1ra-1145/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-1145/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1145/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocații Bucatca Vadim și Ciobanu Vadim în numele inculpatului, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 februarie

2021, în cauza penală privindu-l pe

MUNTEAN Eugeniu XXXXX, născut

la XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.08.2020– 04.12.2020;

Instanța de apel: 11.01.2021 – 03.02.2021;

Instanța de recurs: 23.03.2021 – 19.05.2021.

c o n s t a t ă:

Muntean Eugeniu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Fonari Victoria și s-a

dispus încasarea din contul lui Muntean Eugeniu a prejudiciului material cauzat în

sumă de 9200 lei.

Corpurile delicte au fost restituite părții vătămate Fonari Victoria și s-a dispus

lăsarea lor în proprietatea acesteia.

Eugeniu în perioada de timp 30 decembrie 2019 până la 27 ianuarie 2020, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin acces liber a pătruns în apartamentul

XXXXX, ce aparține lui Fonari Victoria, de unde pe ascuns a sustras patru inele din

aur în valoare totală de 7000 lei, un cercel din aur în valoare de 200 lei, mijloace

bănești în sumă de 2000 lei, astfel cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material

1

în proporții considerabile în sumă totală de 9200 lei.

către inculpat, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate și reducerea acțiunii civile.

2021, apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că

inculpatul a săvârșit anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, fiindu-i

stabilită o pedeapsă echitabilă. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea

de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de judecată a ținut cont la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă

de prevederile art. 6, 7, 61, 75- 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia

precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. Astfel, instanța de apel a reținut

că Muntean Eugeniu nu s-a prezentat în ședințele instanței de fond fără a aduce

motivele neprezentării ultimului, iar prin încheierea instanței de judecată din

27.10.2020, acesta a fost anunțat în căutare.

Pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Pedeapsa și

modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul

să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii

unor fapte similare.

În acest sens, instanța a stabilit că infracțiunea incriminată, în conformitate cu

alin. (4) art. 16 Cod penal se referă la categoria infracțiunilor mai puțin grave.

Inculpatul nu este încadrat în câmpul muncii, în cadrul urmăririi penale nu a

recunoscut vina, totodată, s-a eschivat de a se prezenta în ședințele de judecată, cauza

fiind examinată în lipsa acestuia. La caz, instanța de apel în conformitate cu

prevederile art. 76-77 Cod penal careva circumstanțe atenuante sau agravante nu a

stabilit.

În speță, argumentele apelantului nu au fost reținute, or persistă circumstanțe

ce indică că reeducarea și corectarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea lui de

societate, or numai prin executarea reală a pedepsei închisorii și izolării de societate,

reabilitare și corijare, în locurile de detenție, fără aplicarea suspendării executării

acesteia se va obține reeducarea și corectarea inculpatului, care la moment prezintă

2

pericol pentru societate, în raport cu infracțiunea comisă, dar și cu circumstanțele

reale și personale ale inculpatului.

Prin urmare, instanța de apel a menționat, că instanța de fond, întemeiat și

justificat a conchis că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă numai cu

atragerea la răspundere penală, și numai aplicând față de acesta pedeapsa în baza art.

186 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, cu închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Referitor la cerința apelantului de reducere a cuantumului acțiunii civile

înaintată de către partea vătămată Fonari Victoria, instanța de apel a menționat că,

potrivit ordonanței de restituire a corpurilor delicte din 25 februarie 2019, părții

vătămate Fonari Victoria i-a fost restituit un portmoneu de culoare neagră din piele,

în care se aflau 2 inele și o verighetă de culoare aurie, care de fapt au fost

răscumpărate de ultima de la SRL “Blago Grup”, fapt confirmat prin contract nr.

XXXXX, privind cesiunea creanței din 11 februarie 2020, contract nr. XXXXX,

privind cesiunea creanței din 11 februarie 2020 și contract nr. XXXXX, privind

cesiunea creanței din 11 februarie 2020, astfel, inculpatul urma să-i restituie în

volum deplin prejudiciul material cauzat părții vătămate.

Ciobanu Vadim în interesele inculpatului au atacat-o cu recursuri ordinare.

6.1 Avocatul Bucatca Vadim a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să se aplice în privința inculpatului o pedeapsă mai blândă non privativă de

libertate.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel nu a luat în considerare

faptul că inculpatul la urmărirea penală a recunoscut comiterea infracțiunii, s-a căit

de cele săvârșite, a contribuit la descoperirea infracțiunii.

Instanțele nu au luat în considerare că pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să

fie proporțională, efectivă și disuasivă, aptă să conducă la restabilirea echității

sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Or, practica judiciară a demonstrat că o pedeapsă prea aspră, generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce

la consecințe contrare scopului urmărit.

Așadar, recurentul consideră că reeducarea și corectarea inculpatului, este

posibilă fără izolare de societate.

6.2 Avocatul Ciobanu Vadim a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10)

Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivare recurentul a indicat că o consideră ca fiind neîntemeiată ilegală,

deoarece hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

3

În speță, aplicarea pedepsei cu închisoare lui Muntean Eugeniu din motiv că

acesta nu a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii imputate aduce atingere

de o manieră disproporționată drepturilor de a tăcea și de a nu contribui la propria

incriminare.

