ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 21.04.2021

1ra-804/21 — art.art.188 alin.2 lit.b, d, e; 145 alin.2 lit. a, i, j CP

HOTĂRÂRE
21.04.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.art.188 alin.2 lit.b, d, e; 145 alin.2 lit. a, i, j CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-804/21 — art.art.188 alin.2 lit.b, d, e; 145 alin.2 lit. a, i, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-804/2021

Curtea Supremă de Justiție

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Toma Nadejda,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Panțîru Victor în numele inculpatului Mereuța Ion și de către avocatul Rodion

Tocan în numele succesorului părții vătămate, Peșteanu Evghenia, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020, în

cauza penală în privința inculpaților

Mereuța Ion xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx;

Cernega Mihail xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.06.2020 - 26.06.2020;

Instanță de apel: 24.07.2020 - 10.11.2020;

Instanță de recurs: 22.01.2021 - 21.04.2021.

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de procedură

penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Mereuța Ion în baza:

- art.188 alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal, la 3 ani 4 luni închisoare, cu executarea

în centrul de detenție pentru minori și tineri;

- art.145 alin.(2) lit. a), i), j) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea în

centrul de detenție pentru minori și tineri;

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 7 ani închisoare, cu

executarea în centrul de detenție pentru minori și tineri.

Cernega Mihail în baza:

- art.188 alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis;

- art.145 alin.(2) lit. a), i), j) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip închis;

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 17 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Peșteanu Evghenia cu privire la

1

încasarea prejudiciului moral a fost admisă integral și s-a dispus încasarea în mod solidar

de la Mereuța Ion și Cernega Mihail, în beneficiul părții vătămate Peșteanu Evghenia,

prejudicial moral în sumă de 100 000 lei.

Acțiunea civilă a succesorului părții vătămate Peșteanu Evghenia cu privire la

încasarea prejudiciului material a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Mereuța Ion și Cernega Mihail, în

bugetul de stat, cheltuielile judiciare suportate în cadrul urmăririi penale, în sumă totală

de 17 832 lei.

de 01.04.2020, în jurul orelor 03:30, aflându-se în satul Zaim, raionul Căușeni, în

apropierea domiciliului lui Peștean Hartina, fiind în stare de ebrietate alcoolică, urmărind

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor din avutul lui Peștean Hartina, împreună și la o

înțelegere prealabilă cu Cernega Mihail, au pătruns în domiciliul lui Peștean Hartina și în

timpul când ultimii căutau bunuri materiale și bani prin domiciliu, au fost depistați de

Peștean Hartina și în momentul depistării, Mereuța Ion împreună cu Cernega Mihail,

ducându-și acțiunile până la capăt, înarmându-se cu un topor, care a fost găsit în

gospodăria lui Peștean Hartina, atacând-o, i-au aplicat ultimei mai multe lovituri cu

toporul peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora, Peștean Hartina a căzut la

pământ fără cunoștință, iar Mereuța Ion împreună cu Cernega Mihail au continuat să

caute prin casă bunuri materiale și bani, luând din domiciliul lui Peștean Hartina, un

prosop de culoare albă, la prețul de 100 lei, două șiraguri de mărgele la prețul de 20 lei și

trei sticle de apă de colonie, la prețul de 20 lei, cauzându-i pătimitei Peștean Hartina, un

prejudiciu material în sumă totală de 140 lei.

Tot Mereuța Ion, împreună cu Cernega Mihail, la data de 01.04.2020, în jurul

orelor 03 30, în timpul comiterii atacului tâlhăresc asupra lui Peștean Hartina, aplicându-i

ultimei mai multe lovituri cu toporul peste diferite părți ale corpului, i-au cauzat lui

Peștean Hartina, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202003C0846 din data de

11.05.2020, vătămări corporale grave sub formă de: traumă craniu-cerebrală deschisă, cu

plăgi contuze și despicate, echimoze, excoriații, hemoragii în țesuturile moi pericraniere,

fractură cominutivă oaselor bolții și bazei craniului, lezarea creierului, hemoragii

subarahnoidente intracerebrale, trauma închisă a toracelui, cu plagă și excoriație spatelui,

fracturi costale directe, complete pe stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente și

lezarea pleurei parietale și plămânului, echimoze și excoriații a membrului superior și

inferior pe dreapta, în rezultatul cărora, Peștean Hartina a decedat pe loc.

