ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.06.2021

1ra-1180/21 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

HOTĂRÂRE
17.06.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 2 lit. b CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6, 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1180/21 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1180/2021

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului Miron Dionisie, prin care

solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 15 ianuarie

2021 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie

2021, în cauza penală privindu-l pe

Miron Dionisie Xxxx, născut la xxxxxxxxx,

originar și domiciliat în r-nul xxxxx, s. xxxxxx, str.

Xxxxxxxx xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Miron Dionisie a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 580 unități convenționale, ceea ce

constituie 29000 lei.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Miron Dionisie,

la 20 ianuarie 2020, aproximativ la ora 05:00, acesta, împreună și de comun acord

cu persoane necunoscute, în timp ce se aflau pe adresa mun. Chișinău, bd. D.

Cantemir 2/4, la stația de troleibuze, încălcând grosolan ordinea publică,

manifestată printr-un cinism deosebit și lipsă de respect față de societate, acțiuni

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, i-au aplicat mai multe lovituri lui

Istrate Doru-Pintilie cauzându-i dureri fizice.

1

Conform raportului de constatare nr. 202029P0017 din data de 24.01.2020,

în urma examinării lui Istrate Doru-Pintilie, s-au stabilit următoarele vătămări:

„excoriație parietal pe dreapta, fractura oaselor nasului cu echimoze periorbital

bilateral „în fluture” și hemoragii la nivelul sclerelor, care s-au produs prin

mecanism de lovire cu obiect contondent, poate din data de 20.01.2020,

condiționează o dereglare de sănătate de scurtă durată și se califică ca vătămare

corporală ușoară”.

Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Miron Dionisie în baza art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca huliganism, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și

prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie deosebită, acțiune săvârșită de

două sau mai multe persoane.

Plămădeală Roman cu inculpatul Miron Dionisie, care au solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat procesul penal în privința lui

Miron Dionisie pe învinuirea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu tragerea

acestuia la răspundere contravențională și aplicarea unei pedepse sub formă de

amendă.

În argumentarea apelului, apelanții au invocat că:

- la stabilirea pedepsei se consideră circumstanță atenuantă săvârșirea pentru

prima dată a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave, recunoașterea vinei.

Potrivit prevederilor art. 77 Cod penal circumstanțe ce agravează răspunderea

penală în privința lui Miron Dionisie nu au fost stabilite;

- analizând personalitatea lui Miron Dionisie rezultă că, ultimul a comis

pentru prima oară o infracțiune, și-a recunoscut integral vina, se căiește sincer

pentru cele comise, anterior nu a fost judecat, se caracterizează pozitiv la locul de

trai, se caracterizează pozitiv la instituția de învățământ absolvită, infracțiunea

săvârșită este una mai puțin gravă, fapt, ce denotă că în privința lui Miron Dionisie

sunt stabilite doar circumstanțe atenuante și lipsa circumstanțelor agravante, ce

determină posibilitatea de a fi aplicate în privința lui Miron Dionisie prevederile

art. 55 Cod penal;

- potrivit principiului umanismului, legea penală nu urmărește scopul de a

cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului;

- art. 55 Cod penal prevede că, persoana care a săvârșit pentru prima oară

infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la a art.

1811, 256, art.264 alin. (2), art. 2641, 303, 314, art. 326 alin. (1) și (11), art. 327 alin

(1), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art

335 alin. (1) și art. 3351 alin. (1) Cod penal, poate fi liberată de răspundere penală

2

și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a

reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este

posibilă fără a fi supusă răspunderii penale;

- liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională

constă în aceea că fapta comisă rămâne a fi considerată infracțiune, însă instanța de

judecată în condițiile prevăzute de lege, pentru unele infracțiuni ușoare sau mai

puțin grave, dispune înlocuirea răspunderii penale cu o altă formă de răspundere

juridică ce atrage aplicarea unor sancțiuni contravenționale;

- prima instanță nemotivat a concluzionat că corectarea inculpatului Miron

Dionisie este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse penale ori, cumulul de

circumstanțe atenuante stabilite în speță și lipsa circumstanțelor agravante, oferă

posibilitatea aplicării prevederilor art. 55 Cod penal;

- prima instanță a dat o concluzie superficială, de ordin general, asupra

acestei solicitări, fără a indica care circumstanțe ale cauzei fac imposibilă aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal.

2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută fără modificări

sentința primei instanțe.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale prevăzute

de art. 3641 Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea

cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au

fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce

condiționează concluzia că, instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație

de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță.

