CASE OF BARBIERI AND OTHERS v. ITALY

CASE OF BARBIERI AND OTHERS v. ITALY (CtEDO, 2025)

PRIMEI SECȚIUNI CAUZE DE BARBIERI ȘI ALȚII v. ITALIA (Aplicații nos. 76462/12 și 33 altele – a se vedea lista adăugată) JUDGMENT STRASBOURG 23 octombrie 2025 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Barbieri și alții c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Frédéric Krenc , Președintele Raffaele Sabato, Alain Chablais , judecători și Liv Tigerstedt, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere: cererile împotriva Republicii Italiene depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către reclamanții enumerați în tabelul adăugat („reclamanții”), la diferitele date indicate în acest articol; hotărârea de a anunța plângerile referitoare la art. 6 § 1 și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția guvernului italian („ Guvernul”), reprezentată de agentul lor, dl L. D’Ascia, și de a declara restul cererilor inadmisibil; observațiile părților; având deliberat în particular la 2 octombrie 2025, Emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: OBIECTUL CAUZEI Cerințele se referă la aplicarea retrospectivă a secțiunii 32 (5), (6) și (7) din Legea nr. 183 din 4 noiembrie 2010 („Legea nr. 183/2010”) la procedurile pe termen scurt la nivel intern. contracte de termen de către diferite angajatori. Între 1999 și 2009 au inițiat proceduri interne, cerând conversia ex tunc a contractelor lor pe termen fix în contractele permanente, reintegrarea lor și, prin urmare, dreptul la remunerații retrase la momentul în care angajatorii au fost notificați sau au devenit conștienți de intenția și disponibilitatea reclamanților de a continua să își îndeplinească obligațiile în cadrul relației de ocupare a forței de muncă (mora credendi Aplicarea legislației în vigoare în acel moment, instanțele interne au transformat contractele reclamanților în contracte permanente și au acordat daune corespunzătoare câștigărilor pierdute în cursul perioadei care decurg din credința mora până la reintegrarea acestora. Sumele acordate au fost calculate pe baza ultimului salariu brut lunar al reclamanților în temeiul contractelor lor de termen fix respective. În timp ce diferitele seturi de proceduri interne erau în așteptare, secțiunile 32 (5), (6) și (7) din Legea nr. 183/2010 au introdus o nouă metodă de calcul al unei astfel de compensații, care prevede atribuirea unei sume forfetare cuprinzând, în principiu, de la două ori și jumătate până la două ori mai mare decât ultimul salariu brut lunar. Prin urmare, instanța internă a acceptat cererea reclamanților de a-și converti contractele lor pe termen fix în cele permanente, dar a recalculat valoarea daunelor acordate, în conformitate cu Legea nr. 183/2010. Informațiile privind deciziile interne relevante sunt prezentate în tabelul adăugat. Prin hotărârea nr. 303 din 11 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a susținut că art. 32 din Legea nr. 183/2010 este legitim și constituțional, întrucât introduce o metodă mai ușoară, mai precisă și mai uniformă de calcul al compensației, cu scopul de a garanta securitatea juridică în relațiile cu ocuparea forței de muncă. În urma adoptării deciziilor interne finale, angajatorii care au plătit deja sumele acordate în temeiul legislației anterioare au solicitat ca reclamanții să ramburseze diferența dintre aceste sume și sumele stabilite în conformitate cu Legea nr. 183/2010. La 6 decembrie 2023 reclamantul în cererea nr. 70934/17 a încheiat un acord cu angajatorul său, acceptând o sumă ca soluționare a tuturor cererilor în curs. Ambele părți au renunțat la toate drepturile legate de orice procedură anterioară sau ulterioară. 183/2010 în așteptarea procedurii și-a afectat dreptul la o audiere echitabilă în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție. De asemenea, ei se plângeau că reducerea cuantumului compensației acordate lor, ca urmare a noua metodă de calcul introdusă prin Legea nr. 183/2010, constituia o interferență cu bucuria pașnică a bunurilor lor în sensul articolului 1 din Protocol Nu 1 la Convenție. EVALUAREA CURTEI ÎN APLICAȚII 10. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. 70934/17, Curtea remarcă că reclamantul a încheiat un acord de soluționare cu angajatorul său care îndeplinește în mare măsură afirmațiile sale formulate în temeiul convenției și că, în textul acordului, ambele părți au renunțat explicit la toate drepturile legate de orice procedură anterioară sau ulterioară sau reclamațiile în curs care nu fac obiectul acordului în cauză (a se vedea mutatis mutandis) Condominio Porta Rufina N. 48 di Benevento c. Italia (dec.), nr. 17528/05, § 19, 7 ianuarie 2014). Curtea constată că, prin urmare, reclamantul nu mai este obligat să-i răsplătească suma acordată în temeiul legislației anterioare. 12. Tribunalul consideră că reclamantul a rezolvat litigiul la nivel intern prin soluționare și nu mai poate pretinde că este victimă de o încălcare a drepturilor sale în temeiul articolului 6 § 1 și în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. cu dispozițiile Convenției și trebuie respinse în conformitate cu art. 35 § § § 3 a) și 4 din Convenție. Prin urmare, aceasta trebuie declarată admisibilă. 15. Principiile generale privind promulgarea legislației retrospective care au influențat determinarea judiciară a unui litigiu au fost rezumate în Vegotex International S.A. c. Belgia ([GC], nr. 49812/09, 3 noiembrie 2022), D’Amico c. Italia (n. 46586/14, 17 februarie 2022) și Arras și alții c. Italia (n. 17972/07, 14 februarie 2012). 16. Guvernul a contestat existența oricărei încălcări, susținând că noua legislație nu a fost pronunțată cu scopul de a influența rezultatul procedurilor civile în așteptare în favoarea oricărei părți, că promulgarea unei astfel de legislații nu a determinat meritele cazurilor respective ale reclamanților și că există un general convingător motive de interes care justifică aplicarea retrospectivă a noului regulament, și anume scopul securității juridice. 17. Guvernul a explicat că, în temeiul legislației anterioare, calculul relevant depindea de o evaluare discrețională efectuată de instanțele naționale în temeiul articolelor 1223, 1224, 1226 și 1227 din Codul Civil, având în vedere circumstanțele specifice ale fiecărei cauze. Acest lucru a creat incertitudine cu privire la sumele care trebuie acordate ca compensație, deoarece metoda de calcul a acestor sume a determinat diferențe substanțiale în ceea ce privește tratamentul persoanelor fizice în situații similare sau comparabile. 