1ra-891/2021 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, f;217 alin. 2 CP

1ra-891/2021 — art. 217-1 alin. 3 lit. b, f;217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-891/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

10 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Toma Nadejda

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Ciubara Mariana în numele inculpatului Romașcu Mihail, de către avocatul

Polivenco Victor în numele inculpatului Proca Artur și de către inculpatul Proca

Artur, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 07

septembrie 2020 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17

noiembrie 2020, în cauza penală privindu-i pe

Romașcu Mihail Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în Xxxxxx;

Proca Artur Xxxxx, născut la xxxx, originar

din Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Romașcu Mihai, a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și, în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice, pe un termen de 3

(trei) ani.

Romașcu Mihai, a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și, în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 3 (trei) ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități

care implică gestionarea substanțelor narcotice, pe un termen de 3 (trei) ani.

1

Romașcu Mihai, a recunoscut vina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (2) Cod penal și, în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală, i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6

(șase) luni.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor sus-aplicate, lui Romașcu Mihai i s-a stabilit pedeapsă definitivă pentru

concurs de infracțiuni sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 2

(luni), cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități care

implică gestionarea substanțelor narcotice, pe un termen de 4 (patru) ani.

În conformitate cu prevederile art. 72 alin. (3) Cod penal, pedeapsa închisorii a

fost dispusă să fie executată de către Romașcu Mihai în penitenciar de tip semiînchis.

După executarea reală de către Romașcu Mihai în penitenciar de tip semiînchis a

2 (doi) ani și 7 (șapte) luni din termenul pedepsei închisorii aplicat prin prezenta

sentință, s-a dispus suspendarea condiționată, în temeiul art. 901 Cod penal,

executarea de către el a celeilalte părți a termenului pedepsei închisorii de 2 (doi) ani

și 7 (șapte) luni, pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, cu obligarea de a nu-și

schimba domiciliul și/sau reședința fără acordul organului de probațiune.

Proca Artur a recunoscut vina de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (3) lit. b), f) Cod penal și i s-a aplicat pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități care implică gestionarea

substanțelor narcotice, pe un termen de 3 (trei) ani.

Potrivit art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii de către Proca Artur, stabilindu-i o perioadă de probațiune de 3

(trei) ani, cu obligarea de a nu-și schimba domiciliul și/sau reședința fără

consimțământul serviciului de probațiune.

S-a încasat, în mod solidar, de la inculpații Romașcu Mihai și Proca Artur în

beneficiul statului suma de 1680,00 (una mie șase sute optzeci,00) lei, ceea ce

contituie cheltuielile suportate pentru întocmirea raportului de expertiză nr. 34/12/2-

R-166 din 21 februarie 2020.

S-a încasat de la inculpatul Romașcu Mihai Mihail în beneficiul statului suma de

3 360,00 (trei mii trei sute șaizeci,00), ceea ce constituie cheltuielile suportate pentru

întocmirea raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-190 din 04 martie 2020 și raportului

de expertiză nr. 34/12/2-R-426 din 25 mai 2020.

intenționat, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Proca Artur, contrar

prevederilor Legii cu nr.382-XIV din 06 mai 1999 cu privire la circulația substanțelor

stupefiante, psihotrope și a precursorilor, care stabilește restricții asupra circulației

substanțelor stupefiante și psihotrope, urmărind scopul de profit personal, rezultat din

activitatea de comercializare a drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient

2

survenirea acestora, a dobândit de la Proca Artur, locuitor al orașului Fălești, droguri

sub formă de „marihuană”, în 2 (două) pachete din hârtie, confecționate artizanal,

care, la rândul său, le-a obținut din surse necunoscute organului de urmărire penală,

iar în rezultat, la data de 17 februarie 2020, aproximativ la ora 21:30, la domiciliul

său amplasat în Xxxxxx, le-au comercializat unei alte persoane terțe - investigator

sub acoperire Xxxxxx, contra sumei de 400 (patru sute) lei.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-166 din 21 februarie

2020, masele vegetale de culoare verde, uscate, mărunțite, ambalate într-un plic din

hârtie, de culoare albă, ridicată la data de 18 februarie 2020, de la investigatorul sub

acoperire Xxxxxx, reprezintă marihuană, care face parte din categoria substanțelor

stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante - marihuană (materie uscată), constituie 4,601

grame.

Potrivit compartimentului I, poziția 7, al Listei substanțelor narcotice, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și

cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006,

masa substanței stupefiante marihuană de 4,601 grame (masă uscată), se atribuie la

cantități mari.

