1ra-1/21 — art.149 alin.1, 233, 237 alin.2 lit.b,c, 314 alin.1, 332 alin.1,2,312 alin.1, 327 alin.2 CP

1ra-1/21 — art.149 alin.1, 233, 237 alin.2 lit.b,c, 314 alin.1, 332 alin.1,2,312 alin.1, 327 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1/21

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

30 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Diaconu Iurie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către

avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana,

de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile

Paciu Ion și Paciu Galina, de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele

inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, de către inculpatul Crețu Gheorghe și

avocatul acestuia Ploșnița Emanoil și de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească”, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 04 martie 2019, în cauza penală în privința lui

Crețu Gheorghe xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx

Lupu Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx, domiciliat în xxxxx

Irimciuc Denis xxxxx, născut la xxxxx,

originar din xxxxx, domiciliat în xxxxx

Svistun Valeriu xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.05.2013 - 04.02.2015;

Instanța de apel: 20.03.2015 - 04.03.2019;

Instanța de recurs: 31.05.2019 – 30.03.2021

1

A C O N S T A T A T:

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1)

și art. 233 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:

- în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen

de 2 (doi) ani;

- în baza art. 233 Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 300 (trei

sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

total al pedepselor aplicate, lui Crețu Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute)

unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei, cu executarea de sine

stătător a pedepselor.

Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost

suspendată condiționat, pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

Prin aceeași sentință, Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de:

- art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- art. 314 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii;

- art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii;

- art. 233 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- art. 314 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii;

- art. 233 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor

2

prevăzute de:

- art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- art. 314 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii;

- art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii;

- art. 233 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Paciu Adriana a fost admisă parțial.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin

infracțiune – suma de 39941 (treizeci și nouă mii nouă sute patruzeci și unu) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

– suma de 250000 (două sute cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

copilului minor Xxxxx – suma de 100000 (una sută mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin pierderea întreținătorului copilului

minor Xxxxx – suma de 1500 (una mie cinci sute) lei/lunar, începând cu data de 25

decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată – suma de 16000

(șaisprezece mii) lei.

În rest acțiunea civilă înaintată de partea civilă Paciu Adriana a fost respinsă.

Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina a fost

admisă parțial.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion

și Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin

infracțiune – suma de 29893 (douăzeci și nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion,

cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune – suma de

250000 (două sute cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune –

suma de 250000 (două sute cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion

3

și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată – suma de 65017

(șaizeci și cinci mii șaptesprezece) lei.

În rest, acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, a

fost respinsă.

inculpatul Crețu Gheorghe la 23 decembrie 2012, aflându-se în parcela 76 a

cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea

Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate de vânător - țintaș împreună

cu alte persoane la vânătoare de mistreți, aproximativ la ora 11:30, a efectuat mai

multe împușcături peste hotarele sectorului de tragere determinat, inclusiv de-a

lungul liniei trăgătorilor, din arma de foc cu țeava lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul

12 mm, cu nr. xxxxx confecționată industrial la uzina de armament din or. Tula,

Federația Rusă, deținută legal, rănindu-l în rezultat pe Paciu Sorin, care a fost

internat în IMSP „Spitalul raional Fălești”, unde în urma leziunilor provocate, la

25 decembrie 2012 a decedat.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod

penal, conform semnelor calificative – lipsirea de viață din imprudență.

2.1. Tot el, la 23 decembrie 2012, aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4

al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din

raionul Fălești, participând în calitate de vânător – țintaș, împreună cu alte

persoane, la vânătoare de mistreți, a folosit cartușe interzise „TAKHO TPИO” cu

gloanțe rotunde, efectuând mai multe trageri din arma de foc deținută legal, vânând

doi mistreți, cauzând daune în mărime de 10.000 (zece mii) lei, ceea ce constituie

500 (cinci sute) unități convenționale.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 233 Cod penal,

conform semnelor calificative vânatul în locurile interzise, cu unelte interzise, prin

ce a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale.

2.2. Prima instanță a reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie 2013

Lupu Ion este învinuit în aceea că el, exercitând funcția de director general al

Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din

20.04.2011, având statut de conducător al unui organ central al administrației

publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, de comun acord și

prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” Irimciuc Denis, la 23 decembrie 2012, aflându-se

în incinta cabanei situate pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a

Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes

personal, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind

scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei privind lipsirea de

viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind

circumstanțele cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri,

4

martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail,

Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin,

Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica,

Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații

mincinoase.

Acțiunile lui Lupu Ion au fost calificate de către organul de urmărire penală

în baza art. 314 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011) conform

semnelor calificative - determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a

martorului la depunerea de declarații mincinoase.

2.3. De către organul de urmărire penală, Lupu Ion a fost învinuit în aceea

că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție

prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al

unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de

demnitate publică, aflându-se în incinta Procuraturii Generale amplasate pe adresa

Ștefan cel Mare și Sfînt, 73 din mun. Chișinău, la data de 21.01.2013, fiind audiat în

calitate de martor, privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor

ulterioare vânătorii organizate la 23.12.2012 în cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2

Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, din cadrul Agenției

„Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective

și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui

Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei,

participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a

prezentat declarații mincinoase.

Aceste acțiuni ale lui Lupu Ion au fost calificate în temeiul art. 312 alin. (1)

Cod penal (în redacția Legii nr.985-XV din 18 aprilie 2002), conform semnelor

calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor,

acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.

2.4. Tot Lupu Ion a mai fost învinuit de către organul de urmărire penală

pentru faptul, că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”,

numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de

conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu

funcție de demnitate publică, folosind situația de serviciu, la 23.12.2012, în

perioada orelor 08:30-16:00, aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al

sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat

„Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit Anexei

numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din

25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile

Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998,

art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot

conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul;

5

Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei

cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită

vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de

vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera

de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1), potrivit cărora vânătoarea de-a

lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat

către interior este interzisă; Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin

ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în

comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de

protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea

Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș

împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire

penală, la vânatul ilegal de mistreți.

În cadrul vânatului ilegal Lupu Ion împreună și prin comun acord cu alte

persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de

urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le

posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în

mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei

nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.

Acțiunile inculpatului Lupu Ion au fost calificate de către organul de urmărire

penală în temeiul art. 233 Cod penal conform semnelor calificative - vânatul în

locurile interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc

200 de unități convenționale.

2.5. A mai reținut prima instanță că potrivit rechizitoriului Lupu Ion este

învinuit în aceia, că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”,

numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de

conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu

funcție de demnitate publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, din cadrul Agenției

„Moldsilva” Irimciuc Denis și cu inginerul pază și protecție a pădurii al Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu, la 23 decembrie 2012, aproximativ în

perioada orelor 13:00-15:00, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc

cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul

cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS,

din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, folosind situația sa de serviciu

și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective

și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui

Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei,

participanților la vânătoare și componența grupei de vânători, a înscris date vădit

false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie

6

documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două

grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în

vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al

cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute,

fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în

cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76, cantonul

nr. 4 al sectorului nr. 2, Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.

Acestea acțiuni ale lui Lupu Ion au fost calificate în temeiul art. 332 alin. (2)

lit. b) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform semnelor

calificative - înscrierea de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în

documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale.

2.6. Tot potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost învinuit în aceea, că

exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin

Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al unui

organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de

demnitate publică, folosind intenționat situația de serviciu, de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul

Agenției „Moldsilva”, Irimciuc Denis, urmare ordinului nr. 168 cu privire la

deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de către el personal la

14.09.2012 și ordinului nr. 95-P cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în

anul 2012 emis de Irimciuc Denis la 29.11.2012, încălcând Legea regnului animal

nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legea privind fondul

ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legea cu

privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, a organizat

vânătoarea ilegală de mistreți în sectorul nr. 2 Călinești, parcela nr. 76 a cantonului

4 a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, vânătoare soldată cu

urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care

în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești.

În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material,

urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale

privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul

obiectiv privind circumstanțele cauzei, a înscris date vădit false în documentele

oficiale și a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le

produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la prezentarea cu bună-știință a

declarațiilor mincinoase depunerea de declarații mincinoase.

De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Lupu Ion au fost calificate

în temeiul art. 327 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal (în redacția Legii nr.245 din

02 decembrie 2011) conform semnelor calificative - folosirea intenționată a situației

de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave.

2.7. Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie

7

2013 Irimciuc Denis este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al

Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut

de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de

comun acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii, al

Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general al

Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada

orelor 13:00-15:30, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului

nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul

Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației,

amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și

influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și

complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin

și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la

vânătoare și componența grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de

bunuri, a determinat martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,

Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie,

Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,

Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și

Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase.

Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 314 alin. (1) Cod

penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011), conform semnelor calificative -

determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a martorului la depunerea de

declarații mincinoase.

2.8. Potrivit rechizitoriului Irimciuc Denis a mai fost învinuit în aceea, că

exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” din cadrul

Agenției „Moldsilva” având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind

astfel persoană publică, aflându-se în incinta procuraturii raionului Fălești, pe

adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, unde la 15.01.2013 și 05.02.2013, fiind audiat

în calitate de martor, privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor

ulterioare partidei de vânătoare din 23.12.2012 în parcela nr. 76 cantonul nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției

„Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective

și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui

Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei,

participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a

prezentat declarații mincinoase.

Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 312 alin. (1) Cod

penal (în redacția Legii nr.985-XV din 18 aprilie 2002), conform semnelor

calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor,

acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.

8

2.9. Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului Irimciuc Denis

este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea

Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei

întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada

orelor 08:30-16:00, aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului

numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea

Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit Anexei numărul

1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998

se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind

fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e)

potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la

dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul, Legii regnului

animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice,

cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în

locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit

pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din

04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat,

pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;

Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican

al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor

Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin

ordinul directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din

26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord

cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de

mistreți.

În cadrul vânatului ilegal, Irimciuc Denis împreună și prin comun acord cu

alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de

urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le

posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în

mărime de 25.000 lei, ceea ce constituie 1.250 unități convenționale, potrivit anexei

nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.

Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 233 Cod penal

conform semnelor calificative - vânatul în locurile interzise, cu folosirea situației de

serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale.

2.10. A mai reținut prima instanță, că potrivit rechizitoriului inculpatul

Irimciuc Denis este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de

conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun

acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii al

Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS - Svistun Valeriu și directorul general al

9

Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada

orelor 13:00-15:30, după terminarea partidei de vânătoare propriu-zise care a avut

loc cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul

cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS

din cadrul Agenției „Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu

și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective

și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui

Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei,

participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit

false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie

documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două

grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în

vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș a lui

Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute, fapt

care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în cadrul

unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76 cantonul nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.

Acțiunile inculpatului Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 332

alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform

semnelor calificative - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale

a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale.

2.11. Tot potrivit rechizitoriului, Irimciuc Denis a fost învinuit în aceea, că

exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul

Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului general al

Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei

întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de

serviciu în interes material și personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă

cu inginerul pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească”

ÎS, Svistun Valeriu și directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, încălcând

Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a);

Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998,

art. 26, pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2,

art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin

ordinul MAI din 15.10.2012, pct.pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de

protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea

Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, ordinele Ministerului Agriculturii și

Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002 care prevede efectuarea expertizei

veterinare și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta porcină a

animalelor dobândite, precum și nr. 165 din 11.07.2006 cu privire la norma

sanitară veterinară privind problemele de sănătate animală și de sănătate publică

10

referitoare la vânatul sălbatic, urmare a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea

vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie

2012, a emis ordinul nr. 95-P cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul

2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, a organizat și a participat nemijlocit la

vânătoarea ilegală de mistreți în parcela nr. 76, cantonul nr. 4, sectorul nr. 2

Călinești, raionul Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, care s-a soldat cu

urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care

în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești.

În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material,

urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale

privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, ascunderii adevărului

obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanții la vânătoare și componența

grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat în incinta

procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei 25, la 15.01.2013

și 05.02.2013, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase, a determinat prin

constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul

ilicit, alți martori la depunerea de declarații mincinoase.

Acțiunile inculpatului Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011), conform

semnelor calificative – folosirea intenționată de către o persoană publică a situației

de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave.

