1ra-919/2021 — art. 186 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 5 CP
- Temei legal
- nu a indicat nici un temei prevazut de art. 427CPP
1ra-919/2021 — art. 186 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-919/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
07 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Diaconu Iurie
judecători Catan Liliana
Guzun Ion
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Bruma Anatolie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 noiembrie 2020 și sentinței
Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 25 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l
pe
MUNTEANU Eugeniu XXXXX, născut la
XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 12.07.2017– 25.01.2019;
Instanța de apel: 19.02.2019 – 25.11.2020;
Instanța de recurs: 05.02.2021 – 07.04.2021.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Fălești, din 25 ianuarie 2019,
Munteanu Eugeniu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe
termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Acțiunea civilă în cuantum de 716.287 lei, înaintată de către partea vătămată
Rusu Vitalie, a fost admisă integral.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Munteanu
Eugeniu la 01.09.2016, prin participație complexă, în urma înțelegerilor prealabile cu
Ion Roșca și alte persoane identificate de organul de urmărire penală, care aveau
calitate de coautori, respectiv complice, intenționat, din interes material, cu scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, au întocmit un plan criminal pe care l-au realizat
după cum urmează: la data de 01 septembrie 2016, în jurul orei 0800, în baza rezoluției
infracționale sus-indicate, Munteanu Eugeniu, împreună cu Ion Roșca și alte
persoane, au pătruns în gospodăria lui Vitalie Rusu, situată în XXXXX și prin forțarea
geamului din termopan, au pătruns în casă, de unde pe ascuns au sustras: 195.200 lei;
5400 dolari SUA, ceea ce conform cursului oficial de schimb pentru acea perioadă
constituia 106.812 lei: 14.850 euro, ceea ce conform cursului oficial de schimb pentru
1
acea perioadă constituia 331.600 lei; 75.000 ruble rusești, ceea ce conform cursului
oficial de schimb pentru acea perioadă constituia 22.875 lei; un laptop de model
„Lenovo”, la prețul de 5700 lei; o geantă pentru laptop, la prețul de 400 lei; o mașină
de frezat de model „Scarlett” la prețul de 1000 lei; un telefon mobil de model „Nokia”,
la prețul de 2000 lei; două brățări din aur pentru dame, la prețul de 6000 lei pentru o
brățară, în total 12.000 lei: două perechi de cercei, cu forma „frunzuliței”, la prețul de
1000 lei pentru o pereche, în total 2000 lei; un inel din aur, de căsătorie bărbătesc,
fiind imprimat forma de „romburi”, la prețul de 1700 lei; un lănțișor din aur pentru
dame, cu forma de „cinci inele fixate între ele cu un inel comun”, cu pandantiv în
formă de cruce din aur, la prețul de 7000 lei; o pereche de cercei, cu „piatră de culoare
albă”, la prețul de 8000 lei; un lănțișor din aur pentru dame, cu forma de „inimioare”,
la prețul de 15000 lei și pandantiv în formă de cruce din aur, la prețul de 5000 lei, iar
Irina Roșca în acest timp stătea în afara gospodăriei nominalizate și anume în stradă,
cu scopul de a-i preveni despre apariția oricărui obstacol, prin care fapt proprietarului,
i-a fost cauzată daună în proporție deosebit de mare, în sumă totală de 716.287 lei.
Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de
către procuror, inculpat și avocatul Bruma Anatolie în numele inculpatului, prin care
au solicitat casarea sentinței Judecătoriei Soroca.
3.1 Procurorul a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin
care Munteanu Eugeniu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 186 alin (5) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 11 ani închisoare cu
executare în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă în cuantum de 716.287 lei,
înaintată de către partea vătămată Rusu Vitalie, să fie admisă integral.