Romașcu Mihai, în una din zilele lunii februarie 2020, intenționat, urmărind

scopul de profit personal, rezultat din activitatea de comercializare a drogurilor,

contrar prevederilor Legii cu nr.382-XIV din 06 mai 1999 cu privire la circulația

substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, care stabilește restricții asupra

circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod

conștient survenirea acestora, a dobândit din surse necunoscute, droguri sub formă de

„marihuană”, pe care le-a transportat și le-a păstrat asupra sa, până la data de 22

februarie 2020, ora 18:00, unde, în orașul Fălești i-a comercializat investigatorului

sub acoperire - Xxxxxx, contra sumei de 800 (opt sute) lei, 4 (patru) pachete din

hârtie confecționate artizanal, în interior cu masă vegetală uscată, de culoare verde,

asemănătoare cu cânepa.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-190 din 04 martie 2020,

masele vegetale prezentate spre examinare într-un plic ridicate la data de 25 februarie

2020 de la investigatorul sub acoperire Xxxxxx, reprezintă marihuană (amestec

compus din părți terminale a plantei de cânepă (cannabis) cu flori, frunze și fără

tulpina centrală, uscate sau umede, mărunțite sau întregi, ale diferitelor specii de

cânepă, care conține tetrahidrocannabinol), care face parte din categoria substanțelor

stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante - marihuană (materie uscată), constituie 9,304

grame.

Potrivit compartimentului I, poziția 7, al Listei substanțelor narcotice, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și

3

cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006,

masa totală a substanței stupefiante marihuană de 9,304 grame (masă uscată), se

atribuie la cantități mari.

Romașcu Mihai în una din zilele lunii mai 2020, intenționat, în mod ilegal,

contrar prevederilor Legii cu nr.382-XIV din 06 mai 1999 cu privire la circulația

substanțelor stupefiante, psihotrope și a precursorilor, care stabilește restricții asupra

circulației substanțelor stupefiante și psihotrope, a dobândit din surse necunoscute

organului de urmărire penală, în scopul utilizării personale, droguri sub formă de

„marihuană”, pe care le-a transportat, păstrat și consumat prin dispozitive special

adaptate, prin inhalare, la domiciliul său din orașul Fălești strada Ștefan cel Mare

nr.143, ap.46, până la data de 20 mai 2020, ora 10:05, când în cadrul efectuării

acțiunii procesuale penale percheziția la domiciliul lui Romașcu Mihai, de către

ultimul s-a predat fiind ridicat de către organul de urmărire penală un fragment de

butelie de masă plastică cu depuneri de culoare cafenie închisă pe pereții interiori și o

lulea de lemn cu depuneri, adaptate consumului de droguri.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-426 din 25 mai 2020,

depunerile de substanță de culoare cafenie, de pe suprafața interioară a fragmentului

de butelie polimerică, de culoare verde, precum și de pe suprafața interioară al

dispozitivului pentru fumat (lulea), depistate și ridicate la data de 20 mai 2020, în

cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Romașcu Mihai, situat în or. Fălești str.

Ștefan cel Mare nr. 143 ap. 46, reprezintă - rășină de cannabis, care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante - rășină de cannabis (materie uscată), constituie

în total 0,181 g. (0,138g+0,043g).

Potrivit compartimentului I, poziția 7, al Listei substanțelor narcotice, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și

cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, masa

totală a substanței stupefiante - rășină de cannabis cu masă uscată de 0,181 g.

(0,138g+0,043g), se atribuie la cantități mari.

Proca Artur la 17 februarie 2020, intenționat, de comun acord și înțelegere

prealabilă cu Romașcu Mihai, contrar prevederilor Legii cu nr. 382-XIV din

06.05.1999 cu privire la circulația substanțelor stupefiante, psihotrope și a

precursorilor, care stabilește restricții asupra circulației substanțelor stupefiante și

psihotrope, urmărind scopul de profit personal, rezultat din activitatea de

comercializare a drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările prejudiciabile și admițând în mod conștient survenirea

acestora, a dobândit din surse necunoscute organului de urmărire penală, droguri sub

formă de „marihuană”, pe care le-a transportat la domiciliul lui Mihai Romașcu,

amplasat în orașul Fălești strada Ștefan cel Mare 143, ap.46, unde la data de

17.02.2020, aproximativ la ora 21:30, Mihai Romașcu a comercializat

investigatorului sub acoperire Xxxxxx, 2 (două) pachete de hârtie, în interior cu masă

4

vegetală de culoare verde, mărunțită, cu miros specific, asemănător cu cânepa, contra

sumei de 400 (patru sute) lei.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-166 din 21 februarie

2020, masele vegetale de culoare verde, uscate, mărunțite, ambalate într-un plic din

hârtie, de culoare albă, ridicată la data de 18 februarie 2020, de la investigatorul sub

acoperire Xxxxxx, reprezintă marihuană, care face parte din categoria substanțelor

stupefiante.

Cantitatea substanței stupefiante - marihuană (materie uscată), constituie 4,601

grame.

Potrivit compartimentului I, poziția 7, al Listei substanțelor narcotice, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și

cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006,

masa substanței stupefiante marihuană de 4,601 grame (masă uscată), se atribuie la

cantități mari.

Combaterea Criminalității Organizate și cauze Speciale, Oficiul Nord, Tatiana Russu,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Bălți,

sediul Fălești din 07 septembrie 2020, dispunând rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Romașcu Mihai să fie

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f)

Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică

gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. A-l recunoaște pe Romașcu

Mihai vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) din

Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare, cu privarea de a

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică

gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani. A-l recunoaște pe Romașcu

Mihai vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și a-i

stabili o pedeapsă sub formă de 6 luni închisoare.

