1ra-1184/2021 — art. 42 alin. 5, 145 alin. 2 lit. a, f, i, j Cod penal

1ra-1184/2021 — art. 42 alin. 5, 145 alin. 2 lit. a, f, i, j Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1184/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

inculpatul Patrașcu Marius, de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului

Patrașcu Marius și de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Coțaga

Vitalie, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

16 decembrie 2020 și a sentinței Judecătoriei Soroca /sediul Florești/ din 15 martie

2019, în cauza penală privindu-i pe

Coțaga Vitalie Xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în or. xxxx, str. xxxxx;

Patrașcu Marius Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxx, s. xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Coțaga Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 20 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Patrașcu Marius a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

de 13 ani 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții

vătămate Malai Victoria, s-a încasat suma de 10 000 lei - prejudiciu material, s-a

încasat în mod solidar de la Patrașcu Marius și Coțaga Vitalie, suma de 29 000 lei

prejudiciu moral, s-a încasat în sumă de 14 500 lei de la Patrașcu Marius și 14 500

lei de la Coțaga Vitalie.

1

A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpaților

în contul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 36 599 lei.

1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că:

Coțaga Vitalie, la data de 04.04.2018, având calitate de autor, acționând cu

scopul omorului intenționat, din motive de gelozie exprimată prin faptul că

concubina Chiriac Ina îl părăsise și plecase cu traiul împreună cu Racu Dumitru, prin

înțelegere prealabilă cu Patrașcu Marius care avea calitate de complice, a planificat

și organizat omorul cet. Racu Dumitru, împărțind rolurile la comiterea infracțiunii,

planificând locul, timpul și modul în care a fost comis omorul, care a fost realizat cu

deosebită cruzime la aceeași dată în jurul orei 08:20, îl așteptau pe cet. Racu

Dumitru, în preajma gospodăriei ultimului din or. Xxxx, str. xxxxx, blocând calea

de acces spre gospodăria ultimului, prin parcarea automobilului de model ”Toyota

Rav 4” n/î XXXXX pe strada menționată. În acest moment Coțaga Vitalie, pentru a

nu fi recunoscut de către Racu Dumitru, s-a ascuns într-un imobil aflat în construcție

din preajmă, iar Patrașcu Marius potrivit rolurilor repartizate anterior, se afla în

preajma automobilului de model ”Toyota Rav – 4”. Astfel, Racu Dumitru

deplasându-se spre domiciliu cu automobilul său personal de model ”Vaz 11113” cu

n/î xxxxx xxxxx și fiindu-i blocată trecerea spre gospodăria sa, a stopat automobilul

condus, după care a ieșit din automobil, moment în care Coțaga Vitalie ieșind din

clădirea unde s-a ascuns, cu scopul de a-l omorî, intenționat, i-a aplicat lui Racu

Dumitru mai multe lovituri cu o bâtă din lemn adaptată preventiv pentru aceasta, în

regiunea capului, în rezultatul cărui fapt, victima a căzut fără conștiință. Apoi,

continuându-și acțiunile sale intenționate, Coțaga Vitalie împreună cu Patrașcu

Marius l-au urcat în portbagajul automobilului ” Toyota Rav – 4” pe Racu Dumitru

și deplasându-se în pădurea din preajma s. xxxxx, r-l xxxxxi, în timp ce Patrașcu

Marius se afla în automobilul menționat, Coțaga Vitalie l-a scos pe Racu Dumitru

din portbagajul automobilului, l-a stropit cu o substanță inflamabilă și l-a incendiat,

în rezultatul căror fapte victima a decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală cu nr. 201829C0069,

din 07.05.2018, moartea cet. Racu Dumitru s-a datorat traumei cranio-cerebrale

închise cu fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, ruptura meningelui

dur la nivelul fracturilor, hemoragii în țesuturile moi ale craniului la nivelul fracturii,

hemoragii subarahnoidiene și subdurale, focare de contuzie cerebrală asociată cu

carbonizarea vitală a cadavrului cu arsuri totale de gr. I-II-III ale capului, corpului,

limbei și căilor respiratorii. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat

următoarele leziuni corporale: Traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, ruptura meningelui dur la

nivelul fracturilor, hemoragii în țesuturile moi ale craniului la nivelul fracturii,

hemoragii subarahnoidiene și subdurale, focare de contuzie cerebrală care sunt vitale

și s-au produs cu câteva minute până la deces (nu mai mult de 3 ore) prin mecanism

de lovire repetată cu obiect contondent, are legătură cauzală directă cu decesul și se

califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Carbonizarea vitală a

2

cadavrului cu arsuri totale de gr. I-II-III ale capului, corpului, limbii și căilor

respiratorii care sunt vitale și s-au produs prin acțiunea traumatică a flăcării deschise

cu câteva minute până la deces, are legătură directă cu cauza decesului și se califică

ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață.

Astfel, acțiunile lui Coțaga Vitalie au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit.

a), f), i), j) Cod penal, după indicii calificativi ”Omorul intenționat, adică omorul

unei persoane săvârșit cu premeditare, cu răpirea persoanei, de două persoane, cu

deosebită cruzime”.

Patrașcu Marius la data de 04.04.2018, având calitate de complice, acționând

cu scopul omorului intenționat, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

Coțaga Vitalie care avea calitate de autor, împărțind rolurile la comiterea infracțiunii

de omor, care a fost realizat cu deosebită cruzime, la aceeași dată în jurul orei 08:20,

îl așteptau pe cet. Racu Dumitru, în preajma gospodăriei ultimului din or. xxxxx, str.

xxxxx, blocând calea de acces spre gospodăria ultimului, prin parcarea

automobilului de model ”Toyota Rav 4” n/î xxxxxx pe strada menționată. În acest

moment Coțaga Vitalie, pentru a nu fi recunoscut de către Racu Dumitru, s-a ascuns

într-un imobil aflat în construcție din preajmă, iar Patrașcu Marius potrivit rolurilor

repartizate anterior, se afla în preajma automobilului de model ”Toyota Rav – 4”.