În motivarea cerințelor apelului invocă următoarele argumente:
- instanța de judecată a dat o apreciere justă circumstanțelor cauzei și a calificat
corect acțiunile inculpatului în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, însă, la emiterea
sentinței de condamnare nu a ținut cont de caracterul social periculos al faptei comise
de către inculpat și de pericolul infracțiunii săvârșite, de motivul acestuia, de persoana
inculpatului, de lipsa circumstanțelor care atenuează răspunderea și prezența celor
agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
de atitudinea inculpatului față de fapta prejudiciabilă comisă;
- dauna pricinuită părții vătămate Rusu Vitalie, precum și caracterul social
periculos al faptei comise de către inculpat, este net superior pedepsei aplicate;
- aplicând pedeapsa menționată în privința inculpatului Munteanu Eugeniu, se
creează un precedent judiciar neobiectiv privind condamnarea persoanelor pentru
săvârșirea infracțiunilor de acest gen.
3.2 Inculpatul în apelul său a solicitat casarea sentinței, și recunoașterea sa ca
fiind nevinovat. În motivarea apelului a susținut următoarele argumente:
- instanța de judecată a pus la baza sentinței doar învinuirea adusă de acuzatorul
de stat și nu a dat apreciere corectă probelor prezentate;
2
- la baza sentinței au fost puse depozițiile părții vătămate Rusu Vitalie, însă
instanța nu a ținut cont de faptul că partea vătămată a relatat locul infracțiunii, bunurile
sustrase, și nu a declarat nimic privitor la inculpat că acesta ar fi săvârșit furtul;
- martorul Pleșca Aliona a declarat că nu cunoaște cine a săvârșit furtul, doar că
după săvârșirea lui la fața locului a fost poliția cu Roșca Ion și ultimul ar fi spus că a
fost și inculpatul la furt;
- martorul Gulica Vadim nu a relatat nimic despre inculpat. Martorul Melnic
Cristian, deși a confirmat discuția cu Roșca Ion, care a menționat acțiunile tuturor
participanților la furtul indicat de el, acesta a declarat că în privința inculpatului Roșca
Ion nu a spus nimic;
- instanța nu a luat în considerație declarațiile martorului Roșca Ion din ședința
de judecată, care a declarat că furtul l-a săvârșit singur, preventiv nu a discutat și nu
a propus la nimeni să comită furtul, singur a pătruns în casă, de unde a sustras bunuri
și bani. Totodată, la urmărirea penală l-a numit pe inculpat că a participat la furt din
teamă că nu î-i va întoarce datoria de 1500 de euro. Roșca Ion n-a susținut depozițiile
date la urmărirea penală în partea discuției cu Melnic Cristian, declarând că sunt
adevărate declarațiile date în ședința de judecată. Astfel, depozițiile lui Pleșca Aliona
și Melnic Cristian sunt neîntemeiate;
- învinuirea în privința sa s-a bazat doar pe presupuneri, fapt ce contravine art. 8
Cod de procedură penală, or el nu a participat la comiterea furtului, fiind învinuit pe
nedrept.
3.3 Avocatul Bruma Anatolie în interesele inculpatului, în apelul său a solicitat
casarea sentinței și emiterea unei decizii de achitare în privința lui Munteanu Eugeniu,
invocînd aceleași argumente ca și inculpatul.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 25 noiembrie 2020,
apelurile procurorului, inculpatului și al avocatului Bruma Anatolie în interesele
inculpatului au fost admise, cu casarea sentinței, inclusiv din oficiu în latura civilă, cu
pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după
cum urmează:
S-a încasat de la Munteanu Eugeniu în mod solidar cu Roșca Ion prejudiciul
material în sumă de 716.287 lei în beneficiul lui Rusu Vitalie.
S-a exclus din partea descriptivă a sentinței abzațul nr. 5 din pagina 9, referitor
la omorul intenționat.
S-a admis cererea cu privire la reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu
încălcarea drepturilor lui Munteanu Eugeniu privind condițiile de detenție, garantate
de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
S-a constatat faptul, că inculpatul a fost deținut în IP Florești și Penitenciarul nr.
17 Rezina, pe o perioadă de 327 zile, în condiții contrare prevederilor art. 3 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În
condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de închisoare
stabilită, s-a redus cu 654 zile, pentru perioada în care Munteanu Eugeniu s-a aflat în
3
arest preventiv în IP Florești și Penitenciarul nr. 17 Rezina, astfel calculându-se 2 zile
de închisoare pentru 1 zi de arest preventiv.
Chestiunea privind aplicarea prevederilor art. 4732 Cod de procedură penală va
fi soluționată în ordinea art. 469 Cod de procedură penală, condamnatul urmând a se
adresa în acest sens cu cerere separată în instanța de judecată.
