1reab-38/2021 — art.1 al Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19.04.1943

Dosarul nr. 1reab-38/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, recursul în anulare declarat de Procurorul

General Adjunct, Roșioru Mircea, împotriva sentinței Tribunalului Militar nr.

84 al Diviziei de Pușcași din regiunea Harcov din 21 octombrie 1944 și a deciziei

nr. 341 a Tribunalului Militar al Frontului Ucrainean nr. 3 din 04 decembrie

1944 în cauza penală în privința lui,

Comunear Piotr xxxx, născut xxxx, la momentul

condamnării, locuitor xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

08.12.2020 – 26.04.2021

A C O N S T A T A T :

regiunea Harcov din 21 octombrie 1944, Comunear Piotr a fost condamnat în

baza art. 1 al Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din

19.04.1943, la pedeapsa capitală, prin împușcare, cu confiscarea averii personale.

Prin decizia nr.341 a Tribunalului Militar al Frontului Ucrainean nr.3 din

04 decembrie 1944, acțiunile inculpatului Comunear Piotr au fost recalificate în

baza art. 2 al Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din

19.04.1943, și pedeapsa capitală aplicată, prin împușcare, a fost înlocuită cu

munci silnice pe un termen de 20 de ani, cu interdicții în drepturi pe un termen

de 5 ani, cu confiscarea averii personale.

predat forțelor ocupante patru persoane, care au fost supuse maltratărilor, la fel,

personal a maltratat zece persoane și a făcut agitație antisovietică.

În cadrul ședinței de judecată condamnatul Comunear Piotr vinovăția în

comiterea infracțiunii recunoscut-o parțial și a declarat că, nu a denunțat și nu a

predat nici o persoană pentru a fi bătută. De strângerea informației cu privire la

persoanele cu viziuni antisovietice se ocupa primarul. în vara anului 1943,

cetățeanul Scrîjevschii a fost bătut de primar, însă la plângerea cetățeanului

Grabarovschi. Recunoaște doar că l-a lovit pe cetățeanul Zeatcovschi, pentru că

nu a predat calul în modul cuvenit, pe cetățeanul Papanaga, pentru că era beat

și nu a îndeplinit obligația de a repara plugul, iar pe cetățeanul Cociurovschi,

din motiv că l-a calomniat. În primăvara anului 1944, l-a împins pe cetățeanul

Zamrîga pentru că nu a mers să preia hrana pentru vite.

1

anulare, prin care, invocând prevederile art. 452 alin. (1), 453 alin. (1) Cod de

procedură penală, solicită casarea sentinței Tribunalului Militar nr. 84 al Diviziei

de Pușcași din regiunea Harcov din 21 octombrie 1944, și a deciziei nr.341 a

Tribunalului Militar al Frontului Ucrainean nr.3 din 04 decembrie 1944 cu

încetarea procesului penal în privința lui Comunear Piotr și reabilitarea

acestuia.

În motivarea recursului în anulare, recurentul invocă că:

- în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, nu a fost dovedit

caracterul antisovietic al acțiunilor inculpatului Comunear Piotr, deoarece

acțiunile lui nu se caracterizau prin omor și tortură a populației și prizonierilor

de război, spionaj sau trădare de patrie, așa cum prevede dispoziția art. 1 al

Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19.04.1943;

- acțiunile lui Comunear Piotr au fost greșit recalificate prin decizia nr.341

a Tribunalului Militar, al Frontului Ucrainean nr.3 din 04 decembrie 1944, în

baza art. 2 al Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din

19.04.1943 , adică pentru cauzarea loviturilor cetățenilor;

- sentința și decizia de condamnare adoptate în privința lui Comunear Piotr

au fost pronunțate fără a se lua în considerare declarațiile acestuia, precum și

declarațiile martorilor;

- în instanța de judecată martorul Reabeț Andrei a declarat, că a văzut

personal cum inculpatul l-a lovit pe cetățeanul Cociurovschi, pentru că acesta

nu muncea și sora sa a fost bătută, la fel pentru că nu muncea. Cunoaște, că au

fost bătuți cetățenii Zamrîga și Papanaga;

