1ra-1184/2021 — Art. 42 alin. 5, 145 alin. 2 lit. a, f, i, j Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Soroca /sediul Florești/ din 15 martie 2019: Coțaga Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 20 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Patrașcu Marius a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 13 ani 4 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost admisă integral acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Malai Victoria, s-a încasat suma de 10 000 lei - prejudiciu material, s-a încasat în mod solidar de la Patrașcu Marius și Coțaga Vitalie, suma de 29 000 lei prejudiciu moral, s-a încasat în sumă de 14 500 lei de la Patrașcu Marius și 14 500 lei de la Coțaga Vitalie. 1 A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpaților în contul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 36 599 lei. 1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că: Coțaga Vitalie, la data de 04.04.2018, având calitate de autor, acționând cu scopul omorului intenționat, din motive de gelozie exprimată prin faptul că concubina Chiriac Ina îl părăsise și plecase cu traiul împreună cu Racu Dumitru, prin înțelegere prealabilă cu Patrașcu Marius care avea calitate de complice, a planificat și organizat omorul cet. Racu Dumitru, împărțind rolurile la comiterea infracțiunii, planificând locul, timpul și modul în care a fost comis omorul, care a fost realizat cu deosebită cruzime la aceeași dată în jurul orei 08:20, îl așteptau pe cet. Racu Dumitru, în preajma gospodăriei ultimului din or. Xxxx, str. xxxxx, blocând calea de acces spre gospodăria ultimului, prin parcarea automobilului de model ”Toyota Rav 4” n/î XXXXX pe strada menționată. În acest moment Coțaga Vitalie, pentru a nu fi recunoscut de către Racu Dumitru, s-a ascuns într-un imobil aflat în construcție din preajmă, iar Patrașcu Marius potrivit rolurilor repartizate anterior, se afla în preajma automobilului de model ”Toyota Rav – 4”. Astfel, Racu Dumitru deplasându-se spre domiciliu cu automobilul său personal de model ”Vaz 11113” cu n/î xxxxx xxxxx și fiindu-i blocată trecerea spre gospodăria sa, a stopat automobilul condus, după care a ieșit din automobil, moment în care Coțaga Vitalie ieșind din clădirea unde s-a ascuns, cu scopul de a-l omorî, intenționat, i-a aplicat lui Racu Dumitru mai multe lovituri cu o bâtă din lemn adaptată preventiv pentru aceasta, în regiunea capului, în rezultatul cărui fapt, victima a căzut fără conștiință. Apoi, continuându-și acțiunile sale intenționate, Coțaga Vitalie împreună cu Patrașcu Marius l-au urcat în portbagajul automobilului ” Toyota Rav – 4” pe Racu Dumitru și deplasându-se în pădurea din preajma s. xxxxx, r-l xxxxxi, în timp ce Patrașcu Marius se afla în automobilul menționat, Coțaga Vitalie l-a scos pe Racu Dumitru din portbagajul automobilului, l-a stropit cu o substanță inflamabilă și l-a incendiat, în rezultatul căror fapte victima a decedat. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală cu nr. 201829C0069, din 07.05.2018, moartea cet. Racu Dumitru s-a datorat traumei cranio-cerebrale închise cu fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, ruptura meningelui dur la nivelul fracturilor, hemoragii în țesuturile moi ale craniului la nivelul fracturii, hemoragii subarahnoidiene și subdurale, focare de contuzie cerebrală asociată cu carbonizarea vitală a cadavrului cu arsuri totale de gr. I-II-III ale capului, corpului, limbei și căilor respiratorii. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: Traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, ruptura meningelui dur la nivelul fracturilor, hemoragii în țesuturile moi ale craniului la nivelul fracturii, hemoragii subarahnoidiene și subdurale, focare de contuzie cerebrală care sunt vitale și s-au produs cu câteva minute până la deces (nu mai mult de 3 ore) prin mecanism de lovire repetată cu obiect contondent, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Carbonizarea vitală a 2 cadavrului cu arsuri totale de gr. I-II-III ale capului, corpului, limbii și căilor respiratorii care sunt vitale și s-au produs prin acțiunea traumatică a flăcării deschise cu câteva minute până la deces, are legătură directă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Astfel, acțiunile lui Coțaga Vitalie au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, după indicii calificativi ”Omorul intenționat, adică omorul unei persoane săvârșit cu premeditare, cu răpirea persoanei, de două persoane, cu deosebită cruzime”. Patrașcu Marius la data de 04.04.2018, având calitate de complice, acționând cu scopul omorului intenționat, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Coțaga Vitalie care avea calitate de autor, împărțind rolurile la comiterea infracțiunii de omor, care a fost realizat cu deosebită cruzime, la aceeași dată în jurul orei 08:20, îl așteptau pe cet. Racu Dumitru, în preajma gospodăriei ultimului din or. xxxxx, str. xxxxx, blocând calea de acces spre gospodăria ultimului, prin parcarea automobilului de model ”Toyota Rav 4” n/î xxxxxx pe strada menționată. În acest moment Coțaga Vitalie, pentru a nu fi recunoscut de către Racu Dumitru, s-a ascuns într-un imobil aflat în construcție din preajmă, iar Patrașcu Marius potrivit rolurilor repartizate anterior, se afla în preajma automobilului de model ”Toyota Rav – 4”. Astfel, Racu Dumitru deplasându-se spre domiciliu cu automobilul său personal de model ”xxxxxx” cu n/î xxxxxx și fiindu-i blocată trecerea spre gospodăria sa, a stopat automobilul condus, după care a ieșit din automobil, moment în care Coțaga Vitalie a ieșit din clădirea unde s-a ascuns, cu scopul de a-l omorî, intenționat, i-a aplicat lui Racu Dumitru mai multe lovituri cu o bâtă din lemn adaptată preventiv pentru aceasta, în regiunea capului, în rezultatul cărui fapt, victima a căzut fără conștiință. Apoi, continuându-și acțiunile sale intenționate, Coțaga Vitalie împreună cu Patrașcu Marius l-au urcat în portbagajul automobilului ”Toyota Rav – 4” pe Racu Dumitru și deplasându-se în pădurea din preajma s. xxxx, r-l xxxxx, în timp ce Patrașcu Marius se afla în automobilul menționat, Coțaga Vitalie l-a scos pe Racu Dumitru din portbagajul automobilului, l-a stropit cu o substanță inflamabilă și l-a incendiat, în rezultatul căror fapte victima a decedat. Conform raportului de expertiză judiciară medico-legală cu nr. 201829C0069, din 07.05.2018, moartea cet. Racu Dumitru s-a datorat traumei cranio-cerebrale închise cu fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, ruptura meningelui dur la nivelul fracturilor, hemoragii în țesuturile moi ale craniului la nivelul fracturii, hemoragii subarahnoidiene și subdurale, focare de contuzie cerebrală asociată cu carbonizarea vitală a cadavrului cu arsuri totale de gr. I-II-III ale capului, corpului, limbei și căilor respiratorii. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat următoarele leziuni corporale: Traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniului, ruptura meningelui dur la nivelul fracturilor, hemoragii în țesuturile moi ale craniului la nivelul fracturii, hemoragii subarahnoidiene și subdurale, focare de contuzie cerebrală care sunt vitale și s-au produs cu câteva minute până la deces (nu mai mult de 3 ore) prin mecanism 3 de lovire repetată cu obiect contondent, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Carbonizarea vitală a cadavrului cu arsuri totale de gr. I-II-III ale capului, corpului, limbii și căilor respiratorii care sunt vitale și s-au produs prin acțiunea traumatică a flăcării deschise cu câteva minute până la deces, are legătură directă cu cauza decesului și se califică ca vătămare corporală gravă periculoasă pentru viață. Astfel, acțiunile lui Patrașcu Marius au fost încadrate în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, după indicii calificativi ”Complicitate la omorul intenționat, adică complicitate la omorul unei persoane săvârșit cu premeditare, cu răpirea persoanei, de două persoane, cu deosebită cruzime”.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-nului Florești, Iapără Gheorghe, solicitând casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpaților să le fie stabilite pedepsele – detențiune pe viață, cu încasarea din contul inculpaților suma de 36 599 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, invocând că, Patrașcu Marius nu este la prima abatere de legislație, pe rolul instanțelor de judecată se mai află o cauză penală în privința lui Patrașcu Marius pentru comiterea unui concurs de infracțiuni, la fel cu aplicarea violenței în privința persoanei; luând în considerație acest fapt și că inculpatul Patrașcu Marius nu a recunoscut vinovăția, prin acțiunile sale a produs consecințe tragice, nu a recuperat prejudiciul cauzat, cel puțin nu s-a căit de cele comise, în privința acestuia nu pot fi aplicate prevederile art.70 alin. (31) Cod penal, și instanța de judecată urmează să aplice pedeapsa în privința acestuia în limitele generale prevăzute de legea penală, deoarece în acest fel se va atinge scopul pedepsei penale; pedeapsa stabilită în privința inculpatului Coțaga Vitalie la fel este prea blândă în coraport cu fapta săvârșită de către acesta, ultimul nu și-a recunoscut vinovăția, încercând să inducă în eroare instanța de judecată, nu a reparat prejudiciul cauzat; la stabilirea pedepsei instanța de judecată n-a ținut cont de stipulările art. 61 Cod penal, prin aplicarea pedepsei prea blânde în privința lui Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius, nu s-a realizat o oarecare echitate socială și s-ar putea afirma că nu s-a atins și scopul de „exemplaritate” al pedepsei penale, înțelegând prin aceasta că fermitatea, promptitudinea și intransigența cu care urma să fe pedepsit Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius avea ca scop exercitarea unei influențe pozitive asupra altor indivizi care vor fi determinați astfel să nu săvârșească infracțiuni, știind cu certitudine că pedeapsa este inevitabilă; instanța de judecată urma să încaseze de la inculpații Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius în contul statului cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală, și anume suma de 36599 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizelor. 2.2 Avocatul Berladean Lilia în numele inculpatului Patrașcu Marius, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Patrașcu Marius să fie achitat deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. 4 2.3 Avocatul Berladean Lilia în numele inculpatului Coțaga Vitalie, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a reîncadra acțiunile lui Coțaga Vitalie în baza art. 146 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse minime posibile prevăzute de legislație. 2.4 Inculpatului Coțaga Vitalie, solicitând casarea sentinței, invocând că, la examinarea cauzei au fost încălcate multe drepturi ale omului, nu a fost ascultat când a dat declarații, Patrașcu Marius a fost învinuit nelegitim, deoarece el nu este vinovat de comiterea infracțiunii, instanța s-a bazat pe expertiza psihiatrică efectuată în privința sa pe care o consideră falsificată, deoarece concluzia a fost dată de un medic care în perioada aflării sale în instituția medicală nu l-a consultat, expertiza e întocmită în grafia latina pe care nu o cunoaște, a comis infracțiunea fiind în stare de afect, considerente din care solicită efectuarea unei alte expertize psihiatrice în privința sa. 2.5 Avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Patrașcu Marius să fie achitat, deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, invocând că, fiind audiat în ședință de judecată, inculpatul Patrașcu Marius vina nu a recunoscut, menționînd că în ziua și ora incriminate acesta într-adevăr se afla împreună cu Coțaga Vitalie și a fost martor ocular la toate cele întâmplate, însă nu a participat la careva acțiuni de omor, ba mai mult, nici nu au discutat problema