Totodată, instanța de apel a indicat că este solidară cu concluzia primei

instanțe că în urma examinării ansamblului de probe administrate, nu s-a

demonstrat, respectiv urmează a fi exclus din învinuire, calificativul „huligansim

însoțit de un cinism deosebit”, or acesta presupune încălcarea insistentă și

demonstrativă a regulilor morale, manifestată prin disprețuire și batjocură față de

bolnavi, de persoanele în etate, aflate în stare de neputință, prin purtare nerușinată

în prezența altor persoane, trezind indignarea acestora, etc., ceea ce la caz nu s-a

dovedit.

Subsidiar, instanța de apel a menționat că din circumstanțele faptice stabilite

în speță, rezultă că inculpatul, la momentul comiterii faptei conștientiza că este în

loc public, adică în loc accesibil pentru toți, în prezența altor persoane, a continuat

acțiunile sale agresive prin care sfida societatea și ordinea publică, și astfel intenția

inculpatului încă de la început era îndreptată spre atentarea la existența normală a

3

ordinii publice, și spre exprimarea unei indiferențe și lipsă de respect față de

societate în general. Or, esența motivelor huliganice constă în atitudinea profund

disprețuitoare a făptuitorului față de întreaga societate, față de ordinea publică, în

dorința lui de a se confrunta cu normele etice și de a-și etala sfidarea celor din jur,

desconsiderarea față de societate și regulile sociale, năzuința de autoafirmare și

superioritate.

Astfel, instanța de apel a reținut că acțiunea spontană, reacția neadecvată a

inculpatului, ușurința cu care a lovit partea vătămată Istrate Doru-Pintilie, arată că

acțiunea de huliganism îi aduce satisfacție inculpatului, că acesta a dorit de a se

contrapune altor membri ai societății și de a-și demonstra sentimentul de

desconsiderare a tuturor.

Cu referire la solicitarea apelanților privind aplicarea în privința inculpatului

Miron Dionisie a prevederilor art. 55 Cod penal, instanța de apel a menționat că

deși acesta la locul de trai și de către administrația instituției de învățământ

absolvite se caracterizează pozitiv, nu a fost atras la răspundere contravențională,

corijarea și reeducarea inculpatului poate avea loc doar numai prin atragerea

acestuia la răspundere penală, or caracterul public al huliganismului nepedepsit sau

aplicarea unei pedepse mai blânde poate duce la încurajarea inculpatului de a

săvârși alte fapte antisociale.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei

pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art.

7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Totodată, instanța de apel a atestat că la determinarea tipului și măsurii de

pedeapsă, prima instanță a ținut cont că Miron Dionisie este neangajat în câmpul

muncii, fără persoane la întreținere (f.d. 65), anterior nu a fost judecat (f.d. 66),

antecedente contravenționale nu are (f.d. 67), la locul de trai și de către

administrația instituției de învățământ absolvite, se caracterizează pozitiv, a

săvârșit o infracțiune mai puțin gravă, lipsa circumstanțelor agravante și prezența

circumstanței atenuante – săvârșirea pentru prima oară a unei infracțiuni mai puțin

grave.

De asemenea, instanța de apel a conchis că nu poate reține în calitate de

circumstanță atenuantă recunoașterea vinovăției de către inculpat, or judecarea

cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la urmărirea penală, care are

ca premisă recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu, astfel în acest caz

pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului se stabiliește în conformitate cu

dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care prevăd o pedeapsă

4

redusă, luându-se în considerare recunoașterea faptelor, iar reținerea în calitate de

circumstanță atenuantă și recunoașterea vinovăției ar însemna acordarea unei

bivalențe juridice uneia și aceleiași circumstanțe.

Instanța de apel a concluzionat că prima instanță corect, legal și întemeiat a

aplicat în privința inculpatului pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 580

unități convenționale ceea ce constituie 29 000 lei și, prin urmare, pedeapsa

aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea

penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea

condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și

modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

către avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului Miron Dionisie, care

invocă temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței

de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului

penal în privința lui Miron Dionisie pe învinuirea în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, tragerea la răspundere

contravențională a acestuia și aplicarea unei pedepse contravenționale cu amendă.

În argumentarea recursului recurentul a invocat aceleași argumente

specificate și în apel, descrise în pct. 2 a prezentei decizii.

procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În acest sens invocă că, instanța de judecată a reținut că una din condițiile

aplicării art. 55 Cod penal, este ca instanța să se convingă de faptul că reeducarea

și corectarea persoanei poate să aibă loc fără a fi supusă răspunderii penale.

Totodată, indică că instanța de judecată a concluzionat că corijarea și

reeducarea inculpatului poate avea loc doar prin tragerea acestuia la răspundere

penală, or caracterul public al huliganismului nepedepsit sau aplicarea unei

pedepse mai blânde duce la încurajarea inculpatului de a săvârși alte fapte

antisociale.

