1ra-426/2021 — art.art.190 alin.1, 190 alin.4 Cp

1ra-426/2021 — art.art.190 alin.1, 190 alin.4 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-426/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Roșca Maxim în numele inculpatei, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 09 septembrie 2020, în cauza penală în privința

inculpatei

Derin Mariana xxx, născută la xxx, originară și

domiciliată în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.08.2019 - 17.03.2020;

Instanță de apel: 13.05.2020 - 09.09.2020;

Instanță de recurs: 13.11.2020 - 21.04.2021.

a c o n s t a t a t :

Derin Mariana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza:

- art.190 alin.(1) Cod penal, la 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar

pentru femei;

- art.190 alin.(4) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu executarea în penitenciar

pentru femei, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de gestionarea

mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani.

În baza art.84 alin.(1) Cod penal i s-a stabilit inculpatei Derin Mariana

pedeapsa definitivă, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor

aplicate cu închisoare, pe un termen de 7 ani și 2 luni închisoare, cu privarea de

dreptul de a exercita activități legate de gestionarea mijloacelor financiare pe un

termen de 3 ani, cu executare în penitenciar pentru femei.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Roșca Ion și

Lungu Dumitru.

S-a dispus încasarea de la Derin Mariana în beneficiul lui Lungu Dumitru

prejudiciul material în mărime de 27 000 lei.

S-a dispus încasarea de la Derin Mariana în beneficiul lui Roșca Ion prejudiciul

material în mărime de 7 300 Euro, convertiți în monedă națională cu aplicarea

cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării obligației, prejudiciul

moral în mărime de 5 000 lei și cheltuielile de judecată legate de asistența juridică în

mărime de 10 000 lei.

urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare

1

și prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, având un comportament

dolosiv, a creat un cont de profil pe rețeaua de servicii matrimoniale „Badoo", cu

indicarea datelor de profil și a pozelor false, prezentându-se drept „Marina Croitoru",

a făcut cunoștință cu partea vătămată Lungu Dumitru, de la care sub diferite pretexte,

cum ar fi: divorțul părinților, achitarea asistenței medicinale, a solicitat de la acesta

diferite sume bănești, ulterior prezentându-se cu numele real, ca fiind verișoara lui

„Marina Croitoru", sub pretextul de a transmite banii acesteia, a însușit de la partea

vătămată mijloace bănești în sumă totală de 27 000 lei și anume: la 05.05.2018, bani

în sumă de 10 000 lei; la 10.05.2018, bani în sumă de 10 000 lei și la 15.05.2018, în

sumă de 7 000 lei, ulterior banii dobândiți ilicit, fiind folosiți în scopuri personale,

cauzând astfel părții vătămate Lungu Dumitru, un prejudiciu material considerabil.

Tot ea, Derin Mariana, în perioada ianuarie 2018 - iulie 2018, urmărind scopul

dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare și prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, având un comportament dolosiv, a

creat un cont de profil pe rețeaua de socializare www.facebook.com, cu indicarea

datelor de profil și a pozelor false, prezentându-se drept „Safronova Valiusa", a făcut

cunoștință cu partea vătămată Roșca Ion, de la care sub diferite pretexte, cum ar fi:

achitarea ratelor de credit, achitarea asistenței medicinale, a solicitat de la acesta

diferite sume bănești, ulterior prezentându-se cu numele real, ca fiind verișoara lui

„Safronova Valiusa", sub pretextul de a transmite banii acesteia, a însușit de la partea

vătămată mijloace bănești în sumă totală de 143 980 lei, bani care au fost transferați

prin intermediul sistemelor internaționale de plată, precum și personal, ulterior banii

dobândiți ilicit, fiind folosiți în scopuri personale, cauzând astfel părții vătămate

Roșca Ion, un prejudiciu material în proporții mari.

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpata Derin Mariana să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art.art.190 alin.(1), 190 alin.(4) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de: 2 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art.190 alin.(1) Cod penal și 8 ani pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin.(4) Cod penal, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o

anumită activitate, ce ține de gestionarea mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani.

În baza art.84 Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, de stabilit

definitiv pedeapsa cu închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, pentru femei.