dată cu Coțaga Vitalie, totul s-a întâmplat pe neașteptate, în urma la ce Patrașcu Marius s-a speriat, dorind să fugă, însă Coțaga l-a reținut; instanța de fond nu a luat în considerare motivele invocate de apărare, astfel, argumente în favoarea inculpatului nu numai că nu au fost examinate, dar în realitate, după sentința pronunțată, nici măcar nu au fost auzite de instanță, contrar prevederilor art. 27 și 101 CPP, și respectiv căror instanța nu a dat o apreciere juridică corespunzătoare; prin aceste inacțiuni, instanța în mod direct a încălcat dreptul inculpatului Patrașcu Marius la apărarea și examinarea obiectivă a cauzei date; prima instanța nu a apreciat just probele pe cauza dată, care sunt suficiente, pertinente și coroborează între ele, și care confirmă că inculpatul Patrașcu Marius nu a săvârșit infracțiunea ce i se incriminează deoarece intențiile lui nu au fost cuprinse de acțiunile criminale a lui Coțaga Vitalie; examinând comportamentul inculpatului Patrașcu în timpul conflictului cu victima, se observă că obiectiv, acesta nu a contribuit la săvârșirea infracțiunii de omor nici prin sfaturi, nici prin indicații, precum și nu a prestat careva informații și nu a acordat careva mijloace, la fel nu a promis dinainte că îl va favoriza pe Coțaga Vitalie la săvârșirea omorului; circumstanțele cauzei denotă conflictul spontan care evident că nu a urmărit careva consecințe de omor; în sentința contestată instanța de judecată face niște constatări ilegale în partea descriptivă a sentinței, inclusiv luând rolul acuzatorului de stat, în loc să aprecieze și să contraargumenteze probele administrate la cauza penală în coraport cu dovedirea sau nedovedirea vinei inculpatului Patrașcu Marius și anume: chiar de la prima propoziție a sentinței, instanța începe cu 5 constatarea vinovăției inculpatului, ceia ce nu corespunde normelor de procedură penală, deoarece instanța nu poate lua rolul de acuzator, dar poate constata existența sau lipsa anumitor probe, însă mai întâi probele și circumstanțele cauzei necesită a fi descrise apoi apreciate din punct de vedere juridic, indicându-se care sunt argumentele pro și contra etc., fapt care a fost complet ignorat de instanța de fond; pe caz probele menționate în sentință doar formal au fost supuse examinării, prin cuvinte declarative, fără a fi date explicații așteptate de părți, mai mult, se face referire la unele acte procesuale care în general nu au legătură de cauzalitate cu stabilirea vinovăției inculpatului Patrașcu Marius; în afară de faptul că instanța n-a argumentat obiectiv, complet și legal probele administrate la dosar, nu este clar cum și în baza căror declarații concrete instanța a ajuns la concluzia că „...vinovăția lui Patrașcu Marius este dovedită prin declarațiile martorilor”; nici unul din acești martori ai acuzării nu a relatat instanței nimic, prin ce aceasta ar putea identifica implicarea nemijlocită a lui Patrașcu Marius în săvârșirea omorului, chiar și prin complicitate; nici o probă dobândită atât în cadrul urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești nu a dovedit faptul că Patrașcu Marius intenționat și cu premeditate a participat la săvârșirea omorului, iar ca urmare și prezența în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii ce se impută; învinuirea înaintată lui Patrașcu Marius în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, este întemeiată doar pe presupuneri, și nu este întărită cu probe veridice și incontestabile pentru constatarea vinovăției inculpatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020: S-au respins ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Berladean Lilia în numele inculpatului Patrașcu Marius, de către avocatul Berladean Lilia în numele inculpatului Coțaga Vitalie, de către inculpatul Coțaga Vitalie și de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius. S-a admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura r-nului Florești, Iapără Gheorghe, casată parțial sentința în partea soluției cu privire la solicitarea procurorului de a încasa cheltuielile judiciare, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: S-a încasat de la inculpații Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius în mod solidar în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 36 599 lei. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. A fost admisă parțial cererea inculpatului Coțaga Vitalie cu privire la reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dedusă din pedeapsa numită prin sentință lui Coțaga Vitalie de 20 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă pe termen de 343 zile, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, și redusă pedeapsa închisorii cu 686 zile. A fost admisă parțial cererea inculpatului Patrașcu Marius cu privire la reducerea pedepsei în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de 6 detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dedusă din pedeapsa numită prin sentință lui Patrașcu Marius de 13 ani 4 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, arestarea preventivă pe termen de 343 zile, conform prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, și redusă pedeapsa închisorii cu 686 zile. 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Coțaga Vitalie în baza art. 145 al. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal și a inculpatului Patrașcu Marius în baza art. 42 al. (5), art. 145 al. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal. Instanța de apel a indicat că nu poate fi reținut în favoarea inculpatului Patrașcu Marius argumentul invocat în apelurile declarate referitor la faptul, că instanța de fond nu a făcut o analiză obiectivă a probelor pe care le-a enumerat în sentință și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și că totalitatea probelor cercetate în instanță nu au dovedit că el a săvârșit infracțiunea incriminată. La fel și afirmațiile invocate de către apărător, precum că inculpatul Patrașcu Marius nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, că probele enumerate în sentință nu au valoare probantă, că martorii audiați nu au furnizat suficientă informație pentru constatarea vinovăției și declarațiile acestora urma să fie apreciate în favoarea inculpatului Patrașcu Marius. Instanța de apel a apreciat aceste afirmații cu caracter declarativ și ca un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la baza sentinței de condamnare. Nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Patrașcu Marius în săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lui de către instanța de fond nu echivalează cu achitarea lui, după cum se solicită în apelurile declarate, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților Patrașcu Marius și Coțaga Vitalie în comiterea infracțiunii incriminate și reținute în sarcina lor, aceasta fiind o metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere penală. Instanța de fond just a apreciat că pe cauză sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în fapta infracțională reținută în sarcina lui. Colegiul penal consideră că probele administrate pe cauză în acuzare, cercetate în ședința instanței de fond, precum și verificate suplimentar în ședința instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art. 101 CPP, adică sunt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și demonstrând deplin vinovăția inculpaților, după cum a stabilit instanța de fond, în deplină măsură. După verificarea suplimentară a probelor materiale instanța de apel a mai 7 constatat, că argumentele invocate în apelurile declarate sunt contradictorii circumstanțelor și împrejurărilor de fapt stabilite de către instanța de fond pe parcursul judecării cauzei, iar probele administrate de către instanța de fond demonstrează pe deplin săvârșirea de către inculpați a infracțiunii reținute în sarcina lor, astfel instanța de fond corect a conchis asupra vinovăției inculpaților. Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute și afirmațiile invocate cu referire la faptul că sentința contestată este bazată pe presupuneri, că instanța de judecată nu a făcut o analiză obiectivă a probelor și nu le-a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În această ordine de idei instanța de apel a indicat, că prima instanță a ținut cont de legea procesual-penală, a apreciat probele administrate în ansamblu din punct de vedere al coroborării, fiind înlăturate toate dubiile privind nevinovăția inculpaților. Astfel, martorul Grosul Sergiu a indicat, că aflându-se la serviciu la întreprinderea care are ca gen de activitate darea în chirie a automobilelor, s-au apropiat două persoane și au dorit să închirieze un automobil mai mare și spațios. Le-a propus automobilul de model „Toyota Rav 4” cu n/î xxxxxxxx, care era disponibil, spațios, încăpător, ultimii au verificat portbagajul au discutat între ei și anume „dacă încape ceea ce trebuie” nedivulgând ce anume urma să încapă în portbagaj și apoi au încheiat un contract de chirie pentru două zile. Automobilele date spre închiriere sunt dotate cu dispozitive de geolocație și tot parcursul de deplasare a automobilului a fost înregistrat (f.d.152-153, vol.III). Martora Chiriac Iana a declarat, că pe rețele de socializare „Odnoklassniki„ din numele lui Coțaga Vitalie i-a fost expediat un mesaj în care era indicat să fie foarte atentă, căci oricum nimeni nu va găsi nimic. Cu Coțaga Vitalie au locuit împreună 8 ani, împreună au doi copii minori și din anul 2016 s-au separat cu traiul. Cunoaște cauza decesului concubinului său. Coțaga l-a lovit și apoi i-a dat foc în pădure toate fiind auzite de la colaboratorii de poliție. Astfel, în timpul căsniciei cu Coțaga, ultimul aplica forța fizică din gelozie și din motiv că ea nu asculta sfaturile acestuia și urma să nu plece nicăieri (f.d.70-74, vol.III). Martora Racu Irina a declarat, că la data de 03.04.2018 fiind la poartă a observat cum s-a apropiat un automobil de culoare roșie și a fost chemată de către Coțaga Vitalie, care i-a comunicat că are o discuție cu aceasta și urmează să se urce în automobil pentru a nu-i vedea vecinii. Apoi el a întrebat-o de soțul ei Dumitru. În acel moment persoana cealaltă a întrebat-o dacă nu dorește să-l telefoneze pe Vitalie ca să vină la ea, la ce ea a răspuns că el nu răspunde la apelurile ei. La întrebarea pentru ce-i trebuie, ultimul a răspuns că Racu Dumitru trebuie să răspundă pentru acțiunile sale. Dânsa i-a propus de a-l lăsa în pace, iar șoferul a repetat că el urmează să răspundă pentru acțiunile sale. Apoi Vitalie a întrebat-o dacă nu are un cuțit mai mare, zicând precum că dorește să taie carne și pepene verde, la ce ea a zis că nu are. În automobil a văzut o sacoșă cu pâine, mâinile lui Vitalie erau murdare și mirosea a benzină. A doua zi a fost telefonată de către Iana, de la care a aflat de deces (f.d.157-159, vol.III). 8 În acest sens, instanța de apel a ținut să indice, că temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor audiați depuse în cadrul ședinței judiciare nu s-au stabilit, aceste declarații fiind date sub jurământ, precum și fiind preîntâmpinați de răspunderea penală pentru darea de mărturii false, la fel sunt sprijinite de probele scrise cercetate, printre care procesele-verbale ale acțiunilor procesuale efectuate pe caz, concluziile rapoartelor de expertiză, care în cumul demonstrează vinovăția inculpaților. Este neîntemeiată și nu poate fi reținută afirmația invocată de avocatul Janu Anatolie în apelul declarat referitor la faptul, că prima instanță nu a apreciat just probele pe cauza dată, care sunt suficiente, pertinente și coroborează între ele, și care confirmă că inculpatul Patrașcu Marius nu a săvârșit infracțiunea ce i se incriminează, că intențiile lui nu au fost cuprinse de acțiunile criminale a lui Coțaga Vitalie, că Patrașcu Marius nu a participat în calitate de complice la infracțiunea de omor, nu au discutat cu Coțaga Vitalie referitor la omorul lui Racu