 28.06.2019 a auzit împușcături pe străzile din sat, din care

considerente s-a speriat și a grăbit pasul; martorului Burac Maria (vol. V, f.d.203)

care a declarat în fața instanței că a auzit mai multe împușcături pe drum în sat de

17

la ce s-a speriat și a intrat în casă; martorul Iachimova Ecaterina care de asemenea

a confirmat că a auzit împușcături de la care s-a speriat, ba mai mult ca atât de la

aceste împușcături s-a speriat și nepoțica sa; se constată cu certitudine că

inculpatul Frunza Dmitri la data comiterii infracțiunii la 28.06.2019 a aplicat acea

armă de vânătoare de model IJ-18 cu seria nr. XXXXX pe care o deținea ilegal.

În context, instanța de apel a reținut că un rol important în vederea

interpretării și aplicării prevederilor articolului 287 alin. (3) Cod penal este

identificarea înțelesului noțiunii „aplicarea sau încercarea aplicării armei”.

Prin urmare, instanța de apel a consemnat: a) efectuarea de împușcături la

locul faptei; b) lovirea victimei cu arma albă; c) aplicarea directă a armei de

autoapărare; d) demonstrarea armei, în scopul înfricoșării, etc.

Mai mult ca atât, va fi considerată infracțiune de huliganism, prevăzută la

articolul 287 Cod penal și nu contravenție reglementată la art. art. 354, 357 sau 363

Cod contravențional, dacă făptuitorul nu se limitează doar la: - acostarea

jignitoare, în locuri publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice; -

tulburarea liniștii în timpul nopții, alte acțiuni similare; - tragerea din armă de foc,

în locuri publice, în locuri rezervate pentru tragere, dar cu încălcarea modului

stabilit, însă mai recurge și la aplicarea violenței, la amenințarea, cu aplicarea

violenței sau la opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau

altor persoane, care curmă actele huliganice.

În astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de pericol social al

unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Aplicarea sau intenția de a aplica arma de foc, diferite cuțite, boxe sau

diferite arme albe, precum și alte obiecte, inclusiv cele special adaptate pentru

vătămarea integrității corporale la săvârșirea actelor de huliganism, constituie

temei pentru calificarea infracțiunii în baza alin. (3) art. 287 Cod penal, nu numai

în acele cazuri în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau intenționează să

cauzeze vătămări corporale, dar și atunci când utilizarea obiectelor menționate în

procesul actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea

cetățenilor.

Pe linia de concluzii cu privire la vinovăția inculpatului Frunza Dmitri în

săvârșirea faptei criminale constatate pe episodul din 28 iunie 2019, prin

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma

penală specială, instanța de apel a calificat fapta reținută în sarcina inculpatului

Frunza Dmitri în baza articolului 287 alin. (3) Cod penal: săvârșirea

huliganismului agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită dacă au fost săvârșite cu aplicarea armei.

Instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinovăției nu echivalează

cu achitarea inculpatului Frunza Dmitri, devreme ce probele prezentate în

sprijinul învinuirii, cercetate și verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu

18

certitudine săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului în baza

articolului 287 alin. (3) Cod penal, pe episodul din 28 iunie 2019.

Instanța de apel soluționând chestiunea cu privire la pedeapsă, ce urmează

a fi aplicată inculpatului Frunza D. pe episodul din 28 iunie 2019, i-a în

considerație prevederile stipulate în articolele 7, 61, 70, 75 și 84 Cod penal.

Inculpatul Frunza D., anterior a fost condamnat, la evidența medicului narcolog

sau psihiatru nu se află, are un copil minor, infracțiunea săvârșită, conform

articolului 16 alin. (4) Cod penal, se clasifică ca fiind gravă.

În speță, instanța de apel a reținut că se constată cazul unui concurs de

infracțiuni, or, inculpatul Frunza Dmitri a săvârșit mai multe infracțiuni fără să fi

fost condamnat pentru vreuna din ele. În atare situație sunt aplicabile prevederile

articolului 84 alin. (1) Cod penal, care reglementează aplicarea pedepsei în cazul

unui concurs de infracțiuni și, respectiv, inculpatul se pedepsește pentru concurs

de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate în baza articolelor 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal (episodul din 12.11.2017), 287 alin. (1) Cod penal (episodul din

16.03.2018), 287 alin. (1) Cod penal (episodul din 24.05.2018) și 287 alin. (3) Cod

penal (episodul din 28 iunie 2019), definitiv cu închisoare în penitenciar de tip

semiînchis. 16. În ordinea considerentelor relevate supra, se apreciază că prima

instanță a stabilit în privința inculpatului Frunza Dmitri o situație de fapt inexactă

și, respectiv, a reținut o situație de drept incorectă, ca urmare a aprecierii greșite a

probelor administrate în cauză pe episodul din 28 iunie 2019.