303/2011 a Curții Constituționale, Guvernul a remarcat, de asemenea, că cadrul juridic anterior nu a determinat în mod clar care dată ar fi trebuit să fie luată ca un quo pentru calcularea daunelor, sau dacă perceptul aliunde și percipientumul aliundei (între timp, veniturile care ar fi fost de fapt sau ar fi putut fi câștigate din alte locuri de muncă) ar fi trebuit să fie luate în considerare în determinarea cuantumului compensației. 18. Reclamanții au menținut cererile. 19. În acest caz, aplicarea retrospectivă a Legii nr. 183/2010 în cazul procedurii în curs de despăgubire a reclamanților este nediscutat. Curtea constată că noua legislație a avut un impact semnificativ asupra rezultatului litigiilor, deoarece a modificat metoda de calcul al compensației și a dus la o reducere substanțială a sumelor acordate reclamanților. 20. Ca urmare a aplicării acestei dispoziții, reclamanții au fost privați de o parte substanțială a compensației inițial acordate (a se vedea, mutatis mutandis Scordino c. Italia (n. 1) [GC], n. 36813/97, § 129, ECHR 2006-V). 21. Curtea observă că numai motive de interes general convingătoare sunt capabile să justifice o astfel de interferență de către legislatură. Respectul statului de drept și noțiunea unui proces echitabil impun ca orice motive care să justifice astfel de măsuri să fie tratate cu cel mai mare grad posibil de circumspecție (a se vedea Maggio și alții c. Italia , nr. 46286/09 și altele 4 § 45, 31 mai 2011). 22. Curtea consideră că, chiar și acceptând că intervenția legislativă a fost necesară pentru a elimina orice incoherență în ceea ce privește sumele de compensare în cauză și metoda de calcul a acestora, guvernul nu a demonstrat că există o necesitate de aplicare retroactivă a legislației (a se vedea mutatis mutandis Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. și alții c. Italia , nr. 48357/07 și altele 3, § 82, 24 iunie 2014). 23. Astfel, în timp ce obiectivul legii, în cazul în care se aplică pro futuro , poate fi legitim, Curtea nu este convinsă că există motive suficient de convingătoare pentru a-l face aplicabil imediat și retrospectiv la procedurile în așteptare. În aceste circumstanțe, Curtea constată că, în acest caz, statul, fără motive convingătoare capabile să depășească pericolele inerente utilizării legislației retrospective, adoptate și aplicate, care au avut drept efect influențarea determinării judiciare a litigiilor în curs. 24. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. Prezenta încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție 25. Principiile generale referitoare la art. 1 din Protocolul nr. 1 în ceea ce privește intervenția legislativă care afectează bucuria pașnică a bunurilor au fost rezumate în Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s.a. și alții (citate mai sus, §§ 98-104) și Stefanetti și alții c. Italia (nus. 21838/10 și 7 altele, §§ 48-52, 15 aprilie 2014). 26. Curtea nu consideră necesară examinarea obiecțiilor Guvernului în ceea ce privește dacă reclamanții au avut o „poziție” sau o așteptare legitimă de a avea una, deoarece prezenta plângere este, în orice caz, inadmisibilă din următoarele motive. 27. În cazurile anterioare, Curtea a recunoscut că legile cu efect retrospectiv care au constituit interferențe legislative încă sunt conforme cu cerințele de legalitate prevăzute la art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. și alții, citate mai sus, § 104 și jurisprudența citată în acest articol). În ceea ce privește obiectivul urmărit, Curtea reiterează că autoritățile interne sunt, în principiu, în măsură să decidă ce este în interesul public și că beneficiază de o anumită marjă de apreciere. Acesta a recunoscut anterior că un obiectiv care nu constituie un motiv de interes public convingător care să justifice o interferență legislativă cu administrarea justiției poate fi, totuși, considerat un obiectiv legitim în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 (ibid., § 105; a se vedea, de asemenea, Maggio și alții , citat mai sus, § 60). 29. În cazul în cauză, Curtea constată că impactul noului regulament asupra reclamanților a fost limitat la reducerea substanțială a sumelor atribuite acestora ca compensație. Cu toate acestea, aplicarea retrospectivă a Legii nr. 183/2010 nu a afectat dreptul reclamanților de a obține daune, sau dreptul lor de a-și converti contractele pe termen fix în cele permanente sau de a fi reintegrate. În plus, spre deosebire de legislația anterioară, Legea nr. 183/2010 prevede că angajatorii sunt întotdeauna obligați să plătească daune, indiferent dacă angajatul a găsit alte locuri de muncă între timp sau a suferit orice pierdere financiară reală. 30. Prin urmare, Curtea acceptă că Legea nr. 183/2010 a urmărit obiectivul de securitate juridică prin eliminarea diferențelor în ceea ce privește tratamentul persoanelor fizice în situații similare în ceea ce privește cuantumul compensației acordate lor și metoda utilizată pentru calcularea acestuia. 31. Cu toate acestea, Curtea consideră că, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, nu există nimic care să indice că statul nu a ajuns la un echilibru echitabil între cerințele interesului general și interesele reclamanților. 32. Rezultă că plângerea prevăzută la art. 1 din Protocolul nr. 1 este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 3 și 4 din Convenție. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL DENUNCĂRII CONVENȚIUNILOR 33. Reclamanții au solicitat sume care corespund diferenței dintre sumele care ar fi fost acordate în temeiul legislației anterioare și sumele acordate în conformitate cu Legea nr. 183/2010 (a se vedea tabelul apendice). 34. Guvernul a contestat cererile reclamanților. 35. Curtea remarcă că o atribuire de justă satisfacție se poate baza numai pe faptul că reclamanții nu au beneficiat de garanțiile articolului 6 în ceea ce privește echitatea procedurii. Curtea nu poate specula în ceea ce privește rezultatul procedurii dacă situația a fost diferită, nu consideră irazonabil să considere că reclamanții au suferit o pierdere de oportunități reale (a se vedea Maggio și alții , § 80; Arras și alții , § 88; și Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. și alții § 112, toate menționate mai sus). Evaluarea sa pe o bază echitabilă, conform art. 41, Curtea atribuie reclamanților sumele indicate în tabelul adăugat în ceea ce privește prejudiciile materiale. 