Acuzatorul de stat a solicitat, conform art. 84 din Cod penal, a-i stabili lui

Romașcu Mihai, pedeapsă definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul al

pedepselor aplicate, sub formă de 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.

În privința inculpatului Proca Artur, acuzatorul a solicitat să fie recunoscut

vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal,

cu stabilirea unei pedepse sub formă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități care implică gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 3 ani.

În rest, a solicitat ca sentința din 07 septembrie 2020 să fie menținută fără

modificări.

5

În argumentarea cerințelor formulate procurorul-apelant a invocat, că instanța de

judecată just a concluzionat, că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

imputate acestora se confirmă prin totalitatea probelor administrate, la fel, a acceptat

cererea acestora privind examinarea cauzei penale în procedură specială în ordinea

art. 3641 Cod de procedură penală, însă, a considerat pedeapsa numită prea blândă din

următoarele considerente.

Astfel, acuzarea a reamintit că pedeapsa este echitabilă atunci, când este

capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât de către

condamnat, precum și de alte persoane. Ținând cont de personalitatea inculpatului

Proca Artur, de atitudinia lui față de cele săvârșite, de faptul că, acesta anterior a mai

intrat în conflicte cu legea penală, și fiind anterior condamnat nu și-a revăzut

comportamentul, nu este rațional aplicarea art.90 Cod penal.

Instanța de fond a analizat, personalitatea inculpatului Romașcu Mihai, luînd în

considerarea că inculpatul a recunoscut vinovăția sa, și fiind o persoană de vârstă

tânără i-a aplicat prevederile art.901 Cod penal.

Reieșind din scopul pedepsei penale și ținând cont că, faptele de care este

învinuit inculpatul, sunt de amploare și prezintă un pericol social sporit, a considerat

că „condamnarea cu suspendare parțială a executării pedepsei cu închisoarea”, este

absolut nefondată.

Așadar, a considerat acuzatorul de stat, că datorită semnificației deosebite a

impactului social pe care îl are săvârșirea în societate a unor astfel de infracțiuni, se

are în vedere cele din domeniul circulației ilegale a substanțelor narcotice, nu pot fi

valorificate în favoarea inculpaților ca și circumstanțe atenuante, circumstanțele

personale ale acestora, întrucât au lezat profund niște valori sociale concrete ocrotite

de lege prin comiterea lor. Astfel, acuzarea a considerat că lui Romașcu Mihai și

Proca Artur urmează a-i fi stabilită o pedeapsă echitabilă, care le-ar oferi posibilitatea

de a trage anumite concluzii și de a nu săvîrși cît ei, cît și alte persoane în viitor

infracțiuni.

Acuzarea a considerat, că pedeapsa penală aplicată inculpaților în baza art.2171

alin.(3) lit.b) și f) Cod penal este una ilegală, neîntemeiată și nemotivată.

A mai susținut că, instanța de fond a aplicat inculpaților o pedeapsă

neproporțională faptei infracționale, neținând seama de personalitatea inculpatului și

consecințele infracțiunii, fiind date depline eficiență normelor legale ce prevăd

individualizarea pedepsei.

Partea acuzării a susținut că, criteriile generale de individualizare a pedepsei sânt

acele reguli, principii, prevăzute de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie

să țină seama la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul

operațiunii de individualizare a acesteia, de aceea persoanei declarate vinovate

trebuie să i se aplice o pedeapsă legală, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana a fost condamnată.

6

Categoria și termenul de pedeapsă este stabilit în dependență de circumstanțele

atenuante și agravante, prevăzute de art.76-77 Cod penal, precum și efectele acestora

prescrise în art.78 Cod penal.

Corectarea și reeducarea lui Romașcu Mihai și Proca Artur, precum și atingerea

celorlante scopuri ale pedepsei, v-a fi posibil prin aplicarea pedepsei închisorii, fiind

respectate prevederile art.2, 7, 61 alin.(2), 75, 76, 78, art.2171 alin.(3) lit.b) și f) Cod

penal și Ghidului cu privire la aplicarea pedepsei, aprobat prin Hotărîrea Plenului CSJ

nr.15 din 22.12.2014.

De asemenea, s-a menționat în apelul procurorului că, instanța de fond nu a luat

în considerație comportamentul inculpaților în cadrul cauzei penale, influența

pedepsei asupra corectării și reeducării lor și de posibilitatea corectării acestora în

condițiile stabilirii unei pedepse penale de închisoare. Nu s-a luat în considerație

poziția diversă a inculpaților referitor la recunoașterea vinei expusă pe parcursul

urmăririi penale și judecării cauzei (recunoașterea vinei parțial, nerecunoașterea

vinei).

3.1. La fel, împotriva sentinței a depus apel și inculpatul Romașcu Mihai, prin

care a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă.

În motivarea apelului a invocat că, este tânăr și ar dori să-și întemeieze o

familie, să se angajeze din nou în câmpul muncii, pentru a o ajuta pe mama sa care se

află în concediu de maternitate și care are 4 credite care deja au căzut pe

responsabilitatea ei din cauza sa. Acesta a susținut că se căiește sincer de cele

săvârșite.

apelul depus de către inculpatul Romașcu Mihai, a fost respins ca nefondat, iar apelul

procurorului în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și cauze

Speciale, Oficiul Nord, Tatiana Russu, a fost admis, casată parțial sentința în latura

pedepsei, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Au fost excluse prevederile art. 901 Cod penal în privința lui Romașcu Mihai,

dispunând executarea reală a pedepsei închisorii pe un termen de 5 (cinci) ani 2

(două) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități care

implică gestionarea substanțelor narcotice, pe un termen de 4 (patru) ani stabilită lui

Romașcu Mihai.