Astfel, Racu Dumitru deplasându-se spre domiciliu cu automobilul său

personal de model ”xxxxxx” cu n/î xxxxxx și fiindu-i blocată trecerea spre

gospodăria sa, a stopat automobilul condus, după care a ieșit din automobil, moment

în care Coțaga Vitalie a ieșit din clădirea unde s-a ascuns, cu scopul de a-l omorî,

intenționat, i-a aplicat lui Racu Dumitru mai multe lovituri cu o bâtă din lemn

adaptată preventiv pentru aceasta, în regiunea capului, în rezultatul cărui fapt,

victima a căzut fără conștiință. Apoi, continuându-și acțiunile sale intenționate,

Coțaga Vitalie împreună cu Patrașcu Marius l-au urcat în portbagajul automobilului

”Toyota Rav – 4” pe Racu Dumitru și deplasându-se în pădurea din preajma s. xxxx,

r-l xxxxx, în timp ce Patrașcu Marius se afla în automobilul menționat, Coțaga

Vitalie l-a scos pe Racu Dumitru din portbagajul automobilului, l-a stropit cu o

substanță inflamabilă și l-a incendiat, în rezultatul căror fapte victima a decedat.

Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală cu nr. 201829C0069,

din 07.05.2018, moartea cet. Racu Dumitru s-a datorat traumei cranio-cerebrale

închise cu fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, ruptura meningelui

dur la nivelul fracturilor, hemoragii în țesuturile moi ale craniului la nivelul fracturii,

hemoragii subarahnoidiene și subdurale, focare de contuzie cerebrală asociată cu

carbonizarea vitală a cadavrului cu arsuri totale de gr. I-II-III ale capului, corpului,

limbei și căilor respiratorii. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat

următoarele leziuni corporale: Traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin

fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, ruptura meningelui dur la

nivelul fracturilor, hemoragii în țesuturile moi ale craniului la nivelul fracturii,

hemoragii subarahnoidiene și subdurale, focare de contuzie cerebrală care sunt vitale

și s-au produs cu câteva minute până la deces (nu mai mult de 3 ore) prin mecanism

3

de lovire repetată cu obiect contondent, are legătură cauzală directă cu decesul și se

califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Carbonizarea vitală a

cadavrului cu arsuri totale de gr. I-II-III ale capului, corpului, limbii și căilor

respiratorii care sunt vitale și s-au produs prin acțiunea traumatică a flăcării deschise

cu câteva minute până la deces, are legătură directă cu cauza decesului și se califică

ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață.

Astfel, acțiunile lui Patrașcu Marius au fost încadrate în baza art. 42 alin. (5),

145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, după indicii calificativi ”Complicitate la

omorul intenționat, adică complicitate la omorul unei persoane săvârșit cu

premeditare, cu răpirea persoanei, de două persoane, cu deosebită cruzime”.

Procuratura r-nului Florești, Iapără Gheorghe, solicitând casarea parțială a sentinței

în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpaților să le fie stabilite

pedepsele – detențiune pe viață, cu încasarea din contul inculpaților suma de 36 599

lei cu titlu de cheltuieli judiciare, invocând că, Patrașcu Marius nu este la prima

abatere de legislație, pe rolul instanțelor de judecată se mai află o cauză penală în

privința lui Patrașcu Marius pentru comiterea unui concurs de infracțiuni, la fel cu

aplicarea violenței în privința persoanei; luând în considerație acest fapt și că

inculpatul Patrașcu Marius nu a recunoscut vinovăția, prin acțiunile sale a produs

consecințe tragice, nu a recuperat prejudiciul cauzat, cel puțin nu s-a căit de cele

comise, în privința acestuia nu pot fi aplicate prevederile art.70 alin. (31) Cod penal,

și instanța de judecată urmează să aplice pedeapsa în privința acestuia în limitele

generale prevăzute de legea penală, deoarece în acest fel se va atinge scopul pedepsei

penale; pedeapsa stabilită în privința inculpatului Coțaga Vitalie la fel este prea

blândă în coraport cu fapta săvârșită de către acesta, ultimul nu și-a recunoscut

vinovăția, încercând să inducă în eroare instanța de judecată, nu a reparat prejudiciul

cauzat; la stabilirea pedepsei instanța de judecată n-a ținut cont de stipulările art. 61

Cod penal, prin aplicarea pedepsei prea blânde în privința lui Coțaga Vitalie și

Patrașcu Marius, nu s-a realizat o oarecare echitate socială și s-ar putea afirma că nu

s-a atins și scopul de „exemplaritate” al pedepsei penale, înțelegând prin aceasta că

fermitatea, promptitudinea și intransigența cu care urma să fe pedepsit Coțaga

Vitalie și Patrașcu Marius avea ca scop exercitarea unei influențe pozitive asupra

altor indivizi care vor fi determinați astfel să nu săvârșească infracțiuni, știind cu

certitudine că pedeapsa este inevitabilă; instanța de judecată urma să încaseze de la

inculpații Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius în contul statului cheltuielile judiciare

suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, și anume

suma de 36599 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizelor.

2.2 Avocatul Berladean Lilia în numele inculpatului Patrașcu Marius,

solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care Patrașcu Marius să fie achitat deoarece fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

4

2.3 Avocatul Berladean Lilia în numele inculpatului Coțaga Vitalie, solicitând

casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care a reîncadra acțiunile lui Coțaga Vitalie în baza art. 146 Cod penal,

cu stabilirea unei pedepse minime posibile prevăzute de legislație.

2.4 Inculpatului Coțaga Vitalie, solicitând casarea sentinței, invocând că, la

examinarea cauzei au fost încălcate multe drepturi ale omului, nu a fost ascultat când

a dat declarații, Patrașcu Marius a fost învinuit nelegitim, deoarece el nu este vinovat

de comiterea infracțiunii, instanța s-a bazat pe expertiza psihiatrică efectuată în

privința sa pe care o consideră falsificată, deoarece concluzia a fost dată de un medic

care în perioada aflării sale în instituția medicală nu l-a consultat, expertiza e

întocmită în grafia latina pe care nu o cunoaște, a comis infracțiunea fiind în stare de

afect, considerente din care solicită efectuarea unei alte expertize psihiatrice în

privința sa.