Dumitru, totul a avut loc pe neașteptate, în urma cărui fapt Patrașcu Marius s-a speriat și a dorit să fugă, dar Coțaga Vitalie l-a reținut. În acest aspect, instanța de apel a indicat, că reieșind din probele administrate de prima instanță, probe care au fost suplimentar verificate în ședința instanței de apel se constată cu certitudine faptul, că acțiunile inculpaților Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius au fost coordonate din timp. Astfel, dânșii au închiriat un automobil pentru chiria căruia a achitat Patrașcu Marius, întrebându-se dacă portbagajul este destul de mare pentru ca să încapă tot ce trebuie, au urmărit traseul de deplasare a victimei, au așteptat victima când a revenit de la serviciu, au procurat necesarele pentru incendierea cadavrului, după incendierea victimei la volanul automobilului a urcat Patrașcu Marius, ambii au mers la râul Nistru, apoi la spălătoria auto pentru a spăla urmele de sânge lăsate de cadavrul victimei, au aruncat covorașul cu petele de sânge, au reparat bara de protecție a automobilului pentru a-l returna în stare bună, circumstanțe din care reiese că Patrașcu Marius a acționat în complicitate cu Coțaga Vitalie la comiterea infracțiunii de omor a lui Racu Dumitru, mai mult, Patrașcu Marius nici într-un fel nu a curmat acțiunile ilegale ale lui Coțaga Vitalie. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că conform art. 42 al. (5) Cod penal, complice este persoana, care a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestarea de informații, acordare de mijloace sau instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală, ori persoana care a promis din timp că va procura sau va vinde atare obiecte. Pe când autorul efectuează acte de executare care realizează în mod nemijlocit materialitatea faptei, complicele efectuează acte de sprijinire a activității autorului. Așadar, inculpatul Patrașcu Marius nu a realizat fapta în mod nemijlocit, dar l- a sprijinit și ajutat la realizarea faptei ilegale pe Coțaga Vitalie de omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit cu premeditate, cu răpirea persoanei, de două persoane, cu o deosebită cruzime. 9 La caz s-a constatat, că intenția de a săvârși omorul nu a apărut spontan, dar au fost săvârșite acțiuni de pregătire pentru infracțiunea de omor, victima a fost răpită, omorul fiind săvârșit cu o deosebită cruzime, deoarece cauzând victimei lovituri în cap – organ vital cel mai important, apoi incendiindu-l, se conștientiza faptul că victimei i se cauzează suferințe deosebit de chinuitoare, astfel, acțiunile inculpaților au fost încadrate corect. Totodată, instanța de apel a atestat, că nu poate fi admisă solicitarea invocată de către inculpatul Coțaga Vitalie cu referire la faptul, că a comis infracțiunea fiind în stare de afect, iar raportul de expertiză psihiatrică efectuat în privința lui este falsificat, fiind semnat de un expert care nu a participat la examinarea sa. Potrivit apelului declarat de către inculpatul Coțaga Vitalie, ultimul nu neagă săvârșirea infracțiunii, însă critică aprecierea juridică a acțiunilor comise de către el, solicitând calificarea acestora în baza art. 146 Cod penal – omorul săvârșit în stare de afect. În speță, acțiunile lui Coțaga Vitalie nu au survenit în rezultatul cărorva acțiuni provocatoare ale decedatului Racu Dumitru, și nici nu au apărut în mod spontan, or intenția de a omorî victima a avut loc înainte de întâlnirea propriu-zisă cu Racu Dumitru care se întorcea acasă de la serviciu cu automobilul, fiind stopat de către Coțaga Vitalie, blocând calea de acces spre gospodăria ultimului, fiind din timp pregătit de omorul lui Racu Dumitru, fapt demonstrat și prin amenințările expuse anterior în privința acestuia altor persoane, cum ar fi Racu Irina, căreia inculpatul Coțaga Vitalie i-a comunicat că intenționează să se răfuiască cu Racu Dumitru prin crearea unui accident. Totodată, martorii audiați pe cauză indică la faptul că decedatul Racu Dumitru era o fire foarte liniștită și evita pe cât de posibil conflictele, iar la apelurile telefonice ale lui Coțaga Vitalie nu răspundea. Chiar din declarațiile inculpatului Coțaga Vitalie reiese că i-a aplicat lui Racu Dumitru o lovitură foarte puternică în regiunea capului, în partea din spate, și acesta a fost doborât la pământ. Apoi cu o bucată de fortan de dimensiune mare i-a aplicat trei lovituri lui Racu Dumitru. S-a oprit în momentul când a văzut foarte mult sânge și și-a amintit că trebuie să-i iasă copilul ca să meargă la școală. A decis să-l urce singur pe Racu Dumitru în automobil, iar ultimul nu dădea semne de viață. Ulterior în continuarea acțiunilor sale s-a deplasat în pădurea din preajma satului Rădulenii Vechi, raionul Florești l-a scos din portbagajul automobilului pe Racu Dumitru și l-a stropit cu o substanță inflamabilă și l-a incendiat, în rezultatul căror fapte victima a decedat. Astfel reiese cu certitudine, că acțiunile lui Coțaga Vitalie în privința lui Racu Dumitru nu au fost nicidecum spontane, dar au avut un caracter intenționat, acțiuni care au durat în timp, nefiind prezente elementele stării de afect, după cum indică inculpatul Coțaga Vitalie în apelul declarat și în ședința instanței de apel. Mai mult, prin raportul de expertiză judiciară psihiatrico-psihologică legală în condiții de staționar primară, nr.201836S0084, s-a concluzionat, că Coțaga Vitali urmează să fie recunoscut responsabil. Totodată, experții au concluzionat, că comportamentul expertizatului nu-i este specific structurii de personalitate și modelului comportamental al expertizatului Coțaga Vitalie. Însă această reacție afectivă nu 10 poate fi calificată și încadrată într-o stare de afect fiziologic, deoarece n-a inclus în sine, consumarea și declanșarea celor trei faze constitutive ale acestui proces, și anume: faza cumulativă - deoarece sa constatat că caracterul infracțiunii a fost premeditate, fapt care exclude manifestarea și declanșarea stării de afect fiziologic; faza