36. La aceste sume trebuie adăugată o atribuire în ceea ce privește prejudiciile morale, ceea ce constată că o încălcare în prezenta hotărâre nu este suficientă pentru a remedia. Prin urmare, Curtea atribuie 1000 de euro (EUR) fiecăruia dintre reclamanți (cu excepția reclamantului în cererea nr. 70934/17). Costuri și cheltuieli 37. Reclamanții au solicitat rambursarea costurilor și cheltuielilor în ceea ce privește taxele juridice pentru reprezentarea lor în fața Curții. Unii solicitanți au solicitat, de asemenea, rambursarea taxelor juridice și a altor cheltuieli suportate în cadrul procedurii interne. 38. Guvernul a solicitat Curții să atribuie costurilor și cheltuielilor numai în ceea ce privește cererile justificate și rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. 39. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea costurilor și cheltuielilor numai în măsura în care s-a demonstrat că acestea au fost suportate de fapt și neapărat și sunt rezonabile în ceea ce privește cuantitatea. În cazul în cauză, având în vedere documentele în posesia sa și criteriile de mai sus, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat. 40. Acesta respinge restul cererilor pentru o justă satisfacție. PENTRU CURTEA, CURTEA, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; Declară cererea nr. 70934/17 inadmisibilă; Declară reclamațiile în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție admisibile și reclamațiile în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție inadmisibilă în cererile rămase; deține că, în cererile rămase, a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților rămasi, în termen de trei luni: (i) sumele indicate în tabelul adăugat, plus orice impozit care poate fi taxabil reclamanților, în ceea ce privește prejudiciile materiale și costurile și cheltuielile; (ii) 1000 EUR (1 mie de euro) fiecare în ceea ce privește prejudiciile morale, plus orice impozit care poate fi taxabil; (b) că, de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale; respinge restul cererilor reclamanților pentru satisfacție. Adoptat în limba engleză, și notificat în scris la 23 octombrie 2025, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Liv Tigerstedt Frédéric Krenc Președintele de secretar adjunct Apendice Lista cazurilor: nr. cerere nr. Denumire de caz Data depunerii numele reclamantului An de naștere Anul de naștere Numele locului de reședință Reprezentantul reprezentantului Locație Hotărâre internă adoptată înainte de promulgarea Legii nr. 183/2010 Decizia finală internă de aplicare a Legii nr. 183/2010 Sumele solicitate de solicitant pentru prejudicii materiale (în EUR) Sumele acordate în ceea ce privește prejudicii materiale (în EUR) Sumele acordate în ceea ce privește costurile și cheltuielile (în EUR) 76462/12 Barbieri v. Italia 21/11/2012 Annalisa BARBERI 1977 Grisolia Italiană Valeriano GRECO Diamante Castrovillari Tribunalul de District R.G. 1184/2005 Hotărârea nr. 293/2008 19/04/2008 Curtea de Apel Catanzaro R.G. 876/2013 Hotărârea nr. 1611/2015 07/01/2016 39.748.51 5.950 26318/13 Bianchi c. Italia 04/04/2013 Niky BIANCHI 1977 Ascoli Piceno Italian Maria Rita PUGLIA Ascoli Piceno Ascoli Ascoli Piceno district Court R.G. 937/2007 Hotărârea nr. 376/2008 28/03/2008 Ancona Court of Appeal R.G. 198/2009 Hotărârea nr. 969/2012 16/10/2012 8,184,48 1,250 26585/13 Bachetti c. Italia 11/04/2013 Ezio BACHETTI 1971 Folignano Italian Maria Rita PUGLIA Ascoli Piceno Ascoli Piceno district Court R.G. 234/2007 Hotărârea nr. 814/2007 29/06/2007 Ancona Court of Appeal R.G. 604/2008 Hotărârea nr. 963/2012 16/10/2012 12.085.81 1.800 41123/14 Iosue v. Italia 20/05/2014 Annalisa IOSUE 1975 Fiumicino Italian Sergio Natale GALLEANO Milan Roma Curte de apel R.G. 2859/2003 Hotărârea nr. 5212/2005 08/11/2005 Curtea de Apel de Roma R.G. 6693/2011 Hotărârea nr. 8571/2012 20/11/2012 49.992.88 7.500 49333/14 Straniero c. Italia 25/06/2014 Marcello STRANIERO 1975 Bari Italian Sergio Natale GALLEANO Milan Bari district Court R.G. 363/2005 Hotărârea nr. 13344/2009 28/05/2009 Bari Court of Appeal R.G. 4190/2010 Hotărârea nr. 107/2013 19/02/2013 135.421,38 20,300 60707/15 Battaglia și alții v. Italia 04/12/2015 Monica BATTAGLIA 1973 Palermo Italiană Elena BRESCIANI 1974 Ficarazzi Italiană Marzia CITARDA 1971 Palermo Italiană Ilenia DE FELICE 1974 Palermo Italiană Cristian MONFORTE 1974 Palermo Italiana Barbara RIBAUDO 1979 Palermo Italiana Paolo VIVIRITO 1971 Palermo Italiana Sergio Natale GALLEANO Milano Curtea de Apel R.G. 1689/2009 Hotărârea nr. 844/2010 23/06/2010 Curtea de Apel din Palermo R.G. 741/2014 Hotărârea nr. 2273/2014 04/12/2014 146.370.26 (Battaglia) 123.734.65 (Bresciani) 64.901.89 (Citarida) 127.150.09 (De Felice) 50.366.21 (Monforte) 127.150.09 (Ribaudo) 64.901.89 (Vivirito) 21.950 (Battaglia) 18.550 (Bresciani) 9.750 (Citarida) 19.050 (De Felice) 7.550 (De Felice) 19.050 (Monforte) 9.750 (Ribaudo) 9 750 (Vivirito) 634.40 (Battaglia) 634.40 (Bresciani) 634.40 (Citarda) 634.40 (De Felice) 634.40 (Monforte) 634.40 (Ribaudo) 534.40 (Vivirito) 5916/16 Berardi c. Italia 22/01/2016 Roberta BERARDI 1975 Latina Italiană Sergio Natale GALLEANO Milan Roma Curtea de Apel R.G. 7002/2005 Hotărârea nr. 1592/2007 18/06/2007 Curtea de Apel de Roma R.G. 3281/2014 Hotărârea nr. 200/2015 23/01/2015 122.962.82 18,450 634.40 8282/16 Campagna Italia 02/02/2016 Quirino CAMPAGNA 1966 Carpineto Romano Maurizio DE STEFANO Roma Florența Curtea de Apel R.G. 1836/2007 Hotărârea nr. 1615/2009 04/12/2009 Perugia Curtea de Apel R.G. 260/2013 Hotărârea nr. 84/2015 03/08/2015 50.000 7,500 11737/16 D’Aiello c. Italia 26/02/2016 Agata D’AIELLO 1969 Palermo Italian Sergio Natale GALLEANO Milan Curtea de Apel R.G. 1540/2007 Hotărârea nr. 2041/2009 11/02/2010 Curtea de Apel Palermo R.G. 1307/2014 Hotărârea nr. 261/2015 27/02/2015 87.732,58 13150 634.40 10. 22143/16 Di Salvo și Santisi c. Italia 15/04/2016 Giuseppa DI SALVO 1962 Carini Italiană Anna Maria SANTISI 1963 Palermo Italiană Sergio Natale GALLEANO Milan Palermo Curtea de Apel R.G. 1845/2008 Hotărârea nr. 505/2010 13/04/2010 Curtea de Apel R.G. 1573/2014 Hotărârea nr. 368/2015 17/04/2015 110.972.98 (Di Salvo) 113.863.01 (Santisi) 16.650 (Di Salvo) 17.100 (Santisi) 634.40 (Di Salvo) 634.40 (Santisi) 11. 66195/16 Gabbinelli și alții v. Italia 11/11/2016 Serena GABBIANELLI 1975 Velletri Italian Lavinia IANNILLI 1977 Roma Italian Raffaela PICCHI 1978 Roma Italian Roberto RIZZO Roma Roma Curtea de district R.G. 231719/2001, 235190/2001, 236129/2001, 201720/2001, 236128/2001, 231722/2001, 233185/2001, 231721/2001, 235191/2001, 235191/2001 Hotărârea nr. 21846/2004 07/12/2004 (S. Gabbinelli și R. Picchi) Curtea de Apel R.G. 7177/2005 Hotărârea nr. 2574/2008 23/12/2009 (L. Iannelli) Curtea de Apel R.G. 4843/2012 Hotărârea nr. 7787/2013 01/10/2013 52.763,58 (Gabbianelli) 1332.875.70 (Iannelli) 48.332,69 (Picchi) 7.900 (Gabbianelli) 19.950 (Iannilli) 7.250 (Picchi) 1.268.80 (Gabbianelli) 1.268.80 (Iannilli) 12. 