2.5 Avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius, solicitând

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Patrașcu Marius să fie

achitat, deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, invocând că, fiind

audiat în ședință de judecată, inculpatul Patrașcu Marius vina nu a recunoscut,

menționînd că în ziua și ora incriminate acesta într-adevăr se afla împreună cu

Coțaga Vitalie și a fost martor ocular la toate cele întâmplate, însă nu a participat la

careva acțiuni de omor, ba mai mult, nici nu au discutat problema dată cu Coțaga

Vitalie, totul s-a întâmplat pe neașteptate, în urma la ce Patrașcu Marius s-a speriat,

dorind să fugă, însă Coțaga l-a reținut; instanța de fond nu a luat în considerare

motivele invocate de apărare, astfel, argumente în favoarea inculpatului nu numai că

nu au fost examinate, dar în realitate, după sentința pronunțată, nici măcar nu au fost

auzite de instanță, contrar prevederilor art. 27 și 101 CPP, și respectiv căror instanța

nu a dat o apreciere juridică corespunzătoare; prin aceste inacțiuni, instanța în mod

direct a încălcat dreptul inculpatului Patrașcu Marius la apărarea și examinarea

obiectivă a cauzei date; prima instanța nu a apreciat just probele pe cauza dată, care

sunt suficiente, pertinente și coroborează între ele, și care confirmă că inculpatul

Patrașcu Marius nu a săvârșit infracțiunea ce i se incriminează deoarece intențiile lui

nu au fost cuprinse de acțiunile criminale a lui Coțaga Vitalie; examinând

comportamentul inculpatului Patrașcu în timpul conflictului cu victima, se observă

că obiectiv, acesta nu a contribuit la săvârșirea infracțiunii de omor nici prin sfaturi,

nici prin indicații, precum și nu a prestat careva informații și nu a acordat careva

mijloace, la fel nu a promis dinainte că îl va favoriza pe Coțaga Vitalie la săvârșirea

omorului; circumstanțele cauzei denotă conflictul spontan care evident că nu a

urmărit careva consecințe de omor; în sentința contestată instanța de judecată face

niște constatări ilegale în partea descriptivă a sentinței, inclusiv luând rolul

acuzatorului de stat, în loc să aprecieze și să contraargumenteze probele administrate

la cauza penală în coraport cu dovedirea sau nedovedirea vinei inculpatului Patrașcu

Marius și anume: chiar de la prima propoziție a sentinței, instanța începe cu

5

constatarea vinovăției inculpatului, ceia ce nu corespunde normelor de procedură

penală, deoarece instanța nu poate lua rolul de acuzator, dar poate constata existența

sau lipsa anumitor probe, însă mai întâi probele și circumstanțele cauzei necesită a

fi descrise apoi apreciate din punct de vedere juridic, indicându-se care sunt

argumentele pro și contra etc., fapt care a fost complet ignorat de instanța de fond;

pe caz probele menționate în sentință doar formal au fost supuse examinării, prin

cuvinte declarative, fără a fi date explicații așteptate de părți, mai mult, se face

referire la unele acte procesuale care în general nu au legătură de cauzalitate cu

stabilirea vinovăției inculpatului Patrașcu Marius; în afară de faptul că instanța n-a

argumentat obiectiv, complet și legal probele administrate la dosar, nu este clar cum

și în baza căror declarații concrete instanța a ajuns la concluzia că „...vinovăția lui

Patrașcu Marius este dovedită prin declarațiile martorilor”; nici unul din acești

martori ai acuzării nu a relatat instanței nimic, prin ce aceasta ar putea identifica

implicarea nemijlocită a lui Patrașcu Marius în săvârșirea omorului, chiar și prin

complicitate; nici o probă dobândită atât în cadrul urmăririi penale, cât și cercetării

judecătorești nu a dovedit faptul că Patrașcu Marius intenționat și cu premeditate a

participat la săvârșirea omorului, iar ca urmare și prezența în acțiunile acestuia a

elementelor infracțiunii ce se impută; învinuirea înaintată lui Patrașcu Marius în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod

penal, este întemeiată doar pe presupuneri, și nu este întărită cu probe veridice și

incontestabile pentru constatarea vinovăției inculpatului.

S-au respins ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Berladean Lilia

în numele inculpatului Patrașcu Marius, de către avocatul Berladean Lilia în numele

inculpatului Coțaga Vitalie, de către inculpatul Coțaga Vitalie și de către avocatul

Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius.

S-a admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura r-nului Florești,

Iapără Gheorghe, casată parțial sentința în partea soluției cu privire la solicitarea

procurorului de a încasa cheltuielile judiciare, pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care:

S-a încasat de la inculpații Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius în mod solidar în

beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 36 599 lei.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

A fost admisă parțial cererea inculpatului Coțaga Vitalie cu privire la reducerea

pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate

de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, dedusă din pedeapsa numită prin sentință lui Coțaga Vitalie de 20 ani

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă

pe termen de 343 zile, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, și redusă pedeapsa închisorii cu 686 zile.

A fost admisă parțial cererea inculpatului Patrașcu Marius cu privire la

reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de

6

detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, dedusă din pedeapsa numită prin sentință lui Patrașcu

Marius de 13 ani 4 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,

arestarea preventivă pe termen de 343 zile, conform prevederilor art. 385 alin. (5)

Cod de procedură penală, și redusă pedeapsa închisorii cu 686 zile.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a

dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Coțaga

Vitalie în baza art. 145 al. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal și a inculpatului Patrașcu

Marius în baza art. 42 al. (5), art. 145 al. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal.

Instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut în favoarea inculpatului Patrașcu

Marius argumentul invocat în apelurile declarate referitor la faptul, că instanța de

fond nu a făcut o analiză obiectivă a probelor pe care le-a enumerat în sentință și nu

le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și că totalitatea

probelor cercetate în instanță nu au dovedit că el a săvârșit infracțiunea incriminată.