Cernega Mihail, la data de 01.04.2020, în jurul orelor 03:30, aflându-se în satul

Zaim, raionul Căușeni, în apropierea domiciliului lui Peștean Hartina, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor din avutul lui

Peștean Hartina, împreună și la o înțelegere prealabilă cu Mereuța Ion, au pătruns în

domiciliul lui Peștean Hartina și în timpul când ultimii căutau bunuri materiale și bani

prin domiciliu, au fost depistați de Peștean Hartina și în momentul depistării, Cernega

Mihail, împreună cu Mereuța Ion, ducându-și acțiunile până la capăt, înarmându-se cu un

topor, care a fost găsit în gospodăria lui Peștean Hartina, atacând-o, i-au aplicat ultimei

mai multe lovituri cu toporul peste diferite părți ale corpului, în rezultatul cărora, Peștean

Hartina a căzut la pământ fără cunoștință, iar Cernega Mihail, împreună cu Mereuța Ion

au continuat să caute prin casă bunuri materiale și bani, luând din domiciliul lui Peștean

Hartina, un prosop de culoare albă, la prețul de 100 lei, două șiraguri de mărgele la prețul

de 20 lei și trei sticle de apă de colonie, la prețul de 20 lei, cauzându-i pătimitei Peștean

Hartina, un prejudiciu material în sumă totală de 140 lei.

2

Tot Cernega Mihail, împreună cu Mereuța Ion, la data de 01.04.2020, în jurul

orelor 03:30, în timpul comiterii atacului tâlhăresc asupra lui Peștean Hartina, aplicându-i

ultimei mai multe lovituri cu toporul peste diferite părți ale corpului, i-au cauzat lui

Peștean Hartina, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202003C0846 din data de

11.05.2020, vătămări corporale grave sub formă de: traumă craniu-cerebrale deschisă, cu

plăgi contuze și despicate, echimoze, excoriații, hemoragii în țesuturile moi pericraniere,

fractură cominutivă oaselor bolții și bazei craniului, lezarea creierului, hemoragii

subarahnoidente intracerebrale, trauma închisă a toracelui, cu plagă și excoriație spatelui,

fracturi costale directe, complete pe stânga cu hemoragii în țesuturile moi adiacente și

lezarea pleurei parietale și plămânului, echimoze și excoriații a membrului superior și

inferior pe dreapta, în rezultatul cărora, Peștean Hartina a decedat pe loc.

pronunțarea unei hotărâri prin care, al recunoaște culpabil pe Mereuța Ion, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.art.188 alin.(2) lit. b), d), e) și 145 alin.(2) lit. a), i), j) Cod

penal și de ai numi pedeapsa după cum urmează:

- în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal - 3 ani și 4 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în centrele de detenție pentru minori și tineri;

- în baza art.145 alin.(2) lit. a), i), j) Cod penal - 6 ani și 8 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în centrele de detenție pentru minori și tineri.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, de numit lui Mereuța Ion, pedeapsa finală sub formă de 8

ani închisoare cu executarea pedepsei în centrele de detenție pentru minori și tineri.

De a-1 recunoaște culpabil pe Cernega Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.art.188 alin.(2) lit. b), d), e) și 145 alin.(2) lit. a), i), j) Cod penal și de ai stabili

pedeapsa după cum urmează:

- în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), e) Cod penal - 6 ani și 8 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

- în baza art.145 alin.(2) lit. a), i), j) Cod penal - 13 ani și 3 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, de numit lui Cernega Mihail pedeapsa finală sub formă de

19 ani și 5 luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

De exclus din dispoziția sentinței fraza referitor la acțiunea civilă în partea

pretențiilor morale și materiale.