Instanța de apel a relevat că, soluția pronunțată de prima instanță în privința

inculpatului Frunza Dmitri nu este consecința unei activități eficiente de judecată,

or, sentința de condamnare în baza articolului 287 alin. (1) Cod penal pe episodul

din 28 iunie 2019, trebuie să se bazeze pe probe apreciate în mod obiectiv și sub

toate aspectele, precum și pe fapte veridice bine dovedite, care să nu provoace

dubii, ceea ce se impunea în speță, dar nu s-a efectuat de prima instanță.

În speță, fapta comisă de inculpatul Frunza Dmitri la 28 iunie 2019 este

minimizată de prima instanță în coraport cu gradul de pericol social al infracțiunii

reținute în sarcina acestuia, conform articolului 287 alin. (3) Cod penal. Inculpatul

Frunza Dmitri nu s-a limitat doar la acțiunile huliganice îndreptate împotriva

persoanelor însoțite de aplicarea violenței care prin conținutul lor se deosebesc

prin obrăznicie deosebită, însă, a recurs și la aplicarea armei în loc public, acțiunile

lui având un caracter complex, care include de rând cu încălcarea grosolană a

ordinii publice, manifestată prin tulburarea ordinii publice, însoțite cu

amenințarea aplicării violenței față de victime, și aplicarea armei.

În funcție de circumstanțele concrete ale faptei comise de inculpatul Frunza

Dmitri, motivul condiționat de dorința de a-și demonstra atitudinea sfidătoare față

de mediul în care se afla, lipsa unui scop rațional însoțit de o izbucnire emoțională

și nemotivată sau bazată pe un pretext nesemnificativ și disproporționat - conduce

la concluzia certă privind caracterul huliganic agravat al acțiunilor lui Frunza

Dmitri.

Prin urmare, sunt nefondate considerentele și concluziile cuprinse în

sentință cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză și, respectiv, la

19

calificarea efectuată în sarcina inculpatului Frunza D. în baza art. 287 alin. (1) Cod

penal pe episodul din 28 iunie 2019.

Procedând în asemenea mod, prima instanță n-a acordat deplină eficiență

prevederilor stipulate în articolele 101, 384 alin. (3) și 389 alin. (1) și (2) Cod de

procedură penală, precum și n-a ținut seama de recomandările oferite de

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 5 din 19.06.2006 „Privind

sentința judecătorească.”

Cu privire la motivele invocate de către partea apărării, sub aspectul

achitării inculpatului de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

articolele 287 alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul din 12.11.2017), 287 alin. (1) Cod

penal (episodul din 16.03.2018), 287 alin. (1) Cod penal (episodul din 24.05.2018),

instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate.

Instanța de apel a relatat că, urmărirea penală și judecata în primă instanță

s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv,

nu se constată încălcări care atrag nulitatea probelor administrate și a actelor

procedurale efectuate.

Totodată, probele prezentate în ședința de judecată relevate la pct. 11-12 și

puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Frunza Dmitri, fiind obținute

legal, sânt admisibile conform prevederilor articolului 95 Cod de procedură

penală și sânt apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de procedură

penală.

Instanța de apel a reținut că, sentința cuprinde elementele definitorii

condamnării lui Frunza Dmitri prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de

procedură penală, astfel sunt descrise faptele criminale, considerate ca fiind

dovedite, forma și gradul de vinovăție a inculpatului Frunza Dmitri, motivele și

consecințele infracțiunilor săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile

instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții

apărării.

Prin urmare, starea de fapt și de drept stabilită prin sentință în privința

inculpatului Frunza Dmitri concordă cu probele administrate și apreciate de prima

instanță.

În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea

probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere

probelor puse la baza condamnării inculpatului Frunza Dmitri, instanța de apel

fiind solidară cu concluziile cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate

temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor

imputate este dovedită cu certitudine prin probatoriul administrat în cadrul

procesului penal.

Față de lucrul judecat de primă instanță, instanța de apel a constatat o

motivarea amplă și temeinică a sentinței pronunțate cu privire la procesul de

evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută în

sarcina inculpatului Frunza Dmitri, astfel fiind în corespundere cu exigențele

articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

20

Probele administrate și apreciate de prima instanță – relevate în cuprinsul

sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpatului Frunza Dmitri, în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la articolele 287

alin. (2) lit. b) Cod penal (episodul din 12.11.2017), 287 alin. (1) Cod penal (episodul

din 16.03.2018), 287 alin. (1) Cod penal (episodul din 24.05.2018).

Instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinovăției inculpatului

Frunza Dmitri nu echivalează cu achitarea acestuia, de vreme ce probele

prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul cuvenit,

demonstrează cu certitudine participarea lui la săvârșirea infracțiunilor imputate.

Astfel, versiunea inculpatului Frunza Dmitri nu are acoperire probatorie și

se combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză.

În atare situație este corectă concluzia primei instanțe privind determinarea

și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile

săvârșite de inculpatul Frunza Dmitri și semnele componente de infracțiuni

prevăzute la:

- episodul din 12.11.2017: articolul 287 alin. (2), lit. b) Cod penal:

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea

unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite de două sau mai multe

persoane;

- episodul din 16.03.2018: articolul 287 alin. (1) Cod penal: huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor și de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită;

- episodul din 25.05.2018: articolul 287 alin. (1) Cod penal: huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor

se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Pe această linie de concluzii, instanța de apel a considerat corect soluționată

și chestiunea privind pedeapsa aplicată inculpatului Frunza Dmitri, aceasta fiind

în limitele legii.

La soluționarea chestiunii respective, prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor articolelor 7, 61 și 75 Cod penal. În sentință se cuprind datele

privind persoana inculpatului Frunza Dmitri și circumstanțele care influențează

asupra pedepsei, fiind luate în considerație gravitatea infracțiunilor săvârșite,

care, potrivit articolului 16 alin. (3) și (4) Cod penal, se clasifică ca fiind mai puțin

grave și gravă. Prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă

și, în așa mod, corect a concluzionat că scopul pedepsei se v-a obține în condițiile

categoriei și măsurii pedepsei cu închisoare inculpatului Frunza Dmitri, astfel

temei pentru aplicarea unei pedepse mai aspre nu se constată.

21

Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de către procuror

referitoare la cheltuielile judiciare, or, conform practicii judiciare stabilite de

Colegiul penal al Curți Supreme de Justiție, s-a statuat că cheltuielile judiciare

pentru efectuarea expertizei judiciare urmează a fi suportate de inculpat.

În susținerea soluției respective, se interpretează prevederile articolului 229

alin. (1), (2) și (3) Cod procedură penală conjugate la cele din articolul 227 alin. (1)

Cod procedură penală, cu referire la articolul 143 alin. (2) Cod de procedură

penală.

Articolul 143 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit căruia „ Plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul

mijloacelor bugetului de stat”, a fost abrogat prin Legea pentru modificarea si

completarea unor acte legislative nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018,

astfel, din actele dosarului se constată că prima infracțiune a fost comisă de

inculpat la 12.11.2017, adică până la abrogarea art. 143 alin. (2) Cod de procedură

penală.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta,

prin care invocând ca temei de drept prevederile art. 427 alin.(1), pct. 6), 12) Cod

de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea calificării faptei

inculpatului în baza art. 287 alin.(1) Cod penal(episodul din 24.05.2018), precum

și pedepsei definitive numite și în această parte a remite cauza la rejudecare;

- avocații Zaharia Procopie și Parpalac Aurelia în numele inculpatului

Frunza Dmitri, prin care au solicitat casarea integrală a deciziei, rejudecarea cauzei

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

privind achitarea lui Frunza Dmitri pe capetele de învinuire aduse, ori faptele

acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni.

7.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- nu este de acord cu soluția instanței privind recalificarea faptei imputate

lui Frunza Dmitri de la art.287 alin. (2) lit. а) Cod penal (episod din 24.05.2018) la

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, or, instanțele de fond în mod

eronat au raportat circumstanțele faptei comise la norma materială de învinuire а

inculpatului;

- instanța de apel а dat о apreciere greșită рrоbеlоr, în dеrоgаrе de la

prevederile аrt.101 Cod de рrосеdură реnаlă, interpretând еrоnаt dreptul

material, soluție саrе nu соrоborează cu celelalte рrоbе administrate ре саz;

- instanța de apel, а acționat în derogare de la prevederile procesual penale

precum și nu s-a condus de rесоmаndările Plenului Curții Supreme de Justiție

expuse în pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12 decembrie 2005 „Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel”, iar ne pronunțarea instanței de apel

asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului;

- nu este de acord cu poziția instanțelor de fond privind calificarea faptei

comise de inculpatul Frunza Dmitri la data de 24.05.2018 prin excluderea indicelui

calificativ „săvârșit de către o persoană care anterior a săvârșit act de huliganism”,

22

or, acea motivare adusă de către instanțe în această parte este una contrară

dreptului material;

- în situația în care instanțele de judecată corect au constatat realizată fapta

infracțională descrisă în actul de învinuire și corect au constatat dovedită vinovăția

lui Frunza Dmitri în comiterea acesteia, atunci în mod greșit au dat interpretare

cadrului legal și greșit au apreciat componența de infracțiune incriminată

inculpatului;