La fel și afirmațiile invocate de către apărător, precum că inculpatul Patrașcu Marius

nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, că probele

enumerate în sentință nu au valoare probantă, că martorii audiați nu au furnizat

suficientă informație pentru constatarea vinovăției și declarațiile acestora urma să

fie apreciate în favoarea inculpatului Patrașcu Marius.

Instanța de apel a apreciat aceste afirmații cu caracter declarativ și ca un mod

de apărare a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date

fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către

instanța de fond la baza sentinței de condamnare. Nerecunoașterea vinovăției de

către inculpatul Patrașcu Marius în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui de

către instanța de fond nu echivalează cu achitarea lui, după cum se solicită în

apelurile declarate, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc

incontestabil vinovăția inculpaților Patrașcu Marius și Coțaga Vitalie în comiterea

infracțiunii incriminate și reținute în sarcina lor, aceasta fiind o metodă de a denatura

stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere penală. Instanța de fond just a

apreciat că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu

coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în fapta

infracțională reținută în sarcina lui. Colegiul penal consideră că probele administrate

pe cauză în acuzare, cercetate în ședința instanței de fond, precum și verificate

suplimentar în ședința instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art. 101

CPP, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei

sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin

vinovăția inculpaților, după cum a stabilit instanța de fond, în deplină măsură.

După verificarea suplimentară a probelor materiale instanța de apel a mai

7

constatat, că argumentele invocate în apelurile declarate sunt contradictorii

circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond pe

parcursul judecării cauzei, iar probele administrate de către instanța de fond

demonstrează pe deplin săvârșirea de către inculpați a infracțiunii reținute în sarcina

lor, astfel instanța de fond corect a conchis asupra vinovăției inculpaților.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute și afirmațiile invocate cu

referire la faptul că sentința contestată este bazată pe presupuneri, că instanța de

judecată nu a făcut o analiză obiectivă a probelor și nu le-a apreciat din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

În această ordine de idei instanța de apel a indicat, că prima instanță a ținut cont

de legea procesual-penală, a apreciat probele administrate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția inculpaților.

Astfel, martorul Grosul Sergiu a indicat, că aflându-se la serviciu la

întreprinderea care are ca gen de activitate darea în chirie a automobilelor, s-au

apropiat două persoane și au dorit să închirieze un automobil mai mare și spațios.

Le-a propus automobilul de model „Toyota Rav 4” cu n/î xxxxxxxx, care era

disponibil, spațios, încăpător, ultimii au verificat portbagajul au discutat între ei și

anume „dacă încape ceea ce trebuie” nedivulgând ce anume urma să încapă în

portbagaj și apoi au încheiat un contract de chirie pentru două zile. Automobilele

date spre închiriere sunt dotate cu dispozitive de geolocație și tot parcursul de

deplasare a automobilului a fost înregistrat (f.d.152-153, vol.III). Martora Chiriac

Iana a declarat, că pe rețele de socializare „Odnoklassniki„ din numele lui Coțaga

Vitalie i-a fost expediat un mesaj în care era indicat să fie foarte atentă, căci oricum

nimeni nu va găsi nimic. Cu Coțaga Vitalie au locuit împreună 8 ani, împreună au

doi copii minori și din anul 2016 s-au separat cu traiul. Cunoaște cauza decesului

concubinului său. Coțaga l-a lovit și apoi i-a dat foc în pădure toate fiind auzite de

la colaboratorii de poliție. Astfel, în timpul căsniciei cu Coțaga, ultimul aplica forța

fizică din gelozie și din motiv că ea nu asculta sfaturile acestuia și urma să nu plece

nicăieri (f.d.70-74, vol.III). Martora Racu Irina a declarat, că la data de 03.04.2018

fiind la poartă a observat cum s-a apropiat un automobil de culoare roșie și a fost

chemată de către Coțaga Vitalie, care i-a comunicat că are o discuție cu aceasta și

urmează să se urce în automobil pentru a nu-i vedea vecinii. Apoi el a întrebat-o de

soțul ei Dumitru. În acel moment persoana cealaltă a întrebat-o dacă nu dorește să-l

telefoneze pe Vitalie ca să vină la ea, la ce ea a răspuns că el nu răspunde la apelurile

ei. La întrebarea pentru ce-i trebuie, ultimul a răspuns că Racu Dumitru trebuie să

răspundă pentru acțiunile sale. Dânsa i-a propus de a-l lăsa în pace, iar șoferul a

repetat că el urmează să răspundă pentru acțiunile sale. Apoi Vitalie a întrebat-o dacă

nu are un cuțit mai mare, zicând precum că dorește să taie carne și pepene verde, la

ce ea a zis că nu are. În automobil a văzut o sacoșă cu pâine, mâinile lui Vitalie erau

murdare și mirosea a benzină. A doua zi a fost telefonată de către Iana, de la care a

aflat de deces (f.d.157-159, vol.III).

8

În acest sens, instanța de apel a ținut să indice, că temei de a pune la îndoială

declarațiile martorilor audiați depuse în cadrul ședinței judiciare nu s-au stabilit,

aceste declarații fiind date sub jurământ, precum și fiind preîntâmpinați de

răspunderea penală pentru darea de mărturii false, la fel sunt sprijinite de probele

scrise cercetate, printre care procesele-verbale ale acțiunilor procesuale efectuate pe

caz, concluziile rapoartelor de expertiză, care în cumul demonstrează vinovăția

inculpaților.