3.1. Succesorul părții vătămate Peșteanu Evghenia, a contestat cu apel sentința,

solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, consideră sentința nefondată și ilegală din

motiv că prima instanță a admis eronat și ilegal cererile inculpaților privind judecarea

pricinii în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod procedură penal.

3.2. Avocatul Demian Grigore în numele inculpatului Cernega Mihail a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia în partea individualizării pedepsei

lui Cernega Mihail, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care ultimului să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă.

3.3. Avocatul Panțîru Victor în numele inculpatului Mereuța Ion a contestat cu

apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin

care acțiunea civilă să fie respinsă integral, iar cheltuielile judiciare să fie încasate în mod

separat și proporțional.

au fost admise, din alte motive, apelurile succesorului părții vătămate Peșteanu Evghenia,

3

avocatului Demian Grigore în numele inculpatului Cernega Mihail, avocatului Panțîru

Victor în numele inculpatului Mereuța Ion și procurorului, casează parțial sentința, în

partea civilă, în privința încasării prejudiciului moral și pronunță în această parte o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează, a fost admisă

acțiunea civilă și s-a dispus încasarea de la Mereuța Ion și Cernega Mihail în beneficiul

succesorului părții vătămate Peșteanu Evghenia, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul

moral, a câte 50 000,00 lei.

În rest sentința s-a menținut fără modificări.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, probele, documentele,

coroborează cu declarațiile succesorului părții vătămate, martorilor și confirmă, cu

certitudine, că inculpații Mereuța Ion și Cernega Mihail au comis infracțiunile prevăzute

de art.188 alin.(2) lit. b), d), e) Codul Penal, cu semnele calificative: tâlhăria, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită de două persoane, prin

pătrundere în domiciliu, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, precum și

de art.145 alin.(2) lit. a), i), j) Codul Penal, cu semnele calificative: omorul intenționat a

unei persoane, săvârșit, cu premeditare, de două persoane, cu o deosebită cruzime.

Cu referire la argumentul apelantului și anume succesorului părții vătămate că

cauza eronat a fost examinată în prima instanță în procedura simplificată prevăzută de

art.3641 Cod de procedură penală, instanța de apel a reținut că potrivit declarațiilor lui

Mereuță Ion și Cernega Mihail, aceștia au solicitat instanței de judecată prin înscris

autentic examinarea cauzei în procedură simplificată și anume în baza art.3641 Cod de

procedură penală.

De asemenea, referitor la argumentul avocatului în interesele inculpatului Cernega

Mihail, prin care solicită o pedeapsă mai blândă, instanța de apel a menționat că instanța

de fond la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale,

și, în conformitate cu prevederile art.art.7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Totodată, la argumentul avocatului în interesele inculpatului Mereuță Ion, prin

care a solicitat respingerea acțiunii civile și încasarea în mod separat a cheltuielilor de

judecată, instanța de apel a menționat că inculpații odată ce au recunoscut vina în

comiterea infracțiunilor incriminate, și au cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile

interzise de legea penală sunt obligați prin lege repararea prejudiciului moral.

Cu referire la argumentul procurorului, referitor la aplicarea unei pedepse mai

aspre în privința inculpaților, instanța de apel a conchis conform art.79 alin.(1) Codul

penal, instanța de fond a ținut cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de

scopul și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportarea

lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează

esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a

participantului unei infracțiuni săvârșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de

judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru

infracțiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă categorie, ori poate să nu aplice

pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se

consideră circumstanță excepțională. Săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au

atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către

instanța de judecată drept circumstanță excepțională.

Mai mult, instanța de apel a constatat circumstanțe care atenuează răspunderea

4

penală a inculpaților Mereuță Ion și Cernega Mihail, și anume săvârșirea infracțiunii de

către un minor și căința sinceră. Circumstanțe care agravează răspunderea penală a

inculpaților nu au fost stabilite.