70328/16 Lapacciana Italia 23/11/2016 Eliana LAPACCIANA 1974 Viterbo Italian Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 6125/2008 Hotărâre nr. 5775/2010 25/06/2010 Curtea de Apel de Roma R.G. 5818/2014 Hotărârea nr. 3206/2016 07/06/2016 55,799.22 8,350 900 13. 70398/16 Martinelli c. Italia 22/11/2016 Gianluca MARTINELLI 1971 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 6125/2008 Hotărârea nr. 5775/2010 25/06/2010 Curtea de Apel R.G. 5818/2014 Hotărârea nr. 3206/2016 07/06/2016 31,894,66 4.800 1.268,80 14. 70407/16 Fondi c. Italia 23/11/2016 Teresa FONDI 1969 Soriano nel Cimino Italian Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 6125/08 Hotărârea nr. 5775/2010 25/06/2010 Curtea de Apel din Roma R.G. 5818/2014 Hotărârea nr. 3206/2016 07/06/2016 33 954.46 5.100 1.268.80 15. 74130/16 Cirasella v. Italia 02/12/2016 Annamaria CIRASELLA 1969 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 6125/2008 Hotărârea nr. 5775/2010 25/2006/2010 Curtea de Apel din Roma R.G. 5818/2014 Hotărârea nr. 3206/2016 07/06/2016 32 165.68 4.800 500 16. 12673/17 Annessi și alții v. Italia 08/02/2017 Flavio ANNESSI 1972 Roma Italiană Francesca BRANDIZZI 1972 Roma Italiană Barbara DILETTTI 1970 Roma Italiană Sergio Natale GALLEANO Milan Roma Curtea de Apel R.G. 6040/2008 Hotărârea nr. 8234/2009 26/02/2010 Curtea de Apel R.G. 2928/2014 Hotărârea nr. 4890/2015 27/08/2015 135.910.80 (Annessi) 113.363,46 (Brandizzi) 136.713.81 (Diletti) 20400 (Annessi) 17.000 (Brandizzi) 20.500 (Diletti) (Annessi) 634.40 (Brandizzi) (Diletti) 17. 30066/17 Montecchi c. Italia 13/04/2017 Manuela MONTECCHI 1953 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Roma Curte de district R.G. 223061/2004 Hotărâre nr. 22067/2005 07/12/2005 Curtea de Apel de Roma R.G. 3129/2015 Hotărârea nr. 4907/2016 24/10/2016 24.078.59 3.600 18. 30067/17 Del Buono v. Italia 13/04/2017 Elisabetta DEL BUONO 1969 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de district R.G. 21870/2003 Hotărârea nr. 15825/2004 22/09/2004 Curtea de Apel R.G. 3293/2015 Hotărârea nr. 4885/2016 21/10/2016 17,647.33 2.650 2.537.60 19. 30069/17 Serangeli v. Italia 13/04/2017 Gabriele SERANGELI 1974 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 7299/2005 Hotărârea nr. 2880/2007 21/09/2007 Curtea de Apel Roma R.G. 3643/2014 Hotărârea nr. 8524/2015 18/12/2015 67.523.01 10 150 1.350 20. 39636/17 Lugustiano c. Italia 29/05/2017 Eleonora LUGUSTIANO 1966 Civitavecchia Italiană Roberto RIZZO Roma Roma Curtea de district R.G. 203162/2004 Hotărârea nr. 3029/2005 03/02/2005 Curtea de Apel Roma R.G. 4111/2015 Hotărârea nr. 5671/2016 05/12/2015 24,261.40 3,650 21. 39722/17 Crispiani c. Italia 29/05/2017 Virginia CRISPIANI 1973 Civitanova Marche Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 9538/2007 Hotărârea nr. 161/2010 15/03/2011 Curtea de Apel R.G. 4793/2014 Hotărârea nr. 8632/2015 10/12/2015 98.082.26 14,700 1.348,80 22. 39727/17 Vitagliano c. Italia 29/05/2017 Alessandro VITAGLIANO 1975 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 814/2007 Hotărârea nr. 1106/2010 06/04/2010 Curtea de Apel de Roma R.G.1510/2015 Hotărârea nr. 5816/2016 14/12/2016 25,842,68 3 900 1.268,80 23. 55846/17 Grasso c. Italia 28/07/2017 Daniela GRASSO 1959 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 2166/2005 Hotărârea nr. 983/2008 25/07/2008 Curtea de Apel de Roma R.G. 4109/2015 Hotărârea nr. 4991/2016 15/02/2016 81.694.87 12,250 1,350 24. 70934/17 Batetta v. Italia 20/09/2017 Pietro BATETTA 1966 Pula Italiană Sergio Natale GALLEANO Milan Cagliari Curtea de Apel R.G. 101/2010 Hotărârea nr. 158/2011 02/03/2011 Cagliari Curtea de Apel R.G. 357/2017 Hotărârea nr. 108/2019 06/06/2019 25. 24084/18 Sclacchini v. Italia 21/05/2018 Antonina SCLOCCHINI 1977 Sant’Egidio alla Vibrata Italian Paolo TRAVAGLINI Ascoli Piceno Ascoli Piceno Hotărârea nr. 603/2010 25/06/2010 Curtea de Apel Ancona R.G. 289/2011 Hotărârea nr. 19/2012 17/03/2012 42.758.52 6.400 3.000 26. 29312/18 Quaranta c. Italia 18/06/2018 Monica QUARANTA 1975 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de Apel R.G. 11245/2003 Hotărârea nr. 1628/2005 21/04/2005 Curtea de Apel R.G. 1859/2015 Hotărârea nr. 5813/2017 28/12/2017 42.746.82 6.400 700 27. 30394/18 Bernardini v. Italia 25/06/2018 Baldo BERNARDINI 1979 Roma Italiană Roberto RIZZO Roma Curtea de district R.G. 21805/2004 Hotărârea nr. 15508/2006 22/08/2006 Roma Curtea de apel R.G. 3710/2016 Hotărârea nr. 30/2018 15/01/2018 41.821.57 6.250 28. 32990/18 Petroni v. Italia 03/07/2018 Carlo PETRONI 1953 Roma Italiană Bruno COSSU Roma Curte de apel R.G. 7009/2004 Hotărârea nr. 3864/2008 05/06/2009 Curtea de Apel din Roma R.G. 958/2015 Hotărârea nr. 5933/2016 03/01/2017 170.368.69 25.550 29. 43109/18 Sclacchini c. Italia 06/09/2018 Alessandro SCLOCCHINI 1976 Castel di Lama (AP) Italian Paolo TRAVAGLINI Ascoli Piceno Ascoli Piceno Tribunalul de District R.G. 982/2006 Hotărâre nr. 1102/2007 02/11/2007 Curtea de Apel R.G. 863/2008 Hotărârea nr. 946/2012 16/10/2012 11 659.39 1.750 2.674.19 30. 16052/19 Todisco v. Italia 20/03/2019 Gennaro TODISCO 1968 Monopoli Italian Vincenzo Enrico DE MICHELE Foggia Bari Curtea de District R.G. 15449/2004 Hotărârea nr. 13387/2010 02/11/2010 Bari Curtea de Apel R.G. 4161/2011 Hotărârea nr. 1989/2014 19/09/2014 163.000 24.450 3.000 31. 22011/19 D’Angelo v. Italia 15/04/2019 Maria D’ANGELO 1960 Capaccio Paestum Italian Carmine FRANCIA Capaccio Paestum Procedințe instituite, dar nici o decizie luată înainte de promulgarea Curții de Apel de la Napoli R.G. 6754/2013 Hotărârea nr. 309/2017 18/01/2017 505,297,64 4.900 3.000 32. 39865/19 Chiavetta c. Italia 23/07/2019 Elena CHIAVETTA 1966 Colonnella Italiană Sergio Natale GALLEANO Milan L’Aquila Curtea de Apel R.G. 425/2009 Hotărârea nr. 867/2010 23/06/2010 L’Aquila Court of Appeal R.G. 219/2018 Hotărârea nr. 37/01/2019 24/01/2019 132.308.26 19.850 2.926.10 33. 47850/19 Mari c. Italia 31/08/2019 Stefania MARI 1963 Scorziè Italian Simonetta ROTIN Udine Procedings instituite, dar nu a luat nici o decizie înainte de pronunțarea Curții de Apel de la Veneția R.G. 1583/2012 Hotărârea nr. 132/2016 12/07/2016 166,289.73 9.300 3.000 34. 15996/20 Calabrese v. Italia 30/03/2020 Donato CALABRESE 1979 Foggia Italiană Vincenzo Enrico DE MICHELE Foggia Bari Curtea de Apel 12/08/2010 Bari Curtea de Apel R.G. 196/2019 Hotărârea nr. 1976/2019 08/10/2019 48.896.67 7.350 3.000