În rest s-a menținut dispozițiile sentinței instanței de fond.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, la examinarea
cauzei s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală,
instanța a cercetat cauza multiaspectual, a dat aprecieri probelor prezentate prin
prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor, în baza probelor acumulate just a
reținut starea de fapt și de drept pe cauză, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția
inculpatului în baza art. 186 alin. (5) Cod penal.
Probele anexate la dosar au dovedit vinovăția inculpatului și au confirmat cu
certitudine, că acesta a comis furtul în complicitate cu Dunai Grigorii, Roșca Ion și
Roșca Irina. În acest sens au fost constatatte ca neîntemeiate argumentele apelurilor
privind faptul că martorii Pleșca Aliona și Gulica Vadim nu indică direct asupra lui
Munteanu Eugeniu că ar fi comis furtul incriminat. Or, deși declarațiile martorilor
indicați nu au indicat direct asupra acțiunilor lui Munteanu Eugeniu de sustragere,
faptul dat nu îl dezvinovățește pe inculpat și nu a indicat la aceea că inculpatul nu a
comis infracțiunea reținută în sarcina acestuia. Declarațiile acestor martori, precum și
a părții vătămate Rusu Vitalie confirmă circumstanțele relevante ale cauzei, totodată
acestea coroborează în ansamblu cu totalitatea probelor acumulate și anexate la
materialele cauzei penale, care în cumul dovedesc incontestabil vina inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu.
La determinarea pedepsei inculpatului instanța de fond a ținut cont de toate
circumstanțele ce s-au stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile art. 61, 75
Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare caracterului și gradului de pericol
social, personalității inculpatului, care este la prima atingere cu legea, nefiind anterior
condamnat. Inculpatului i-a fost numită pedeapsa în limita prevăzută de sancțiunea
legii de comiterea căreia el a fost recunoscut vinovat, din aceste motive temei pentru
agravarea sau atenuarea pedepsei nu sunt.
Luînd în considerație personalitatea inculpatului, gravitatea infracțiunii, precum
și circumstanțele concrete ale cauzei, instanța de fond întemeiat i-a aplicat
inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, pedeapsă care este adecvată celor
comise, ținîndu-se cont și de personalitatea inculpatului.
Privitor la acțiunea civilă, instanța de fond a admis în sentința contestată o soluție
duplicitară. Or, după cum reiese din partea motivată a sentinței, prima instanță a ajuns
la concluzia că acțiunea civilă urmează a fi admisă în principiu, însă ulterior tot în
partea motivată, cât și în dispozitivul sentinței, instanța a ajuns la concluzia privind
admiterea integrală a acțiunii civile, instanța abordând astfel două soluții care nu
conciliază.
4
Mai mult ca atât, în partea dispozitivă a sentinței, prima instanță a dispus
admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de partea vătămată Rusu Vitalie în sumă
de 716.287 lei, fără a se expune de la cine și în ce cuantum urmează a fi încasată suma
dată în beneficiul părții vătămate. Având în vedere că Roșca Ion a fost condamnat
prin altă sentință pentru comiterea aceleiași infracțiuni pentru care a fost condamnat
Munteanu Eugeniu în prezenta cauză penală, prin prezenta decizie s-a decis încasarea
prejudiciului material în sumă de 716.287 lei în beneficiul părții vătămate Rusu
Vitalie anume în mod solidar.
Instanța de apel a ajuns la concluzia privind necesitatea excluderii din partea
descriptivă a sentinței a abzațului nr. 5 din pagina 9, referitor la omorul intenționat,
reținerea în sentință a acestui abzaț de către prima instanță constituind o eroare
materială evidentă admisă de către instanță la redactarea sentinței, care urmează a fi
corectată prin prezenta decizie, or, în cauza din speță, inculpatului i se incriminează
comiterea doar a infracțiunii de furt, prevăzută la art. 186 alin. (5) Cod penal.