În plus, instanța de apel a indicat că prima instanță corect a aplicat prevederile

art.79 alin.(1) Codul penal, care este necesară în speță, or inculpatul Mereuța Ion este

minor, ceea ce constituie o circumstanță excepțională.

Totodată, a menționat că cauza penală a fost examinată în ordinea prevăzută de

art.3641 Cod de procedură penală, prima instanță corect a stabilit inculpaților pedeapsa,

potrivit prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală și respectiv art.70 alin.(3)

și 79 alin.(1) Codul Penal, cu reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

4.2. Reiterând prevederile art.art.219 alin.(2) pct.1), 4) Cod de procedură penală,

precum și art.616 Cod civil, instanța de apel consideră nefondată sentința atacată, privind

încasarea solidară din contul inculpaților Mereuța Ion și Cernega Mihail în beneficiul

succesorului părții vătămate Peșteanu Evghenia a sumei de 100 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, or dauna morală nu poate fi încasată în mod solidar.

Prin urmare, instanța de apel a conchis de a casa sentința în partea civilă cu privire

la încasarea prejudiciului moral, astfel urmează a încasat din contul inculpaților Mereuța

Ion și Cernega Mihail în beneficiul succesoralului părții vătămate Peșteanu Evghenia,

prejudiciul moral, câte 50 000 (cincizeci mii) lei de la fiecare, ținând cont totodată și de

practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral (Opinia comună

privind satisfacția echitabilă //Buletinul CSJ a RM8-9/24, 2012), cât și de prevederile

art.art.1 423 Cod Civil, conform căruia, mărimea compensației pentru prejudiciul moral

se determină de către instanța judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea

suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de măsura în care

această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul (locul, timpul, vârsta etc.), precum și

statutul social al persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de

mărimea prejudiciului material.

În final, instanța de apel a relevat că dauna morală se exprimă prin faptul că

succesorul părții vătămate Peșteanu Evghenia a suportat suferințe morale, în urma

prejudiciului cauzat prin infracțiunile săvârșite de către inculpați.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia instanței de

apel, solicitând repunerea în termen a recursului, casarea deciziei cu pronunțarea unei

hotărâri prin care acțiunea civilă să fie respinsă, iar încasarea cheltuielilor judiciare să fie

dispusă în mod proporțional.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel motivând laconic decizia,

a considerat că recunoașterea vinovăției de către persoana acuzată este suficientă pentru a

dispune încasarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, fără a ține cont de faptul că

înaintarea și susținerea acțiunii civile este guvernată de principiul disponibilității, iar

procedura este strict reglementată de Codul de procedură penală.

În acest sens, a remarcat că instanța de apel nu s-a expus asupra încălcărilor

procesuale ce au fost invocate prin cererea de apel și care urmau să ducă la respingerea

acțiunii civile, or, sub aspectul celor invocate, s-a menționat că, prejudiciul moral

solicitat de succesorul părții vătămate, putea fi încasat, doar în cazul în care partea civilă

ar fi înaintat o acțiune civilă, solicitând recuperarea prejudiciului moral cauzat prin

săvârșirea infracțiunii, cu argumentarea și cuantumul acestui prejudiciu moral, ceea ce nu

5

confirmă materialele dosarului.

De asemenea, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că acțiunea civilă a fost

înaintată tardiv, or, același articol stabilește expres până la ce etapă acțiunea civilă

urmează a fi înaintată - până la terminarea cercetării judecătorești. Cu toate acestea,

contrar acestei norme, succesorul părții vătămate a înaintat acțiunea civilă în mod verbal

abia la etapa dezbaterilor judiciare. Datorită acestui fapt partea apărării a fost în

imposibilitate de a se expune asupra pretențiilor înaintate din considerentul că a fost

înaintată tardiv și fără întrunirea condițiilor de formă, ceea ce a dus la încălcarea

dreptului la apărare ca parte a dreptului la un proces echitabil.