FIRST SECTION

CASE OF BARBIERI AND OTHERS v. ITALY

(Applications nos. 76462/12 and 33 others –

see appended list)

JUDGMENT

STRASBOURG

23 October 2025

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Barbieri and Others v. Italy,

The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Committee composed of:

Frédéric Krenc

, President

,

Raffaele Sabato,

Alain Chablais

, judges

,

and Liv Tigerstedt,

Deputy Section Registrar,

Having regard to:

the applications against the Italian Republic lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by the applicants listed in the appended table (“the applicants”), on the various dates indicated therein;

the decision to give notice of the complaints concerning Article 6 § 1 and Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention to the Italian Government (“the Government”), represented by their Agent, Mr L. D’Ascia, and to declare the remainder of the applications inadmissible;

the parties’ observations;

Having deliberated in private on 2 October 2025,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

SUBJECT MATTER OF THE CASE

1.

The applications concern the retrospective application of section

32 (5), (6) and (7) of Law no. 183 of 4 November 2010 (“Law no. 183/2010”) to proceedings pending at the domestic level.

2.

The applicants had been employed under one or more fixed

‑

term contracts by different employers. Between 1999 and 2009 they initiated domestic proceedings, asking for the conversion

ex tunc

of their fixed-term contracts into permanent ones, their reinstatement and, consequently, an entitlement to remuneration backdated to the time at which the employers had been notified, or had otherwise become aware, of the applicants’ intention and availability to continue fulfilling their obligations within the employment relationship (

mora credendi

).

3.

Applying the legislation in force at that time, the domestic courts converted the applicants’ contracts into permanent ones and awarded damages corresponding to lost earnings during the period running from the

mora credendi

until their reinstatement. The amounts awarded were calculated on the basis of the applicants’ last monthly gross salary under their respective fixed

‑

term contracts.

4.

While the different sets of domestic proceedings were pending, section

32 (5), (6) and (7) of Law no. 183/2010 introduced a new method for calculating such compensation, providing for the award of a lump sum ranging, in principle, from two

‑

and-a-half to twelve times the last monthly gross salary.

5.

Consequently, the domestic courts accepted the applicants’ request to have their fixed-term contracts converted into permanent ones but recalculated the amount of damages awarded, in accordance with Law

no.

183/2010. Information concerning the relevant domestic decisions is set out in the appended table.

6.

By judgment no. 303 of 11 November 2011, the Constitutional Court held that section 32 of Law no. 183/2010 was legitimate and constitutional as it introduced an easier, more precise and more uniform method for calculating compensation, with the aim of guaranteeing legal certainty in employment relationships.

7.

Following the adoption of the final domestic decisions, the employers who had already paid the amounts awarded under the previous legislation requested that the applicants reimburse the difference between those sums and the amounts determined in accordance with Law no. 183/2010.

8.

On 6 December 2023 the applicant in application no. 70934/17 concluded an agreement with his employer, accepting a sum as settlement of all outstanding claims. Both parties waived all rights related to any previous or subsequent proceedings.

9.

The applicants complained that the interference caused by the retrospective application of Law no. 183/2010 to pending proceedings had affected their right to a fair hearing under Article 6 § 1 of the Convention. They also complained that the reduction in the amount of compensation awarded to them, as a result of the new method of calculation introduced by Law no. 183/2010, constituted an interference with the peaceful enjoyment of their possessions within the meaning of Article 1 of Protocol

No. 1 to the Convention.

THE COURT’S ASSESSMENT

JOINDER OF THE APPLICATIONS

10.

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment.

APPLICATION N

o

. 70934/17

11.

With regard to application no. 70934/17, the Court notes that the applicant concluded a settlement agreement with his employer which satisfies to a large extent his claims formulated under the Convention, and that, in the text of the agreement, both parties explicitly waived all rights related to any previous or subsequent proceedings or outstanding claims not covered by the agreement in question (see,

mutatis mutandis

,

Condominio Porta Rufina N.

48 di Benevento v. Italy

(dec.), no.

17528/05, §

19, 7

January 2014). The Court notes that the applicant is therefore no longer under the obligation to repay the sum awarded to him under the previous legislation.

12.

In light of the foregoing,

the Court considers that the applicant has resolved the dispute at the domestic level through the settlement and can no longer claim to be victim of a violation of his rights under Article 6 § 1 and under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention.

13.

It follows that this application is incompatible

ratione personae

with the provisions of the Convention and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 (a) and 4 of the Convention.

REMAINING APPLICATIONS

Alleged violation of Article 6 § 1 of the Convention

14.

The Court notes that the applicants’ complaint concerning the lack of a fair hearing is neither manifestly ill-founded nor inadmissible on any other grounds listed in Article

35 of the Convention. It must therefore be declared admissible.

15.

The general principles concerning the enactment of retrospective legislation having the effect of influencing the judicial determination of a dispute have been summarised in

Vegotex International S.A. v. Belgium

([GC], no.

49812/09, 3

November 2022),

D’Amico v.

Italy

(no.

46586/14, 17

February 2022)

and

Arras and Others v. Italy

(no. 17972/07, 14

February

2012).

16.

The Government contested the existence of any violation. They maintained that the new legislation had not been enacted with the aim of influencing the outcome of pending civil proceedings in favour of any one party, that the enactment of such legislation had not determined the merits of the applicants’ respective cases, and that there were compelling general

‑

interest grounds justifying the retrospective application of the new legislation, namely the aim of legal certainty.

17.

The Government explained that under the previous legislation, the relevant calculation had depended on a discretionary assessment made by the domestic courts pursuant to Articles 1223, 1224, 1226 and 1227 of the Civil Code, in the light of the specific circumstances of each case. This had created uncertainty over the amounts to be awarded as compensation, as the method for calculating those amounts had given rise to substantial differences in the treatment of individuals in similar or comparable situations. Referring to judgment no. 303/2011 of the Constitutional Court, the Government further noted that the previous legal framework had not clearly determined which date should have been taken as the

dies a quo

for the calculation of damages, or whether the

aliunde perceptum

and the

aliunde percipiendum

(income that had actually or could potentially have been earned from other employment in the meantime) should have been taken into consideration in the determination of the amount of compensation.