Astfel, consideră că instanța de judecată la stabilirea pedepsei inculpatului

Miron Dionisie, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a

pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizate a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării lui, în final stabilindu-i lui Miron Dionisie o

pedeapsă echitabilă.

5

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

În speță se reține, că recurentul în cererea de recurs își manifestă dezacordul

cu individualizarea pedepsei stabilite, precum și neaplicarea prevederilor art. 55

Cod penal în privința inculpaților, critici ce le invocă prin prisma temeiurilor de

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente.

Cu referire la criticile recurentului, precum că instanța de apel nu a ținut cont

de prevederile art. 53-55, 75, 76, 77 Cod penal, și a stabilit o pedeapsă prea aspră

greșit individualizată, fără aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, fără a lua în

considerare toate circumstanțele săvârșirii infracțiunii, precum și cele ce țin de

personalitatea inculpatului, că a săvârșit pentru prima oară o infracțiune mai puțin

gravă, se caracterizează pozitiv, și-a recunoscut vinovăția și se căiește sincer de

cele comise, anterior nu a fost judecat, Colegiul penal constată că sunt

neîntemeiate, și reprezintă opinia subiectivă a recurentului ce nu poate fi

acceptată.

În acest sens, Colegiul penal invocă că din conținutul deciziei instanței de

apel, rezultă cert că instanța de apel a luat în considerare circumstanțele invocate

supra de recurent, pedeapsa fiind aplicată inculpatului Miron Dionisie cu

respectarea cerințelor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și fiind

luate în considerare în deplină măsură criteriile generale de individualizare a

pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, cerințele prevăzute de art. 61

alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a

6

echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului Miron Dionisie, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane, prevederi legale care au fost raportate just la circumstanțele cauzei

penale, că inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă,

precum și la personalitatea inculpatului Miron Dionisie, care și-a recunoscut

vinovăția, lipsa antecedentelor penale, se caracterizează pozitiv, lipsa

circumstanțelor agravante, condiții în care este justă soluția că în privința

inculpatului Miron Dionise este rațională aplicarea unei pedepse sub formă de

amendă penală.

În acest sens, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu

identifică temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel, care este legală și

întemeiată, or asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de

argumentat și detaliat instanța de apel în decizia sa.

Totodată, ce ține de alegațiile recurentului că în privința inculpatului Miron

Dionise urmau a fi aplicate prevederile art. 55 Cod penal, Colegiul penal notează

că aplicarea art. 55 Cod penal - liberarea de răspundere penală cu tragere la

răspundere contravențională, este un drept discreționar a instanței de judecată, care

în dependență de circumstanțele cauzei și personalitatea persoanei vinovate, poate,

dar nu e obligată să aplice prevederile art. 55 Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal consideră corectă soluția instanțelor ierarhic

inferioare de a respinge solicitarea de aplicare a prevederilor art. 55 Cod penal,

ținând cont de pericolul în particular al faptei comise de inculpat, or acesta

intenționat, în coparticipare, a săvârșit o infracțiune de huliganism încadrată în

baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ce are grad de pericol social sporit, or

acțiunile lui au avut loc într-un loc public - la stația de troleibuze, pe timp de

noapte, în loc accesibil pentru mai multe persoane, și astfel inculpatul, prin

comportamentul lui obraznic a sfidat normele de conduită socială, exprimând o

obrăznicie deosebită și astfel, în cazul lui, aplicarea unei pedepse prea blânde sau

chiar și liberarea acestuia de răspundere penală cu tragere la răspundere

contravențională ar duce la ineficiența pedepsei stabilite și ar crea incertitudine cu

privire la reeducarea și corijarea inculpatului, precum și restabilirea echității

sociale, afectată în rezultatul comiterii infracțiunii de huliganism de către

inculpatul Miron Dionisie.

Astfel, motivarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, în

care s-au expus argumentat pe chestiunile esențiale supuse atenției lor, în virtutea

corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile se acceptă și se însușește de

instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

7

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Plămădeală

Roman în numele inculpatului Miron Dionisie, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Miron Dionisie Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 17 iunie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-11-23
0,95
1ra-1088/2022 — art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1088/2022 1-19103038-01-1ra-22072022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 19 octombrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, exami
CSJ 2021-12-09
0,95
1ra-1601/2021 — art. 361 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1601/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie, Cobzac Elena a exami
CSJ 2022-01-20
0,95
1ra-1672/2021 — art. 264 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1672/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădeală Ghenadi
CSJ 2021-03-31
0,95
1ra-485/2021 — art.art.186 al.2 lit. b, c, d, 287 al.2 lit. b, 151, al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-485/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 31 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și Cobzac Elena, examinân
CSJ 2021-04-07
0,95
1ra-1108/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1108/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 aprilie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda examinând admisibi
Sursă