- în motivarea soluției, instanțele au expus că „acuzarea și-a întemeiat

soluția de calificare în baza art. 287 alin.(2) lit. a) Cod penal, pe faptul că a expediat

în instanța de judecată două cauze penale în care se învinuiește Frunza Dmitri de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) și de art. 287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, însă totodată au invocat că „atât timp cât în privința inculpatului Frunza

Dmitri nu a fost emisă o sentință de condamnarea pentru comiterea unui act de

huliganism, acțiunile pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2)

lit. a) Cod penal, urmează a fi recalificate de la alin.(2) la alin.(1) art. 287 Cod penal;

- motivarea instanțelor de judecată este contrară atât dreptului material, cât

și practicii instituite la examinarea cauzelor analogice, or, prin acceptarea poziției

expuse de către instanțe, v-a fi încălcat principiul non bis in idem din care se

deduce că nimeni nu poate fi supus răspunderii de două ori pentru una și aceiași

faptă;

- constatarea făcută de instanțe urmează a fi interpretată total în contrar, or,

anume reieșind din faptul că inculpatul Frunza Dmitri fiind diferit justiției pentru

comiterea mai multor fapte de huliganism și fără a fi supus răspunderii pentru

vreo una din acestea și condiționează calificarea acțiunilor dânsului în baza art.

287 alin.(2) lit. a) Cod penal.

7.2 În susținerea recursului avocații Procopie Zaharia și Parpalac Aurelia în

numele inculpatului au invocat că:

- pe capătul de învinuire a inculpatului Frunza Dmitri de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) Cod penal, pe episodul de la domiciliul

soților Muntean Alexandru și Nelea, reîncadrat de către instanța de fond în baza

art. 287 alin.(1) Cod penal, s-a dat o apreciere greșită atât probelor administrate la

cauză cât și circumstanțelor care au avut loc, acestea incorect fiind apreciate și de

către instanțele de fond la examinarea cauzei;

- inculpatul Frunza Dmitri a fost invitat însă-și de stăpânul casei pentru a

sta la masă, fapt care l-au făcut și totul era normal până când s-a trezit Munteanu

Nelea și a cerut să stea și ea cu ei la masă și să servească băuturi cu ei, fapt care nu

i-a plăcut soțului Munteanu Alexandru, care a început scandal cu soția, iar ulterior

Munteanu Nelea împreună cu fiica sa Munteanu Svetlana au început să-l ofenseze

pe inculpatul Frunza Dmitri cu diferite cuvinte murdare, după care i-au solicitat

să părăsească domiciliul lor, însă Frunza Dmitri a refuzat inițial să plece deoarece

stăpânul casei Munteanu Alexandru care de fapt l-a poftit la masă nu era de acord

cu voințele membrilor săi de familie și dorea în continuare să stea cu oaspetele și

prietenul său Frunza Dmitri la masă. Frunza Dmitri văzând atmosfera de scandal

creată între membrii familiei a hotărât să iasă, mai mult ca atât, ultimul stând la

23

masă a fost tras de haină cu intenția de a fi ridicat cu forța de la masă de către

Munteanu Svetlana, după care Frunza Dmitri a părăsit domiciliul familiei

Munteanu;

- în acțiunile inculpatului Frunza Dmitri nu este prezent obiectul juridic

primar care constituie în fapta că acțiunile făptuitorului trebuie să se deosebească

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită;

- nici în cadrul ședinței de judecată și nici în cadrul anchetei penale nu a fost

demonstrat că prin acțiunile sale inculpatul ar fi încălcat anume grosolan ordinea

publică, or, careva probe care ar fi deranjat sau tulburat liniștea vecinilor nu s-au

prezentat;

- în cadrul cercetării judecătorești pretinsa învinuire adusă lui Frunza Dmitri

nu și-a găsit confirmare, deoarece concluziile instanțelor de fond sunt incorecte;

- inculpatul Frunza Dmitri nu a efectuat împușcături din armă și nu a

amenințat colaboratorii de poliție, iar în cadrul ședinței instanței de fond nu s-a

demonstrat prin nici o probă că Frunza Dmitri ar fi aplicat o careva armă în

privința colaboratorilor de poliție, sau ar fi tras din armă, sau ar fi aplicat-o față de

careva cetățeni din s. Copanca;

- cât privește faptul nesubordonării lui Frunza Dmitri cerințelor

colaboratorilor de poliție la data de 28.06.2019, între orele 09:00 – 11:00, acesta a

fost deja sancționat contravențional la data de 22.102.2019 în baza art. 353 alin.(1)