2.12. Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie

2013, Svistun Valeriu este învinuit în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și

protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul

Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat

și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general

al Agenției „Moldsilva”, Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada

orelor 13:00-15:30, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului

nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din

cadrul Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației

amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și

influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și

complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin

și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la

vânătoare și componența grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de

bunuri, a determinat alți martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,

Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie,

Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,

Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și

11

Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase.

Acțiunile lui Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 314 alin. (1) Cod

penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011) conform semnelor calificative -

determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a martorului la depunerea de

declarații mincinoase.

2.13. Tot potrivit rechizitoriului, Svistun Valeriu a fost învinuit în aceea, că

exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar

în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, aflându-se în

incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, unde

la 08.01.2013, 15.01.2013 și 17.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind

circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate

la 23.12.2012 în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești,

a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes

personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei

penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde

adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și

componența grupului de vânători, cu bună-știință a prezentat declarații

mincinoase.

Acțiunile inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 312

alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 985-XV din 18 aprilie 2002) conform

semnelor calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de

către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.

2.14. Tot Svistun Valeriu a fost învinuit de către organul de urmărire penală

în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul

Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în

funcție prin ordinul directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS

nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de

stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30-16:00,

aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului

forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă

de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale

protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații

științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de

stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică

sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor

naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa

nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se

consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea

legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

12

Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit

căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la

linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulilor de securitate la

vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și

Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79

și 85; Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat

în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane

stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți.

În cadrul vânatului ilegal, Svistun Valeriu împreună și prin comun acord cu

alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de

urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare, pe care le

posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în

mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei

nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.

Aceste acțiunile ale inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul

art. 233 Cod penal conform semnelor calificative - vânatul în locurile interzise, cu

folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități

convenționale.

2.15. A mai reținut prima instanță, că potrivit rechizitoriului Svistun Valeriu

este învinuit în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în

cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având

statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană

publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general al Agenției

„Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor

13:00-15:30, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore

mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul

Agenției „Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu și

influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și

complete a cauzei penale, privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin

și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la

vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit false în

cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente

oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri,

componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în

vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al lui

Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a

avut loc. În realitate vânătoarea a avut loc în cadrul unui singur grup de vânători și

13

într-un singur loc în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești,

Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.

Acțiunile inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 332

alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform

semnelor calificative - înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale

a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale.

2.16. Tot potrivit rechizitoriului, Svistun Valeriu a fost învinuit în aceea, că

exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin

ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008,

având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel

persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes material și

personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general al Agenției

„Moldsilva” Lupu Ion, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii

la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012 și celui emis de

Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la

mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind numit prin ordinul

Directorului Rezervației „Pădurea Domnească” nr. 88-P din 12.11.2012 responsabil

de ordinea și respectarea tehnicii securității participanților la vânătoare, a

instruirii participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea

de selecție în întreprindere, a încălcat Legea regnului animal nr. 439 din

27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale

protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legea cu privire la

frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile

de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67,

68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul

directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002,

pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73, 75.

Astfel, încălcând normele legale menționate, Svistun Valeriu a ignorat

ordinea organizării și desfășurării partidei de vânătoare, instructajul tehnicii

securității, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul

vânătorilor, a poziționat în mod ilegal linia de tragere, a permis părăsirea și

modificarea locului aflării țintașilor, a permis tragerea de-a lungul liniei și după

hotarele sectorului de tragere, nu a verificat și în rezultat a permis efectuarea

tragerii la vânătoare de mistreți cu cartușe interzise, nu a oprit vânătoarea imediat

după încălcările depistate și nu a asigurat locul și păstrare a urmelor după

comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv

indicat în instrucțiune.

În rezultatul încălcărilor legislației și actelor normative, vânătoarea s-a

14

soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a lui

Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în

spitalul raional Fălești.

Acțiunile inculpatului au fost calificate în temeiul art. 327 alin. (2) lit. c) Cod

penal (în redacția Legii nr.245 din 02 decembrie 2011), conform semnelor

calificative – folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu

în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave.

penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale

Sîrcu Artur și Caraman Alexandru, care au solicitat casarea totală a sentinței, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,

pentru prima instanță, potrivit căreia inculpatul:

Crețu Gheorghe să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 149 alin. (1) Cod penal – cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe temen de 3 ani;

- art. 233 Cod penal – cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe

termen de 1 an. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

total al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Crețu Gheorghe pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Lupu Ion să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani;

- art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an;

- art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și de conducere potrivit prevederilor art. 123 Cod penal, pe un termen

de 3 ani;

- art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și

de conducere;

- art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an.

Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Lupu Ion pedeapsă definitivă sub formă

de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip

15

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere

potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani.

Irimciuc Denis să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal pe un termen de 3 ani;

- art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un

termen de 1 an;

- art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de

conducere potrivit prevederilor art. 123 Cod penal pe un termen de 3 ani;

- art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an, fară privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și

de conducere;

- art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an.

Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Irimciuc Denis pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de

conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani. În termenul pedepsei

de inclus și termenul în care inculpatul Irimciuc Denis s-a aflat sub arest preventiv

de la 19.02.2013 ora 17:00 pînă la 22.02.2013 ora 15:25.

Svistun Valeriu să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani;

- art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe

termen de 1 an;

- art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de

conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani;

- art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe termen de 1 an, fară privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de

conducere;

- art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an.

16

Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Svistun Valeriu pedeapsă definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de

conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani. În termenul pedepsei

de inclus și termenul în care inculpatul Svistun Valeriu s-a aflat sub arest preventiv

de la 19.02.2013 ora 15:00 pînă la 22.02.2013 ora 14:30.

Acțiunea civilă înaintată în cadrul cauzei penale în faza judecării cauzei de

succesorul părții vătămate Paciu Sorin, Paciu Adriana către inculpatul

Crețu Gheorghe:

- în partea ce ține de prejudiciul material de admis integral în mărimea

solicitată,

- în partea ce ține de despăgubirea datorată pentru pierderea

întreținătorului principal al copilului minor Xxxxx în formă de plată unică pentru o

perioadă de 3 ani și pînă la împlinirea de către ultima a vîrstei de 18 ani de admis

integral în mărimea solicitată.

Acțiunea civilă înaintată în cadrul cauzei penale în faza judecării cauzei de

părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina către inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu și persoanele juridice Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația

Naturală „Pădurea Domnească”:

- ce ține de încasarea în mod solidar în beneficiul părților vătămate Paciu Ion

și Galina a prejudiciului material de admis integral în mărimea solicitată;

- în parte ce ține de despăgubirea datorată pentru pierderea întreținătorului

unic al părților vătămate Paciu Ion și Galina în formă de plată unică pentru o

perioada de 3 ani - să fie soluționată de instanța de judecată.

În motivarea apelului procurorii invocă următoarele argumente:

- sentința privind achitarea cet. Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu

este pasibilă anulării din motivul ilegalității acesteia, iar în privința lui

Crețu Gheorghe din motivul blândeții pedepsei aplicate și excluderea unor puncte

calificative puse în acuzarea acestuia în baza art. 233 Cod penal;

- la baza sentinței de achitare a inculpaților Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și

Lupu Ion Anton, cât și a soluției de condamnare a cet. Crețu Gheorghe în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal, în totalul volum

de învinuire în sensul declarat, instanța de judecată a pus doar probele apărării;

- totodată instanța, apreciind critic declarațiile date de către martori în

cadrul urmăririi penale, s-a expus în favoarea declarațiilor date exclusiv în fața

instanței de judecată, adoptând soluția achitării acestora;

- instanța a dat apreciere juridică greșită celor întâmplate: statutului juridic

al locului unde s-a produs vânătoarea propriu-zisă (care urmează a fi considerată

drept o Rezervație Științifică) și se află în zonă de frontieră; procesului reglării

17

numerice a animalelor (unde vânatul este categoric interzis); calitatea persoanelor

inculpate care au participat la acea vânătoare (toate fiind persoane de demnitate

publică), iar Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion fiind nemijlocit

responsabile potrivit funcției ocupate în contracararea acțiunilor de vânătoare

ilegală și braconaj; fabricarea de către inculpați (cu excepția lui Crețu Gheorghe) a

unei scheme de tăinuire a infracțiunii comise prin falsificarea actelor oficiale

(biletelor de vânător și cotoarele acestora) atât prin falsificarea însăși a semnăturii

lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport de expertiză) cât și a conținutului

acestora, adică a includerii participanților la vânătoare în două grupe, fapte care în

realitate nu s-au produs; la fel și determinarea martorilor la darea de declarații

mincinoase;

- învinuirile înaintate lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-au

bazat pe declarațiile martorilor Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore, Praf Mihail,

Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Țurcanu Victor,

Gordița Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei,

Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,

Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei (ulterior prima grupa de

martori) și rezultatele acțiunilor de urmărire penală efectuate.

A remarcat acuzarea, că în urma aprecierii în cadrul urmăririi penale a

declarațiilor martorilor menționați s-a constatat următoarele:

- la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2

Călinești a Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, a

participat un singur grup de gonași și țintași;

- Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, folosind situația lor de serviciu

și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective

și complete a cauzei privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin și a

ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a determinat prin

constrângere, prin dare de bunuri martorii în cauză la prezentarea cu bună-știință

a declarațiilor mincinoase și depunerea de declarații mincinoase;

- vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr. 4 al

sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii de Stat „Pădurea

Domnească” din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la

linia frontierei de stat;

- în cadrul vânatului ilegal, țintașii au efectuat mai multe trageri din armele

de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți, deci cauzând

daune în mărime de 25000 lei;

- în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie

documente oficiale au fost înscrise date vădit false privind distribuirea vânătorilor

în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane

18

implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de

gonaș al cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia.

Totodată, fiind audiați atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de

judecată martorii Zubco Valeriu, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Latîș Sergiu,

Railean Serghei, Guzun Oleg, Guzun Valeriu, Sajin Ghenadie, Buga Boris,

Ifodi Alexandru, Ifodi Ion (în continuare a doua grupă de martori), au declarat

următoarele:

- la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2

Călinești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, au

participat două grupe de gonași și țintași, fiind repartizați în două locuri diferite

pentru vânat;

- nu au știut că vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a

cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii

de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de

500 metri de la linia frontierei de stat, deoarece nu au fost instalate semne vizibile

de interzicere a vânătorii în acest trup de pădure, nimeni nu i-a preîntâmpinat

despre acest lucru, colaboratorii poliției de frontieră fără nici o avertizare au

permis trecerea în aceasta zona a pădurii;

- în cadrul vânatului țintașii au efectuat mai multe trageri din armele de

vânătoare pe care le posedau legal, vânând legal doar doi mistreți;

- biletele de vânător, cotoarele biletelor de vânător, registrul tehnicii de

securitate, registrul de instructaj la vânătoare au fost semnate de toți participanții

după instructaj și înaintea începerii vânătorii;

- Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, nici înainte și nici după

vânătoare nu au determinat prin constrângere sau dare de bunuri martorii cu

scopul de a ascunde oricare circumstanțe ale cauzei.

Remarcă acuzatorii de stat, că prima grupă de martori fiind audiați prima

dată în cadrul urmăririi penale au dat declarații analogice ca a doua grupă de

martori, iar ulterior audiați suplimentar au dat declarațiile contradictorii celor date

prima dată, în baza la care și au fost înaintate învinuirile lui Lupu Ion, Irimciuc Denis

și Svistun Valeriu.

Totodată, în cadrul cercetării judecătorești a doua grupă de martori au

susținut declarațiile sale date în cadrul urmăririi penale, iar prima grupă de martori

au susținut declarațiile sale date prima dată în cadrul urmăririi penale, în acest fel

susținând pozițiile martorilor din grupa a doua, refuzându-se în totalmente de

declarațiile date suplimentar la urmărirea penală. Martorii din prima grupă au

motivat schimbarea declarațiilor prin diferite argumente, cum ar fi: nu au citit

declarațiile scrise în procesul-verbal, așa au înțeles de la alții că trebuie de declarat,

nu au explicat motive.