S-a mai menționat că Muntean Eugeniu a conștientizat ilegalitatea acțiunilor

sale precum și necesitatea unui comportament adecvat, ori în cadrul ședinței de

judecată din instanța de apel ultimul a declarat că-i pare rău și se căiește sincer de

cele comise.

Luând în considerare circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului,

recurentul a indicat că pedeapsă sub formă de închisoare este prea aspră, iar o

pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire

și de neîncredere în lege. Prin urmare, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din

partea acestuia este posibilă fără privarea acestuia de libertate.

De asemenea, în privința lui Muntean Eugeniu sunt aplicabile și prevederile art.

90 sau 901 Cod penal, ce va fi una rezonabilă și echitabilă în raport cu fapta comisă

de inculpat.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor

avocaților, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Ciobanu Vadim, solicitând inadmisibilitatea acestuia.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Colegiul penal reține că recurenții, nefiind de acord cu decizia contestată o

critică, ca temei pentru recurs invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10)

Cod de procedură penală. În conținutul textului recursurilor nu este specificat, în

raport cu împrejurările relevate în descriptivul hotărârii atacate, asupra căror motive

concrete invocate în apelul inculpatului nu s-ar fi pronunțat instanța de apel și care

ar fi esența circumstanțelor și erorile de drept care ar indica la faptul că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, etc..

Colegiul reține că, recurenții deși sunt de acord cu starea de fapt stabilită de

instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului,

critică decizia contestată doar în partea ce ține de pedeapsa stabilită, considerând-o

4

prea aspră, solicitând stabilirea unei pedepse non privative de libertatea sau

suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare.

Referitor la aceste argumente, Colegiul penal menționează că chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele

prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat

inculpatul.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel just și

argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, pedeapsa respectivă

fiind motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile

legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității

sociale, corectării ultimului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât

de inculpat, cât și de alte persoane. În același timp, instanța de apel corect a constatat

și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind mărimea prejudiciului material

cauzat părții vătămate Fonari Victoria.

Pornind de la aceea că obiectul instanței de recurs este limitat la analiza

chestiunilor de drept, Colegiul apreciază că recursurile declarate de avocați, în

esență, sunt mai degrabă niște „apeluri deghizate”, decât un „efort conștiincios de a

corecta o eroare judiciară”, care se bazează în mod primordial pe enumerarea

argumentelor deja examinate minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente,

iar în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial și convingător”, care să

justifice ingerința în hotărârea instanței de apel sau în cea a primei instanțe, cu

dispunerea micșorării pedepsei în privința lui Munteanu Eugeniu.

Faptul că apărarea nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea

aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința lui Munteanu

Eugeniu a pedepsei non privative de libertate.

Mai mult, motivele invocate în recursurile vizate au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată

și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform

jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea

din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Referitor la argumentele apărătorului Ciobanu Vadim care solicită rejudecarea

cauzei, dar cu posibila aplicare a prevederilor art. 90 și 901 Cod penal, Colegiul le

consideră nefondate, or, această solicitare nu a constituit obiect al examinării la

judecarea cauzei în instanța de apel, iar potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură

penală, în recurs nu pot fi invocate temeiuri care nu au fost indicate și în apel.

Urmează de reiterat că în cuprinsul ambelor recursuri apărătorii au invocat că

inculpatul a recunoscut comiterea infracțiunii, s-a căit de cele săvârșite, a

conștientizat ilegalitatea acțiunile sale, argumente care sunt în contradicție cu

5

materialele cauzei și procesele-verbale ale ședințelor de judecată ce dovedesc un

comportament opus celor invocate. Inculpatul în cadrul ședinței instanței de fond

nu s-a prezentat și nu a prezentat argumente ce ar motiva absența sa. Prin urmare a

fost pornit dosarul de căutare pe numele lui, în baza încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 27.10.2020 (f.d. 78), iar cauza a fost examinată în lipsă, dar în

prezența apărătorului Bucatca Vadim.

În cadrul instanței de apel, inculpatul a fost prezent dar a refuzat să depună

declarații, conform procesului-verbal din 03.02.2021, nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunii imputată și doar a susținut cele invocate în cererea de apel

absolut nemotivată (f.d. 110).

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză. În același context, instanța de recurs reiterează că la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere alegațiilor inculpatului în conștientizarea acțiunilor sale ilegale și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare,

acestea fiind atribuții exclusive ale instanțelor de fond.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții

de Apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se

admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele

ierarhic superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și

în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la

administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale

participanților la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori

procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

În final, Colegiul consideră necesar de a interveni cu mențiunea că, potrivit

statuărilor Curții Europene, aceasta a evidențiat, cu titlul de principiu, că instanțele

judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (cauza

Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele nu sunt obligate să

ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu seamă dacă el este

invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta

motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei.

Or, în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din

motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte

succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (a se vedea în acest sens cauza

Bachowski vs. Polonia din 02.11.2010).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând

situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală,

Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură

penală, iar criticele din cererile de recurs înaintate de avocații Bucatca Vadim și

6

Ciobanu Vadim în numele inculpatului nu și-au găsit confirmare.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocații Bucatca Vadim și

Ciobanu Vadim în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 03 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe MUNTEAN

Eugeniu XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 iunie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Victor BOICO

7