În motivarea cerințelor sale s-au invocat următoarele aspecte:

- sentința instanței de fond este nefondată sub aspectul blândeții pedepsei,

deoarece aceasta nu a conștientizat ilegalitatea acțiunilor sale, nu a manifestat căință

activă și nu a reparat, nici măcar parțial prejudiciul cauzat prin infracțiune;

- analizând modul în care au fost comise infracțiunile imputate, rezultă că

acestea au fost săvârșite după aceiași schemă, reprezentând pentru inculpată o

îndeletnicire și o sursă substanțială de venit.

3.1. Inculpata Derin Mariana a contestat cu apel sentința, solicitând casarea

acesteia.

3.2. Avocatul Roșca Maxim în numele inculpatei Derin Mariana, a contestat

cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile inculpatei Derin Mariana în

baza episodului cu partea vătămată Roșca Ion să fie calificate în baza art.190 alin.(1)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse non-privative de libertate, cu corectarea sumei

2

încasării prejudiciului material în beneficiul lui Roșca Ion.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- inculpata Derin Mariana a fost pusă sub o învinuire formală și neclară.

Ulterior, învinuirea iluzorie și abstractă a fost transformată de către prima instanță în

condamnarea pentru fapta, care nu a fost constatată și care rămâne în continuare

nedescrisă în măsură deplină;

- instanța de fond, judecând cauza urma să examineze toate circumstanțele

cauzei și să se expună asupra soluționării tuturor chestiunilor prevăzute la art.art. 385,

389 Cod procedură penală, precum și asupra tuturor argumentelor apărării;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de a o

recunoaște pe Derin Mariana vinovată în baza art.190 Cod penal. Acțiunile ei nu sunt

analizate prin prisma acestei norme;

- instanța de fond a repetat în sentința sa textul neconcretizat, copiat din

rechizitoriu și anume că, „în perioada ianuarie 2018 - iulie 2018, prin inducerea în

eroare și prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, având un

comportament dolosiv, a creat un cont de profil pe rețeaua de socializare „www.

facebook.com" cu indicarea datelor de profil și a pozelor false, prezentând-se drept

„Safronova Valiusa", a făcut cunoștință cu partea vătămată Roșca Ion, de la care sub

diferite pretexte, cum ar fi: achitarea ratelor de credit, achitarea asistenței medicinale,

a solicitat de la acesta diferite sume bănești, ulterior prezentându-se cu numele real, ca

fiind verișoara lui „Safronova Valiusa", sub pretextul de a transmite banii acesteia, a

însușit de la partea vătămată mijloace bănești în sumă totală de 143 980 lei, bani care

au fost transferați prin intermediul sistemelor internaționale de plată, precum și

personal, ulterior banii dobândiți ilicit, fiind folosiți în scopuri personale, cauzând

astfel părții vătămate Roșca Ion, un prejudiciu material în proporții mari".

- copiind rechizitoriul, prima instanță a motivat destul de evaziv sentința în

partea stabilirii vinovăției inculpatei Derin Mariana, deoarece nu a menționat în ce

constă „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane" și nu a menționat care sunt

„faptele mincinoase", care chipurile au fost prezentate ca fiind adevărate. Instanța de

fond descriind faptele inculpatei a omis să concretizeze, că Derin Mariana primind

bani de la părțile vătămate, menționa că le primește în împrumut, fapt confirmat prin

recipise prezentate de către partea vătămată Lungu Dumitru și Roșca Ion;

- a omis prima instanță să aprecieze circumstanțe importante, confirmate prin

declarațiile părții vătămate Roșca Ion, care a indicat, că „pentru Safronova Valiusa nu

i-am transmis careva bani", „scopul era de a ajuta pe Mariana Derin. Eu am știut din

start că sumele sunt pentru Mariana Derin". Această omisiunea a servit drept temei

pentru a aprecia incorect starea de fapt și elementele constitutive a infracțiunii

imputate;

- se constată confuz în învinuire, constatările instanței și starea de fapt, or

conform rechizitoriului se învinuiește inculpata Deriv Mariana în ceia că „în perioada

ianuarie 2018 - iulie 2018, a însușit de la partea vătămată mijloace bănești în sumă

totală de 143 980 lei", însă ulterior se condamnă inculpata pentru primirea banilor în

perioada 12.06.2018 - 14.08.2018, adică iunie - august 2018, inclusiv și în suma de 1

500 Euro din data de 14.08.2018 (f.d. 119). Deci, sc constată, că instanța a ieșit din

limitele acuzării, prin ce s-a încălcat o norma imperativă, prevederile art. 325 alin. (1)