19

Analizând declarațiile martorilor acuzării Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore,

Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor,

Țurcanu Victor, Gordița Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion,

Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg,

Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei date în cadrul

urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, acuzatorii de stat au ajuns la

concluzia că la baza sentinței, instanța urma să pună anume acele declarații unde

martorii respectivi au confirmat declarațiile puse la bază în cadrul rechizitoriului

și care au fost date citirii în cadrul audierii lor în instanța de judecată.

Astfel, martorii respectivi, declarațiile cărora au servit una din bazele

probatorii, alăturea de celelalte probe cu care coroborează, în susținerea învinuirii

inculpaților, în urma audierilor nu au putut comunica cu desăvârșire motivul

schimbării declarațiilor, iar cele date în cadrul urmăririi penale denotă detalii

despre care organul de urmărire penală nu cunoștea, iar declarațiile lor

coroborează între ele și se confirmă prin alte materiale ale cauzei expuse mai jos.

Mai mult, fiind audiat în calitate de martor Țurcanu Victor a comunicat în detalii

circumstanțele participării sale la vânătoarea din 23.12.2012, declarații care nu au

fost luate în considerație de către instanță.

Evidențiază apelanții, că Crețu Gheorghe nu a fost audiat în calitate de bănuit

în cadrul urmăririi penale și nu a expus careva versiuni privind evenimentele

petrecute la 23.12.2012, însă fiind audiat în calitate de inculpat a expus

circumstanțe care se adeveresc din audierea martorului Țurcan Victor expuse mai

sus, care potrivit declarațiilor date în fața instanței de judecată și apreciate de către

aceasta ca fiind veridice, nu a participat la vânătoarea în cadrul cantonului nr. 4 ci

în perimetrul cantonului nr. 7, prin urmare acesta nu avea de unde cunoaște

detaliile acestei goane, la fel ca și organul de urmărire penală până la audierea

inculpatului Crețu Gheorghe, ca să-l impună în careva mod pe Țurcanu Victor să

facă asemenea declarații. Bunăoară Țurcanu Victor ca și Crețu Gheorghe au

confirmat transportarea lor la prima goană cu automobilul de model „Zil”, faptul că

Crețu Gheorghe a participat ca gonaș și se afla unicul cu armă în remorca „Zil”-ului,

faptul că au avut loc două goane, etc.

Indică apelanții, că instanța invocând motivele la care s-au referit martorii

privind schimbarea declarațiilor, în sensul celor date în fața instanței de judecată,

a indicat precum că au fost amenințați de către procurori (trei sau patru la număr)

care au efectuat urmărirea penală, precum că vor fi reținuți sau eliberați din funcții.

Însă, la acest capitol au evidențiat că de fapt, persoanele reale care aveau

chiar posibilitate de a realiza aceste amenințări privitor la eliberarea lor din funcții

(majoritatea fiind maiștri și pădurari în cadrul ÎS „Pădurea Domnească”) erau cei

de pe banca acuzațiilor, adică Lupu Ion - director al Agenției „Moldsilva” și

Irimciuc Denis - director al ÎS „Pădurea Domnească”, prin urmare unicele persoane

20

care aveau posibilitatea reală de influență asupra subalternilor, folosind situația lor

de serviciu, erau anume aceste persoane, fapte care au și avut loc și de care au și

fost puși sub învinuire.

S-a mai invocat despre amenințări cu reținerea acestor martori în schimbul

declarațiilor care au fost apreciate critic, însă la acest capitol menționează apelanții

că, martorul Anton Ion în ședința de judecată a declarat că, la urmărirea penală a

fost audiat de trei ori și odată de către Comisia parlamentară de anchetă, însă

declarațiile date în cea de-a doua audiere suplimentară și în fața membrilor

Comisiei parlamentare de anchetă nu corespund realității, or la aceste audieri au

fost constrânși să dea asemenea declarații. Prin urmare se impune întrebarea dacă

de procurori acești martori aveau frică de reținere, atunci ce frică aveau față de

membrii Comisiei parlamentare, care nu sunt investiți cu dreptul de a reține

persoane. Și în general motivarea martorilor precum că au fost impuși să facă

declarațiile expuse în rechizitoriu, pe care instanța le-a apreciat critic, este una

bizară și alogică, aceștia fiind influențați și hărțuiți de cca 3-4 procurori și o întreagă

Comisie parlamentară de anchetă și instanța le-a dat crezare.

Evidențiază acuzarea, că învinuiții Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu

nu au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate și referitor la

învinuirile înaintate în baza art. 314 alin. (1), art. 312 alin. (1), art. 332 alin. (2)

lit. b), art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și au dat declarații ca a doua grupă de

martori.

Referitor la învinuirile înaintate în baza art. 233 Cod penal, privind vânatul

ilegal în locurile interzise inculpații au declarat următoarele:

- ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a fost creată prin Hotărârea

Guvernului nr. 409 din 02 iulie 1993 „Cu privire la crearea Rezervației naturale de

stat „Pădurea Domnească”. Conform Regulamentului Rezervației naturale de stat

„Pădurea Domnească” care este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din

02 iulie 1993, punctul 13 „în cadrul Rezervației se permite: alin. 8) „reglarea

numerică a animalelor în vederea optimizării efectivului lor și păstrării speciilor,

specifice atât pădurilor de luncă și biotopurilor mlăștinoase din zonă, cât și întregul

ecosistem”. În Statutul ÎS RN „Pădurea Domnească” înregistrat la CÎS pe lângă

Ministerul Dezvoltării Informaționale oficiul Teritorial Bălți nr. 136 „B” din

19.12.2005 în pct. 3.9 se menționează că „pe teritoriul zonei de administrare

naturale se pot desfășura următoarele activități - reglarea densității numerice a

animalelor în cadrul aplicării măsurilor de selecție”;

- conform art. 25 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat

nr. 1538 din 25.02.1998, în rezervația științifică, excepție făcând zonele cu

protecție integrală, sunt permise: d) reglarea selectivă a numărului de animale

pentru menținerea echilibrului ecologic. Aceeași prevedere este și în

Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 785 din 03.08.2000,

21

pct. 12 „pe teritoriul Rezervației, cu excepția zonei (zonelor) cu protecție integrală,

se admite: reglarea numerică a efectivului de animale în vederea optimizării și

păstrării speciilor specifice ecosistemelor naturale în cauză”;

- în conformitate cu ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 106 din 23.05.2012 „Cu

privire la instituirea zonei cu protecție integrală a fost creată zona cu protecție

integrală, în mai multe sectoare, pe o suprafață totală de 291,7 ha care sunt

amplasate - 5VI, 7TI, 17A, 17B, 17C, 17D - zona nucleu, 17E, 17F, 17H, 17J, 38N1,

40N1, 36N1, 36C, 48H, 52A, 528, 52V2, 52V5, 54C, 54L, 54M, 51A, 51C, 51F, 51H,

511, 51K, 51L, 50V5, 50N3, 50N6, 50T, 57V1, 62V3, 658, 65T1. Mențiune: parcelele

unde s-a desfășurat vânătoarea din 23.12.2012 nu sunt zone cu protecția integrală;

- reglarea numerică a efectivelor de vânat presupune reducerea numărului

de animale sălbatice în terenuri cu densități ale acestora mai mari decât cele

optime, în vederea asigurării unui echilibru ecologic. În acest mod, poate fi

diminuat posibilul prejudiciu cauzat de către vânat sectoarelor silvice, agricole,

private sau altor sectoare din economia națională;

- rezultatele evaluării vânatului au fost discutate în cadrul ședinței

Consiliului Științific al ÎS RN „Pădurea Domnească”,

- limitele de recoltare a vânatului au fost stabilite de către Agenție la

propunerile entităților silvice subordonate, care apoi au fost coordonate cu

Institutul de Zoologie din cadrul Academiei de Științe și prezentate Ministerului

Mediului. Conform evaluărilor efectuate de către specialiștii din Rezervația

„Pădurea Domnească” din februarie-martie 2012, efectivul real al speciei

respective constituia 163 exemplare de mistreți, cota de recoltare în baza

metodologiei de calcul fiind stabilită de 35 exemplare. Ministerul Mediului în

conformitate cu legislația în vigoare a înaintat proiectul de Hotărâre Guvernului

spre aprobare;

- conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu

privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013” vânătoarea

la mistreți este permisă în perioada 18 noiembrie-30 decembrie 2012”, iar limita

de recoltare a mistreților este stabilită conform anexei nr. 2 la această Hotărâre de

Guvern unde se prevede că în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” -

35 mistreți spre recoltare”;

- vânătoarea în rezervația „Pădurea Domnească” a fost organizată și

desfășurată autorizat în baza ordinului Agenției nr. 168 din 14 septembrie 2012

„Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012” emis în conformitate

cu Hotărârea Guvernului nr. 606 din 15 august 2012, precum și ordinului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 95-P din 29 noiembrie 2012 „Cu

privire Ia deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012”;

- conform ordinelor respective, responsabil de organizarea și controlul

desfășurării vânătorii în Rezervația „Pădurea Domnească” este desemnat

22

directorul rezervației Irimciuc Denis;

- conducător al echipei de vânători, responsabil de desfășurarea vânătorii,

în grupul unde s-a petrecut tragicul accident, a fost numit Svistun Valeriu, inginer

în cadrul rezervației;

- referitor la faptul că vânătoarea s-a desfășurat în parcela 76 a cantonului

nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al Întreprinderii de Stat

„Pădurea Domnească” din raionul Fălești - în zona de frontieră, adică la o adâncime

mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, au relatat, că deși Legea nr. 215

din 04.11.2011 cu privire la Frontiera de Stat a Republicii Moldova a întrat în

vigoare la 01.07.2012, Guvernul prin intermediul Poliției de Frontieră și Agenția

„Moldsilva” împreună cu autoritățile administrației publice locale nu au întreprins

acțiuni de delimitare a liniei frontierei de stat așa cum prevede Legea menționată.

Nu a fost marcată linia de frontieră prin semne și panouri cu inscripții informative,

din motiv, că între autoritățile Republicii Moldova și autoritățile din România nu a

fost semnat un acord bilateral privind linia de frontieră, deși Legea nr. 215 în

dispoziții finale și tranzitorii a stabilit un termen de 6 luni, precum și din lipsa

resurselor financiare. Astfel, la 23.12.2012, în condiții de iarnă și zăpadă abundentă

era imposibil vizual de a stabili adâncimea de 500 metri de la linia de frontieră de

stat pe interior, deoarece ea nu exista, totodată, este necesar de menționat, că

vânătoarea s-a desfășurat în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2

„Călinești” al masivului forestier al Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din

raionul Fălești a fost organizată cu avizul prealabil al Poliției de Frontieră;

- mai mult, Regulamentul cu privire la reglementarea efectivului de animale

sălbatice în ariile natural protejate de stat din fondul forestier de stat care prevede

măsurile, metodele și procedurile de organizare a activităților de reglementare a

efectivului unor specii de animale pe întreaga suprafață a ariilor natural protejate

de stat din fondul forestier de stat a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 239

abia la 01.04.2014.

Întru combaterea poziției instanței de judecată privind achitarea inculpaților

Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și probarea culpabilității ultimilor în baza

art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 332 alin. (1),

312 alin. (1) Cod penal, procurorii relevă faptul că de către organul de urmărire

penală au fost acumulate probe, care coroborează între ele și care au fost examinate

în cadrul cercetării judecătorești, și anume:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 cu fototabel și

planul-schemă anexate (vol.1, f.d. 76-105);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 12.01.2013 cu

fototabel și planul schemă anexate (vol.1, f.d. 106-116);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 15.01.2013 cu

fototabel și planul schemă anexate (vol.1, f.d. 118-128);

23

- cererea cet. Paciu Adriana privind recunoașterea în calitate de succesor al

părții vătămate decedate Paciu Sorin (vol.1, f.d.139);

- ordonanță de recunoaștere a cet. Paciu Adriana în calitate de succesor al

părții vătămate decedate Paciu Sorin (vol.1, f.d.140);

- declarațiile succesorului părții vătămate Paciu Adriana (vol.1, f.d.