explozivă - manifestată prin trăire vertiginoasă emoțională, dezvoltând o reacție afectivă insuficient controlată și declanșarea reacției heteroagresive cu simptome expresive de furie, care nu-i sunt specifice comportametului habitual; faza asteniei psihice și fizice – fază care nu a fost consumată de către expertizat, în conformitate cu conceptele teoretice ale stării de afect fiziologic (f.d.111-118, vol.II). Astfel, la caz, având în vedere circumstanțele constatate, nu suntem în prezența omorului săvârșit în stare de afect, când poate fi aplicată răspunderea în baza art. 146 Cod penal, după cum solicită inculpatul Coțaga Vitalie, mai mult, raportul de expertiză judiciară psihiatrico-psihologică legală în condiții de staționar primară, nr.201836S0084 din 20.09.2018 (f.d.111-118 vol.II), a fost semnat de către expertul judiciar psiholog Bucșa Viorica și expertul judiciar psihiatru Țînțari Eugeniu, care au fost informați despre drepturile și obligațiile expertului prevăzute de art.88 Cod de procedură penală și preîntâmpinați despre răspunderea pentru prezentarea cu bună știință a concluziei false și divulgarea datelor urmăririi penale conform art.312 și 315 Cod penal, contra semnătură, astfel careva dubii în veridicitatea concluziei se exclud, iar argumentul invocat în acest aspect ca fiind lipsit de temei urmează a fi respins. Instanța de apel a notat la fel, că nu poate fi reținută și afirmația invocată de către inculpatul Coțaga Vitalie în apelul declarat cu referire la faptul, că Patrașcu Marius nu este vinovat și urmează a fi achitat. În acest aspect instanța de apel a indicat, că s-a constatat prin probele administrate, că inculpatul Patrașcu Marius nu a realizat fapta în mod nemijlocit, dar l-a sprijinit și ajutat la realizarea faptei ilegale pe Coțaga Vitalie de omor intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit cu premeditate, cu răpirea persoanei, de două persoane, cu o deosebită cruzime. În continuare, instanța de apel a mai indicat că, prima instanță eronat a concluzionat referitor la respingerea ca fiind neîntemeiată a cererii procurorului privind încasarea de la inculpați în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată suportate pe cauză în legătură cu efectuarea acțiunilor procesual-penale, invocând că prin modificările operate prin Legea nr.316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018, prin care a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul bugetului de stat, legiuitorul și-a îndreptat voința spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile pentru expertizele judiciare. Careva temei de scutire a inculpaților nu s-a constatat. Respectiv, lecturând materialele cauzei instanța de apel a reținut că, pe cauza penală au fost suportate cheltuieli pentru efectuarea: raportului de expertiză legală în sumă de 7 980 lei, raportul de expertiză fizico-chimică în sumă de 4 200 lei, raportul de expertiză biologică în sumă de 4 620 lei, raportul de expertiză traseologică în sumă de 2 100 lei, rapoarte de expertiză 11 psihiatrică ambulatorie în sumă de 2 156 lei și raportul de expertiză nr.201836S0084 din 20.09.2018 psihiatrică staționară în sumă de 15 543 lei, iar în total cheltuielile suportate pe cauză fiind în mărime de 36 599 lei. Respectiv, în speță fapta a fost comisă de către inculpații Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius la data de 04.04.2018, după modificările din data de 09.02.2018, astfel că cad sub incidența legii adoptate și urmează a suporta cheltuielile judiciare suportate pe cauză. Referitor la argumentul invocat în apel de către procuror ce ține de blândețea pedepsei stabilite inculpaților Coțaga Vitalie și Patrașcu Marius și că în privința lor urmează a fi stabilită pedeapsa – detențiunea pe viață, în acest aspect instanța de apel apreciază, că instanța de fond la stabilirea pedepsei a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art. 61 al. (2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod penal, care prevăd scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corijare a celui condamnat, de prevenire a săvârșirii de el a noi infracțiuni, stabilind inculpaților o pedeapsă echitabilă faptei infracționale comise, pedeapsă care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpaților.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 4.1 Inculpatul Patrașcu Marius, neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie achitat, invocând: - nu a săvârșit infracțiunea; - la dosar nu există nici o dovadă că a săvârșit infracțiunea imputată. 4.2 Avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Patrașcu Marius să fie achitat, invocând argumente similare cu cele invocate în apel(pct. 2.5 din prezenta decizie), invocând suplimentar: - nu este clar cum și în baza căror declarații concrete instanțele au ajuns la concluzia neîntemeiată că „vinovăția lui Patrașcu Marius este dovedită prin declarațiile martorilor”; - nici un martor nu a relatat instanței nimic prin ce aceasta ar putea identifica implicarea nemijlocită a lui Patrașcu Marius în săvârșirea omorului, chiar și prin complicitate; - nici o probă nu a dovedit faptul că Patrașcu Marius intenționat și cu premeditate a participat la săvârșirea omorului; - concluzia instanței de apel este vagă; - în cel mai rău caz în acțiunile lui Patrașcu Marius putea fi prezentă componența de infracțiune prevăzută de art. 49, 323 Cod penal, care presupune favorizare. 4.3 Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Coțaga Vitalie, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură 12 penală, prin care solicită casarea deciziei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Coțaga Vitalie să fie achitat, invocând: - acțiunile inculpatului Coțaga Vitalie urmează a fi recalificate în baza art. 146 Cod penal, or, acțiunile sale au fost săvârșite spontan, în stare de afect provocat de comportamentul victimei, la acel moment nu a realizat ce a comis, regretă însă nu își amintește tot; - inculpatul a fost privat de dreptul de a demonstra nevinovăția în infracțiunea incriminată prin faptul că au fost respinse demersurile cu privire la efectuarea unei expertize psihiatrice suplimentare/repetate; - urmează a fi apreciate critic declarațiile martorului Chiriac Iana, fiindcă nu erau în relații bune cu inculpatul; - inculpatul Patrașcu Marius a declarat că nu a cunoscut despre existența vreunui plan a lui Coțaga V., ultimul dorea doar să își vadă copiii și să vorbească cu aceștia, nu cunoștea victima și nu dorea să îl omoare.