Este neîntemeiată și nu poate fi reținută afirmația invocată de avocatul Janu

Anatolie în apelul declarat referitor la faptul, că prima instanță nu a apreciat just

probele pe cauza dată, care sunt suficiente, pertinente și coroborează între ele, și care

confirmă că inculpatul Patrașcu Marius nu a săvârșit infracțiunea ce i se

incriminează, că intențiile lui nu au fost cuprinse de acțiunile criminale a lui Coțaga

Vitalie, că Patrașcu Marius nu a participat în calitate de complice la infracțiunea de

omor, nu au discutat cu Coțaga Vitalie referitor la omorul lui Racu Dumitru, totul a

avut loc pe neașteptate, în urma cărui fapt Patrașcu Marius s-a speriat și a dorit să

fugă, dar Coțaga Vitalie l-a reținut. În acest aspect, instanța de apel a indicat, că

reieșind din probele administrate de prima instanță, probe care au fost suplimentar

verificate în ședința instanței de apel se constată cu certitudine faptul, că acțiunile

inculpaților Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius au fost coordonate din timp. Astfel,

dânșii au închiriat un automobil pentru chiria căruia a achitat Patrașcu Marius,

întrebându-se dacă portbagajul este destul de mare pentru ca să încapă tot ce trebuie,

au urmărit traseul de deplasare a victimei, au așteptat victima când a revenit de la

serviciu, au procurat necesarele pentru incendierea cadavrului, după incendierea

victimei la volanul automobilului a urcat Patrașcu Marius, ambii au mers la râul

Nistru, apoi la spălătoria auto pentru a spăla urmele de sânge lăsate de cadavrul

victimei, au aruncat covorașul cu petele de sânge, au reparat bara de protecție a

automobilului pentru a-l returna în stare bună, circumstanțe din care reiese că

Patrașcu Marius a acționat în complicitate cu Coțaga Vitalie la comiterea infracțiunii

de omor a lui Racu Dumitru, mai mult, Patrașcu Marius nici într-un fel nu a curmat

acțiunile ilegale ale lui Coțaga Vitalie. În această ordine de idei, instanța de apel a

reținut că conform art. 42 al. (5) Cod penal, complice este persoana, care a contribuit

la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestarea de informații, acordare de

mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a

promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele

de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală,

ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Pe când

autorul efectuează acte de executare care realizează în mod nemijlocit materialitatea

faptei, complicele efectuează acte de sprijinire a activității autorului.

Așadar, inculpatul Patrașcu Marius nu a realizat fapta în mod nemijlocit, dar l-

a sprijinit și ajutat la realizarea faptei ilegale pe Coțaga Vitalie de omor intenționat,

adică omorul unei persoane, săvârșit cu premeditate, cu răpirea persoanei, de două

persoane, cu o deosebită cruzime.

9

La caz s-a constatat, că intenția de a săvârși omorul nu a apărut spontan, dar au

fost săvârșite acțiuni de pregătire pentru infracțiunea de omor, victima a fost răpită,

omorul fiind săvârșit cu o deosebită cruzime, deoarece cauzând victimei lovituri în

cap – organ vital cel mai important, apoi incendiindu-l, se conștientiza faptul că

victimei i se cauzează suferințe deosebit de chinuitoare, astfel, acțiunile inculpaților

au fost încadrate corect.

Totodată, instanța de apel a atestat, că nu poate fi admisă solicitarea invocată

de către inculpatul Coțaga Vitalie cu referire la faptul, că a comis infracțiunea fiind

în stare de afect, iar raportul de expertiză psihiatrică efectuat în privința lui este

falsificat, fiind semnat de un expert care nu a participat la examinarea sa. Potrivit

apelului declarat de către inculpatul Coțaga Vitalie, ultimul nu neagă săvârșirea

infracțiunii, însă critică aprecierea juridică a acțiunilor comise de către el, solicitând

calificarea acestora în baza art. 146 Cod penal – omorul săvârșit în stare de afect. În

speță, acțiunile lui Coțaga Vitalie nu au survenit în rezultatul cărorva acțiuni

provocatoare ale decedatului Racu Dumitru, și nici nu au apărut în mod spontan, or

intenția de a omorî victima a avut loc înainte de întâlnirea propriu-zisă cu Racu

Dumitru care se întorcea acasă de la serviciu cu automobilul, fiind stopat de către

Coțaga Vitalie, blocând calea de acces spre gospodăria ultimului, fiind din timp

pregătit de omorul lui Racu Dumitru, fapt demonstrat și prin amenințările expuse

anterior în privința acestuia altor persoane, cum ar fi Racu Irina, căreia inculpatul

Coțaga Vitalie i-a comunicat că intenționează să se răfuiască cu Racu Dumitru prin

crearea unui accident. Totodată, martorii audiați pe cauză indică la faptul că

decedatul Racu Dumitru era o fire foarte liniștită și evita pe cât de posibil conflictele,

iar la apelurile telefonice ale lui Coțaga Vitalie nu răspundea. Chiar din declarațiile

inculpatului Coțaga Vitalie reiese că i-a aplicat lui Racu Dumitru o lovitură foarte

puternică în regiunea capului, în partea din spate, și acesta a fost doborât la

pământ. Apoi cu o bucată de fortan de dimensiune mare i-a aplicat trei lovituri lui

Racu Dumitru. S-a oprit în momentul când a văzut foarte mult sânge și și-a amintit

că trebuie să-i iasă copilul ca să meargă la școală. A decis să-l urce singur pe Racu

Dumitru în automobil, iar ultimul nu dădea semne de viață. Ulterior în continuarea

acțiunilor sale s-a deplasat în pădurea din preajma satului Rădulenii Vechi, raionul

Florești l-a scos din portbagajul automobilului pe Racu Dumitru și l-a stropit cu o

substanță inflamabilă și l-a incendiat, în rezultatul căror fapte victima a decedat.