Cod de procedură penală. Judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în

privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu. Instanța nu a avut dreptul de a examina proba, înscrisurile de pe f.d. 119,

deoarece fapta nu se include în învinuirea adusă inculpatei. La fel, instanța nu era în

3

drept să condamne pe inculpată pentru fapta comisă în afară termenului din învinuire;

- această eroare denotă neexaminarea fondului cauzei, neglijență în cercetarea

circumstanțelor importante și copierea rechizitoriului fără analiza cuvenită, fiind

limitat dreptul persoanei la apărare;

- indiferent de faptul că, prima instanță a fost de acord cu pretinsa suma totală

(143 980 lei), chipurile însușită de inculpată de la partea vătămată Roșca Ion, nici

rechizitoriul, nici sentința atacată nu prevede calcul acestei sume, cursul valutar

aplicat, adică suma totală declarată ca fiind însușită a fost acceptată de instanță, fără a

o verifica;

- mai mult ca atât, în cazul de față, din probele administrate, nu s-a demonstrat,

că Derin Mariana a primit banii în suma pretinsă de partea vătămată Roșca Ion, că

suma de 3 700 euro a fost însușită de inculpată, or această sumă era destinată doamnei

Derin Nina în baza unui acord de împrumut, fapt confirmat și de către partea vătămată

Roșca Ion în cadrul ședinței de judecată;

- cu referire la capătul învinuirii, ce ține de însușirea sumei de 3 700 Euro,

trebuie de menționat că, în acest context potrivit prevederilor Comentariului Codului

Civil la art.art.514, 572, 602 Cod civil (în redacția anului 2018) „obligațiile se nasc

din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce

în condițiile legii. Temeiul executării rezidă în existența unei obligații. Obligația

trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul

stabilit. Neexecutarea obligației contractuale antrenează răspunderea civilă

contractuală, atunci când se întrunesc condițiile stabilite de lege, exceptând temeiurile

de exonerare sau limitare a răspunderii";

- în circumstanțele menționate și analizând în ansamblu toate materialele cauzei

penale, se constată că nu au fost administrate probe suficiente și verosimile, care ar

demonstra faptul comiterii de către Derin Mariana a infracțiunii de escrocherie, în

acest sens nefiind probată intenția acesteia îndreptată la dobândirea ilicită a bunurilor

altei persoane, care constituie latura subiectivă a acestei infracțiuni. Mai mult ca atât,

părțile (Roșca Ion și Derin Nina) confirmă natura și condițiile împrumutului sumei de

3 700 Euro, pentru restituirea acestei sume este responsabilă Derin Nina (fapt

confirmat de Roșca Ion), iar Derin Nina conform acestui împrumut deja a restituit o

parte din această sumă;

- în același timp, se constată că cazul vizat (ce ține de 3700 Euro) constituie un

litigiu de ordin civil, care urmează a fi soluționat de către instanța de judecată, or, din

prevederile art.10 alin.(1) Cod civil, rezultă că apărarea drepturilor civile încălcate se

face pe cale judiciară;

- totodată, este inadmisibil ca un drept subiectiv civil să fie apărat prin

intermediul altor autorități sau organe de ocrotire a normelor de drept, decât instanța

de judecată, art.10 alin.(1) Cod civil fiind o normă imperativă, care nu conține nici un

fel de derogări în acest sens;

- în cazul sumei de 3 700 euro sunt prezente niște raporturi de ordin pur civil,

însă partea vătămată Roșca Ion nu a dorit să câștige într-un proces judiciar, deoarece

această calea presupune proceduri speciale. Cu atât mai mult, Roșca Ion i-a acordat un

termen până la sfârșitul anului 2018 pentru restituirea sumei, s-a adresat la poliție doar

după expirarea acestui termen;

- în toate cazurile suma totală însușită de către inculpata Derin Mariana de la

partea vătămată Roșca Ion, nu depășește suma 123 000 lei, deci acțiunile inculpatei pe

episodul cu partea vătămată Roșca Ion necesită a fi recalificate în baza art.190 alin.(1)

Cod penal;

4

- sarcina probării vinovăției revine acuzării, în al doilea rând, instanța nu a

apreciat în modul cuvenit probele prezentate (declarațiile părții vătămate Roșca Ion,

recipisele și transferurile, în al treilea rând, instanța nu a procedat la audierea doamnei

Derin Nina, persoana la care indică partea vătămată cea cui i-a fost destinată suma

transmisă de 3 700 Euro, persoana care este responsabilă pentru restituirea acestei

sume;