De asemenea, inculpatul Munteanu Eugeniu, în plângerea înaintată, a invocat
aflarea lui pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, în mai multe celule din
Penitenciarul nr. 17 Rezina și Penitenciarul nr. 11 Bălți, care erau supraaglomerate și
care nu dispuneau de spațiul de 4 m2 care e necesar să revină fiecărui condamnat. În
urma cercetării rapoartelor prezentate, instanța a conchis că, dificultățile cu care s-a
confruntat inculpatul pe parcursul detenției sale în perioada indicată, au depășit
nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar
articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea
încălcărilor admise în penitenciarele vizate.
Inculpatul s-a aflat în condiții de detenție provizorie contrare prevederilor art. 3
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
începînd cu perioada de timp de la 13.04.2017 până la 06.03.2018, fiind deținut 1 zi
și în IP Florești, în total deținîndu-se în stare de arest preventiv pe parcursul a 327
zile.
Astfel, având în vedere că s-au adeverit alegațiile privind condițiile inumane de
detenție, luând în considerație totalitatea efectelor cumulative ale condițiilor generale
raportate la caracteristicile individuale ale inculpatului, precum și intensitatea,
gravitatea și durata încălcării, ținând cont de principiile proporționalității și echității,
instanța a considerat necesar, oportun și rezonabil de a calcula o zi de arest pentru 2
zile de închisoare.
Astfel, în perioada de timp de la 13.04.2017 până la 06.03.2018, inculpatul s-a
aflat în stare de arest preventiv pe o perioadă de 327 zile, pentru perioada respectivă
fiind aplicabile prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, iar ulterior
ultimul a fost privat de libertate în baza condamnării stabilite acestuia în baza sentinței
din 25.01.2019, în privința perioadei date fiind aplicabile prevederile art. 4734 alin.
(4) Cod de proceură penală.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Bruma Anatolie în
numele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427
5
alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și pronunțarea în această
parte a unei noi hotărîri privind achitarea inculpatului.
În motivare recurentul a indicat că, atît sentința cît și decizia sunt ilegale și
neîntemeiate, motivele de fapt și de drept apărătorul urmînd să le prezente ulterior
într-un recurs motivat după pronunțarea și primirea deciziei, însă nu le-a prezentat
instanței de recurs.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului
Bruma Anatolie în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat
inadmisibil, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și conținut prevăzute de
art. 429 și 430 Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza
materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise, în baza
temeiurilor expres prevăzute de acest articol.
În corespundere cu art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs decide asupra inadmisibilității recursului ordinar în cazul în care constată că
acesta nu corespunde după conținut prevederilor art. 430 Cod de procedură penală.
Reieșind din dispoziția art. 430 Cod de procedură penală, cererea de recurs
trebuie să corespundă anumitor cerințe, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute expres
de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemelor de drept ce persistă în cauza deferită judecății și care au afectat echitatea
procedurilor desfășurate de instanța de apel împotriva inculpatului.
În speță, recurentul critică hotărârea adoptată de instanțele de judecată și
menționează că va prezenta motivele de fapt și de drept printr-un un recurs motivat,
însă până la data ședinței de judecată 07.04.2021 apărătorul nu a prezentat recursul
motivat. Astfel, argumente în vederea susținerii poziției sale lipsesc, limitîndu-se doar
la expunerea că nu este de acord cu soluțiile precedente.
De principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt
corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroare
de drept pretinsă că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanțele de fapt ale
cauzei cărora acestea se circumscrie.
Pe aceiași linie de considerente, Colegiul evidențiază că, invocarea formală a
unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, nu poate
face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că,
potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ
de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă
alte interese decât interesele legii. Completarea cererii de recurs cu argumente ce ar
suplini-o din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează
6
întreg procesul penal.
Având în vederea cele consemnate supra, Colegiul Penal statuează asupra
soluției de inadmisibilitate a recursului ordinar declarat de avocatul Bruma Anatolie
în numele inculpatului, deoarece acesta nu întrunește condițiile legale de conținut.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Bruma Anatolie în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
25 noiembrie 2020 și sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Florești din 25 ianuarie
2019, în cauza penală privindu-l pe MUNTEANU Eugeniu XXXXX, deoarece nu
îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 aprilie 2021.
Președinte Diaconu Iurie
Judecător Catan Liliana
Judecător Guzun Ion
7