144-145);

- ordonanța din 15.03.2013 privind recunoașterea cet. Paciu Ion și

Paciu Galina în calitate de parte vătămată (vol.1, f.d. 156-157);

- declarațiile părții vătămate Paciu Ion (vol.1, f.d. 164-167);

- partea vătămată Paciu Galina a depus declarații analogice cu partea

vătămată Paciu Ion (vol. 1, f.d. 172-174);

- cerere de recunoaștere în calitate de partea civilă a părților vătămate

Paciu Ion și Paciu Galina, cu materialele anexe (vol.1 f.d. 177-183);

- ordonanță de recunoaștere în calitate de partea civilă a cet. Paciu Ion și

cet. Paciu Galina (vol.1, f.d. 184, 186);

- ordonanță din 26.12.2012 de ridicare de la cet. Svistun Valeriu a armei de

vânătoare de model TOZ 34 cal.12 mm, cu care ultimul a participat la vânătoarea

din 23.12.2013 (vol.2, f.d.1);

- procesul-verbal de ridicare din 26.12.2012 de la cet. Svistun Valeriu a

armei de vânătoare de model TOZ 34 cal.12mm, cu care ultimul a participat la

vânătoarea din 23.12.2013, precum și cartușele și tuburile goale care au fost

utilizate în cadrul vânătorii (vol.2, f.d.2);

- ordonanța din 28.12.2012 privind recunoașterea și anexarea corpurilor

delicte la dosarul penal și anume a armei de vânătoare de model TOZ 34 cal.12 mm

nr. 8940911, trei tuburi goale, două cartușe cu tuburile din plastic de culoare albă,

cu care Svistun Valeriu a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (vol.2, f.d.3);

- procesul-verbal de examinare din 15.02.2013 și anume obiect al

examinării a constituit biletul nr. 011656 la autorizația nr. 003405; cotorul

bilețelului nr. 011656 la autorizația nr. 003405; cotorul la autorizația seria AA

nr. 003405 eliberat la 23 decembrie 2012 cet. Svistun V. valabilă de la 23.12.2012

până la 23.12.2012 de către SVP Glodeni; exemplarul doi al facturii fiscale seria

JJ0863005 care a fost eliberată la 28.12.2012 de către RN „Pădurea Domnească”, în

calitate de cumpărător fiind indicat numele de familie Svistun V., privind

procurarea a 21 kg de carne în baza autorizației nr. 003405, fiind achitat în

numerar, inclusiv TVA, suma de 840 lei (vol.2, f.d.4-5);

- ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal

din 15.02.2013, și anume a fost recunoscut drept corp delict și anexat la cauza

penală nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul biletului 011656, cotorul

autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria JJ863005

(vol.2 f.d.6-12);

24

- procesul-verbal de examinare din 18.02.2013 și anume obiect al

examinării a constituit biletul nr. 011759 la autorizația nr. 003404; cotorul

biletului nr. 011795 la autorizația nr. 003404; cotorul la autorizația seria AA

nr. 003404 eliberat la 23 decembrie 2012 cet. V. Svistun, valabilă de la 23.12.2012

până la 23.12.2012 de către SVP Glodeni; exemplarul doi al facturii fiscale seria

JJ0863007 care a fost eliberată la 28.12.2012 de către RN „Pădurea Domnească”, în

calitate de cumpărător fiind indicat numele de familie Praf Grigori, privind

procurarea a 25 kg de carne în baza autorizației nr. 003404, fiind achitat în

numerar, inclusiv TVA, suma de 1375 lei (vol.2 f.d.13-14);

- ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal

din 18.02.2013, și anume a fost recunoscut drept corp delict și anexat la cauza

penală nr. 2012378040, biletul nr. 011795, cotorul biletului 011795, cotorul

autorizației seria AA nr. 003404 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria JJ863007

(volumul 2, f.d. 15-19);

- ordonanță de ridicare din 12.01.2013 de la Rezervația Științifică „Pădurea

Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a rezervației (vol. 2,

f.d.20);

- procesul-verbal de ridicare din 12.01.2013 de la Rezervația Științifică

„Pădurea Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a

rezervației, cu anexă copii a registrului menționat (vol. 2, f.d.21);

- procesul-verbal de examinare din 14.02.2013 a registrului instructajului

de protecție a muncii a rezervației ridicat la 12.01.2013 de la Rezervația Științifică

„Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 22-27);

- ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal

din 14.02.2013, și anume a fost recunoscut drept corp delict și anexat la cauza

penală nr. 2012378040 registrul instructajului de protecție a muncii la locul de

muncă, registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, registrul de evidență a

formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr. 103971 (vol. 2, f.d.

28);

- procesul-verbal de examinare din 14.02.2013 și anume obiect al

examinării a constituit Registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare ridicat de

la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 34-38);

- informația din 01.03.2013, parvenită de la Departamentul poliției de

Frontieră, schema sectorului poliției de frontieră „Călinești”, în care este indicată

zona de frontieră, delimitarea sectoarelor nr. 4 și 7 din rezervația „Pădurea

Domnească” (vol. 2, f.d. 45-46);

- la 08 februarie 2013, procurorul în procuratura raionului Fălești,

Burlacu Dorin a adoptat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale în privința

colaboratorilor de poliție CP Fălești, deoarece lipsesc elementele componenței de

infracțiune prevăzute de art. 327-329 Cod penal (vol. 2, f.d. 54-58);

25

- informația nr. 01-1-6/07 din 17.01.2013 parvenită de la Societatea

Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în care se menționează familiile persoanelor

(care au participat la vânătoarea din 23.12.2012 în rezervația „Pădurea

Domnească”), numărul de carnet, anul aderării și locul de evidență (vol. 2, f.d.

61-62);

- informația nr. 39/01 din 05.02.2013 parvenită de la Institutul de Zoologie

al Academiei de Știință a Moldovei (vol. 2, f.d. 66-67);

- informația nr. 01-1-6/06 din 15.01.2013 parvenită de la Societatea

Vânătorilor și Pescarilor din Moldova (vol. 2, f.d. 74-75);

- informația nr. 35/1-858 din 28.02.2013 parvenită de la Departamentul

Poliției de Frontieră al MAI în care se indică lista mijloacelor de transport care au

întrat în zona de frontieră la sectorul „Călinești” în rezervația „Pădurea Domnească”

nemijlocit pe lângă sediul sectorului respectiv la 23.12.2012 și la 25.12.2012

(vol. 2, f.d. 76-77);

- informația nr. 6/373 din 14.02.2013 parvenită de la Departamentul

Poliției al MAI în care se indică lista persoanelor (care au participat la vânătoarea

din 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească”) și armele de vânătoarea și cu

țeavă ghintuită aflate în proprietatea lor (vol. 2, f.d. 81-84);

- informația nr. 01-07/186 din 15.02.2013 parvenită de la Agenția

„Moldsilva” la care sunt anexate materialele care se referă la drepturile și

obligațiunile factorilor de decizie a Agenției „Moldsilva” și Rezervației „Pădurea

Domnească”, statutul Rezervației „Pădurea Domnească”, organizarea și activitatea

Consiliului Științific al Rezervației Pădurea Domnească”, organizarea tunurilor și

locurilor speciale de hrană și aprovizionarea cu apă a mistreților pe teritoriul

rezervației, persoane responsabile de organizarea și petrecerea vânătorii la

mistreți în anul 2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 85-181);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 (vol. 3, f.d.

3-5);

- raportul de expertiză nr. 154-161 din 30.01.2013 (vol. 3, f.d. 20-66);

- raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 (vol. 3, f.d. 67-90);

- raportul de expertiză nr. 1010 din 12.06.2013 (vol. 3, f.d. 98-115);

- declarațiile martorilor Zubco Valeriu (vol. 4, f.d. 1-4); Pleșca Ion (vol. 4,

f.d. 5-8); Lupu Ion (vol. 4, f.d. 9-11); Nastas Iurie (vol. 4, f.d. 12-15); Latîș Sergiu

(vol. 4, f.d. 18-21); Railean Serghei (vol. 4, f.d. 16-17); Guzun Oleg (vol. 4, f.d. 22-24,

26-31); Sajin Ghenadie (vol. 4, f.d. 34-35, 36-40);

- procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului

Sajin Ghenadie la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 42-48);

- declarațiile martorului Svistun Valeriu (vol. 4, f.d. 49-51, 52-54);

- procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului

Svistun Valeriu la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 57-68);

26

- declarațiile martorului Buga Boris (vol. 4, f.d. 77-80, 89-90);

- procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului

Buga Boris la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 81-88);

- declarațiile martorilor Irimciuc Denis (vol. 4, f.d. 91-93, 95-98);

Zalevschi Ghenadii (vol. 4, f.d. 99-101); Ifodi Alexandru (vol. 4, f.d. 103-105);

Ifodi Ion (vol. 4 f.d. 107-109, 110-111, 113-115); Praf Grigore (vol. 5, f.d. 6-11);

- procesul-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului

Praf Grigore la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 5, f.d. 12-14);

- declarațiile martorilor Praf Mihail (vol. 5, f.d. 20-25); Jardan Nicolae

(vol. 5, f.d. 26-30); Căpăstru Gheorghe (vol. 5, f.d. 41-44); Croitoru Ion (vol. 5,

f.d. 50-53); Căpăstru Victor (vol. 5, f.d. 59-62); Țurcanu Victor (vol. 5, f.d. 67-79);

- procesul-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului

Țurcanu Victor la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 5 f.d. 89-91);

- declarațiile martorilor Gordița Oleg (vol. 5, f.d. 92-97); Mamai Mihail

(vol. 5, f.d. 116-122);

- procesul-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului

Mamai Mihail la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 5, f.d.

124-127);

- declarațiile martorilor Gherman Vasile (vol. 5, f.d. 132-135); Anton Ion

(vol. 5, f.d. 140-143); Grosu Serghei (vol. 5, f.d. 151-155); Ciobanu Anatolie (vol. 5,

f.d. 165-169); Grosu Marin (vol. 5, f.d. 174-177); Gorbaciov Iurii (vol. 5, f.d.

178-181); Gurduza Oleg (vol. 5, f.d. 182-185); Iftodi Dorin (vol. 5, f.d. 187-190);

Rotaru Ghenadie (vol. 5, f.d. 191-194); Gherman Andrei (vol. 5, f.d. 195-197);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013, cu fototabel

(vol. 5, f.d. 198-202);

- procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 26.03.2013,

cu fototabel anexat (vol. 5, f.d. 203-205);

- declarațiile martorului Bucătari Serghei (vol. 5, f.d. 208-210);

- raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 283 din 20.10.2014.

În concluzie acuzarea consideră că prima instanță a dat apreciere incorectă

probelor prezentate de acuzare, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui

Irimciuc Denis în baza art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1),

312 alin. (1) Cod penal, Svistun Valeriu în baza art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332

alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1) Cod penal și în privința lui Lupu Ion în baza

art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 312 alin. (1) Cod

penal.

La fel, partea acuzării consideră că la pronunțarea sentinței, prima instanță

nu a aplicat o pedeapsă echitabilă inculpatului Crețu Gheorghe, neapreciind

obiectiv gravitatea infracțiunilor săvîrșite, inculpatul nu a dat dovadă de căință în

cele săvîrșite, de lipsa cărorva circumstanțe atenuante, precum și circumstanțele

27

comiterii infracțiunii, comportarea lui în timpul și după săvîrșirea infracțiunilor.

Relevă, că în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe au fost stabilite doar

circumstanțe agravante prevăzute în dispoziția art. 77 Cod penal, și anume: alin. (1)

lit. b) - provocarea prin infracțiune a urmărilor grave; alin. (1) lit. c) - săvîrșirea

infracțiunii prin orice formă de participație.

3.1. Inculpatul Crețu Gheorghe împreună cu avocații săi Ploșnița Emanoil și

Șipitca Alexandru, au depus apel preliminar, solicitând casarea acesteia, în partea

ce ține de condamnarea lui Crețu Gheorghe în baza art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod

penal cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui

Crețu Gheorghe, din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor constitutive

ale infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal cu respingerea

acțiunilor civile înaintate de Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, privind

încasarea prejudiciului material și moral cauzat, ca fiind neîntemeiate.

De asemenea au solicitat anularea încheierilor Judecătoriei Fălești din

16.06.2014, 24.07.2014 și 03.12.2014, privind respingerea cererilor referitor la

dispunerea efectuării expertizei criminalistice în comisie, expertizei medico-legale

complexe în comisie, expertizei criminalistice în comisie și expertizei medico-legale

repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală Iași și privind examinarea

locului vînătorii din 23.12.2012, ca fiind neîntemeiate.