18.

The applicants’ maintained their claims.

19.

In the present case, the retrospective application of Law no.

183/2010 to the applicants’ pending proceedings is undisputed. The Court notes that the new legislation had a significant impact on the outcome of the disputes as it modified the method for calculating compensation and resulted in a substantial reduction in the sums awarded to the applicants.

20.

As a result of the application of that provision, the applicants were deprived of a substantial part of the compensation initially awarded to them (

see,

mutatis mutandis

,

Scordino v. Italy (no. 1)

[GC], no. 36813/97, §

129, ECHR 2006-V).

21.

The Court observes that only compelling general-interest reasons are capable of justifying such interference by the legislature. Respect for the rule of law and the notion of a fair trial require that any reasons adduced to justify such measures be treated with the greatest possible degree of circumspection (see

Maggio and Others v. Italy

, nos. 46286/09 and 4

others, §

45, 31

May

2011).

22.

The Court considers that, even accepting that legislative intervention was necessary to eliminate any inconsistency in the amounts of compensation at issue and the method for their calculation, the Government have not shown that there existed a necessity to apply the legislation retroactively (see,

mutatis mutandis

,

Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. and Others v. Italy

, nos.

48357/07 and 3 others, § 82, 24 June 2014).

23.

Thus, while the aim of the law, if applied

pro futuro

, may have been legitimate, the Court is not convinced that sufficiently compelling reasons for making it immediately and retrospectively applicable to pending proceedings have been shown to exist. In those circumstances, the Court finds that in the present case the State, without compelling reasons capable of outweighing the dangers inherent in the use of retrospective legislation, enacted and applied legislation which had the effect of influencing the judicial determination of the pending disputes.

24.

There has accordingly been a violation of Article 6 § 1 of the Convention.

Alleged violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention

25.

The general principles relating to Article 1 of Protocol No. 1 in relation to legislative intervention affecting the peaceful enjoyment of possessions have been summarised in

Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. and Others

(cited above, §§ 98-104) and

Stefanetti and Others v. Italy

(nos.

21838/10 and 7 others, §§ 48-52, 15 April 2014).

26.

The Court

does not find it necessary to

examine the Government’s objections as to whether the applicants had a “possession” or a legitimate expectation to have one, since the present complaint is in any event inadmissible for the following reasons.

27.

The Court has in previous cases acknowledged that laws with retrospective effect which were found to constitute legislative interference still conformed to the lawfulness requirements of Article 1 of Protocol No.

1 (see

Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. and Others

, cited above, § 104, and the case-law cited therein). It sees no reason to find otherwise in the present case.

28.

As for the aim pursued, the Court reiterates that domestic authorities are in principle better placed to decide what is in the public interest and that they enjoy a certain margin of appreciation. It has previously acknowledged that an aim that does not constitute a compelling public-interest reason capable of justifying an interference by the legislature with the administration of justice may nonetheless be considered a legitimate aim under Article 1 of Protocol No. 1 (ibid., § 105;

see also

Maggio and Others

, cited above, § 60).

29.

In the present case, the Court notes that the impact of the new legislation on the applicants was limited to the substantial reduction in the sums awarded to them as compensation. However, the retrospective application of Law no. 183/2010 did not affect the applicants’ right to obtain damages, or their right to have their fixed-term contracts converted into permanent ones or to be reinstated. Furthermore, unlike the previous legislation, Law no. 183/2010 provided that employers were always required to pay damages, irrespective of whether the employee found other employment in the meantime or suffered any actual financial loss.

30.

The Court therefore accepts that Law no. 183/2010 pursued the aim of legal certainty by eliminating differences in the treatment of individuals in similar situations with regard to the amount of compensation awarded to them and the method used to calculate it.

31.

With that in mind, the Court considers that, for the purposes of Article

1 of Protocol No. 1, there is nothing to indicate that the State did not reach a fair balance between the demands of the general interest and the interests of the applicants.

32.

It follows that the complaint under Article 1 of Protocol No. 1 is manifestly ill-founded

and must be rejected in accordance with Article

35

§§

3 and 4 of the Convention.

APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION

Damage

33.

The applicants claimed amounts corresponding to the difference between the sums which would have been granted under the previous legislation and the sums awarded in accordance with Law no.

183/2010 (see

the appended table).

34.

The Government contested the applicants’ claims.

35.

The Court notes that an award of just satisfaction can only be based on the fact that the applicants did not have the benefit of the guarantees of Article 6 in respect of the fairness of the proceedings. Whilst

the Court cannot speculate as to the outcome of the proceedings had the situation been different, it does not find it unreasonable to regard the applicants as having suffered a loss of real opportunities (see

Maggio and Others

, §

80;

Arras and Others

, § 88; and

Azienda Agricola Silverfunghi S.a.s. and Others

, § 112, all cited above). Making its assessment on an equitable basis as required by Article 41, the Court awards the applicants the sums indicated in the appended table in respect of pecuniary damage.

36.

To those amounts must be added an award in respect of non-pecuniary damage, which the finding of a violation in this judgment does not suffice to remedy. The Court therefore awards 1,000 euros (EUR) to each of the applicants (except the applicant in application no. 70934/17).

Costs and expenses

37.

The applicants claimed the reimbursement of costs and expenses in respect of legal fees for their representation before the Court. Some applicants also requested the reimbursement of legal fees and other expenses incurred in the domestic proceedings.

38.

The Government asked the Court to award costs and expenses only in relation to claims that were substantiated and reasonable as to the quantum.

39.

According to the Court’s case-law, an applicant is entitled to the reimbursement of costs and expenses only in so far as it has been shown that these have been actually and necessarily incurred and are reasonable as to quantum. In the present case, regard being had to the documents in its possession and the above criteria, the Court finds it reasonable to award the amounts indicated in the appended table.

40.

It dismisses the remainder of the claims for just satisfaction.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

Decides

to join the applications;

Declares

application no.

70934/17

inadmissible;

Declares

the complaints under Article 6 § 1 of the Convention admissible and the complaints under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention inadmissible in the remaining applications;

Holds

that, in the remaining applications, there has been a violation of Article 6 § 1 of the Convention;

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the remaining applicants, within three months:

(i)

the amounts indicated in the appended table, plus any tax that may be chargeable to the applicants, in respect of pecuniary damage and costs and expenses;

(ii)

EUR 1,000 (one thousand euros) each in respect of non

‑

pecuniary damage, plus any tax that may be chargeable;

(b)

that, from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points;

Dismisses

the remainder of the applicants’ claims for just satisfaction.

Done in English, and notified in writing on 23 October 2025, pursuant to Rule

77

§§

2 and 3 of the Rules of Court.

Liv Tigerstedt

Frédéric Krenc

Deputy Registrar

President

APPENDIX

List of cases:

No.

Application no.

Case name

Date lodged

Applicant’s name

Year of birth

Place of residence

Nationality

Representative’s name

Location

Domestic decision adopted prior to the enactment of Law no. 183/2010

Final domestic decision applying Law no. 183/2010

Amount requested by the applicant for pecuniary damage

(in EUR)

Amount awarded in respect of pecuniary damage

(in EUR)

Amount awarded in respect of costs and expenses

(in EUR)

1.