Au fost excluse prevederile art. 90 Cod penal, în privința lui Proca Artur,

dispunând executarea reală a pedepsei pe un termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 3

(trei) ani.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că prezenta cauză a fost

judecată de către instanța de fond în temeiul art.3641 Cod de procedură penală, în

7

baza probelor administrate la faza urmăririi penale, acceptate de către Romașcu

Mihai și Proca Artur, prin cererile depuse personal în cadrul ședinței de judecată,

până la începerea cercetării judecătorești.

În opinia instanței de apel, instanța de fond prin prisma bazei probante

administrate de către organul de urmărire penală a apreciat obiectiv totalitatea

aspectelor de fapt ale cauzei, astfel instanța de apel a conchis asupra legalității

sentinței adoptate în partea descriptivă.

Instanța de apel a considerat, că judecând cauza penală instanța de fond a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității.

Instanța de apel a reținut, că inculpații au recunoscut integral vina în faptele

infracționale comise, se căiesc și nu contestă încadrarea juridică a acestora, solicitând

menținerea în vigoare a sentinței emise în privința lor. Pe când inculpatul Romașcu

Mihai a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde.

Procurorul însă critică soluția instanței de fond pe marginea pedepsei aplicate,

invocând că instanța a aplicat inculpaților o pedeapsă prea blândă, încălcând

principiile individualizării pedepsei penale, considerând că prin suspendarea

condiționată a executării pedepsei nu vor fi atinse scopurile prevăzute la art.61 Cod

penal.

Sub acest aspect, instanța de apel a remarcat, că instanța de fond corect a

concluzionat despre necesitatea aplicării în privința inculpaților Romașcu Mihai și

Proca Artur a pedepsei sub formă de închisoare, însă eronat a concluzionat că în

condițiile speței este oportună suspendarea condiționată a acesteia pe o perioadă de

probațiune în temeiul art.90 Cod penal în privința lui Proca Artur, precum și

suspendarea parțială a pedepsei închisorii, în temeiul art. 901 Cod penal în privința lui

Romașcu Mihai, neluând în considerare și neapreciind în mod cuvenit împrejurările

cazului ce se referă la faptele infracționale și urmările prejudiciabile ale acestora.

Analizând condițiile speței prin prisma prevederilor precitate, instanța de apel a

considerat, că ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de individualizare a

pedepsei și coroborarea probelor care furnizează informațiile respective, precum și

indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea între scopul reeducării

infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările societății față

de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, a

considerat că pedeapsa penală aplicată lui Romașcu Mihai și Proca Artur incorect a

fost stabilită, considerînd că este necesar ca în privința ambilor inculpați să fie

stabilită pedeapsă sub formă de închisoare cu executarea reală, izolarea acestora de

societate, fiind necesară în raport cu acțiunile comise, pericolul social al faptelor și

personalitatea inculpaților.

8

Corectarea și reeducarea lui Romașcu Mihai și Proca Artur, precum și atingerea

celorlante scopuri ale pedepsei, v-a fi posibil prin executarea reală a pedepsei cu

închisoarea.

Instanța de apel a considerat că, pedeapsa aplicată de instanța de fond este una

inechitabilă și ilegală, nefiind ținut cont de gravitatea și motivul infracțiunilor

săvîrșite - infracțiune gravă din capitolul infracțiunilor contra sănătății publice și

convețuiri sociale, Proca Artur anterior judecat, iar Romașcu Mihai fiind pus sub

învinuire pe trei capete de acuzare, modul și condițiile acestora de viață și influența

pedepsei asupra corectării și reeducării lor.

Astfel, instanța de apel a considerat că, pedeapsa cu executarea reală a închisorii

îi va determina pe inculpați să conștientizeze încă o dată fapta comisă, să se

resocializeze, să se corecteze, să se reeduce și pe viitor să se rețină de la comiterea

faptelor penale.

În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a reținut, că Romașcu Mihai a

fost găsit vinovat de comiterea infracțiunilor privind circulația ilegală a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, care conform

prevederilor art.16 alin.(3) Cod penal, se califică ca fiind grave. Inculpatul fiind găsit

vinovat și de comiterea infracțiunii de dobândire a drogurilor, în scopul utilizări

personale, care se califică ca fiind ușoară, pentru care este prevăzută pedeapsa

închisorii pe un termen de până la un an. Faptele inculpatului fiind prevăzute de

art.2171 alin.(3) lit. b) și f) Cod penal, care stabilește în calitate de sancțiune privarea

de libertate a făptuitorului pe un termen de la 3 la 7 ani, la acest capitol de către

legislator nefiind propuse alternative pentru această categorie de pedeapsă. Mai mult

ca atât, acesta fiind pus sub învinuire pe trei capete de acuzare.