și art. 336 Cod contravențional, or, persoana nu poate fi pedepsită de două ori

pentru una și aceiași acuzație față de care există deja o hotărâre judecătorească

pronunțată cu caracter irevocabil, or, această circumstanță pune la orice dubiu de

rezonabilitate pct. 11 din conținutul sentinței instanței de fond, precum că faptele

antisociale pe care le-a săvârșit inculpatul indignând publicul cu exercitarea

actelor de împotrivire de a se subordona cerințelor colaboratorilor de poliție, ar

permite o dublă încadrare a acțiunilor acestuia și sub aspect penal, or acesta nu s-

a exprimat cu cuvinte injurioase în adresa colaboratorilor de poliție sau în adresa

căror-va cetățeni, nu a tulburat liniștea nimănui, nu s-a manifestat prin careva

acțiuni obraznice;

- de către Frunza Dmitri nu s-a efectuat o careva împușcătură din armă și

acesta nu este un careva deținător al cărei-va arme, respectiv nu se atestă

componența de infracțiune prevăzută la art. 287 alin.(3) Cod penal;

- la baza oricărei învinuiri, indiferent de gradul ei de gravitate, trebuie puse

probe pertinente, concludente, veridice și legal administrate, iar acuzatorului de

stat i se atribuie un rol activ în înlăturarea oricăror dubii în probarea vinovăției

apărute în cadrul cercetării judecătorești sub riscul respingerii învinuirii.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a

fi admise din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

24

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul

acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită,

să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să

afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință

adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să

se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă

fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă

da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante,

dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța

de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată

just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Conform art. 325 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în

instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația

inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. În corespundere cu art. 66 alin.

(1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, inculpatul are dreptul la apărare și dreptul

să știe pentru ce faptă este învinuit.

Atât în cadrul ședinței de judecată, cât și în instanța de apel, inculpatul,

apărarea au pledat pentru pronunțarea unei sentințe de achitare pe învinuirea

adusă în rechizitoriu.

Așadar, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația

de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze concluzii

temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului pentru fapta

stabilită și reîncadrarea juridică a faptelor săvârșite de către acesta.

Însă, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină

măsură aceste atribuții legale reglementate de legislator.

25

Reieșind din sumarul recursurilor declarate, se constată că acestea sunt

întemeiate pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură

penală, invocând incidența cazului de casare pe motiv că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, precum și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Colegiul atestă că, criticele procurorului, în esență, se referă la faptul că

instanțele de fond au recalificat și reîncadrat acțiunile inculpatului Frunza Dmitri

din art.287 alin.(2) lit. a) Cod penal în baza art. 287 alin.(1) Cod penal, fără o

apreciere corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care în opinia

acuzatorului confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate

prin rechizitoriu(episodul din 24.05.2018), iar partea apărării critică decizia

recurată prin prisma faptului că concluziile expuse de instanțele de fond nu se

bazează pe probe care ar demonstra vinovăția inculpatului, precum și nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Verificând criticele expuse în acest sens, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanțele de fond nu

a judecat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă

o soluție insuficient motivată, în partea recalificării acțiunilor inculpatului Frunza

Dmitri (episodul din 24.05.2018) din art.287 alin.(2) lit. a) Cod penal în art. 287

alin.(1) Cod penal, în raport cu cumulul de probe administrat la caz.

Colegiului penal reține că, instanța de apel, nerespectând întocmai

prevederile art.101 Cod procedură penală, a formulat concluzii în lipsa unei

analize ample a probelor, acumulate și prezentate în instanța de judecată de către

partea acuzării și partea apărării cu referire la învinuirea adusă în baza art. 287

alin.(2) lit. a) Cod penal pe epizodul din 24.05.2018, conform indicilor –

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea

violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc într-un cinism sau

obrăznicie deosebită, săvârșite de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism.

Astfel, este evidentă lipsa motivării hotărârii atacate, instanța de apel

limitându-se doar la enumerarea probelor, fără a le da o apreciere prin prizma

pertinenței, utilității, concludenței, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, fapt prin care denotă prezența erorii de drept prescrisă de pct. 6)

din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul penal evidențiază într-un

prim aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală

se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății în raport cu

faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când

unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în

acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a conchide asupra

celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după intima

26

convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii

procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele,

complet și obiectiv.

Efectuând o analiză a deciziei instanței de apel, prin prisma celor invocate

pentru a fi verificate la acea etapă de control judiciar, se deduce că aceasta nu

cuprinde relevarea unor considerente suficient argumentate, în vederea

respingerii probatoriului pus la baza înaintării învinuirii inculpatului privind

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. a) Cod penal.