Din aceste rațiuni, consideră că admiterea acțiunii civile a succesorului părții

vătămate Peșteanu Evghenia cu privire la încasarea prejudiciului moral a fost admisă cu

încălcarea gravă a normelor procesuale, fapt care trebuie să atragă casarea hotărârii în

latura civilă.

A relevat că, o altă încălcare admisă de instanța de fond asupra căreia instanța de

apel nu s-a expus ține de încasarea în mod solidar de la Mereuța Ion și Cernega Mihail, în

bugetul de stat, a cheltuielilor judiciare suportate în cadrul urmăririi penale, în sumă

totală de 17 832 lei.

A menționat că, încasarea în mod solidar de la Mereuța Ion și Cernega Mihail a

cheltuielilor judiciare, este contrară art.229 alin.(4) Cod de procedură penală, potrivit

căruia în cazul condamnării câtorva persoane în aceeași cauză, cheltuielile judiciare se

repartizează în dependență de vinovăția, gradul de răspundere și situația materială a

fiecăreia din ele, însă în decizia contestată nu se regăsește nici un argument al instanței de

apel în partea ce ține de legalitatea încasării solidare a cheltuielilor judiciare.

În final, a conchis că încasarea solidară din contul condamnaților a cheltuielilor

judiciare este contrară principiului individualizării răspunderii civile, or, potrivit art.797

alin.(1) Cod civil, o obligație solidară nu se prezumă, ci se naște prin act juridic sau prin

lege.

5.1. Avocatul Rodion Tocan în numele succesorului părții vătămate Peșteanu

Evghenia, în temeiul pct.6), 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu

recurs ordinar decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, o examinare diligentă a tuturor

circumstanțelor comiterii faptelor penale, expuse în rechizitoriul din materialele cauzei

deduse judecății, ies în evidență cinismul extrem și disprețul strigător la cer, manifestat

de făptuitori față de valoarea absolută protejată de lege, viața unei persoane și cruzimea

exorbitantă de care au dat dovadă, la comiterea omorului calificat, care însă a rămas fără

o analiză relevantă și apreciere corespunzătoare din partea organelor competente a

desfășura urmărirea penală pe acest caz, dar și din partea instanței de judecată care a

soluționat prin sentință acest dosar penal, prin aplicarea unor pedepse penale excesiv de

blânde făptuitorilor, fără a menționa și argumenta, căror anume "merite" ale inculpaților

se datorează un asemenea tratament "excesiv de umanist".

De asemenea, a remarcat comportamentul sfidător, pe care l-a arătat Mereuță Ion

și Cernega Mihail, ulterior comiterii faptelor incriminate, când în loc de căință sinceră,

cei doi criminali au încercat a induce în eroare organele de urmărire penală cu minciuni

sfruntate, în încercarea de-a minimiza răspunderea și pedepsele pasibile a fi aplicate în

virtutea legii și a dreptății.

A menționat că obrăznicia absolută, de care dau dovadă numiții Mereuță Ion și

Cernega Mihail, a fost tolerată și chiar încurajată prin acțiunile organelor de urmărire

penală, care nu au efectuat o anchetă completă, echidistanță și efectivă a tuturor

6

circumstanțelor cauzei, prin ce au fost create premise ca cei doi, să tăinuiască anumite

circumstanțe ale faptelor oribile pe care le-au comis, dând dovadă de un cinism deosebit,

exemplificat fără dubii, de acțiunile lui Mereuță și Cernega, care după omorul comis cu

sânge rece, în chinuri groaznice, a unei femei în etate, care nu le putea opune careva

rezistență și care a muncit cinstit o viață întreagă, cei doi au continuat sistematic și

nestingherit, să scotocească prin casa victimei în căutare de bani și alte valori, ceea ce

denotă disprețul vădit al indivizilor față de ordinea de drept, cu atât mai mult că, faptele

au fost comise în perioada stării de urgență decretate la nivel național, legată de pandemia

generată de virusul COVID-19 și a tulburat o întreagă comunitate inducând o stare de

frică și nesiguranță în societate.