În urma celor constatate, instanța de apel a găsit necesar să decidă asupra

excluderii prevederilor art. 901 Cod penal în privința lui Romașcu Mihai. Luând în

considerație lipsa temeiurilor de a interveni în termenul pedepsei închisorii stabilită

de către instanța de fond prin prisma art.84 alin.(1) Cod penal, instanța de apel,

dispunând executarea reală acestei pedepse pe un termen de 5 (cinci) ani 2 (două)

luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități care

împiedică gestionarea substanțelor narcotice, pe un termen de 4 (patru) ani stabilită

lui Romașcu Mihai.

La fel, instanța de apel a considerat că, rezultând din circumstanțele cauzei ce

privesc motivele și modalitatea comiterii faptei infracționale, gradul prejudiciabil și

urmările produse, de faptul că ultimul anterior a fost judecat, în privința lui Proca

Artur au fost excluse prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, pentru pedeapsa sub formă

de închisoare aplicată prin sentința de condamnare, cu executarea ei reală, pe un

termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități care implică gestionarea

substanțelor narcotice pe un termen de 3 (trei) ani.

9

Instanța de apel a considerat, pripită aplicarea prevederilor suspendării

condiționate a pedepsei închisorii în privința lui Proca Artur, și suspendării unei părți

a pedepsei închisorii în privința lui Romașcu Mihail. S-a menționat că, inculpații

pentru un comportament ce va da dovadă de corectarea acestora, după executarea

parțială a pedepsei pot fi liberați de pedeapsa închisorii în temeiul art.91 și art.92 Cod

penal. Astfel, liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, în privința

inculpaților este posibilă dacă aceștea vor da dovadă că pedeapsa penală și-a

îndeplinit scopul, prin realizarea programul individual de executare a pedepsei, și

dacă se va constată că corectarea acestora este posibilă fără executarea deplină a

pedepsei. De asemenea, inculpații corectându-se, au posibilitatea să le fie înlocuită

partea neexecutată din pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă.

Reținând cele menționate supra, instanța de apel a considerat, că va fi justificată

aplicarea față de Romașcu Mihai și Proca Artur a unei pedepse sub formă de

închisoare la limita minimă în coraport cu art.3641 Cod de procedură penală, dar cu

executarea reală a acesteia, fiind unica ce ar putea să atingă scopurile expuse de

legislator în art.61 Cod penal.

În opinia instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpaților sub formă de

închisoare, cu executarea reală a acesteia, este proporțională faptei comise de către

aceștia, echitabilă și pasibilă să atingă scopul pedepsei penale, de restabilire a

echității sociale, de corectare a vinovatului. În opinia, instanței de apel anume

stabilirea unei pedepse cu executarea reală va putea influența asupra convingerii

inculpaților de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii

unor fapte similare, iar în condițiile prezentei spețe corectarea acestora în condiții

nonprivative de libertate este imposibilă.

În ce privește soluția instanței de fond referitor la cheltuielile suporate pentru

întocmirea rapoartelor de expertiză și corpurile delicte, instanța de apel, prin prisma

prevederilorart.162 Cod de procedură penală, a apreciat-o ca întemeiată, nefiind

necesară intervenirea instanței de apel în această latură.

Cu referire la argumentele invocate de inculpatul Romașcu Mihai în cererea sa

de apel cu privire la faptul că instanța urmează a ține cont că acesta este tânăr, că

dorește să-și întemeeze o familie, să se reangajeze în câmpul muncii dat fiind are

patru credite care au căzut pe responsabilitatea mamei din cauza sa, se căiește sincer

de cele comise, și ca urmare instanța de apel urmează să-i aplice o pedeapsă mai

blândă, nu au fost reținute, deoarece pedeapsa prea blândă generează dispreț față de

ea și nu va fi suficientă pentru corectarea inculpatului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Luând în considerație motivele și argumentele invocate în prezenta decizie

instanța de apel a conchis, că apelul formulat la caz de către acuzatorul de stat este

întemeiat și pasibil admiterii, urmând a fi casată parțial sentința primei instanței în

latura pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, iar apelul inculpatului Romașcu

Mihai urmează a fi respins ca nefondat.

10

5.1. avocatul Ciubara Mariana în numele inculpatului Romașcu Mihai, în

termen, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, cu aplicarea unei pedepse mai

blînde în privința acestuia.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- consideră sentința primei instanțe și decizia instanței de apel, nefondată și

pasibilă de a fi casată reieșind din următoarele temeiuri:

- la caz, inculpatul Romașcu Mihail a recunoscut săvârșirea faptei infracționale

indicate în rechizitoriu și că, la solicitarea sa, judecarea cauzei a avut loc pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit prevederilor art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, drept urmare acesta beneficiază de drept de o reducere

cu ¼ a limitelor pedepsei sub formă de amendă și de 1/3 a limitelor pedepselor sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității și sub formă de închisoare;

- la locul de trai inculpatul Romașcu Mihai este caracterizat satisfăcător, nu este

căsătorit, este angajat în câmpul muncii în calitate de operator la Î.M. „Draxelmaer”,

nu are grad de dizabilitate, nu se află la evidență la medicul psihiatru sau narcolog,

anterior condamnat, însă antecedentul penal este stins. Totodată, e de menționat că

Romașcu Mihail a recunoscut vinovăția de la etapa urmăririi penale și a contribuit

activ la descoperirea infracțiunilor. Toate cele descrise supra în cumulul lor

reprezintă circumstanțe atenuante, care fac posibil aplicarea unei pedepse mai

blânde. Mai mult ca atât, pe caz circumstanțe agravante prevăzute de art.77 Cod

penal nu au fost stabilite.