Lecturând conținutul deciziei instanței de apel, se constată concluzionarea

defectuoasă, incertă și contradictorie a instanței de apel privind recalificarea

acțiunilor inculpatului de la infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) li. a) Cod

penal, imputată prin rechizitoriu la infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(1) Cod

penal.

Colegiul penal constată că, potrivit rechizitoriului inculpatul Frunza Dmitri

(episodul din 24.05.2018) a fost învinuit de către organul de urmărire penală de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 287 alin.(2) lit. a) Cod penal.

Din lucrările dosarului, Colegiul penal lărgit reține că, partea acuzării și-a

întemeiat învinuirea (episodul din 24.05.2018) prezentând ca probe inclusiv

declarațiile martorului Muntean Nelea (f.d.51-52, vol. III); declarațiile martorului

Muntean Svetlana (f.d.54-55, vol. III); declarațiile martorului minor Muntean Ivan

(f.d.57, vol. II); procesul verbal de confruntare din 26.10.2018 (f.d.72-74, vol. III);

procesul verbal de confruntare din 26.10.2018 (f.d.75-77, vol. III), pe care, reieșind

din conținutul deciziei, instanța de apel nu le-a supus analizei și verificării

aprofundate, în raport cu criticele aduse în cererea de apel a procurorului. Astfel,

instanța de apel urma să analizeze minuțios în cauza deferită judecării, aspectele

învinuirii aduse inculpatului în baza art. 287 alin.(2) lit. a) Cod penal, prin prisma

conținutului probelor administrate la caz, inclusiv declarațiile martorilor audiați

pe acest capăt de învinuire, ceea ce nu a fost efectuat cu suficientă amplitudine.

Instanță de fond a menționat că, deși inculpatul și-a negat vinovăția în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2) lit. a) Cod penal (episodul din

24.05.2018), totuși, vinovăția lui și-a găsit confirmare prin depozițiile martorilor

Muntean Nelea și Muntean Ivan, precum și Ordonanța de începere a urmăririi

penale pe cauza penală nr. 2018180546 din 04.10.2018 în baza art. 287 alin.(1) Cod

penal(f.d.1, vol. III); Raportul ofițerului urmăririi penale al SUP a IP Căușeni,

Nicolai Noroșian din 24.09.2018 (f.d.5, vol. III); Ordonanța și procesul verbal de

ridicare din 24.09.2018 (f.d.8, vol. III); Plângerea din 24.05.2018 adresată OUP.

Conform art. 287 alin.(2) lit. a) Cod penal - huliganismul, răspunderea penală

survine pentru acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea

unei asemenea violente, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților

autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile

care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită,

săvârșită de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism.

27

Colegiul penal lărgit reține că, deși prima instanță a constatat faptele expuse

de către acuzatorul de stat în rechizitoriu, într-un mod neargumentat a ajuns la

concluzia de a recalifica acțiunile inculpatului Frunza Dmitri de la art. 287 alin.(2)

lit. a) Cod penal, la art. 287 alin.(1) Cod penal – huliganismul – adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, motivând prin faptul că în privința acestuia nu a fost emisă o

sentință de condamnare pentru comiterea anterior a unui act de huliganism,

deoarece prin sentința Judecătoriei Căușeni din 17.11.2008, procesul penal de

învinuire a lui Frunza Dmitri în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1)

Cod penal, a fost încetat în legătură cu aplicarea actului de amnistie.

Din aceste relatări, se subînțelege că, în opinia instanței, prezența semnului

calificativ al componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(2) lit. a) CP –

adică, de către o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism, este

determinată exclusiv de existența unei sentințe de condamnare pe o faptă dovedită

de huliganism, emise anterior, ceea ce reprezintă o abordare eronată în calificarea

acțiunilor de acest gen. Însă, de iure o asemenea calificare este determinată de

calificarea acțiunilor în baza art.287 alin.(2) lit.) CP, doar în cazul în care, persoana

a comis un act de huliganism, nu a fost condamnată pentru acesta și a comis din

nou asemenea fapte. În caz contrar, este încălcat principiul non bis in idem,

persoana fiind pedepsită de două ori pentru aceeași faptă.

Astfel, Colegiul observă prezența în motivarea soluției a concluziilor

contradictorii, a deficiențelor și neclarităților în constatarea faptei de huliganism

săvârșită de o persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism.

În speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și

suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu

excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa

unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav

echitatea acestei proceduri, instanța de judecată urmând să stabilească cu

certitudine care sunt faptele concrete imputate persoanei pentru calificarea la acest

epizod a acțiunilor inculpatului în baza art.287 alin.(2) lit. a) Cod penal.