Astfel reiese cu certitudine, că acțiunile lui Coțaga Vitalie în privința lui Racu

Dumitru nu au fost nicidecum spontane, dar au avut un caracter intenționat, acțiuni

care au durat în timp, nefiind prezente elementele stării de afect, după cum indică

inculpatul Coțaga Vitalie în apelul declarat și în ședința instanței de apel. Mai mult,

prin raportul de expertiză judiciară psihiatrico-psihologică legală în condiții de

staționar primară, nr.201836S0084, s-a concluzionat, că Coțaga Vitali urmează să

fie recunoscut responsabil. Totodată, experții au concluzionat, că comportamentul

expertizatului nu-i este specific structurii de personalitate și modelului

comportamental al expertizatului Coțaga Vitalie. Însă această reacție afectivă nu

10

poate fi calificată și încadrată într-o stare de afect fiziologic, deoarece n-a inclus în

sine, consumarea și declanșarea celor trei faze constitutive ale acestui proces, și

anume: faza cumulativă - deoarece sa constatat că caracterul infracțiunii a fost

premeditate, fapt care exclude manifestarea și declanșarea stării de afect fiziologic;

faza explozivă - manifestată prin trăire vertiginoasă emoțională, dezvoltând o reacție

afectivă insuficient controlată și declanșarea reacției heteroagresive cu simptome

expresive de furie, care nu-i sunt specifice comportametului habitual; faza asteniei

psihice și fizice – fază care nu a fost consumată de către expertizat, în conformitate

cu conceptele teoretice ale stării de afect fiziologic (f.d.111-118, vol.II). Astfel, la

caz, având în vedere circumstanțele constatate, nu suntem în prezența omorului

săvârșit în stare de afect, când poate fi aplicată răspunderea în baza art. 146 Cod

penal, după cum solicită inculpatul Coțaga Vitalie, mai mult, raportul de expertiză

judiciară psihiatrico-psihologică legală în condiții de staționar primară,

nr.201836S0084 din 20.09.2018 (f.d.111-118 vol.II), a fost semnat de către expertul

judiciar psiholog Bucșa Viorica și expertul judiciar psihiatru Țînțari Eugeniu, care

au fost informați despre drepturile și obligațiile expertului prevăzute de art.88 Cod

de procedură penală și preîntâmpinați despre răspunderea pentru prezentarea cu bună

știință a concluziei false și divulgarea datelor urmăririi penale conform art.312 și

315 Cod penal, contra semnătură, astfel careva dubii în veridicitatea concluziei se

exclud, iar argumentul invocat în acest aspect ca fiind lipsit de temei urmează a fi

respins.

Instanța de apel a notat la fel, că nu poate fi reținută și afirmația invocată de

către inculpatul Coțaga Vitalie în apelul declarat cu referire la faptul, că Patrașcu

Marius nu este vinovat și urmează a fi achitat. În acest aspect instanța de apel a

indicat, că s-a constatat prin probele administrate, că inculpatul Patrașcu Marius nu

a realizat fapta în mod nemijlocit, dar l-a sprijinit și ajutat la realizarea faptei ilegale

pe Coțaga Vitalie de omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit cu

premeditate, cu răpirea persoanei, de două persoane, cu o deosebită cruzime.

În continuare, instanța de apel a mai indicat că, prima instanță eronat a

concluzionat referitor la respingerea ca fiind neîntemeiată a cererii procurorului

privind încasarea de la inculpați în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată

suportate pe cauză în legătură cu efectuarea acțiunilor procesual-penale, invocând

că prin modificările operate prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din

09.02.2018, prin care a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care

prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se

face din contul bugetului de stat, legiuitorul și-a îndreptat voința spre obligarea

condamnaților de a achita cheltuielile pentru expertizele judiciare. Careva temei de

scutire a inculpaților nu s-a constatat. Respectiv, lecturând materialele cauzei

instanța de apel a reținut că, pe cauza penală au fost suportate cheltuieli pentru

efectuarea: raportului de expertiză legală în sumă de 7 980 lei, raportul de expertiză

fizico-chimică în sumă de 4 200 lei, raportul de expertiză biologică în sumă de 4 620

lei, raportul de expertiză traseologică în sumă de 2 100 lei, rapoarte de expertiză

11

psihiatrică ambulatorie în sumă de 2 156 lei și raportul de expertiză nr.201836S0084

din 20.09.2018 psihiatrică staționară în sumă de 15 543 lei, iar în total cheltuielile

suportate pe cauză fiind în mărime de 36 599 lei. Respectiv, în speță fapta a fost

comisă de către inculpații Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius la data de 04.04.2018,

după modificările din data de 09.02.2018, astfel că cad sub incidența legii adoptate

și urmează a suporta cheltuielile judiciare suportate pe cauză.

Referitor la argumentul invocat în apel de către procuror ce ține de blândețea

pedepsei stabilite inculpaților Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius și că în privința lor

urmează a fi stabilită pedeapsa – detențiunea pe viață, în acest aspect instanța de apel

apreciază, că instanța de fond la stabilirea pedepsei a ținut cont în deplină măsură de

principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 al. (2) Cod penal,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor

art.75 Cod penal, care prevăd scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale,

de corijare a celui condamnat, de prevenire a săvârșirii de el a noi infracțiuni,

stabilind inculpaților o pedeapsă echitabilă faptei infracționale comise, pedeapsă

care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpaților.

4.1 Inculpatul Patrașcu Marius, neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea sentinței cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, invocând:

- nu a săvârșit infracțiunea;

- la dosar nu există nici o dovadă că a săvârșit infracțiunea imputată.

4.2 Avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius, indicând

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatul Patrașcu Marius să fie achitat, invocând argumente similare cu

cele invocate în apel(pct. 2.5 din prezenta decizie), invocând suplimentar:

- nu este clar cum și în baza căror declarații concrete instanțele au ajuns la

concluzia neîntemeiată că „vinovăția lui Patrașcu Marius este dovedită prin

declarațiile martorilor”;

- nici un martor nu a relatat instanței nimic prin ce aceasta ar putea identifica

implicarea nemijlocită a lui Patrașcu Marius în săvârșirea omorului, chiar și prin

complicitate;

- nici o probă nu a dovedit faptul că Patrașcu Marius intenționat și cu

premeditate a participat la săvârșirea omorului;

- concluzia instanței de apel este vagă;

- în cel mai rău caz în acțiunile lui Patrașcu Marius putea fi prezentă

componența de infracțiune prevăzută de art. 49, 323 Cod penal, care presupune

favorizare.