În motivarea apelului au invocat următoarele argumente:

- cercetarea judecătorească și probele administrate au confirmat

incontestabil faptul că în acțiunile lui Crețu Gheorghe, lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și 233 Cod penal;

- participând la vânătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe nu a încălcat

prevederile legislației în vigoare și actelor normative ce reglementează locul

vînătorii, regulile de securitate la vânătoare, arma și cartușele utilizate la

vînătoarea de mistreți;

- mai mult, învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe referitor la participarea la

vânătoarea ilegală, este una generală, fără a se specifica prevederile cuprinse în

dispoziția art. 233 Cod penal;

- atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată, prin sentința

contestată, i-a afectat grav lui Crețu Gheorge dreptul la apărare, dreptul la un

proces echitabil, încălcând principiul contradictorialității în procesul penal;

- la vânătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe a efectuat trageri din arma

de vânătoare pe care o deținea legal, doar în direcția mistreților și nu în direcția

regretatului Paciu Sorin;

- atât organul de urmărire penală cât și instanța de judecată, nu a stabilit

făptuitorul, altfel spus, persoana care a împușcat în Paciu Sorin, în atare situație, în

acțiunile lui Crețu Gheorghe lipsesc cu desăvârșire elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal.

28

Apelanții au considerat ilegale și pasibile casării încheierea Judecătoriei

Fălești din 16.06.2014, prin care a fost respinsă cererea privind examinarea locului

vânătorii din 23.12.2012, precum și încheierile din 24.07.2014 și 03.12.2014, prin

care au fost respinse cerererile părții apărării privind dispunerea efectuării

expertizei criminalistice în comisie.

În acest sens au menționat, că dispunerea efectuării expertizei criminalistice

în comisie, ar fi confirmat în mod incontestabil faptul că la vînătoarea din

23.12.2012, Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vînătoare de-a lungul

liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat. De asemenea,

efectuarea expertizei criminalistice în comisie ar fi confirmat că Crețu Gheorghe a

efectuat trageri în mistreți, sub unghiul prevăzut de regulile de securitate de

vînătoare.

Consideră apelanții, că este vădit ilegală și încheierea Judecătoriei Fălești din

03.12.2014, privind respingerea cererii privind efectuarea expertizei

medico-legale repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală Iași. Or,

efectuarea acestei expertize ar fi confirmat în mod incontestabil că decesul lui

Paciu Sorin, a survenit ca urmare a reținerii efectuării intervenției chirurgicale cu

circa 2 ore și 30 minute, tratamentului neglijent și incorect, acordării asistenței

medicale în volum insuficient și necalitativ și altor factori de tratament

necorespunzător.

În opinia apelanților, respingerea acestei cereri i-a încălcat lui

Crețu Gheorghe dreptul la un proces echitabil sub aspectul privării de dreptul de a

prezenta probe în confirmarea nevinovăției în comiterea infracțiunilor prevăzute

la art. 149 alin. (1) și 233 Cod penal.

3.1.1. Ulterior, inculpatul Crețu Gheorghe și avocații acestuia,

Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru au depus apel motivat, menținând aceleași

solicitări înaintate în apelul nemotivat.

a) Cu referire la condamnarea inculpatului Crețu Gheorghe de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, apărarea relevă că prima

instanță a conchis că: „Anume conduita greșită a inculpatului Crețu Gheorghe, în

timpul efectuării împușcăturilor, a dus la rănirea victimei Paciu Sorin. Această a

survenit, în rezultatul indisciplinei, neatenției și lipsei de precauție a inculpatului”.

Tot prima instanță a reținut că latura subiectivă a infracțiunii de lipsire de

viață prin impudență, se exprimă numai în vinovăție sub formă de imprudență, care

la rîndul ei, poate fi exprimată în neglijență sau încredere exagerată.

Au subliniat apelanții, că pentru recunoașterea persoanei vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni prin imprudență, în speță lipsirea de viață prin

imprudență nu se admite cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine

ca modalitate a vinovăției sub formă de imprudență cu unele elemente ale

neglijenței.

29

De asemenea au specificat, că inculpatul Crețu Gheorghe este vînător cu acte

în regulă de mai bine de 12 ani și deține legal arma de vînătoare de model „MȚ

21-12”, iar participând la vînătoare, acesta întotdeauna a respectat cu strictețe

Regulile de securitate la vînătoare aprobate de Consiliul Republican al Societății

Vînătorilor și Pescarilor din RM și MAI. Responsabilul de vînătoarea din

23.12.2012, d-l V. Svistun, pînă la începerea vînătorii propriu-zise a verificat la toți

participanții cartușele și nu a expus obiecții. Aranjarea vânătorilor după numere și

a gonașilor a fost efectuată de către d-nul V. Svistun conform prevederilor Regulilor

de securitate la vînătoare. De altfel, Crețu Gheorghe nu cunoștea și nici nu trebuia

să cunoască și evident nu putea să-și dea seama că cineva din participanții la

vînătoare (gonașii sau țintașii) își va shimba samovolnic locul amplasării în timpul

petrecerii nemijlocite a vînătorii, ținînd cont de principiul comportamentului

normativ. Conducătorul vânătorii d-nul V. Svistun nu a suspedat vânătoarea,

deoarece nu cunoștea și nu putea să cunoască referitor la schimbarea locului

amplasării regretatului Paciu Sorin.

În opinia apărării, nu poate fi reținută concluzia primei instanțe precum că

inculpatul Crețu Gheorghe la vînătoarea din 23.12.2012 a efectuat mai multe

trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere

determinat și nici concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din

22.02.2013, că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării

lui Paciu Sorin constituie aproximativ 9 grade, față de drum.

În acest sens apelanții remarcă faptul, că expertul judiciar Baxan Anatolie

fiind audiat în cadrul ședinței de judecată din 26.06.2014, nu a formulat concluzii

clare și univoce la întrebările referitor la unghiul țintașului Crețu Gheorghe, relativ

locului depistării lui Paciu Sorin. Mai mult, expertul a confirmat că unghiul tragerii

țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin nu a fost

determinat în cadrul investigațiilor la efectuarea expertizei complexe din

22.02.2013, acesta declarând că: „Noi am verificat doar datele prezentate de

Procuratură”.

De altfel, expertul judiciar Zavorot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiași

ședințe de judecată a declarat că: „Unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în

mistreț relativ locului depistării lui Paciu Sorin poate fi determinat în cadrul

efectuării unei cercetări tehnico-științifice-criminalistice suplimentare.”

Susține apărarea, că concluzia expusă în Raportul de expertiză criminalistică

din 22.02.2013 referitor la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe relativ locului

depistării lui Paciu Sorin este neîntemeiată și urmează a fi apreciată critic de către

instanța de apel, din următoarele considerente:

- unghiul tragerii vânătorului-țintaș Crețu Gheorghe, relativ locului

depistării lui Paciu Sorin apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei

criminalistice, deoarece Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri cu arma de vînătoare

30

în direcția locului depistării lui Paciu Sorin;

- potrivit declarațiilor inculpatului, de altfel confirmate de inculpatul

Svistun Valeriu și martorii audiați în cadrul ședințelor de judecată Sajin Gh.,

Guzun V., Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vînătoare în direcția lui

Paciu Sorin. Mai mult ca atât, Crețu Gheorghe a efectuat trageri în direcția aflării

mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade. În ipoteza cînd unghiul de tragere

a țintașului Gheorghe Crețu în mistreț relativ locului depistării lui Sorin Paciu nu a

fost determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-științifice-criminalistice

concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din 22.02.2013 sunt

insuficiente pentru a combate afirmația lui Crețu Gheorghe că nu a efectuat trageri

din arma de foc de vînătoare de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele

sectorului de tragere determinat, efectuînd doar trageri în direcția aflării

mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade;

- potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 și

schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe

este menționat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea mistreț este menționat sub

nr. 17. Pornind de la locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe și locul căderii

mistrețului al doilea, se observă că unghiul de tragere a țintașului relativ locului

depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 nu se regăsește

în lista materialelor prezentate spre examinare experților judiciari, care au efectuat

expertiza complexă din 22.02.2013;

- experții judiciari au prezentat concluzii referitor la unghiul tragerii

țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Sorin Paciu, pornind de la

ipoteza părții acuzării că Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri în direcția

locului depistării lui Paciu Sorin;

- prima instanță a confundat noțiunile: unghiul amplasării țintașului

Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Sorin Paciu cu unghiul tragerii

țintașului Crețu Gheorghe în mistreț, relativ locului depistării mistrețului împușcat,

iar în sprijinul acestei afirmații vin și concluziile expuse în raportul de expertiză

complexă din 30.01.2013.

Mai relevă apelanții, că prima instanță a reținut raportul de expertiză

medico-legală din 25.12.2012 și raportul de expertiză medico-legală în comisie

nr. 283 din 20.10.2014, ca probe în confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal.

Cu toate acestea partea apărării consideră că prima instanță nu a ținut cont

de faptul, că:

- expertiza medico-legală din 25.12.2012 a fost efectuată fără a lua în calcul

că regretatul Paciu Sorin a fost transportat la Spitalul raional Fălești pentru a fi

internat în regim de urgență la ora 12:35, iar internarea lui în documentele

31

medicale este fixată doar la ora 13:40. Intervenția chirurgicală a fost începută la ora

16:06;

- leziunile corporale depistate la Paciu Sorin potrivit declarațiilor expertului

medico-legist Isac Valentin erau compatibile cu viața;

- la efecturea expertizei medico-legale în comisie nr. 283 au fost încălcate

prevederile art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de procedură penală;

- experții au trecut cu vederea că la etapa postoperatorie, starea regretatului

Paciu Sorin nu a fost monitorizată de medicul reanimatolog și au formulat un

răspuns evaziv referitor la impactul negativ al neantrenării la etapa postoperatorie

a medicului reanimatolog pentru salvarea lui Paciu Sorin;

- experții nu au răspuns la toate întrebările menționate în încheierea

Judecătoriei Fălești din 24 iulie 2014.

Cu referire la raportul de expertiză complexă din 30.01.2013, reținut de către

prima instanță în confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe, precum că glontele

extras din corpul victimei în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași

componență chimică cu gloanțele extrase din cartușul de model „Taxo-Trio”, ridicat

de la Crețu Gheorghe, apărarea relevă următorele:

- la cercetarea comparativă a compoziției chimice a gloanțelor sus

menționate s-a stabilit diferența cantitativă a compoziției chimice;

- componența chimică identică a acestor gloanțe nu confirmă că au fost trase

din arma de vînătoare a lui Crețu Gheorghe și că au fost parte componentă a

tuburilor împușcate de inculpat;

- deasemenea, nu confirmă că tuburile de cartuș depistate în cadrul

cercetării la fața locului și glonțul extras din corpul victimei Paciu Sorin au fost

anterior părți integrante ale unui cartuș;

- glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin nu a fost tras din arma de

vînătoare deținută legal de Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”;

- raportul de expertiză complexă din 30.01.2013 nu confirmă în mod

incontestabil că glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin a fost tras din arma

de vînătoare deținută legal de Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”.

b) Cu referire la condamnarea inculpatului Crețu Gheorghe de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal - vînatul ilegal cu unelte interzise și

cauzarea de daune în mărime de 10000 lei.

Invocă apărarea, că prima instanță greșit a concluzionat că inculpatul

Crețu Gheorghe a participat în calitate de vînător-țintaș, la vînătoarea din

23.12.2012, cu unelte interzise - cartușe „Taxo Trio”, or, cartușele respective au fost

procurate de către Crețu Gheorghe, în magazinele specializate „Cartuș”. Potrivit

condițiilor tehnice prezentate și anexate la materialele cauzei penale, cartușele

„Taxo Trio”, constituie gloanțe și sunt destinate pentru vînătoarea de mistreți.

Apreciază apelanții ca fiind neîntemeiată afirmația primei instanțe, precum

32

că cartușele „Taxo Trio”, sunt interzise pentru utilizarea la vîntătoarea de mistreți.