5.2. avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Proca Artur, în termen,

prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei

instanțe în privința ultimului fără modificări.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive :

- instanța de apel a aplicat în privința inculpatului Proca Artur o pedeapsă

individualizată contrar prevederilor art. 61 alin. (1), art. 75 alin. (1) Cod penal în

latura excluderii suspendării condiționate a pedepsei cu închisoare aplicate de

instanța de fond;

- nici acuzatorul de stat și nici instanța de apel nu au făcut trimitere la

circumstanțele de fapt ce denotă imposibilitatea aplicării prevederilor art. 90 alin. (1)

Cod penal în privința inculpatului Proca Artur, or la agravarea pedepsei aplicate

inculpatului instanța de apel urmează să indice temeiurile de fapt și de drept ce fac

imposibilă menținerea sentinței instanței de fond în partea ce ține de Proca Artur

adică menținerea suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea;

- la stabilirea pedepsei inculpatului Proca Artur instanța de apel urmă să țină

cont de personalitatea acestuia, gradul prejudiciabil al infracțiunii, existența

circumstanțelor ce atenuează sau agravează răspunderea penală circumstanțe care

11

privite în ansamblu stabilesc gradul de severitate a sancțiunii ce urmează a fi aplicată

în privința inculpatului;

- motivarea deciziei instanței de apel nu face trimitere la criteriile de

individualizarea a pedepsei care raportate la speță și la personalitatea inculpatului

denotă necesitatea plasării lui Proca Artur în penitenciar pentru a executa real

pedeapsa cu închisoarea;

- criteriile de individualizare a pedepsei menționate și raportate la prezenta

speță denotă asprimea neargumentată a pedepsei aplicată prin decizia Curții de Apel

Bălți lui Proca Artur ca efect fiind ilegalitatea actului judecătoresc și violarea art. 6

alin. (1) din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului;

- în susținerea legalității pedepsei aplicate de instanța de fond recurentul invocă

că la momentul comiterii prezentei infracțiuni Proca Artur nu avea antecedente

penale, anterior fiind judecat prin sentința Judecătoriei Fălești din 26.10.2010 fiind

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod

penal cu aplicarea sancțiunii sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de 3 ani;

- la examinarea apelului declarat de acuzare instanța de apel nu a identificat

circumstanțe agravante sau alte circumstanțe ce fac necesară aplicarea pedepsei cu

închisoare și suspendarea condiționată a executării pedepsei ar fi insuficientă și nu ar

atinge scopul sancțiunii;

- suplimentar sancțiunea cu închisoare aplicată inculpatului Proca Artur

cauzează suferințe acestuia în pofida stării de sănătate a acestuia ultimului fiindu-i

stabilit diagnosticul ciroză hepatică cu grad avansat;

- recurentul invocă faptul că Proca Artur este căsătorit, are la întreținere doi

copii Proca Elena născută la 15.12.2008 și Proca Artur născut 26.01.2005. La

materialele cauzei a fost anexată referința eliberată de primăria or. Fălești prin care

se atestă că inculpatul duce un mod de viață normal nu este agresiv avînd un

comportament decent în societate;

- probele menționate privite în ansamblu denotă că reeducarea inculpatului

Proca Artur poate fi atinsă și fără a fi plasat în penitenciar pentru executarea

pedepsei cu închisorii, care prin sine cauzează suferințe inculpatului și atentează la

viața acestuia.

5.3. La fel, a declarat recurs și inculpatul Proca Artur, prin care fără a invoca

vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat o

pedeapsă mai blîndă, din motiv că este grav bolnav, are nevoie de internare urgentă,

este tată a 2 copii minori și regretă mult cele întîmplate.

recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, pe motiv că, instanțele de judecată

inferioare, și-au argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite

inculpaților, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a

pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea

12

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestora, iar în final stabilindu-le pedeapsa echitabilă.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente:

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică,

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

7.1. Referitor la recursul declarat de avocatul Ciubara Mariana în numele

inculpatului Romașcu Mihai.

Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal reține că de către avocatul

inculpatului Romașcu Mihai a fost indicat în calitate de temei pentru recurs

prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Conform prevederilor pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Din conținutul acestei norme rezultă că legislatorul a prevăzut în ea 5 cazuri de

contestare a hotărârilor judecătorești, însă recurentul, indicând această eroare de

drept, nu a concretizat care din aceste cazuri ca temei pentru casare le pune la baza

cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de

către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin

urmare, prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc

confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar.