76462/12

Barbieri v. Italy

21/11/2012

Annalisa BARBIERI

1977

Grisolia

Italian

Valeriano GRECO

Diamante

Castrovillari District Court

R.G. 1184/2005

Judgment no. 293/2008

19/04/2008

Catanzaro Court of Appeal

R.G. 876/2013

Judgment no. 1611/2015

07/01/2016

39,748.51

5,950

-

2.

26318/13

Bianchi v. Italy

04/04/2013

Niky BIANCHI

1977

Ascoli Piceno

Italian

Maria Rita PUGLIA

Ascoli Piceno

Ascoli Piceno District Court

R.G. 937/2007

Judgment no. 376/2008

28/03/2008

Ancona Court of Appeal

R.G. 198/2009

Judgment no. 969/2012

16/10/2012

8,184.48

1,250

-

3.

26585/13

Bachetti v. Italy

11/04/2013

Ezio BACHETTI

1971

Folignano

Italian

Maria Rita PUGLIA

Ascoli Piceno

Ascoli Piceno District Court

R.G. 234/2007

Judgment no. 814/2007

29/06/2007

Ancona Court of Appeal

R.G. 604/2008

Judgment no. 963/2012

16/10/2012

12,085.81

1,800

-

4.

41123/14

Iosue v. Italy

20/05/2014

Annalisa IOSUE

1975

Fiumicino

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

Rome Court of Appeal

R.G. 2859/2003

Judgment no. 5212/2005

08/11/2005

Rome Court of Appeal

R.G. 6693/2011

Judgment no. 8571/2012

20/11/2012

49,992.88

7,500

-

5.

49333/14

Straniero v. Italy

25/06/2014

Marcello STRANIERO

1975

Bari

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

Bari District Court

R.G. 363/2005

Judgment

no.

13344/2009

28/05/2009

Bari Court of Appeal

R.G. 4190/2010

Judgment no. 107/2013

19/02/2013

135,421.38

20,300

-

6.

60707/15

Battaglia and Others v. Italy

04/12/2015

Monica BATTAGLIA

1973

Palermo

Italian

Elena BRESCIANI

1974

Ficarazzi

Italian

Marzia CITARDA

1971

Palermo

Italian

Ilenia DE FELICE

1974

Palermo

Italian

Cristian MONFORTE

1974

Palermo

Italian

Barbara RIBAUDO

1979

Palermo

Italian

Paolo VIVIRITO

1971

Palermo

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

Palermo Court of Appeal

R.G. 1689/2009

Judgment

no.

844/2010

23/06/2010

Palermo Court of Appeal

R.G. 741/2014

Judgment

no.

2273/2014

04/12/2014

146,370.26

(Battaglia)

123,734.65

(Bresciani)

64,901.89

(Citarda)

127,150.09

(De Felice)

50,366.21

(Monforte)

127,150.09

(Ribaudo)

64,901.89

(Vivirito)

21,950

(Battaglia)

18,550

(Bresciani)

9,750

(Citarda)

19,050

(De Felice)

7,550

(Monforte)

19,050

(Ribaudo)

9,750

(Vivirito)

634.40

(Battaglia)

634.40

(Bresciani)

634.40

(Citarda)

634.40

(De Felice)

634.40

(Monforte)

634.40

(Ribaudo)

534.40

(Vivirito)

7.

5916/16

Berardi v. Italy

22/01/2016

Roberta BERARDI

1975

Latina

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

Rome Court of Appeal

R.G. 7002/2005

Judgment no. 1592/2007

18/06/2007

Rome Court of Appeal

R.G. 3281/2014

Judgment no. 200/2015

23/01/2015

122,962.82

18,450

634.40

8.

8282/16

Campagna

v.

Italy

02/02/2016

Quirino CAMPAGNA

1966

Carpineto Romano

Italian

Maurizio DE STEFANO

Rome

Florence Court of Appeal

R.G. 1836/2007

Judgment no. 1615/2009

04/12/2009

Perugia Court of Appeal

R.G. 260/2013

Judgment no. 84/2015

03/08/2015

50,000

7,500

-

9.

11737/16

D’Aiello v. Italy

26/02/2016

Agata D’AIELLO

1969

Palermo

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

Palermo Court of Appeal

R.G. 1540/2007

Judgment no. 2041/2009

11/02/2010

Palermo Court of Appeal

R.G. 1307/2014

Judgment no. 261/2015

27/02/2015

87,732.58

13,150

634.40

10.

22143/16

Di Salvo and Santisi v. Italy

15/04/2016

Giuseppa DI SALVO

1962

Carini

Italian

Anna Maria SANTISI

1963

Palermo

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

Palermo Court of Appeal

R.G. 1845/2008

Judgment no. 505/2010

13/04/2010

Palermo Court of Appeal

R.G. 1573/2014

Judgment no. 368/2015

17/04/2015

110,972.98

(Di Salvo)

113,863.01

(Santisi)

16,650

(Di Salvo)

17,100

(Santisi)

634.40

(Di Salvo)

634.40

(Santisi)

11.

66195/16

Gabbianelli and Others v. Italy

11/11/2016

Serena GABBIANELLI

1975

Velletri

Italian

Lavinia IANNILLI

1977

Rome

Italian

Raffaela PICCHI

1978

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome District Court

R.G. 231719/2001, 235190/2001, 236129/2001, 201720/2001, 236128/2001, 231722/2001, 235185/2001, 231721/2001, 235191/2001

Judgment no. 21846/2004

07/12/2004

(S. Gabbianelli and R. Picchi)

Rome Court of Appeal

R.G. 7177/2005

Judgment no. 2574/2008

23/12/2009

(L. Iannilli)

Rome Court of Appeal

R.G. 4843/2012

Judgment no. 7787/2013

01/10/2013

52,763.58

(Gabbianelli)

132,875.70

(Iannilli)

48,332.69

(Picchi)

7,900

(Gabbianelli)

19,950

(Iannilli)

7,250

(Picchi)

1,268.80

(Gabbianelli)

1,268.80

(Iannilli)

-

(Picchi)

12.

70328/16

Lapacciana

v.

Italy

23/11/2016

Eliana LAPACCIANA

1974

Viterbo

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 6125/2008

Judgment no. 5775/2010

25/06/2010

Rome Court of Appeal

R.G. 5818/2014

Judgment no. 3206/2016

07/06/2016

55,799.22

8,350

900

13.

70398/16

Martinelli v. Italy

22/11/2016

Gianluca MARTINELLI

1971

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 6125/2008

Judgment no. 5775/2010

25/06/2010

Rome Court of Appeal

R.G. 5818/2014

Judgment no. 3206/2016

07/06/2016

31,894.66

4,800

1,268.80

14.

70407/16

Fondi v. Italy

23/11/2016

Teresa FONDI

1969

Soriano nel Cimino

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 6125/08

Judgment no. 5775/2010

25/06/2010

Rome Court of Appeal

R.G. 5818/2014

Judgment no. 3206/2016

07/06/2016

33,954.46

5,100

1,268.80

15.

74130/16

Cirasella v. Italy

02/12/2016

Annamaria CIRASELLA

1969

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 6125/2008

Judgment no. 5775/2010

25/06/2010

Rome Court of Appeal

R.G. 5818/2014

Judgment no. 3206/2016

07/06/2016

32,165.68

4,800

500

16.