În acest sens relevă, că actele legislative, normative și departamentale, în

vigoare la data de 23.12.2012, expres nu interziceau utilizarea cartușelor „Taxo

Trio”, la vînătoarea de mistreți. Pct. 9 din Ordinul Agenției Moldsilva, cu privire la

deschiderea vînătorii de mistreți, în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, stipulează

în mod expres și univoc, că este interzis tirul asupra mistreților cu cartușe cu poșuri

cu diametrul de 6.25-9,00 mm, pe cînd, diametrul gloanțelor „Taxo Trio”, este de

11,6 mm.

Mai mult, potrivit pct. 6 din Ordinul directorului rezervației „Pădurea

Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de asemenea, nu este interzis tirul asupra

mistreților cu cartușe „Taxo Trio”.

Invocă apelanții, că nu poate fi reținută concluzia primei instanțe precum că

Crețu Gheorghe a ignorat prevederile pct. 85 (3) din Regulile de securitate la

vînătoare în Republica Moldova, potrivit cărora se interzice folosirea la vînătorile

de mistreți a gloanțelor rotunde deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare,

ori Regulile de securitate la vînătoare citate supra, nu se cunoaște cînd au fost

aprobate, deoarece instanța de judecată nu se referă la data, luna și anul aprobării

acestor reguli.

Mai mult, aceste Reguli de securitate la vînătoare în RM nu au fost publicate

în Monitorul Oficial și evident nu au un caracter normativ obligatoriu. Totodată,

această interzicere nu se referă la gloanțele „Taxo Trio”, ci se referă la cartușele cu

poșuri (alice), deoarece aceste cartușe se încarcă cu mai multe poșuri și evident la

efectuarea tirului asupra mistreților sau altor animale, ele ricoșează sub un unghi

mare. Potrivit condițiilor tehnice ale cartușelor „Taxo Trio”, după efectuarea tirului,

ele nu ricoșează și containerul în care se află gloanțele, se deschide doar cînd

întîmpină un obstacol.

De altfel, Ordinul nr. 168 din 14.09.2012, cu privire la deschiderea vînătorii

de mistreți în anul 2012, emis de ÎS „Moldsilva”, care interzicea doar tirul asupra

mistreților cu cartușe cu poșuri și categoric nu interzicea tirul asupra mistreților

cu cartușe de model „Taxo Trio”, pînă în prezent nu a fost anulat.

Apărarea apreciază ca fiind abuzivă și afirmația primei instanțe, precum că

„inculpatul nu a prezentat nici un act, care ar fi confirmat procurarea de către el a

cartușelor „Taxo Trio” de la un magazin specializat, cum ar fi spre exemplu bonul

fiscal sau factura fiscală”. În acest sens, prin prisma prevederilor art. 8 Cod de

procedură penală, susțin apelanții că inculpatul Crețu Gheorghe nu avea obligația

procesuală de a-și demonstra nevinovăția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 233 Cod penal.

Consideră apelanții, că odată ce partea acuzării l-a pus pe Crețu Gheorghe sub

învinuire în săvârșirea vînatului ilegal, cu unelte interzise, atunci avea obligația

procesuală de a prezenta probele în confirmarea acestei vinovății, inclusiv de a

33

prezenta probe că cartușele „Taxo Trio”, nu au fost procurate de Crețu Gheorghe în

rețeaua de magazine specializate „Cartuș”, ci au fost aduse în Republica Moldova,

prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal. Totodată, partea acuzării avea

obligația de a prezenta probe, că cartușele „Taxo Trio” nu sunt destinate pentru

vînătoarea de mistreți, urmând a fi folosite în alte locuri, cum ar fi tiruri. Mai mult,

partea acuzării atât la urmărirea penală cît și la judecarea cauzei în fond, nu a

afirmat că cartușele „Taxo Trio” au fost procurate de Crețu Gheorghe, în mod ilicit

și nu în rețeaua de magazine specializate „Cartuș”.

Având în vedere că cauzarea daunelor ce depășesc 200 u.c., este un element

obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 233 Cod penal,

apelanții consideră că prima instanță urma să menționeze probele care confirmă

faptul că la vînătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe, a cauzat daune ce depășesc

suma de 4000 lei. Prima instanță nici nu a menționat actele legislative și normative

în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor ce depășesc 200 u.c. În sentința

contestată, nu se regăsește instituția, întreprinderea, agentul economic căruia i-a

fost cauzate daune în sumă de 10000 lei, ori, absența părții vătămate, persoana

juridică căreia i s-a cauzat prin infracțiune un prejudiciu material, în sumă de

10000 lei, demonstrează lipsa elementului obligatoriu al laturii obiective a

infracțiunii prevăzute la art. 233 Cod penal.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 439 din 27.04.1995, regnul animal este

proprietatea statului. Astfel, în ipoteza când la vânătoarea din 23.12.2012, statului

i-au fost cauzate daune în sumă de 10000 lei, ultimul prin intermediul ÎS „Pădurea

Domnească”, urma a prezenta organului de urmărire penală, o cerere privind

recunoașterea în calitate de parte vătămată. Relevant este faptul că ÎS „Pădurea

Domnească” nu a sesizat pînă în prezent, nici organele de urmărire penală, nici

instanța de judecată referitor la cauzarea daunelor la vînătoarea din 23.12.2012, în

sumă de 10000 lei.

În concluzie, apărarea susține că lipsește elementul obligatoriu al laturii

obiective a infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal - cauzarea de daune ce

depășesc 200 u.c. și evident, în acțiunile lui Crețu Gheorghe, lipsesc elementele

constitutive ale acestei infracțiuni.

3.2. Avocatul Munteanu Petru în numele părților vătămate Paciu Ion și

Paciu Galina, a depus apel nemotivat împotriva sentinței primei instanțe, în scopul

respectării termenului prevăzut de lege pentru contestarea sentinței, solicitând

casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care:

- Crețu Gheorghe să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de

legea penală;

- Irimciuc Denis, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

34

prevăzute de art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală;

- Svistun Valeriu, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală;

- Lupu Ion, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 312 alin. (1)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală;

- acțiunea civilă depusă de Paciu Ion și Paciu Galina să fie admisă integral, cu

încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice Agenția de Stat

„Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion

și Paciu Galina, cu titlu de prejudiciu material suma de 73500 (șaptezeci și trei de

mii cinci sute) lei, cheltuieli suportate pentru înmormântare, cu servicii funerare și

datinele creștinești potrivit obiceiurilor locului și altele; încasarea în mod solidar

din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și

Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion suma de

3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

infracțiune; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice:

Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu

titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; încasarea în mod solidar din

contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu

și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația

Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, pentru

fiecare în parte, a despăgubirii datorate pentru prejudicul cauzat prin pierderea

întreținătorului - unicul lor fiu, care îi susținea material pe ei ca părinții lui, care

sunt de vârstă pensionară, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în

valoare de (conform datelor Biroului Național de Statistică) 1500 lei x 12 luni x 3

ani = 54000 (cincizeci și patru mii) lei pentru fiecare părinte, sau o plată periodică

lunară, potrivit cu legislația civilă, ca un supliment la veniturile lor care la moment

sunt net inferioare celor pe care i le asigura fiul lor fiind în viață; încasarea în mod

solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și

Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion cheltuielile de

judecată.

3.2.1. Ulterior, părțile vătămate Paciu Galina și Paciu Ion împreună cu

avocatul acestora, Munteanu Petru, au depus apel motivat, solicitând admiterea

35

cererii de apel, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru primă instanță prin care:

- Crețu Gheorghe, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 233 Cod penal și art. 149 alin. (1) Cod penal, potrivit învinuirii

înaintate, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală;

- Lupu Ion, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală;

- Irimciuc Denis, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de

legea penală;

- Svistun Valeriu, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de

legea penală;

- acțiunea civilă depusă de Paciu Ion și Paciu Galina să fie admisă integral cu

dispunerea încasării în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice:

Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de prejudiciu material suma de

73500 (șaptezeci și trei mii cinci sute) lei, cheltuieli suportate pentru

înmormîntare, cu servicii funerare și datinile creștinești potrivit obiceiurilor

locului și altele; a încasa în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice:

Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion suma de 3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; a încasa în mod solidar din contul

persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din

contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală

„Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 (trei milioane

cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; a încasa în

mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat

„Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiului Paciu Ion

și Paciu Galina, pentru fiecare în parte, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul

cauzat prin pierderea întreținătorului - unicul lor fiu, care îi susținea material pe ei

ca părinții lui, care sunt de vîrstă pensionară, în formă de plată unică pentru o

perioadă de 3 ani în valoare de (conform datelor Biroului Național de Statistică)

1500 lei x 12 luni x 3 ani =54000 (cincizeci și patru mii) lei, pentru fiecare părinte

sau o plată periodică lunară, potrivit cu legislația civilă, ca un supliment la

veniturile acestora, care la moment sunt net inferioare celor pe care i le asigura fiul

lor fiind în viață; a încasa în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,

36

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice:

Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion cheltuielile de judecată pentru instanța de fond și în ordine

de apel.

În argumentarea apelului au invocat următoarele temeiuri:

- prima instanță corect a stabilit vinovăția lui Crețu Gheorghe în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal, însă incorect i-a

stabilit lui Crețu Gheorghe pedeapsa închisorii pe termen de doi ani, cu

suspendarea condiționată a executării ei, la stabilirea căreia a reținut calitatea de

magistrat a inculpatului;

- relevă, că fiind magistrat, dar și vânător cu peste 12 ani de experiență,

inculpatul Crețu Gheorghe, cunoștea sau se prezumă că trebuia să cunoască urmare

a susținerii examenului oral și practic din luna septembrie 2012, despre existența

prevederilor pct. 85 alin. (3) din Regulile de securitate la vînătoare în Republica

Moldova (vol.VI, f.d. 103-110), prin care se interzice folosirea la vînătorile de

mistreți a gloanțelor rotunde, deoarece aceastea ricoșează sub un unghi mai mare;

- necătând la aceasta, Crețu Gheorghe, chiar și în urma instructajului efecuat

de responsabili înainte de vânătoare, conform cărora era permisă utilizarea doar a

cartușelor cu glonte, a ignorat faptul de a nu folosi carteci, în categoria cărora se

înscrie și cartușul interzis de formă rotundă TRIO;

- astfel, la aplicarea pedepsei urma să țină cont de nivelul de

responsabilitate și cunoaștere a legislației în vigoare la acel moment de către

magistratul Crețu Gheorghe, precum și sfidarea instrucțiunilor responsabilului

pentru vânătoarea din data de 23.12.2012.

În ceea ce privește suma prejudiciului material pe care prima instanță a

dispus a fi încasată de la Crețu Gheorghe, comparat cu cerințele înaintate în cererea

din 13.11.2014, apelanții menționează că pedeapsa prea blândă cu suspendare a

executării ei, precum și reducerea semnificativă a sumei cerute ca și prejudiciu

moral, face să se simtă, că justiția nu și-a atins scopul.

Susțin apelanții și cerințele înaintate referitor la compensarea prejudiciului

moral, inclusiv ținând cont de faptul că Crețu Gheorghe a refuzat, până în prezent,

să-și recunoască partea de vinovăție și nu a considerat, cel puțin din punct de

vedere uman, să manifeste regret sau să-și asume responsabilitatea, pentru o viață

umană curmată și pentru distrugerea câtorva altor vieți, ale celor apropiați (familie,

copil și părinți).

Apelanții invocă dezacordul cu sentința și în partea achitării lui

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) și c), 332 alin. (1), 314 alin. (1) și

312 alin. (1) Cod penal.

La fel, consideră apelanții că prima instanță a interpretat eronat prevederile

37

legii la adoptarea soluției privind achitarea lui Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și

Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod

penal.

La acest segment au invocat, că potrivit prevederilor legislației, atât actuale,

cât și a celei existente la momentul organizării și petrecerii vînătorii din

23.12.2012, Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” se afla pe teritoriu interzis

desfășurării vânatului. Conform prevederilor art. 15 alin. (2) al Legii nr. 108 din

17.05.1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova (abrogată prin Legea

nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova) „Vînatul

în zona de frontieră este interzis”. Totodată, potrivit prevederilor Legii nr. 215 din

04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, art. 32 expres

stipulează că: „Vînătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adîncime de 500 metri

de la linia frontierei de stat către interior, este interzisă. Vînătoarea organizată în

zona de frontieră pînă la limita prevăzută la alin. (1) se admite numai în perioada

luminoasă a zilei, cu avizul prealabil al Poliției de Frontieră, respectîndu-se regulile

și restricțiile prevăzute de legislația în vigoare”. Dispozițiile finale și tranzitorii ale

aceleiași legi prevăd ca, Guvernul, în termen de 6 luni, a) va prezenta Parlamentului

propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege.