- martorii Zeatcovschi Mihail, Zamrîga Pavel, Cociurovschi Stepan, au

declarat că inculpatul a lovit mai multe persoane, din motiv că acestea nu

munceau corespunzător;

- declarațiile martorilor nu pot fi tratate în mod obiectiv, deoarece aparent,

aceștia ar fi avut motive de a se răfui cu inculpatul. Totodată, pentru exercitarea

atribuțiilor sale de serviciu legate de funcția sa de șef al comunității, și

sancționarea celor ce nu se supuneau cerințelor legale, Comunear Piotr nu

putea fi acuzat și condamnat;

- instanța de judecată la examinarea dosarului, a încălcat în mod flagrant

dreptul inculpatului Comunear Piotr la apărare, examinând cauza penală în

lipsa apărătorului, a cărui participare în cazul dat era obligatorie;

- sentința de condamnare emisă în privința lui Comunear Piotr, este o

încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale stipulate în

Convenție și anume încălcarea dreptului la un proces echitabil, care conform

art. 6 pct.44) din Codul de procedură penală reprezintă un viciu fundamental

admis în cadrul examinării precedente a cazului, ce în mod direct afectează

hotărârea adoptată.

2

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează că, recursul

declarat urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 52 și 53 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice din 08 decembrie 1992, ca rezultat al studierii dosarelor, asupra cărora

au fost luate hotărâri ale organelor judiciare, Procuratura Generală face recurs

în anularea lor, care se examinează de către Curtea Supremă de Justiție în modul

stabilit de Codul de procedură penală pentru examinarea recursurilor în

anulare.

Potrivit art. 430 pct. 4) și art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală,

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate.

Conform art. 3. al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice

din 08 decembrie 1992: „Sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața

societății și reintegrate în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele

care, în perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990 au fost suspuse represiunilor

politice pe teritoriul actualei Republici Moldova, precum și cetățenii Republicii

Moldova, supuși represiunilor politice pe teritoriul altui stat,:

a) supuse represiunilor în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau

extrajudiciare (VCK, GPU – OGPU, NKVD, MGB, KGB, procuraturile și colegiile

lor, "dvoiki", "troiki", "consfătuiri speciale", alte organe de stat cu funcții

analoage) pentru "activitate contrarevoluționară", "trădare de patrie",

"răspândirea unor scorniri calomnioase ce discreditează orânduirea sovietică de

stat și obștească", pentru alte "crime de stat", pentru "încălcarea legilor și

regulilor cu privire la separarea bisericii de stat și a școlii de biserică", "atentarea

sub formă de îndeplinire a ritualurilor religioase la persoana și la drepturile

cetățenilor";

b) condamnate pentru neachitarea impozitelor sau neîndeplinirea planului

de predare a pâinii la stat în temeiul art.58, 58-1, 58-2 din Codul penal al R.S.S.

Ucrainene (redacția anului 1927);

c) internate în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare

în instituții de psihiatrie la tratament forțat, din motive politice, naționale,

religioase sau sociale;

d) expropriate, deportate sau expulzate din R.A.S.S. Moldovenească și R.S.S.

Moldovenească în baza deciziilor organelor administrative sub pretextul luptei

cu culacii, cu adversarii colectivizării sau așa-numiții bandiți și cu familiile lor,

precum și motive de acuzare de colaborare cu "regimul burghezo-moșieresc de

ocupație";

e) supuse la muncă forțată în condiții de limitare a libertății, inclusiv în

coloanele de muncă ale NKVD-ului și în batalioanele disciplinare;