4.3 Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Coțaga Vitalie, indicând

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

12

penală, prin care solicită casarea deciziei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul Coțaga Vitalie să fie achitat, invocând:

- acțiunile inculpatului Coțaga Vitalie urmează a fi recalificate în baza art. 146

Cod penal, or, acțiunile sale au fost săvârșite spontan, în stare de afect provocat de

comportamentul victimei, la acel moment nu a realizat ce a comis, regretă însă nu

își amintește tot;

- inculpatul a fost privat de dreptul de a demonstra nevinovăția în infracțiunea

incriminată prin faptul că au fost respinse demersurile cu privire la efectuarea unei

expertize psihiatrice suplimentare/repetate;

- urmează a fi apreciate critic declarațiile martorului Chiriac Iana, fiindcă nu

erau în relații bune cu inculpatul;

- inculpatul Patrașcu Marius a declarat că nu a cunoscut despre existența

vreunui plan a lui Coțaga V., ultimul dorea doar să își vadă copiii și să vorbească cu

aceștia, nu cunoștea victima și nu dorea să îl omoare.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Totodată, notează că recurenții își motivează contestațiile pe dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului

probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Mai indică că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului

hotărârii contestate, instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt

ale cauzei și corect a încadrat acțiunile făptuitorului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

13

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursurilor, recurentul avocatul Janu

Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius invocă temeiurile de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, sub aspectele

că: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, nu

au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită", recurentul inculpatul Patrașcu Marius deși nu indică nici un temei

de recurs, acesta critică constatarea vinovăției sale în comiterea infracțiunii

incriminate, motive ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar recurentul avocatul Palade Rodica în

numele inculpatului Coțaga Vitalie, invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că motivele invocate de recurenți în susținerea acestor temeiuri de recurs nu

s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de avocatul Janu Anatolie în numele

inculpatului Patrașcu Marius și avocatul Palade Rodica în numele inculpatului

Coțaga Vitalie, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin

prisma cazurilor specificate de recurenți, Colegiul penal constată că acest temei nu

este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante

invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și

apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

descrise și analizate în decizie (f.d. 41-50, vol. V), decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței în partea

condamnării inculpatului Coțaga Vitalie în baza art. 145 al. (2) lit. a), f), i), j) Cod

penal și a inculpatului Patrașcu Marius în baza art. 42 al. (5), art. 145 al. (2) lit. a),

f), i), j) Cod penal, motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei, care este

expusă clar, or în speță instanța de apel corect a constatat că au fost administrate

suficiente probe care confirmă prezența elementelor infracțiunilor incriminate în

acțiunile inculpaților, fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau erori de drept

sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

De asemenea, ce ține de argumentele recurenților descrise la pct. 4.1, 4.2, 4.3,

se atestă că aceștia primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de

către instanța de apel, care în opinia lor nu confirmă vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor incriminate, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din

considerentul că aceste probe au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare

între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților, iar obiecțiile

recurenților reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestora, or instanța de recurs

14

ordinar nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate

de recurenți în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată.

Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma

cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu

privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor

prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul

contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

La fel, din conținutul recursurilor ordinare declarate, reiese că recurenții fac o

proprie apreciere a probelor în temeiul cărora prima instanță și instanța de apel și-au

întemeiat soluțiile, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele

cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor incriminate, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol

invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or contravin constatărilor corecte a

instanței de apel în prezenta speță, prin care au fost respinse argumentele apelanților,

concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe descris și apreciate de prima

instanță în sentință și de instanța de apel în decizia sa.

Cu referire la motivul invocat de avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului

Patrașcu Marius că "nu este clar cum și în baza căror declarații concrete instanțele

au ajuns la concluzia neîntemeiată că „vinovăția lui Patrașcu Marius este dovedită

prin declarațiile martorilor; nici un martor nu a relatat instanței nimic prin ce

aceasta ar putea identifica implicarea nemijlocită a lui Patrașcu Marius în

săvârșirea omorului, chiar și prin complicitate", Colegiul penal atestă că este

declarativ și contravine materialelor cauzei, în condițiile în care instanța de apel în

decizie(f.d. 51-52 v.V) a indicat expres martorii și declarațiile ultimilor care

coroborate cu probele din dosar constată incontestabil vinovăția inculpatului

Patrașcu Marius la săvârșirea omorului în complicitate cu Coțaga Vitalie.

Colegiul penal statuează că, nu pot fi acceptate alegațiile avocatului Palade

Rodica precum că inculpatul a fost privat de dreptul de a demonstra nevinovăția prin

faptul că au fost respinse demersurile cu privire la efectuarea unei expertize

psihiatrice suplimentare/repetate, or, în decizia instanței de apel(f.d. 55 – 56 v. V) a

fost combătut acest argument, mai mult, prin încheierea(f.d. 235 – 236 v. IV) din

18.11.2020, instanța de apel a motivat pe deplin soluția de respingere a demersului

cu privire la efectuarea unei expertize psihiatrice suplimentare/repetate, menționând

în temeiul art. 148 alin. (2) Cod de procedură penală, că nu s-au constatat temeiuri

în necesitatea efectuării unei expertize repetate.

În acest sens, Colegiul penal ține să mai indice că, simplul dezacord cu

concluzia expertizei nu este un temei de a dispune o expertiză suplimentară/repetată,

conform art. 148 alin. (2) Cod de procedură penală.

La fel, ce ține de criticile avocatului Palade Rodica, ce țin de încadrarea juridică

a faptei, prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală - "acțiunile inculpatului Coțaga Vitalie urmează a fi recalificate

în baza art. 146 Cod penal, or, acțiunile sale au fost săvârșite spontan, în stare de

15

afect provocat de comportamentul victimei, la acel moment nu a realizat ce a comis,

regretă însă nu își amintește tot", Colegiul penal le respinge ca inadmisibile, or

conform Raportului de expertiză judiciară psihiatrico-psihologică legală în condiții

de staționar primară, nr. 201836S0084 în privința lui Coțaga Vitali din 20.09.2018,

s-a concluzionat că nu poate fi calificată și încadrată într-o stare de afect fiziologic,

mai mult, Colegiul penal menționează că atât în sentința primei instanțe (f.d. 25 verso

– 26 verso v. IV) cât și în decizia instanței de apel(f.d. 54 – 56 v. V) au fost combătute

aceste argumente, motive ce sunt în coroborare cu circumstanțele constatate în

prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de prima instanță și

instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, ce este conform practicii CtEDO,

hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010.