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. Totodată, notează că recurenții își motivează contestațiile pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Mai indică că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelantului și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate, instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corect a încadrat acțiunile făptuitorului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel 13 pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursurilor, recurentul avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită", recurentul inculpatul Patrașcu Marius deși nu indică nici un temei de recurs, acesta critică constatarea vinovăției sale în comiterea infracțiunii incriminate, motive ce cad sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar recurentul avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Coțaga Vitalie, invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele invocate de recurenți în susținerea acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius și avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Coțaga Vitalie, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurenți, Colegiul penal constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 41-50, vol. V), decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței în partea condamnării inculpatului Coțaga Vitalie în baza art. 145 al. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal și a inculpatului Patrașcu Marius în baza art. 42 al. (5), art. 145 al. (2) lit. a), f), i), j) Cod penal, motivarea soluției corespunde dispozitivului deciziei, care este expusă clar, or în speță instanța de apel corect a constatat că au fost administrate suficiente probe care confirmă prezența elementelor infracțiunilor incriminate în acțiunile inculpaților, fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau erori de drept sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate. De asemenea, ce ține de argumentele recurenților descrise la pct. 4.1, 4.2, 4.3, se atestă că aceștia primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, care în opinia lor nu confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste probe au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, astfel fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților, iar obiecțiile recurenților reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestora, or instanța de recurs 14 ordinar nu identifică vreun temei de a interveni prin prisma argumentelor invocate de recurenți în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. La fel, din conținutul recursurilor ordinare declarate, reiese că recurenții fac o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol invocă că nu pot fi acceptate aceste versiuni, or contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, prin care au fost respinse argumentele apelanților, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe descris și apreciate de prima instanță în sentință și de instanța de apel în decizia sa. Cu referire la motivul invocat de avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius că "nu este clar cum și în baza căror declarații concrete instanțele au ajuns la concluzia neîntemeiată că „vinovăția lui Patrașcu Marius este dovedită prin declarațiile martorilor; nici un martor nu a relatat instanței nimic prin ce aceasta ar putea identifica implicarea nemijlocită a lui Patrașcu Marius în săvârșirea omorului, chiar și prin complicitate", Colegiul penal atestă că este declarativ și contravine materialelor cauzei, în condițiile în care instanța de apel în decizie(f.d. 51-52 v.V) a indicat expres martorii și declarațiile ultimilor care coroborate cu probele din dosar constată incontestabil vinovăția inculpatului Patrașcu Marius la săvârșirea omorului în complicitate cu Coțaga Vitalie. Colegiul penal statuează că, nu pot fi acceptate alegațiile avocatului Palade Rodica precum că inculpatul a fost privat de dreptul de a demonstra nevinovăția prin faptul că au fost respinse demersurile cu privire la efectuarea unei expertize psihiatrice suplimentare/repetate, or, în decizia instanței de apel(f.d. 55 – 56 v. V) a fost combătut acest argument, mai mult, prin încheierea(f.d. 235 – 236 v. IV) din 18.11.2020, instanța de apel a motivat pe deplin soluția de respingere a demersului cu privire la efectuarea unei expertize psihiatrice suplimentare/repetate, menționând în temeiul art. 148 alin. (2) Cod de procedură penală, că nu s-au constatat temeiuri în necesitatea efectuării unei expertize repetate. În acest sens, Colegiul penal ține să mai indice că, simplul dezacord cu concluzia expertizei nu este un temei de a dispune o expertiză suplimentară/repetată, conform art. 148 alin. (2) Cod de procedură penală. La fel, ce ține de criticile avocatului Palade Rodica, ce țin de încadrarea juridică a faptei, prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală - "acțiunile inculpatului Coțaga Vitalie urmează a fi recalificate în baza art. 146 Cod penal, or, acțiunile sale au fost săvârșite spontan, în stare de 15 afect provocat de comportamentul victimei, la acel moment nu a realizat ce a comis, regretă însă nu își amintește tot", Colegiul penal le respinge ca inadmisibile, or conform Raportului de expertiză judiciară psihiatrico-psihologică legală în condiții de staționar primară, nr. 201836S0084 în privința lui Coțaga Vitali din 20.09.2018, s-a concluzionat