Susțin apelanții, că din prevederile menționate mai sus, rezultă expres, că

până la intrarea în vigoare a Legii nr. 215, era instituită o restricție absolută la

vînatul în zonele de frontieră, respectiv și pe teritoriul Rezervației naturale

„Pădurea Domnească”.

În acest context, apelanții apreciază critic depozițiile martorului

Zubco Valeriu, precum că „după 23.12.2012 în aceeași Rezervație s-au petrecut încă

5-6 partide de vânătoare, iar în rezultatul analizei din anul 2009 pînă în anul 2012

în „Pădurea Domnească” au participat în total circa 400 vânători, ceea ce denotă că

vânătorile în „Pădurea Domneasca” erau vânători legale, desigur cu respectarea

cotelor prevăzute de Hotărârile Guvernului”.

În opinia apelanților, caracterul ilegal al vânătorii se deduce din faptul că în

materialele dosarului nu există nicio dovadă scrisă sau depoziție a martorilor din

care să rezulte îndeplinirea prevederilor exprese din alin. (2) ale art. 32 al Legii

nr. 215, și anume obținerea avizului prealabil al Poliției de Frontieră.

Mai mult, consideră că prima instanță nu a dat nicio apreciere juridică

faptului, că majoritatea participanților la vînătoarea din 23.12.2012 au depus

mărturii incontestabile despre controlul de frontieră dispus în privința fiecăruia.

Deci, la intrarea în Rezervația „Pădurea Domnească”, autoritățile competente

ale statului și-au delimitat vizual și prin prezență fizică zona sa de frontieră de stat,

prin amplasarea unui punct de control de frontieră, cu grăniceri.

Astfel, în contextul în care toți martorii au declarat că au fost supuși

controlului de frontieră, în mod evident este un semnal de penetrare într-o zonă

38

care cade fie sub incidența art. 15 alin. (2) al Legii nr. 108 din 1994, fie, în perioada

tranzitorie de 6 luni de implementare a art. 32 al Legii nr. 215 din 2011.

Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 283 din 28.12.2011 cu

privire la Poliția de Frontieră, nu intră în atribuțiile sau competența Poliției de

Frontieră sancționarea sau investigarea infracțiunilor referitoare la vânat. Polițiștii

de Frontieră în data de 23.12.2012 s-au limitat strict la obligațiunile de serviciu ale

acestora de a verifica actele persoanelor la intrarea în zona de frontieră, neavând

competența de a interzice vânatul.

Consideră apelanții, că interpretarea instanței de judecată precum că toți

martorii au declarat că nu au văzut niciun însemn sau panou care ar interzice

vînatul sau accesul în acea zonă, astfel, vînatul nu a fost ilegal, este lipsit de logică

juridică.

În ceea ce privește încălcarea prevederilor care interzic vânatul cu folosirea

uneltelor și metodelor nepermise, apelanții consideră corectă soluția primei

instanțe cu privire la constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, prin ignorarea prevederilor pct. 85

alin. (3) din Regulile de securitate la vînătoare în Republica Moldova, potrivit căruia

se interzice folosirea la vînătorile de mistreți a gloanțelor rotunde, deoarece

acestea ricoșează sub un unghi mai mare.

Consideră apelanții că aceeași interpretare urma a fi aplicată și în privința

calificării acțiunilor inculpaților Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion,

deoarece aceștia au fost organizatorii și responsabilii direcți de vânatul din data de

23.12.2012. Or, din depozițiile majorității martorilor, este evident faptul că

responsabil pentru securitatea participanților la vînătoare a fost Svistun Valeriu,

care a făcut instrucțiunea detaliată de securitate. În același timp, conform propriilor

declarații, dar și coroborat cu depozițiile altor martori, Svistun Valeriu a verificat

cartușele țintașilor.

În acest context, este inexplicabil faptul permiterii de către Svistun Valeriu

de a utiliza gloanțe rotunde la vînătoare de mistreți, în același timp, instanța de

judecată pronunțând o sentință de achitare în privința acestuia.

La fel, faptul organizării vânătorii ilegale în comun de către Lupu Ion, folosind

situația sa de serviciu și de Irimciuc Denis, în calitatea sa de director al Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească”, este confirmat cu certitudine prin însăși

depozițiile acestora și probele din dosar.

În acest sens, inițiatorul vânătorii din data de 23.12.2012 este Lupu Ion, care,

în calitatea sa de director al Agenției de Stat „Moldsilva” a emis ordinul nr. 168 din

14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea vânătorii de mistreți în anul 2012.

De asemenea, conform propriilor depoziții din ședința de judecată din

21.12.2012 personal l-a telefonat și l-a rugat pe directorul Rezervației „Pădurea

Domnească”, Irimciuc Denis, să organizeze o vânătoare pe data de 23.12.2012.

39

Afirmația lui Lupu Ion că acesta s-a prezentat la vânătoare drept simplu vânător și

nu în calitate de director al Agenției „Moldsilva” nu rezistă criticii, deoarece nu

poate „un simplu vânător” sa dea indicații orale directorului Rezervației „Pădurea

Domnească” să organizeze o vânătoare.

Mai mult, din propriile depoziții depuse în cadrul ședinței de judecată rezultă

clar că acesta era în exercițiul atribuțiilor de serviciu în ziua respectivă: „Din spusele

lui Irimciuc vânătoarea era planificată pe teritoriul cantonului nr. 4 din apropierea

s. Călinești. Tot în acea zi a avut planificat un control de serviciu în r-nul Edineț. Astfel,

el a hotărât să participe la vânătoare, pînă la orele 12:00, iar după aceasta să plece

în controlul de serviciu la Edineț”.

Consideră apelanții, că instanța de apel urmează să încaseze solidar

despăgubirile materială și morală atât de la Crețu Gheorghe, cât și solidar de la

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion, precum și de la Agenția de Stat

„Moldsilva” și Rezervația „Pădurea Domnească”.

De asemenea, consideră că prin exonerarea responsabilității instituțiilor

statului de la repararea prejudiciului cauzat prin decesul lui Paciu Sorin, rezultat

direct al acțiunilor funcționarilor de stat, lui Paciu Ion și Paciu Galina li s-au încălcat

prevederile art. 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (dreptul la viață)

(cauza Oneryildiz c.Turciei, nr. 48939/99, hotărârea Marii Camere din 30.11.2004).

3.3. Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel și succesorul părții

vătămate, Paciu Adriana împreună cu avocatul Caragia Elisaveta, care solicită

casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei lui Crețu Gheorghe, cu

rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă aplicarea

față de inculpatul Crețu Gheorghe în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, a pedepsei cu

închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în

temeiul art. 233 Cod penal, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen

de 1 an închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul total al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Crețu Gheorghe pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Mai solicită recunoașterea vinovăției lui Irimciuc Denis în baza art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de

conducere pe termen de 3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe termen de 3 ani; în

baza art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe

termen de 1 an; în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă

de închisoare pe termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de

40

răspundere și de conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului

Irimciuc Denis pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani

6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe un termen de 4 ani.

A-l recunoaște vinovat pe Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe un termen

de 3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de răspundere și de conducere pe un termen de 3 ani; în baza art. 314 alin. (1) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza

art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe

termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de

conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Svistun Valeriu pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și de conducere pe termen de 4 ani.

A-l recunoaște vinovat pe Lupu Ion în baza art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe termen de

3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe

termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub

formă de închisoare pe termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de răspundere și de conducere pe termen de 3 ani; în baza art. 314 alin. (1) Cod

penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza

art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe

termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de

conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Lupu Ion pedeapsă definitivă

sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și de conducere pe un termen de 4 ani.

La fel solicită admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de către

succesorul părții vătămate, Paciu Adriana, cu dispunerea încasării din contul

inculpatului Crețu Gheorghe a sumelor:

- 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material, recuperarea cheltuielilor legate

de înmormântarea părții vătămate Paciu Sorin;

41

- 410 868 lei, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin

pierderea întreținătorului copilului minor, Xxxxx, în formă de plată unică pentru o

perioadă de 3 ani;

- 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părții vătămate

Paciu Adriana;

- 30 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor

Xxxxx.

În motivarea apelului au invocat următoarele argumente:

- la individualizarea pedepsei penale în privința lui Crețu Gheorghe, instanța

de judecată urmează să țină cont de criteriile generale de individualizare a

pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului;

- prima instanță nu a ținut cont de existența circumstanței agravante

conform art. 77 alin. (1) lit. b) Cod penal, și anume: provocarea prin infracțiune a

unor urmări grave;

- la fel, instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul Crețu Gheorghe nu a

recunoscut vina, nu se căiește de cele comise, fapt ce denotă că acesta nu a

conștientizat gravitatea faptelor sale;

- consideră apelanții că pedeapsa aplicată inculpatului Crețu Gheorghe a fost

incorect individualizată și stabilită prea blândă pentru o persoană care nu

recunoaște că a greșit și nu regretă ce a făcut, nu a încercat în nici un mod să înlăture

consecințele faptelor sale, nu și-a cerut scuze de la familia lui Paciu Sorin;

- pedeapsa aplicată contravine prevederilor art. 61 Cod penal și nu va atinge

scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atît din partea lui cît și din partea altor persoane.

Cu referire la vinovăția inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu consideră apelanții că aceasta a fost pe deplin dovedită prin probe

concludente, pertinente și utile cauzei.

Apelanții critică soluția primei instanțe și în partea prin care a fost admisă

parțial acțiunea civilă cu referire la încasarea din contul inculpatului

Crețu Gheorghe a despăgubirii pentru prejudiciul cauzat prin pierderea

întreținătorului copilului minor, Xxxxx, sub formă de plată unică pentru o perioadă

de 3 ani, și anume a sumei de 1500 lei/lunar până la împlinirea majoratului.

La acest segment apelanții consideră că sentința este ilegală, pronunțată în

contradicție cu interesul major al copilului, încălcând grav Convenția cu privire la

drepturile copilului (în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993) din

următoarele considerente:

- carnetul de muncă reprezintă unul din actele prin care se confirmă

42

activitatea salariatului, însă nu este singurul act care dovedește angajarea unei

persoane în câmpul muncii, iar venitul salarial al angajatului se constată prin

certificatul de salarizare. Faptul că nu a prezentat carnetul de muncă în instanța de

judecată nu constituie un motiv ca instanța să nu considere probate veniturile lui

Paciu Sorin. Ceea ce a intenționat să probeze nu este angajarea în mai multe locuri

de muncă, care s-ar proba și prin carnetul de muncă, ci venitul obținut de

Paciu Sorin de la locurile de muncă de unde era angajat, iar acest fapt se probează

prin certificate de salariu și nu prin carnet de muncă;

- nu există niciun temei pentru care instanța de judecată ar putea ignora sau

pune la îndoială veridicitatea și autenticitatea certificatelor prezentate în

dovedirea veniturilor obținute;

- consideră ilegală ignorarea de către instanța de judecată a unor documente

ce certifică veniturile persoanei, atâta timp cât aceste certificate sunt autentice,

eliberate de la unități care în continuare desfășoară activități și pot furniza

informații suplimentare la necesitate referitor la modalitatea de angajare a lui

Paciu Sorin;

- instanța de judecată ilegal și-a depășit atribuțiile pronunțându-se asupra

corectitudinii angajării lui Paciu Sorin, prin cumul, în mai multe locuri de muncă,

pe când instanța era chemată doar să constate mărimea veniturilor obținute de

partea vătămată Paciu Sorin în calitatea sa de întreținător principal al familiei;