În continuare, Colegiul penal apreciază critic și argumentele avocatului Janu

Anatolie în susținerea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, precum că în acțiunile inculpatului Patrașcu Marius putea fi

prezentă componența de infracțiune prevăzută de art. 49, 323 Cod penal – favorizare,

or, s-a constatat cu certitudine că inculpații au închiriat un automobil pentru chiria

căruia a achitat Patrașcu Marius, discutând dacă portbagajul este destul de mare

pentru ca să încapă tot ce trebuie, au urmărit traseul de deplasare a victimei, au

așteptat victima când a revenit de la serviciu(inculpatul Patrașcu Marius declarând

martorului Racu Irina că victima trebuie să răspundă pentru acțiunile sale), au

procurat necesarele pentru incendierea cadavrului, după incendierea victimei la

volanul automobilului a urcat Patrașcu Marius, ambii au mers la râul Nistru, apoi la

spălătoria auto pentru a spăla urmele de sânge lăsate de cadavrul victimei, au aruncat

covorașul cu petele de sânge, au reparat bara de protecție a automobilului pentru a-l

returna în stare bună, circumstanțe din care reiese că Patrașcu Marius a acționat în

complicitate cu Coțaga Vitalie la comiterea infracțiunii de omor a lui Racu Dumitru,

mai mult, Patrașcu Marius nici într-un fel nu a curmat acțiunile ilegale ale lui Coțaga

Vitalie, astfel, Colegiul penal conchide că soluția primei instanțe menținută prin

decizia instanței de apel prin care Patrașcu Marius a fost recunoscut vinovat de

complicitate la omorul unei persoane săvârșit cu premeditare, cu răpirea persoanei,

de două persoane, cu deosebită cruzime, este una corectă.

Ce ține de argumentele recurenților, prin prisma temeiului de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, precum că în speță nu a fost

demonstrată prezența elementelor infracțiunii în acțiunile inculpaților Patrașcu

Marius și Coțaga Vitalie, Colegiul penal le apreciază ca neîntemeiate deoarece,

verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților,

consideră că nu s-a confirmat în speța dată, argumentele recurenților invocate în

recursuri, sunt combătute corect prin motivele descrise în sentință(f.d. 25 verso – 26

verso v. IV) și în decizia instanței de apel(f.d. 40 – 56 v. V), asupra cărora s-au

formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor

recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO,

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, în acest sens, Colegiul penal ține să

16

menționeze și că instanța de apel corect a constatat că, martorul Grosul Sergiu a

indicat, că „aflându-se la serviciu la întreprinderea care are ca gen de activitate darea

în chirie a automobilelor, s-au apropiat două persoane și au dorit să închirieze un

automobil mai mare și spațios. Le-a propus automobilul de model „Toyota Rav 4”

cu n/î Xxxxx, care era disponibil, spațios, încăpător, ultimii au verificat portbagajul

au discutat între ei și anume „dacă încape ceea ce trebuie” nedivulgând ce anume

urma să încapă în portbagaj și apoi au încheiat un contract de chirie pentru două zile.

Automobilele date spre închiriere sunt dotate cu dispozitive de geolocație și tot

parcursul de deplasare a automobilului a fost înregistrat” (f.d.152-153, vol.III).

Martora Chiriac Iana a declarat, că „pe rețele de socializare „Odnoklassniki„ din

numele lui Coțaga Vitalie i-a fost expediat un mesaj în care era indicat să fie foarte

atentă, căci oricum nimeni nu va găsi nimic. Cu Coțaga Vitalie au locuit împreună 8

ani, împreună au doi copii minori și din anul 2016 s-au separat cu traiul. Cunoaște

cauza decesului concubinului său. Coțaga l-a lovit și apoi i-a dat foc în pădure, toate

fiind auzite de la colaboratorii de poliție. Astfel, în timpul căsniciei cu Coțaga,

ultimul aplica forța fizică din gelozie și din motiv că ea nu asculta sfaturile acestuia

și urma să nu plece nicăieri” (f.d.70-74, vol.III). Martora Racu Irina a declarat, că

„la data de 03.04.2018 fiind la poartă a observat cum s-a apropiat un automobil de

culoare roșie și a fost chemată de către Coțaga Vitalie, care i-a comunicat că are o

discuție cu aceasta și urmează să se urce în automobil pentru a nu-i vedea vecinii.

Apoi el a întrebat-o de soțul ei Dumitru. În acel moment persoana cealaltă a întrebat-

o dacă nu dorește să-l telefoneze pe Vitalie ca să vină la ea, la ce ea a răspuns că el

nu răspunde la apelurile ei. La întrebarea pentru ce-i trebuie, ultimul a răspuns că

Racu Dumitru trebuie să răspundă pentru acțiunile sale. Dânsa i-a propus de a-l lăsa

în pace, iar șoferul a repetat că el urmează să răspundă pentru acțiunile sale. Apoi

Vitalie a întrebat-o dacă nu are un cuțit mai mare, zicând precum că dorește să taie

carne și pepene verde, la ce ea a zis că nu are. În automobil a văzut o sacoșă cu pâine,

mâinile lui Vitalie erau murdare și mirosea a benzină. A doua zi a fost telefonată de

către Iana, de la care a aflat de deces” (f.d.157-159, vol. III).

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste

aspecte contestate și în prezentele recursuri ordinare, nu se identifică, or instanța de

apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale

invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă

și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37

a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1

din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

17

de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursurile declarate sunt inadmisibile, fiind

vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Patrașcu

Marius, de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius și

de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Coțaga Vitalie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, în cauza

penală privindu-i pe Coțaga Vitalie Xxxxx și Patrașcu Marius Xxxxx, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 iunie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

18