12673/17

Annessi and Others v. Italy

08/02/2017

Flavio ANNESSI

1972

Rome

Italian

Francesca BRANDIZZI

1972

Rome

Italian

Barbara DILETTI

1970

Rome

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

Rome Court of Appeal

R.G. 6040/2008

Judgment no. 8234/2009

26/02/2010

Rome Court of Appeal

R.G. 2928/2014

Judgment no. 4890/2015

27/08/2015

135,910.80

(Annessi)

113,363.46

(Brandizzi)

136,713.81

(Diletti)

20,400

(Annessi)

17,000

(Brandizzi)

20,500

(Diletti)

-

(Annessi)

634.40

(Brandizzi)

-

(Diletti)

17.

30066/17

Montecchi v. Italy

13/04/2017

Manuela MONTECCHI

1953

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome District Court

R.G. 223061/2004

Judgment no. 22067/2005

07/12/2005

Rome Court of Appeal

R.G. 3129/2015

Judgment no. 4907/2016

24/10/2016

24,078.59

3,600

-

18.

30067/17

Del Buono v. Italy

13/04/2017

Elisabetta DEL BUONO

1969

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome District Court

R.G. 21870/2003

Judgment no. 15825/2004

22/09/2004

Rome Court of Appeal

R.G. 3293/2015

Judgment no. 4885/2016

21/10/2016

17,647.33

2,650

2,537.60

19.

30069/17

Serangeli v. Italy

13/04/2017

Gabriele SERANGELI

1974

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 7299/2005

Judgment no. 2880/2007

21/09/2007

Rome Court of Appeal

R.G. 3643/2014

Judgment no. 8524/2015

18/12/2015

67,523.01

10,150

1,350

20.

39636/17

Lugustiano v. Italy

29/05/2017

Eleonora LUGUSTIANO

1966

Civitavecchia

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome District Court

R.G. 203162/2004

Judgment no. 3029/2005

03/02/2005

Rome Court of Appeal

R.G. 4111/2015

Judgment no. 5671/2016

05/12/2015

24,261.40

3,650

-

21.

39722/17

Crispiani v. Italy

29/05/2017

Virginia CRISPIANI

1973

Civitanova Marche

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 9538/2007

Judgment no. 161/2010

15/03/2011

Rome Court of Appeal

R.G. 4793/2014

Judgment no. 8632/2015

10/12/2015

98,082.26

14,700

1,348.80

22.

39727/17

Vitagliano v. Italy

29/05/2017

Alessandro VITAGLIANO

1975

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 814/2007

Judgment no. 1106/2010

06/04/2010

Rome Court of Appeal

R.G.1510/2015

Judgment no. 5816/2016

14/12/2016

25,842.68

3,900

1,268.80

23.

55846/17

Grasso v. Italy

28/07/2017

Daniela GRASSO

1959

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 2166/2005

Judgment no. 983/2008

25/07/2008

Rome Court of Appeal

R.G. 4109/2015

Judgment no. 4991/2016

15/02/2016

81,694.87

12,250

1,350

24.

70934/17

Batetta v. Italy

20/09/2017

Pietro BATETTA

1966

Pula

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

Cagliari Court of Appeal

R.G. 101/2010

Judgment no. 158/2011

02/03/2011

Cagliari Court of Appeal

R.G. 357/2017

Judgment no. 108/2019

06/06/2019

-

-

-

25.

24084/18

Sclocchini v. Italy

21/05/2018

Antonina SCLOCCHINI

1977

Sant’Egidio alla Vibrata

Italian

Paolo TRAVAGLINI

Ascoli Piceno

Ascoli Piceno District Court

R.G. 554/2008

Judgment no. 603/2010

25/06/2010

Ancona Court of Appeal

R.G. 289/2011

Judgment no. 19/2012

17/03/2012

42,758.52

6,400

3,000

26.

29312/18

Quaranta v. Italy

18/06/2018

Monica QUARANTA

1975

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 11245/2003

Judgment no. 1628/2005

21/04/2005

Rome Court of Appeal

R.G. 1859/2015

Judgment no. 5813/2017

28/12/2017

42,746.82

6,400

700

27.

30394/18

Bernardini v. Italy

25/06/2018

Baldo BERNARDINI

1979

Rome

Italian

Roberto RIZZO

Rome

Rome District Court

R.G. 218035/2004

Judgment no. 15508/2006

22/08/2006

Rome Court of Appeal

R.G. 3710/2016

Judgment no. 30/2018

15/01/2018

41,821.57

6,250

1,380

28.

32990/18

Petroni v. Italy

03/07/2018

Carlo PETRONI

1953

Rome

Italian

Bruno COSSU

Rome

Rome Court of Appeal

R.G. 7009/2004

Judgment no. 3864/2008

05/06/2009

Rome Court of Appeal

R.G. 958/2015

Judgment no. 5933/2016

03/01/2017

170,368.69

25,550

-

29.

43109/18

Sclocchini v. Italy

06/09/2018

Alessandro SCLOCCHINI

1976

Castel di Lama (AP)

Italian

Paolo TRAVAGLINI

Ascoli Piceno

Ascoli Piceno District Court

R.G. 982/2006

Judgment no. 1102/2007

02/11/2007

Ancona Court of Appeal

R.G. 863/2008

Judgment no. 946/2012

16/10/2012

11,659.39

1,750

2,674.19

30.

16052/19

Todisco v. Italy

20/03/2019

Gennaro TODISCO

1968

Monopoli

Italian

Vincenzo Enrico DE MICHELE

Foggia

Bari District Court

R.G. 15449/2004

Judgment no. 13387/2010

02/11/2010

Bari Court of Appeal

R.G. 4161/2011

Judgment no. 1989/2014

19/09/2014

163,000

24,450

3,000

31.

22011/19

D’Angelo v. Italy

15/04/2019

Maria D’ANGELO

1960

Capaccio Paestum

Italian

Carmine FRANCIA

Capaccio Paestum

Proceedings instituted but no decision taken prior to the enactment

Naples Court of Appeal

R.G. 6754/2013

Judgment no. 309/2017

18/01/2017

505,297.64

4,900

3,000

32.

39865/19

Chiavetta v. Italy

23/07/2019

Elena CHIAVETTA

1966

Colonnella

Italian

Sergio Natale GALLEANO

Milan

L’Aquila Court of Appeal

R.G. 425/2009

Judgment no. 867/2010

23/06/2010

L’Aquila Court of Appeal

R.G. 219/2018

Judgment no. 37/2019

24/01/2019

132,308.26

19,850

2,926.10

33.

47850/19

Mari v. Italy

31/08/2019

Stefania MARI

1963

Scorzè

Italian

Simonetta ROTTIN

Udine

Proceedings instituted but no decision taken prior to enactment

Venice Court of Appeal

R.G. 1583/2012

Judgment no. 132/2016

12/07/2016

166,289.73

9,300

3,000

34.

15996/20

Calabrese v. Italy

30/03/2020

Donato CALABRESE

1979

Foggia

Italian

Vincenzo Enrico DE MICHELE

Foggia

Bari Court of Appeal

12/08/2010

Bari Court of Appeal

R.G. 196/2019

Judgment no. 1976/2019

08/10/2019

48,896.67

7,350

3,000