- apărarea deși este parțial de acord cu faptele indicate în învinuirea înaintată lui

Derin Mariana, nu este de acord cu esența învinuirii și cu calificarea adusă acestor

fapte;

- în toate cazurile specificate în învinuirea adusă lui Derin Mariana, există

recipise eliberate personal părții vătămate cu indicarea datelor veridice a inculpatei și

a sumelor împrumutate, aceste recipise fiind acceptate de părțile vătămate. Părțile

vătămate având aceste recipise cu confirmarea împrumuturilor, nu s-au adresat la

instanța de judecată pentru încasarea datoriei în volumul pretins exagerat, dar au ales

altă metodă de restituire a datoriei prin intermediul poliției. Originalele recipiselor au

rămas la partea vătămată Roșca Ion, ce nu exclude folosirea lor într-un proces civil cu

scopul încasărilor suplimentare;

- respectiv, instanța de fond incorect a dispus încasarea în beneficiul lui Roșca

Ion prejudiciul material în mărime de 7 300 Euro, aceasta sumă nu corespunde

realității și calculelor, fiind stabilită fără un suport faptic.

2020, apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina

inculpatei Derin Mariana în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.190 alin.(1),

190 alin.(4) Cod penal se dovedește prin cumulul de probe administrate și

nominalizate supra, și anume prin declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor

și probele scrise cercetate din materialele dosarului penal, care coroborează între ele și

demonstrează incontestabil vina inculpatei în comiterea infracțiunilor incriminate.

Instanța de apel a reținut că, potrivit textelor de apel formulate de către

inculpata Derin Mariana și de către avocatul Roșca Maxim în interesele inculpatei

împotriva sentinței, rezultă că partea apărării solicită recalificarea acțiunilor

infracționale imputate inculpatei din prevederile art.190 alin.(4) Cod penal în baza

art.190 alin.(1) Cod penal (în episodul cu partea vătămată Roșca Ion) cu aplicarea

unei pedepse non-privativă de libertate.

Instanța de apel a stabilit că în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate

suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin

vinovăția inculpatei Derin Mariana în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.190

alin.(1), 190 alin.(4) Cod penal.

Instanța de apel a subliniat că, limita între un raport civil, care are la bază un act

juridic civil (contract) și un raport penal, care are la bază componența de infracțiune a

escrocheriei este latura subiectivă, care în cadrul relațiilor civile este caracterizată prin

buna-credință a părților, iar în cazul infracțiunii de escrocherie este caracterizată prin

rea-credință din partea inculpatului, adică prin înșelăciune față de partea vătămată.

Astfel, delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil trebuie făcută

luându-se în considerație două aspecte de maximă importanță: 1) atitudinea

făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor; 2) prezența disponibilității

efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele.

În continuare, instanța de apel, apreciind pertinența, concludența, veridicitatea

probelor administrate la dosar, inclusiv din punct de vedere al coroborării lor, a

5

constatat că inculpata Derin Mariana, în vederea dobândirii ilicite a bunurilor altei

persoane, prin intermediul sistemelor informatice și rețelei de socializare

„Facebook.com", precum și rețeaua de servicii matrimoniale „Badoo", unde s-a

prezentat cu identitate falsă, ca fiind „Valiusa Safronova", respectiv, și „Mariana

Croitoru" a obținut încrederea părților vătămate Lungu Dumitru și Roșca Ion.

Profitând de încrederea părților vătămate Lungu Dumitru și Roșca Ion,

inculpata Derin Mariana a comunicat acestora precum că ar avea probleme de familie

și are nevoie de bani, și prezentându-se inclusiv cu identitate fizică falsă și l-a

determinat pe Lungu Dumitru și Roșca Ion, prin comportamentul său viclean și

dolosiv, sub pretextul unui împrumut, deși știa cu certitudine că nu-i va restitui banii,

să-i transmită suma de 7 300 Euro și respectiv 27 000lei.

În pofida faptului că inculpata Derin Mariana, nu a recunoscut fapta incriminată

în baza art.190 alin.(4) Cod penal, dar a recunoscut doar fapta incriminată conform

art.190 alin.(1) Cod penal declarând că a utilizat două profiluri false de socializare,

dar nu a avut scop de înșelare, instanța de apel susține pe deplin concluziile instanței

de fond despre faptul că poziția inculpatei nu poate fi reținută ca fiind întemeiată,

fiind catalogată doar ca o formă de apărare a acesteia.