Totodată, din conținutul argumentelor expuse în recurs, Colegiul penal atestă că,

partea apărării apreciază ca fiind prea aspră pedeapsa aplicată de instanța de apel,

invocând de fapt că instanța eronat a stabilit circumstanțele cauzei care

individualizează pedeapsa aplicată, solicitându-se aplicarea unei pedepse mai blînde,

13

prin urmare această poziție se circumscrie temeiului de casare prevăzut de art.427

alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale.

Colegiul penal raportînd temeiurile invocate de recurent în recurs cu textul

deciziei instanței de apel consideră că temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin.

(1) pct. 10) Cod de procedură penală, nu s-a confirmat în cauză, întrucît instanța de

apel a menținut parțial sentința primei instanțe prin care i-a fost aplicată inculpatului

Romașcu Mihai în baza art. 2171 alin. (3) lit. b), f), art. 2171 alin. (3) lit. b), f) și art.

217 alin. (2) Cod penal, conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, prin

aplicarea prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, și anume prin cumulare parțială,

pedeapsa echitabilă sub formă de 5 ani și 2 luni închisoare, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții sau de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor

narcotice, pe un termen de 4 ani, excluzînd întemeiat prevederile art. 901 Cod penal,

soluție ce este în conformitate cu legislația penală.

De asemenea, Colegiul penal consideră că prima instanță a efectuat o temeinică

individualizare a pedepsei aplicate inculpatului Romașcu Mihai, atît sub aspectul

naturii cît și al cuantumului acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute în

art. 75 Cod penal, soluție menținută și de către instanța de apel în această parte, însă

incorect au fost aplicate prevederile art. 901 Cod penal.

Colegiul penal remarcă că prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg

cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii

pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii.

Individualizarea pedepsei constă din obligațiunea instanței de a stabili măsura

pedepsei concrete infractorului, necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor

legii penale și pedepsei penale. Legea penală fixează cadrul legal în limitele căruia

instanța de judecată efectuează operația de stabilire și aplicare a pedepsei

infractorului. Astfel, instanța de judecată stabilește termenul sau mărimea pedepsei în

limitele prevăzute de sancțiunea normei penale din Partea Specială a Codului penal,

în baza căreia a fost calificată fapta ca infracțiune.

Astfel, Colegiul penal constată că, instanța de apel a efectuat o corectă

individualizare a pedepsei stabilite sub formă de închisoare de 5 ani și 2 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără aplicarea

prevederilor art. 901 Cod penal, apelul declarat de inculpatul Romașcu Mihai corect a

fost respins ca nefondat.

Din materialele cauzei rezultă că la aplicarea pedepsei inculpatului Romașcu

Mihai pentru infracțiunile comise, instanța de apel a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, ținînd cont de personalitatea inculpatului, care a

fost pus sub învinuire pe trei capete de acuzare, săvîrșirea cu intenție a trei infracțiuni

dintre care 2 grave și una ușoară îndreptată împotriva sănătății publice și a

14

conviețuirii sociale, lipsa circumstanțelor agravante, a recunoscut vinovăția integral și

sincer s-a căit în cele săvârșite, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art.

3641 Cod de procedură penală, nu este căsătorit, nu are persoane la întreținere, este

angajat în cîmpul muncii în calitate de operator la Î. M. „Draxelmaer”, nu are grad de

dizabilitate, nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, anterior

condamnat, însă antecedentul penal este stins, la locul de trai este caracterizat

satisfăcător, corect a ajuns la concluzia, că scopul restabilirii echității sociale,

educativ și preventiv al pedepsei în cazul lui Romașcu Mihai poate fi atins prin

stabilirea pedepsei, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală și aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani și 2 luni închisoare, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții sau de a exercita activități care implică gestionarea substanțelor

narcotice, pe un termen de 4 ani, fiind exclusă aplicarea prevederilor art. 901 Cod

penal, aceasta fiind una în măsură să asigure realizarea scopului legii penale, și

anume restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane, luîndu-se în considerație toate circumstanțele pe caz.

Ținând cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, de

comportamentul acestuia după comiterea infracțiunilor, astfel argumentele

recurentului privind aplicarea unei pedepse mai blînde nonprivativă de libertate, sunt

neîntemeiate.

Argumentele recurentului precum că „inculpatului Romașcu Mihai urmează să-i

fie aplicată a pedeapsă mai blîndă, deoarece acesta și-a recunoscut vina a contribuit

activ la descoperirea infracțiunilor”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și

menționează că inculpatul a beneficiat de reducerea pedepsei, în conformitate cu

prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Mai mult ca atît acesta anterior a

beneficiat de institutul „pedepselor nonprivative de libertate” (f.d. 107, 118, vol. II) și

careva concluzii nu a tras, or din nou a comis infracțiuni, sfidînd astfel cu desăvîrșire

atît normele morale cît și legea penală.

Reieșind din cele expuse supra Colegiul penal conchide, că la stabilirea pedepsei

inculpatului Romașcu Mihail, pentru infracțiunile comise, instanța de apel nu a comis

erori de drept ce ar afecta soluția, pedeapsa aplicată și modul de executare a acesteia

fiind corect stabilite, cu respectarea exigențelor legii, iar alegațiile apărătorului

expuse în recursul ordinar sunt vădit neîntemeiate.