În atare situație, consideră că este total inexplicabilă poziția luată de prima instanță

la examinarea dosarului penal respectiv, când pe de o parte, a încălcat flagrant dreptul la

apărare calificată, garantat tuturor participanților în virtutea dispozițiilor art.17 Cod de

procedură penală, a succesorului victimei, Peșteanu Evghenia, sora victimei omorâte cu

deosebită cruzime, de altfel tot o doamnă în etate, care prezentând dovada existenței unui

contract de asistență juridică încheiat cu avocatul, și solicitând expres, prin cerere scrisă

în ședința de judecată din 26.06.2020 un termen rezonabil, pentru ca avocatul ales să

poată participa la examinarea dosarului nemijlocit, demersul fiindu-i respins fără o

justificare plauzibilă de către Colegiul penal care a examinat cauza, pe de altă parte ilegal

a admis demersurile inculpaților și apărătorilor lor privind examinarea în procedura

simplificată prevăzută de dispozițiile art.3641 Cod de procedură penală, a cauzei fără ca

pentru aceasta să fie întrunite condițiile minime prevăzute de legislația procesual penală,

favorizând în așa fel inculpații în tentativa lor, reușită de altfel, de a minimiza pedepsele

penale plauzibil a le fi aplicate. Astfel, prima instanță, prin examinare superficială și pur

formală a dosarului dedus judecății, materializat prin sentința pronunțată în data de

26.06.2020, a aplicat lui Mereuță Ion și Cernega Mihail, pedepse penale sub minimul

prevăzut de lege, fără un temei legal.

Din materialele acumulate la faza de urmărire penală, în speță procesele verbale de

audiere a bănuiților, învinuiților Mereuță Ion și Cernega Mihail, apărarea consideră că ies

în evidență o serie de lacune și contradicții esențiale între declarațiile celor doi referitor la

faptele comise, contradicții care nu au fost elucidate și înlăturate de către organele de

urmărire penală prin mijloacele procesuale, prevăzute de lege. Sau atât declarațiile fixate

ale bănuiților, învinuiților se contrazic reciproc și nu coroborează cu mijloacele de probă

care au constat starea de fapt obiectivă, în speță: procesul-verbal de cercetare la fața

locului și raportul de expertiză medico - legală prezent în materialele cauzei penale.

În aceeași ordine de idei, a statuat că simplele declarații ale bănuiților, învinuiților

precum că ar recunoaște integral învinuirile formulate prin ordonanțele de punere sub

învinuire, urmau a fi apreciate critic de către organele de urmărire penală și instanța de

judecată, din moment ce aceste declarații nu au fost susținute prin comportament

corespunzător al inculpaților.

Din materialului factologic acumulat la urmărirea penală și în faza cercetării

judecătorești, a constatat fără dubii, că niciunul din inculpați nu a dat dovadă de căință

sinceră și nu a ajutat cu nimic urmărirea penală la stabilirea adevărului pe acest caz.

Recunoașterea "pur formală a vinovăției" are scopul ilicit de-a minimiza pedepsele

penale pasibil a fi aplicate, fiind dubioasă poziția luată de către partea acuzării, de a

accepta cu ușurință așa "jonglări" cu norma legală, în speță dispozițiile art.art.3641 Cod

de procedură penală, din moment ce probatoriul necesar condamnării celor 2 criminali a

fost acumulat ca rezultat exclusiv al lucrului organului de urmărire penală, insuficient de

altfel, sau în atare stare de lucruri și cu prezența multitudinii de incoerențe și contradicții

7

vădite în declarațiile inculpaților, care inițial nu au recunoscut faptele comise și au indus

în eroare ancheta.

Mai mult, instanța de apel nu s-a expus asupra apelului suplimentar depus de către

succesorul părții vătămate în ședință de judecată, apel prin care au fost modificate

pretențiile din apelul inițial.