Reieșind din argumentele expuse de către instanțele de fond la baza

adoptării soluției de recalificare a acțiunilor inculpatului (episodul din 24.05.2018)

de la art. 287 alin.(2) lit. a) Cod penal la art. 287 alin.(1) Cod penal, fără a fi

combătute probele evidențiate de partea acuzării, în opinia căreia acestea confirmă

învinuirea imputată, Colegiul penal lărgit apreciază aceste concluziile, ca fiind

unele pripite lipsite de o analiză coroborată a probelor administrate.

În acest sens și din aceste considerente, nu sunt lipsite de temei și alegațiile

avocaților Procopie Zaharia și Parpalac Aurelia, precum că învinuirea adusă

inculpatului Frunza Dmitri prin rechizitoriu nu a fost demonstrată la judecarea

cauzei ne fiind și argumentată la adoptarea soluției de condamnare.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției

nu a elucidat faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei

date, nu a pătruns în esența problemelor de fapt și de drept, acceptând niște

28

concluzii de ordin general preluate din rechizitoriu, cu privire la calificarea faptei

imputate inculpatului Frunza Dmitri, fără a da apreciere probelor administrate în

vederea respingerii sau admiterii acestora.

Aferent solicitării de achitare a inculpatului, recurenții formulează mai

multe critici îndreptate împotriva soluției pronunțate de instanța de apel, în acest

sens consemnând că instanța de apel a depășit limitele învinuirii incriminate

inculpatului prin rechizitoriu, a făcut o încadrare juridică greșită a faptei comise

de inculpat, a examinat în mod superficial temeiurile din apelul părții apărării și

nu a formulat careva raționamente plauzibile vizavi de respingerea alegațiilor

acestora din cererile de apel.

Deci, recurenții critică hotărârea pronunțată de instanța de apel, apreciind

că aceasta nu a procedat la o examinare proprie a circumstanțelor acestei cauze și

nu a respins motivat fiecare argument invocat de partea apărării.

Desfășurând ideea că, observațiile părții apărării nu au fost dezbătute de

instanța de apel, Colegiul penal lărgit pornește de la aceea că, potrivit cererilor de

apel declarate de avocații Parpalac Aurelia și Muntean Ivan în numele

inculpatului, aceștia își exprimă dezacordul cu sentința din motiv că în acțiunile

inculpatului nu se întrunesc elementele infracțiunilor imputate acestuia prin

rechizitoriu.

Consecutiv, în cererea de recurs partea apărării evidențiază că, instanța de

apel eronat a dispus condamnarea lui Frunza Dmitri în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal (episodul din 12.11.2017), art. 287 alin.(1) Cod penal (episodul din

16.03.2018), art. 287 alin.(1) Cod penal (episodul din 24.05.2018) și art. 287 alin.(3)

Cod penal (episodul din 28 iunie 2019).

Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel

trebuia să preia spre examinare cererile de apel și să dea apreciere criticilor

esențiale expuse de apărătorii inculpatului în privința calificării acțiunilor

acestuia, ceea ce în partea descriptivă a deciziei recurate nu se regăsește.

În opinia Colegiului penal, instanța de apel nu a verificat toate aspectele

învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate, cu atât mai mult când

persoana nu-și recunoaște vinovăția în comiterea faptelor imputate, prezentând și

argumente în acest sens. Instanța de apel nu a descris explicit din care considerente

probele administrate demonstrează în acțiunile inculpatului faptele incriminate.

În acest context, Colegiul consideră că deciziile emise pe cauză, de fapt nici

nu conțin analiza probelor, motivarea concluziilor și soluțiilor, instanțele

limitându-se la expunerea faptei ca fiind constatată, trecerea în revistă a probelor

administrare cu mențiunea simplă că vinovăție este dovedită.

Exceptând cele deja menționate, în opinia Colegiului penal lărgit, totuși,

problema de drept rămasă nesoluționată în această cauză, inclusiv în cel de a-l

doilea set al procedurilor desfășurate de instanța de apel, rămâne a fi încadrarea

juridică a faptei imputabile inculpaților, care are importanță atât pentru aplicarea

corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecării acestui dosar,

determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii

și conținutul constitutiv al acesteia.

29

În jurisprudența sa constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reamintește cu fiecare ocazie posibilă că echitatea unei proceduri se apreciază în

raport cu ansamblul acesteia. Vorbind despre importanța încadrării juridice a unei

fapte, Colegiul face trimitere la dispozițiile art. 6§3 lit. a) din Convenție, care

exprimă necesitatea acordării unei atenții deosebite notificării „acuzației” aduse

persoanei deferite judecății.