3

f) internate în lagărele de concentrare sau de filtrare, condamnate la

privațiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiții de limitare

a libertății, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial;

g) condamnate sau executate pentru eschivare, din motive politice sau

religioase, de la înrolare în rândurile armatei roșii;

h) concediate din serviciu sau exmatriculate din instituții de învățământ din

motive politice, naționale, religioase sau sociale;

i) condamnate pentru participarea la manifestațiile publice pentru

obținerea suveranității și independenței Republicii Moldova sau în privința

cărora, pentru aceleași acțiuni, au fost intentate dosare penale și apoi clasate fără

temei de reabilitare, dacă aceste persoane nu au comis infracțiuni de drept

comun”.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă că, sunt declarate nevinovate și

urmează a fi reabilitate doar persoanele care, în perioada dintre 7 noiembrie

1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe temeiurile de fapt

și de drept exhaustiv prescrise la lit. a) – g) din articolul enunțat supra.

Însă, în recursul în anulare de pe rol nu au fost invocate asemenea temeiuri,

precum și nu a fost argumentată ilegalitatea hotărârilor atacate în aspectul vizat.

Potrivit sentinței Tribunalului Militar nr. 84 al Diviziei de Pușcași din

regiunea Harcov din 21 octombrie 1944 și a deciziei nr. 341 a Tribunalului

Militar al Frontului Ucrainean nr. 3 din 04 decembrie 1944, instanțele au

constatat că, Comunear Piotr, pe lângă faptul că ocupa postul de șef al

jandarmeriei locale, a maltratat sistematic sub diferite pretexte concetățenii

comunei în care locuiau.

În baza Decretului Prezidiumului Sovietului Suprem al URSS din 19.04.1943,

pct. 2., care prevedea că: „complicii din rândul populației locale, care au contribuit la

săvârșirea, de către răufăcători, a represaliilor și violențelor asupra populației civile și

ostașilor armatei roșii aflați în prizonierat, se pedepsesc cu munci silnice de la 15 la 20

de ani”. Astfel, persoanele condamnate, a căror vinovăție a fost confirmată în

cadrul examinării cauzei penale în maltratarea sistematică și aplicarea violenței

față de cetățeni, nu cad de drept sub incidența Legii nominalizate.

În conformitate cu prevederile art. 4 al Legii privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice din 08 decembrie 1992: „Nu pot fi reabilitate persoanele care

au fost condamnate legitim pentru săvârșirea crimelor de genocid, contra păcii,

umanității sau pentru săvârșirea infracțiunilor de drept comun, sau care au participat

nemijlocit la represiuni politice, chiar dacă ele înseși au fost ulterior supuse

represiunilor”.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată lipsa temeiurilor prevăzute de

art.453 din Codul de procedură penală, în raport cu circumstanțele cauzei și

dispozițiile Legii nr. 1225-XII din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor

represiunilor politice, pentru admiterea recursului în anularea declarat de către

Adjunctul Procurorului General împotriva sentinței Tribunalului Militar nr. 84

4

al Diviziei de Pușcași din regiunea Harcov din 21 octombrie 1944 și a deciziei

nr. 341 a Tribunalului Militar al Frontului Ucrainean nr. 3 din 04 decembrie 1944,

prin care a fost condamnat Comunear Piotr.

Conform art. 435 alin. (1), Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța adoptă una din următoarele decizii: 1) respinge recursul ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate.

Reieșind din cele constatate, nefiind prezente în speță motive întemeiate de

a interveni în hotărârile judecătorești irevocabile de condamnare a lui

Comunear Piotr, Colegiul consideră justificată soluția de respingere, ca

inadmisibil, a recursului în anulare declarat de către Adjunctul Procurorului

General.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul în anulare declarat de Adjunctul

Procurorului General, Roșioru Mircea, împotriva sentinței Tribunalului Militar

nr. 84 al Diviziei de Pușcași din regiunea Harcov din 21 octombrie 1944 și a

deciziei nr. 341 a Tribunalului Militar al Frontului Ucrainean nr. 3 din 04

decembrie 1944, în cauza penală în privința lui Comunear Piotr xxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 iunie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

5