Instanța de apel a reținut că, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit în baza

recipisei eliberate lui Roșca Ion, precum și din conținutul conversațiilor prin

intermediul aplicației „WhatsApp" că aceasta a primit de la Roșca Ion suma de 7 300

Euro. Mai mult, instanța de apel a stabilit că inculpata nu neagă că a primit de la

Roșca Ion sumele bănești, doar că susține că au fost cu scop de împrumut.

În acest sens, instanța de apel a apreciat critic argumentele părții apărării

potrivit căreia, între inculpata Derin Mariana și partea vătămată Roșca Ion există un

litigiu civil, or, la delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil

prezintă importanță modul de dobândire a mijloacelor bănești de la partea vătămată, și

anume doar ca rezultat a comunicării prin intermediul rețelelor sociale, unde inculpata

Derin Mariana utiliza un profil cu numele unei alte persoane - „Valiusha Safronova".

Mai mult, ulterior s-a prezentat drept verișoara lui Valiusha Sofronova, persoană care

a fost inventată de inculpată.

Aceste circumstanțe confirmă că intenția inculpatei Derin Mariana era

îndreptată, anume spre a obține mijloace bănești de la partea vătămată, prezentând

fapte eronate cu tentă vicleană.

Cu referire la mijloacele bănești recepționate de la partea vătămată Lungu

Dumitru, instanța de apel a reținut că inculpata Derin Mariana a primit suma de 27

000 lei, care se confirmă prin recipisele anexate, dar și prin declarațiile inculpatei care

a recunoscut că a primit suma dată de la partea vătămată Lungu Dumitru.

Tot în acest sens, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum

că inculpata Derin Mariana, a luat cu împrumut de la partea vătămată Lungu Dumitru,

mijloacele bănești, or, inculpata în baza aceleiași scheme și cu același scop a

deposedat-o și pe partea vătămată Roșca Ion de mijloacele bănești, și anume prin

ducerea în eroare.

Instanța de apel a respins solicitarea de apel invocată de partea apărării privind

recalificarea acțiunilor inculpatei Derin Mariana din prevederile art.190 alin.(4) Cod

penal în baza art.190 alin.(1) Cod penal, or, calculul prezentat de către partea apărării

nu corespunde datelor care rezultă în mod nemijlocit din materialele dosarului penal,

în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că prin acțiunile inculpatei Derin

Mariana a fost cauzat un prejudiciu părții vătămate Roșca Ion în cuantum de 143 980

lei, ceea ce constituie proporții mari.

6

Prin urmare, argumentele părții apărării invocate în sensul recalificării

acțiunilor inculpatei, instanța de apel le califică ca neîntemeiate pe motiv că acestea

sunt contrare probelor acuzării prezentate și cercetate în cadrul ședințelor de judecată.

Instanța de apel a reținut că, versiunea inculpatei Derin Mariana de

nerecunoaștere a vinovăției în baza art.190 alin.(4) Cod penal, nu echivalează cu

achitarea sa, odată ce există probe pertinente și concludente care apreciate din punct

de vedere al coroborării acestora dovedesc săvârșirea infracțiunii imputate. Or,

nerecunoașterea vinovăției de către inculpată reprezintă o metodă de apărare și un

drept a acesteia de a nu se auto incrimina, drept garantat de art.66 din Codul de

procedură penală.

4.2. Cu referire la apelul declarat de acuzatorul de stat, prin care s-a contestat

sentința primei instanțe, sub aspectul individualizării pedepsei penale (prin care s-a

solicitat stabilirea unei pedepse mai aspre), dar și cu privire la solicitarea inculpatei

Derin Mariana de a-i fi aplicată o pedeapsă non-privativă de libertate, instanța de apel

a apreciat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75

Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

În susținerea poziției sale, instanța de apel a notat că după caracterul și gradul

prejudiciabil al faptei, infracțiunile prevăzute de art.190 alin.(1) și art.190 alin.(4) Cod

penal, se califică ca infracțiune „mai puțin gravă" și „gravă". Iar, din materialele

cauzei penale instanța de apel a reținut că inculpata Derin Mariana a recunoscut

parțial vina în comiterea infracțiunilor incriminate, nu a reparat prejudiciul cauzat

părților vătămate, nu are antecedente penale.