La caz, instanța de apel în decizia recurată s-a redus doar la trecerea în

revistă a probelor cauzei, ca în final să constate că vinovăția inculpatului se

dovedește prin probatoriul administrat, în așa fel lăsând fără răspuns criticile

invocate de partea apărării.

Colegiul constată că, instanța de apel în mod doar declarativ s-a pronunțat

referitor la respingerea argumentelor și versiunilor părții apărării, nefiind luate în

considerare argumentelor invocate de părți, ne fiind apreciate declarațiile

inculpatului, martorilor.

Aici, instanța de recurs relevă că sunt întemeiate și argumentele apărării,

referitoare la faptul că reaprecierea probelor de către instanța de apel are un

caracter defectuos, or, se constată o expunere unilaterală și nemotivată din partea

instanței de apel asupra ansamblului de probe administrate în cadrul judecării

cauzei, lipsind totodată analiza temeiurile invocate de părți prin prisma admiterii

sau respingerii acestora, evitându-se expunerea motivată și suficientă asupra

circumstanțelor pe care instanța de apel le-a pus la baza constatării vinovăției

inculpatului.

Instanța de apel s-a redus doar la argumentul că, deși inculpatul și-a negat

vinovăția în cele incriminate, vinovăția lui și-a găsit confirmare prin probatoriul

administrat la caz, căruia instanța de apel nu i-a dat aprecierea corespunzătoare.

În acest context, decizia instanței de apel, care urma a fi pronunțată în cadrul

continuării procesului de judecată în condițiile art.413, 414 din Codul de

procedură penală, este una incompletă sub aspectul motivării, pentru a fi apreciată

în final ca fiind pronunțată în urma examinării obiective și multilaterale a cauzei.

În contextul rigorilor prevăzute de art. 417 alin. (8) Cod de procedură

penală, care stipulează că decizia instanței de apel trebuie să cuprindă motivele

adoptării soluției date, instanța de apel nu și-a motivat soluția suficient de clar, or,

se atestă utilizarea formulărilor generale, fără a fi elucidate toate circumstanțele

esențiale ale cauzei și a oferi aprecierea concretă a fiecărei probe în parte conform

art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,

printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date, de fiind

respectate în deplină măsură aceste prevederi legale.

Aici, Colegiul menționând prevederile art. 100 alin. (4) și art. 101 alin. (1)-

(4) Cod de procedură penală, și invocând doctrina juridică națională, remarcă

faptul că verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea

veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține

30

proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse,

coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse

verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute.

Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de

prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale

procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depusă de către organele de

urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe

soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima

convingere trebuie să se bazeze pe prevederile legale, pentru a evita în final

concluzii defectuoase, în prezența căror se conturează erorile de drept .

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit statuează că, decizia instanței de

apel în cauza dată, este afectată de motivarea insuficientă a soluției adoptate și

prezintă deficiențe majore, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță

și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de

către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece

instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța

asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea

prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța

de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu

a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către părți în ordine de apel, care în

opinia acestora au importanță în cauză, admițând astfel eroarea de drept

prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

De altfel, conform principiilor care se desprind din jurisprudența CtEDO

rezultă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție,

înglobează, inter alia, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le

consideră relevante pentru cauza lor, Convenția nevizând garantarea unor

drepturi teoretice sau iluzorii, ci a unor drepturi concrete și efective (cauza Artico

împotriva Italiei, Hotărârea din 13 mai 1980). Or, acest drept nu poate fi considerat

efectiv decât dacă aceste observații sunt într-adevăr „ascultate”, adică analizate

temeinic de către instanța de judecată. Cu alte cuvinte, art. 6 implică, în special, în

sarcina instanței, obligația de a proceda la o analiză efectivă a mijloacelor,

argumentelor și propunerilor de probe ale părților (cauza Perez împotriva Franței

[MC] nr. 47.287/99 și cauza Van de Hurk împotriva Olandei, Hotărârea din 19 aprilie

1994), ceea ce la caz nu s-a realizat.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise

nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, neavând

31

atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelurile

declarate la caz, cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale

invocate în cererile de apel și recurs, nominalizate și în prezenta decizie; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze

profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența

sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate inculpatului, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze

clar concluziile sale în decizia adoptată, inclusiv în partea individualizării și

stabilirii pedepsei, în caz de adoptare sau menținere a unei soluției de

condamnare, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară

în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, subsidiar

pronunțându-se și asupra argumentelor acuzatorului de stat, pentru a pronunța

o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Devder Djulieta și de către avocații Zaharia Procopie și

Parpalac Aurelia în numele inculpatului Frunza Dmitri, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2020, în cauza penală în

privința inculpatului Frunza Dmitri XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 29 aprilie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

Guzun Ion

Toma Nadejda

32