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind declarate peste termen.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile, din următoarele considerente.

Potrivit art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând

admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel,

decide asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că, recursul este

declarat peste termen.

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită prin

lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost declarat după

expirarea termenului el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când întârzierea a

fost determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art.422 Cod de procedură penală, termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art.230 Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

Analizând materialele cauzei, Colegiul penal constată, că conform procesului-

verbal al ședinței de judecată din 10 noiembrie 2020 (f.d.195-200, Vol. III), a fost

pronunțat dispozitivul deciziei instanței de apel în prezența inculpaților Mereuța Ion și

Cernega Mihail, a avocaților, precum și a succesorului părții vătămate Peșteanu

Evghenia, cu înștiințarea acestora despre pronunțarea deciziei integrale la 10

decembrie 2020.

Conform art.231 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, calcularea termenelor

procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat

curgerea termenului. La calcularea termenelor nu se ia în calcul ora sau ziua de la care

începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Așadar în speță, termenul de declarare a recursului conform art.422 Cod de

procedură penală, a început să decurgă din 11 decembrie 2020 de la pronunțarea

deciziei integrale, ultima zi pentru declararea recursului fiind 11 ianuarie 2021, iar

recursul ordinar declarat de avocatul Panțîru Victor în numele inculpatului Mereuță

Ion a fost depus la 18 ianuarie 2021 (conform ștampilei de pe plic), iar recursul

ordinar declarat de avocatul Tocan Rodion în numele succesorului părții vătămate

Peșteanu Evghenia a fost depus la 14 ianuarie 2021 (conform extrasului din poșta

electronică) prin urmare, recursurile au fost declarate cu omiterea termenului de 30 de

zile stabilit de lege.

Ținând cont de cele menționate supra, Colegiul penal respinge ca neîntemeiată

solicitarea avocatului Panțîru Victor în numele inculpatului Mereuță Ion privind

repunerea în termen a recursului, deoarece acesta nu a invocat careva motive ce au

determinat întârzierea depunerii recursului.

Totodată, în situația când instanța de recurs dispune inadmisibilitatea recursului

8

ca fiind tardiv, aceasta nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și

legalității hotărârii adoptate, din care motiv nu există temei de a se verifica legalitatea

deciziei instanței de apel.

Astfel, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.art.422, 432 alin.(2)

pct.2) Cod de procedură penală, rezultă că recursurile declarate sunt inadmisibile,

deoarece sunt declarate peste termen.

penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Panțîru Victor în

numele inculpatului Mereuța Ion și de către avocatul Rodion Tocan în numele

succesorului părții vătămate, Peșteanu Evghenia, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2020, în cauza penală în privința inculpaților

Mereuța Ion xxx și Cernega Mihail xxx, deoarece sunt declarate peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 iunie 2021.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-16
0,95
1ra-1734/21 — art. 171 alin. 2, lit. b-2, c CP
Dosarul nr. 1ra-1734/2021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 09 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir, judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Ţurcan A
CSJ 2022-03-31
0,95
1ra-2195/21 — art. 186 alin. 2 lit. c.d CP
Dosarul nr. 1ra-2195/2021 1-18114074-01-1ra-07122021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 15 februarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Timofti Vladimir Judecători- Cobza
CSJ 2020-11-18
0,95
1ra-1573/20 — art.art.172 al.1, 172 al.2 lit. c, 172 al.2 lit. c CP
Dosarul nr.1ra-1573/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 18 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și
CSJ 2022-03-01
0,95
1ra-1883/21 — art.42 alin.5 art.172 alin.2 lit. b, c CP
Dosarul nr. 1ra-1883/21 1-20123395-01-1ra-26082021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan A
CSJ 2021-03-31
0,95
1ra-485/2021 — art.art.186 al.2 lit. b, c, d, 287 al.2 lit. b, 151, al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-485/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 31 martie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și Cobzac Elena, examinân
Sursă