7.2. Referitor la recursurile declarate de avocatul Polivenco Victor în numele

inculpatului Proca Artur și de către inculpatul Proca Artur.

Colegiul penal menționează că la caz sunt declarate 2 cereri de recurs ordinar de

către apărătorul inculpatului și de către inculpat, prin care ambii recurenți solicită

aplicarea unei pedepse mai blînde cu menținerea sentinței primei instanțe prin care

15

inculpatului Proca Artur i s-a aplicat prevederile art. 90 Cod penal, motiv din care

instanța de recurs se va expune concomitent asupra ambelor recursuri.

Potrivit conținutului recursului declarat de avocat, recurentul invocă temei de

drept pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel atunci când: au fost aplicate pedepse individualizate

contrar prevederilor legale

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei,

invocînd în acest context următoarele.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor invocate de

recurenți, Colegiul penal menționează, că potrivit art.75 Cod penal, persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții generale a acestuia.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele atenuante și agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un

termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în

hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

perioada de probațiune.

Astfel, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată

de a aplica prevederile acestei norme.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Totodată, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate

persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la

cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață.

16

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor

menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, instanța de apel corect a reținut că inculpatul a comis o infracțiune, care

potrivit art.16 alin. (4) Cod penal, este o infracțiune gravă, fiind comisă cu intenție,

anterior judecat, antecedente penale stinse, la locul de trai este caracterizat

satisfăcător, prin urmare instanța de apel a motivat iraționalitatea aplicării

prevederilor art.90 Cod penal, în speță inculpatul beneficiind deja de aplicarea unei

pedepse mai blînde, cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că instanța de apel, stabilind

noile limite ale pedepselor, conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, corect

a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activități care implică gestionarea substanțelor narcotice pe un termen de 3

ani.

În opinia Colegiului penal instanța de apel corect și legal a stabilit pedeapsa

inculpatului, precum și modalitatea de executare a acesteia, motivându-și în mod

temeinic soluția în acest sens, iar argumentele recurenților cu privire la aplicarea

art.90 Cod penal sunt declarative, deoarece nu conțin o motivare a solicitărilor cu

referire la circumstanțe concrete ale cauzei.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că alegațiile recurenților cu privire la

comiterea erorii de drept, individualizarea contrară prevederilor legale a pedepsei

stabilite inculpatului Proca Artur, sunt vădit neîntemeiate, întrucât pedeapsa stabilită

inculpatului sub formă de închisoare, cu executarea reală a acesteia, este

proporțională faptei comise de către acesta, echitabilă și pasibilă să atingă scopul

pedepsei penale, de restabilire a echității sociale, de corectare a vinovatului. În opinia

Colegiului penal anume stabilirea unei pedepse cu executarea reală va putea influența

asupra convingerii inculpatului de necesitatea respectării Legii penale și evitarea în

viitor a săvârșirii unor fapte similare, iar în condițiile prezentei spețe corectarea

acestuia în condiții nonprivative de libertate este imposibilă.

Colegiul penal reiterează că la stabilirea tipului, măsurii și modului de executare

a pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 16, 75-78 Cod penal,

soluția fiind motivată corespunzător circumstanțelor cauzei, corect concluzionând că

scopul pedepsei poate fi atins doar cu executarea reală a pedepsei cu închisoare

stabilite lui Proca Artur, aceasta fiind proporțională și echitabilă faptelor intenționate

comise de către inculpat.

Argumentul recurenților precum că „inculpatul este grav bolnav, necesită

spitalizare, are la întreținere 2 copii minori și în privința lui urmează a fi aplicate

prevederile art. 90 Cod penal”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, or, pedeapsa

17

stabilită acestuia a fost redusă prin aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură

penală. La fel, acesta anterior a beneficiat de institutul „pedepselor nonprivative de

libertate” (f.d. 52, vol. III),) și careva concluzii nu a tras, or din nou a comis

infracțiune similară, sfidînd astfel cu desăvîrșire atît normele morale cît și legea

penală. Totodată, Colegiul penal menționează că, inculpatul Proca Artur pentru un

comportament ce va da dovadă de corectarea acestuia, după executarea parțială a

pedepsei poate fi liberat de pedeapsa închisorii în temeiul art.91 și art.92 Cod penal.

Astfel, liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, în privința inculpatului

este posibilă dacă acesta va da dovadă că pedeapsa penală și a îndeplinit scopul, prin

realizarea programul individual de executare a pedepsei, și dacă se va constată că

corectarea acestuia este posibilă fără executarea deplină a pedepsei. De asemenea,

inculpatul corectându-se, are posibilitatea să îi fie înlocuită partea neexecutată din

pedeapsă cu o pedeapsă mai blîndă.

Prin urmare, instanța de recurs, conchide că temeiurile indicate de recurenți nu

sînt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul rejudecării hotărîrii judecătorești și potrivit

legii, se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Ciubara

Mariana în numele inculpatului Romașcu Mihail, de către avocatul Polivenco Victor

în numele inculpatului Proca Artur și de către inculpatul Proca Artur, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 noiembrie 2020, în cauza

penală privindu-i pe Romașcu Mihail Xxxxx și Proca Artur Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 aprilie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

18