În conformitate cu art.art.76, 77 Cod penal, instanța de fond nu a stabilit careva

circumstanțe atenuante sau agravante în privința inculpatei.

Instanța de apel reieșind din materialele cauzei penale raportându-le la

prevederile legale care reglementează procesul de individualizare a pedepsei penale și

apreciindu-le prin prisma argumentelor de apel invocate de apelanți, conchide că

pedeapsa aplicată de către prima instanță inculpatei Derin Mariana este legală,

întemeiată și echitabilă, iar careva temeiuri de a casa sentința primei instanțe, sub

aspectul individualizării pedepsei penale, nu au fost stabilite.

Totodată, instanța de apel a respins solicitarea părții acuzării privind agravarea

pedepsei, așa cum, în acest sens, nu au fost invocate careva circumstanțe care să

impună concluzia despre necesitatea agravării pedepse. Mai mult, instanța de apel a

respins și solicitarea inculpatei Derin Mariana privind aplicarea unei pedepse non-

privativă de libertate, or, inculpata a recunoscut vina doar parțial, nu a recuperat

prejudiciul cauzat părților vătămate, careva circumstanțe atenuante în privința acesteia

nu au fost stabilite.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat că soluția primei instanțe s-a întemeiat

pe asigurarea principiului aplicării unei pedepse echitabile, pornind de la evaluarea

gradului influenței pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatei,

apreciind obiectiv toate circumstanțele prezentei cauze. Astfel, instanța de apel a

apreciat că pedeapsa penală stabilită de prima instanță nu reprezintă o represiune

excesivă, ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatei, cât și pentru menținerea

ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv sancționator al pedepsei, așa cum

apare enunțat în Codul Penal.

7

pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar decizia,

solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cerințelor sale, a invocat argumente similare celor indicate în

cererea de apel, suplimentar a remarcat că sarcina probării vinovăției revine acuzării.

Totodată, consideră că instanțele de fond nu au apreciat în modul cuvenit probele

prezentate (declarațiile părții vătămate Roșca Ion, recipisele și transferurile, precum și

că instanța nu a procedat la audierea d-nei Derin Nina, persoana la care indică partea

vătămată ca la cea cui i-a fost destinată suma transmisă de 3 700 euro, persoana care

este responsabilă pentru restituirea acestei sume.

Apărarea deși este parțial de acord cu faptele indicate în învinuirea înaintată lui

Derin Mariana, nu este de acord cu esența învinuirii și cu calificarea adusă acestor

fapte.

Consideră că, în toate cazurile specificate în învinuirea adusă lui Derin Mariana,

există recipise eliberate personal părții vătămate cu indicarea datelor veridice a

inculpatei și a sumelor împrumutate, aceste recipise fiind acceptate de părțile vătămate.

Părțile vătămate având aceste recipise cu confirmarea împrumuturilor, nu s-au adresat

la instanța de judecată pentru încasarea datoriei în volumul pretins exagerat, dar au ales

altă metodă de restituire a datoriei prin intermediul poliției. Mai mult, indică că

originalele recipiselor au rămas la partea vătămată Roșca Ion, ce nu exclude folosirea

lor într-un proces civil cu scopul încasărilor suplimentare.

De asemenea, partea apărării consideră că instanța de apel nu s-a expus asupra

tuturor argumentelor și motivelor invocate în cererea de apel și anume, calculul

prejudiciului părții vătămate Roșca Ion, depășirea limitei învinuirii în cazul primei

instanțe, și anume transferul din 14.08.2018 în sumă de 1 500 euro.

În final, conchide că acțiunile inculpatei Derin Mariana în epizodul cu partea

vătămată Roșca Ion urmează a fi recalificată din art.190 al.(4) Cod penal în baza

art.190 alin.(l) Cod penal, cu stabilirea unei pedepsei non-privativ de libertate, cu

corectarea sumei încasării prejudiciului material.

pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

cu materialele dosarului, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este

în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este

vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că titularul

invocă temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de

procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când fapta nu întrunește

elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanțele de fond nu au

intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatei, acestea fiind apreciate greșit, eronat

fiind dispusă condamnarea inculpatei Derin Mariana, pe episodul cu partea vătămată

Roșca Ion, în baza art.190 alin.(4) Cod penal.

8

Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul constată

că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății și în acest sens

menționează următoarele.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile

ordinare, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale inculpatei

Derin Mariana, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind

apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor.