că nu poate fi calificată și încadrată într-o stare de afect fiziologic, mai mult, Colegiul penal menționează că atât în sentința primei instanțe (f.d. 25 verso – 26 verso v. IV) cât și în decizia instanței de apel(f.d. 54 – 56 v. V) au fost combătute aceste argumente, motive ce sunt în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală în baza cumulului de probe cercetate de prima instanță și instanța de apel, ce se acceptă de instanța de recurs, ce este conform practicii CtEDO, hotărîrea Albert vs România din 16.02.2010. În continuare, Colegiul penal apreciază critic și argumentele avocatului Janu Anatolie în susținerea temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, precum că în acțiunile inculpatului Patrașcu Marius putea fi prezentă componența de infracțiune prevăzută de art. 49, 323 Cod penal – favorizare, or, s-a constatat cu certitudine că inculpații au închiriat un automobil pentru chiria căruia a achitat Patrașcu Marius, discutând dacă portbagajul este destul de mare pentru ca să încapă tot ce trebuie, au urmărit traseul de deplasare a victimei, au așteptat victima când a revenit de la serviciu(inculpatul Patrașcu Marius declarând martorului Racu Irina că victima trebuie să răspundă pentru acțiunile sale), au procurat necesarele pentru incendierea cadavrului, după incendierea victimei la volanul automobilului a urcat Patrașcu Marius, ambii au mers la râul Nistru, apoi la spălătoria auto pentru a spăla urmele de sânge lăsate de cadavrul victimei, au aruncat covorașul cu petele de sânge, au reparat bara de protecție a automobilului pentru a-l returna în stare bună, circumstanțe din care reiese că Patrașcu Marius a acționat în complicitate cu Coțaga Vitalie la comiterea infracțiunii de omor a lui Racu Dumitru, mai mult, Patrașcu Marius nici într-un fel nu a curmat acțiunile ilegale ale lui Coțaga Vitalie, astfel, Colegiul penal conchide că soluția primei instanțe menținută prin decizia instanței de apel prin care Patrașcu Marius a fost recunoscut vinovat de complicitate la omorul unei persoane săvârșit cu premeditare, cu răpirea persoanei, de două persoane, cu deosebită cruzime, este una corectă. Ce ține de argumentele recurenților, prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, precum că în speță nu a fost demonstrată prezența elementelor infracțiunii în acțiunile inculpaților Patrașcu Marius și Coțaga Vitalie, Colegiul penal le apreciază ca neîntemeiate deoarece, verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurenților, consideră că nu s-a confirmat în speța dată, argumentele recurenților invocate în recursuri, sunt combătute corect prin motivele descrise în sentință(f.d. 25 verso – 26 verso v. IV) și în decizia instanței de apel(f.d. 40 – 56 v. V), asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010, în acest sens, Colegiul penal ține să 16 menționeze și că instanța de apel corect a constatat că, martorul Grosul Sergiu a indicat, că „aflându-se la serviciu la întreprinderea care are ca gen de activitate darea în chirie a automobilelor, s-au apropiat două persoane și au dorit să închirieze un automobil mai mare și spațios. Le-a propus automobilul de model „Toyota Rav 4” cu n/î Xxxxx, care era disponibil, spațios, încăpător, ultimii au verificat portbagajul au discutat între ei și anume „dacă încape ceea ce trebuie” nedivulgând ce anume urma să încapă în portbagaj și apoi au încheiat un contract de chirie pentru două zile. Automobilele date spre închiriere sunt dotate cu dispozitive de geolocație și tot parcursul de deplasare a automobilului a fost înregistrat” (f.d.152-153, vol.III). Martora Chiriac Iana a declarat, că „pe rețele de socializare „Odnoklassniki„ din numele lui Coțaga Vitalie i-a fost expediat un mesaj în care era indicat să fie foarte atentă, căci oricum nimeni nu va găsi nimic. Cu Coțaga Vitalie au locuit împreună 8 ani, împreună au doi copii minori și din anul 2016 s-au separat cu traiul. Cunoaște cauza decesului concubinului său. Coțaga l-a lovit și apoi i-a dat foc în pădure, toate fiind auzite de la colaboratorii de poliție. Astfel, în timpul căsniciei cu Coțaga, ultimul aplica forța fizică din gelozie și din motiv că ea nu asculta sfaturile acestuia și urma să nu plece nicăieri” (f.d.70-74, vol.III). Martora Racu Irina a declarat, că „la data de 03.04.2018 fiind la poartă a observat cum s-a apropiat un automobil de culoare roșie și a fost chemată de către Coțaga Vitalie, care i-a comunicat că are o discuție cu aceasta și urmează să se urce în automobil pentru a nu-i vedea vecinii. Apoi el a întrebat-o de soțul ei Dumitru. În acel moment persoana cealaltă a întrebat- o dacă nu dorește să-l telefoneze pe Vitalie ca să vină la ea, la ce ea a răspuns că el nu răspunde la apelurile ei. La întrebarea pentru ce-i trebuie, ultimul a răspuns că Racu Dumitru trebuie să răspundă pentru acțiunile sale. Dânsa i-a propus de a-l lăsa în pace, iar șoferul a repetat că el urmează să răspundă pentru acțiunile sale. Apoi Vitalie a întrebat-o dacă nu are un cuțit mai mare, zicând precum că dorește să taie carne și pepene verde, la ce ea a zis că nu are. În automobil a văzut o sacoșă cu pâine, mâinile lui Vitalie erau murdare și mirosea a benzină. A doua zi a fost telefonată de către Iana, de la care a aflat de deces” (f.d.157-159, vol. III). Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentele recursuri ordinare, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 17

În consecință, Colegiul penal nu a constatat temeinicia motivelor și erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursurile declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Patrașcu Marius, de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Patrașcu Marius și de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Coțaga Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe Coțaga Vitalie Xxxxx și Patrașcu Marius Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 iunie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie 18