Totodată, Colegiul penal constată că recurentul critică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond, considerându-l ca necorespunzător

circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute deoarece,

conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei, instanța de

judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma examinării

lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Astfel, Colegiul penal, ține să menționeze că, toate probele administrate au

primit apreciere la justa lor valoare, concluziile privind vinovăția inculpatei în

comiterea infracțiunilor imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză.

De asemenea, la acest punct de analiză, instanța de recurs menționează că

aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal,

deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală,

instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce va fi

dată în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea

tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt

apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa

judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, acestea fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor

elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de

fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului raportat la învinuirea

imputată acestuia prin actul de învinuire și sesizare a instanței.

Colegiul penal respinge argumentele invocate de către apărare că, instanțele

ierarhic inferioare incorect au reținut și apreciat cuantumul prejudiciul cauzat părții

vătămate Roșca Ion, or, în decizia instanței de apel aceste argumente au primit o

apreciere corectă, pe care instanța de recurs o însușește.

9

Mai mult, calculul prezentat de către partea apărării nu corespunde datelor care

rezultă în mod nemijlocit din materialele dosarului penal, instanța de apel în cadrul

cercetării judecătorești a constatat că prin acțiunile inculpatei Derin Mariana a fost

cauzat un prejudiciu părții vătămate Roșca Ion în cuantum de 143 980 lei, ceea ce

constituie proporții mari.

În continuare, cu referire la temeiurile de casare prevăzute de pct.8) și 12)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, instanța de recurs ține să menționeze că, sub

aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri

când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Colegiul penal atestă că, instanța de apel a stabilit prezența în acțiunile

inculpatei Derin Mariana atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a

infracțiunilor prevăzute de art.art.190 alin.(1), 190 alin.(4) Cod penal, cât și cea care

caracterizează latura subiectivă, precum și obiectul și subiectul infracțiunilor, or, de

către instanțele de fond cert s-a stabilit că inculpata, profitând de încrederea părților

vătămate Lungu Dumitru și Roșca Ion, a comunicat acestora precum că ar avea

probleme de familie și are nevoie de bani, și prezentându-se inclusiv cu identitate

fizică falsă l-a determinat pe Lungu Dumitru și Roșca Ion, prin comportamentul său

viclean și dolosiv, sub pretextul unui împrumut, deși știa cu certitudine că nu-i va

restitui banii, să-i transmită suma de 7 300 Euro și respectiv 27 000lei.

Astfel, se constată că în cauză au fost stabilite toate elementele componente ale

infracțiunilor imputate inculpatei Derin Mariana, inclusiv vinovăția acesteia, după

cum rezultă din hotărârile instanțelor de fond, care s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și și-au motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și

concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în mod

obiectiv, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs apreciază drept neîntemeiate argumentele părții apărării

potrivit căreia, între inculpata Derin Mariana și partea vătămată Roșca Ion există un

litigiu civil, or, la delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil

prezintă importanță modul de dobândire a mijloacelor bănești de la partea vătămată, și

anume doar ca rezultat a comunicării prin intermediul rețelelor sociale, unde inculpata

Derin Mariana utiliza un profil cu numele unei alte persoane - „Valiusha Safronova".

Mai mult, ulterior s-a prezentat drept verișoara lui Valiusha Sofronova, persoană care

a fost inventată de inculpată. Aceste circumstanțe confirmă că intenția inculpatei

Derin Mariana era îndreptată, anume spre a obține mijloace bănești de la partea

vătămată, prezentând fapte eronate cu tentă vicleană.

De asemenea, Colegiul penal nu poate reține argumentele părții apărării precum

că, inculpata Derin Mariana, a luat cu împrumut de la partea vătămată Lungu

Dumitru, mijloacele bănești, or, inculpata în baza aceleiași scheme și cu același scop a

deposedat-o și pe partea vătămată Roșca Ion de mijloacele bănești, și anume prin

ducerea în eroare.

Analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele invocate de recurenți,

Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și

just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei

motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să

10

își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

În contextul celor menționate, Colegiul penal constată că decizia instanței de

apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea

soluției contestate, precum și motivele adoptării ei, motivarea soluției nu contrazice

dispozitivului hotărârii, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii incriminate,

ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a

hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Roșca Maxim în

numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

09 septembrie 2020, în cauza penală în privința inculpatei Derin Mariana xxx,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 03 iunie 2021.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

11