- chiar dacă s-ar admite argumentul instanței de judecată precum că

Paciu Sorin incorect ar fi deținut prin cumul alte funcții în timp ce era angajat în

funcția de director general la SA „Maconrut”, aceste circumstanțe nu exclud faptul

că toate aceste venituri au fost obținute și cheltuite de partea vătămată pentru

întreținerea familiei sale. Pe de altă parte, odată ce Paciu Sorin era angajat oficial în

mai multe locuri de muncă, respectiv din toate veniturile sale salariale erau deduse

impozite conform legii, astfel ignorarea de către instanța de judecată a acestor

venituri consideră că este ilegală și făcută în detrimentul copilului minor;

- consideră neîntemeiate criticile primei instanțe cu referire la faptul, că nu

este real ca jumătate din veniturile părții vătămate Paciu Sorin erau cheltuite

pentru întreținerea copilului. Xxxxx frecventa o grădinița cu condiții mai speciale,

unde copiii dispun de mai multe posibilități de a avea diverse activități intelectuale,

interactive, unde aveau rechizite mai diverse, unde alimentația era una mai bogată

și mai diversificată decât într-o grădiniță obișnuită etc. Faptul că copilul xxxxx

frecventa cercuri artistice sau avea activități extracuriculare se datora la fel

dorinței părinților care considerau necesar și doreau să investească în copilul lor

atât financiar cât și afectiv, sentimental, alocând pentru acest fapt bani, energie,

timp, etc;

- în opinia apelanților prima instanță incorect și depășit a dat apreciere unor

probe, stabilind dacă unele bunuri sunt sau nu sunt strict necesare copilului, la fel

43

nu a dat apreciere corectă nici probelor ce se referă la cheltuielile de studii

suportate de succesorul părții vătămate în legătură cu înmatricularea minorei

Xxxxx la LT „Xxxxx”. Faptul că, cheltuielile de școlarizare nu pot fi puse pe seama lui

Crețu Gheorghe din motiv că în Republica Moldova învățământul de stat este gratuit

constituie o abordare în contradicție cu drepturile copilului incluse și în Convenția

privind drepturile copilului (art. 3 din Convenția privind drepturile copilului,

adoptată la 20.11.1989 la New York, de Adunarea generală a Națiunilor Unite);

- repararea prejudiciului cauzat are ca scop final urmărit de legiuitor

înlăturarea în măsura posibilităților a consecințelor unei infracțiuni, astfel încât

persoanele care suportă pierderea întreținătorului să nu sufere sau să nu fie

prejudiciate material de această pierdere, consecințele fiind înlăturate anume prin

acordarea unei rate lunare care să substituie întreținerea pierdută de copilul minor,

și nicidecum acordarea acestor despăgubiri nu are un caracter formal;

- asigurarea minorei Xxxxx cu minimul de existență, nicidecum nu

reprezintă o reparare reală a prejudiciului suportat de copil prin pierderea

întreținătorului, or acesta urmează a fi reparat ținând cont de statutul social al

copilului, de mediul în care a trăit până la decesul părintelui său, de condițiile sale

de viață asigurate de întreținătorul decedat, etc.

Referitor la repararea prejudiciului moral solicitat instanței de judecată,

apelanții remarcă faptul că în motivarea hotărârii, în partea descriptivă a acesteia

instanța s-a expus referitor la aprecierea ca fiind întemeiată compensarea

prejudiciului moral succesorului părții vătămate Paciu Adriana, la fel și părților

vătămate Paciu Ion și Paciu Galina cu suma de 200 000 lei, pentru fiecare dintre ei,

în timp ce în dispozitiv instanța de judecată a dispus încasarea unui prejudiciu

moral de câte 250 000 lei, pentru fiecare dintre persoanele indicate.

Cu toate acestea prejudiciul moral încasat de prima instanță este prea mic și

invers proporțional cu suferințele suportate de către succesorul părții vătămate

precum și de fiica acesteia Xxxxx și constituie o sfidare a suferințelor și trăirilor

psihice pe care le-au suportat părțile vătămate în toată perioada de timp de la

tragicul eveniment din „Pădurea Domnească” precum și pe parcursul procesului de

judecată.

fost admise apelurile declarate de către procurorii Secției exercitare a urmăririi

penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale

Sîrcu Artur și Caraman Alexandru, de către părțile vătămate Paciu Ion, Paciu Galina

și avocatul Munteanu Petru, de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocații

Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru, de către succesorul victimei Paciu Adriana și

avocatul Caragia Elisaveta, a fost casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează.

44

Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal în baza

art. 149 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii

la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Crețu Gheorghe în baza

art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din

08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie contravenția prevăzută de

art. 128 alin. (2) Cod contravențional.

Procesul contravențional în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional în

privința lui Crețu Gheorghe, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de

prescripție prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod contravențional.

Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 314 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din

08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în

vigoare din 08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Irimciuc Denis a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ce constituie

echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 3 (trei) ani.

Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii

45

prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de

procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în

vigoare din 08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Svistun Valeriu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

amendă în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ce constituie

echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 3 (trei) ani.

Au fost menținute dispozițiile sentinței privind achitarea inculpaților

Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal.

Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Paciu Adriana a fost

admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului

material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate pentru înmormântare, în

sumă de 39941 (treizeci și nouă mii nouă sute patruzeci și unu) lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin

pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, suma de 1500 (una mie cinci sute)

lei/lunar, începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de

către copil.

S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

46

suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

copilului minor Xxxxx, suma de 100 000 (una sută mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată,

suma de 16 000 (șaisprezece mii) lei.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și

Paciu Galina, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului

material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate pentru înmormântare, suma

de 29 893 (douăzeci și nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin

pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de

3 ani (conform datelor Biroului Național de Statistică) în sumă de 54 000 (cincizeci

și patru mii) lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Galina, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin

pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de

3 ani în sumă de 54 000 (cincizeci și patru mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune, în sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui Paciu Ion,

cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150

000 (una sută cincizeci mii) lei.

47

S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui Paciu Ion,

cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de

50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui Paciu Ion,

cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de

50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui

Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui

Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui

Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru

asistență juridică, suma de 109 390 (una sută nouă mii trei sute nouăzeci) lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de

transport, suma de 20237 (douăzeci mii două sute treizeci și șapte) lei.

În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute.

4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat, că

judecînd cauza penală de învinuire a lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, prima instanță a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

În opinia instanței de apel, soluția primei instanțe referitor la achitarea

inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, este una întemeiată

și motivată și care se bazează pe probele cercetate pe caz, această soluție fiind

menținută fără modificări.

4.2. Pe de altă parte, instanța de apel a ajuns la concluzia, că judecând cauza

48

penală de învinuire a lui Crețu Gherghe în latura învinuirilor aduse în baza art. 233

alin. (1) Cod penal și art. 149 alin. (1) Cod penal, prima instanță nu a respectat

normele procesuale ce țin de întocmirea sentinței prevăzute de art. 394 alin. (1)

pct. 1), 4) Cod de procedură penală, potrivit căror se reglementează, că partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei

criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii

ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii; în cazul cînd o

parte a acuzației este considerată neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta.

În acest sens instanța de apel a statuat, că deși Crețu Gheorghe prin sentință

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1)

Cod penal, totodată în partea descriptivă a sentinței adoptate prima instanță nu a

descris deplin faptele criminale, considerate ca fiind dovedite în acțiunile

inculpatului prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, neindicând modalitatea

comiterii infracțiunii și leziunile corporale stabilite la Paciu Sorin potrivit

raportului de expertiză, precum și motivele constatării parțial neîntemeiate a

acuzației depline aduse lui Crețu Gheorghe, după cum a fost formulată învinuirea.

La fel, deși prima instanță a stabilit parțial vinovăția lui Crețu Gheorghe în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI

din 21.12.2007, în vigoare la data comiterii infracțiunii), totodată nu a indicat deplin

faptele prevăzute de art. 233 Cod penal, ce țin de urmările prejudiciabile stabilite,

la fel nu a descris motivele constatării parțial neîntemeiate a acuzației depline

aduse lui Crețu Gheorghe, după cum i-a fost formulată învinuirea.

4.3. Cu referire la soluția de achitare a inculpatului Lupu Ion de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel a constatat, că deși prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței

soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată

că lipsește un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că

motivarea soluției contrazice dispozitivul adoptat.

La fel, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului

Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2)

lit. b) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței

instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc elementele laturii

subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului, motivarea soluției

fiind în contrazicere cu dispozitivul sentinței.

În același timp, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a

inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 233 Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din

motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea

49

sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii

lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea

adusă, astfel că motivarea soluției contravine dispozitivului sentinței.

Referitor la soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului Lupu Ion

de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c)

Cod penal, instanța de apel a remarcat că prima instanță deși a indicat în

dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența

faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu

soluția adoptată că lipsesc latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, astfel

că motivarea soluției contravine dispozitivului sentinței.

În privința soluției privind achitarea inculpatului Irimciuc Denis de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal,

instanța de apel a remarcat, că deși prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței

soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată

că lipsește un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că

motivarea soluției contrazice dispozitivul adoptat.

La fel, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului

Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332

alin. (1) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a

inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în

motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsește

latura subiectivă a infracțiunii și interesul personal al inculpatului.

Totodată, adoptând soluția de achitare a inculpatului Irimciuc Denis de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, pe de o parte

prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a inculpatului

din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, însă în motivarea

sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii

lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea

adusă.

Deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului

Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a

inculpatului din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în

motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc

latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, soluție de altfel diferită de cea

adoptată referitor la inculpatul Lupu Ion în aceeași învinuire.

Referitor la achitarea inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a

remarcat că prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a

50

inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în

motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsește

un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că motivarea soluției

contrazice dispozitivul adoptat.

La fel, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului

Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332

alin. (1) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a

inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în

motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc

elementele laturii subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului.

Totodată, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului

Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233

Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța

nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, de fapt

motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă, astfel că

motivarea soluției contravine dispozitivului adoptat.

A mai reținut instanța de apel, că deși prima instanță a adoptat soluția de

achitare a inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței

soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată

că lipsesc latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, astfel că motivarea

soluției contravine dispozitivului adoptat.

4.4. La fel, deși prima instanță a admis în parte acțiunea civilă privind

compensarea prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate Paciu Ion și

Paciu Galina, cît și de succesorul Paciu Adriana și în motivarea sentinței s-a

pronunțat referitor la compensarea prejudiciului moral părților vătămate Paciu Ion

și Paciu Galina și lui Paciu Adriana în sumă de 200 000 lei, pentru fiecare dintre ei,

în același timp, în dispozitivul sentinței instanța de judecată a dispus încasarea unui

prejudiciu moral de câte 250 000 lei, pentru fiecare.

Totodată, deși prima instanță a admis în parte acțiunea civilă privind

compensarea prejudiciului material în folosul părților vătămate Paciu Ion și

Paciu Galina și a indicat încasarea sumei totale de 26893 lei, instanța de apel a

stabilit că prima instanță greșit a calculat sumele pretinse, iar în dispozitivul

sentinței a dispus încasarea prejudiciului în sumă totală de 29893 lei.

4.5. Ținînd cont de erorile stabilite, instanța de apel a considerat că prima

instanță nu a determinat motivat chestiunile pe care urmează să le soluționeze la

adoptarea soluției pe caz referitor la fiecare inculpat în parte și a omis să constate

aspecte importante la adoptarea sentinței.

51

Totodată, având în susținere prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2), 3), 4),

10), art. 385 alin. (2), (3), art. 394 alin. (3) pct. 1), 2), art. 396 alin. (1) pct. 1), 2),

art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia

admiterii apelurilor declarate, inclusiv din alte motive decît cele invocate, potrivit

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu casarea parțială a sentinței, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, conform ordinii stabilite

pentru prima instanță.

4.6. Având în vedere că prima instanță a pronunțat o sentință de achitare a

inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, precum și în urma

constatării de către prima instanță ca fiind parțial neîntemeată acuzația adusă lui

Crețu Gheorghe, instanța de apel a admis cererea procurorilor participanți în

ședință în vederea respectării prevederilor legale, dispunând reluarea cercetării

judecătorești, cu cercetarea probelor în ședința instanței de apel.

Astfel, în ședința instanței de apel a fost audiat inculpatul Lupu Ion (f.d. 255

vol. 23), fiind cercetate și declarațiile acestuia date în prima instanță (f.d. 140-143

vol. 16); a fost audiat inculpatul Irimciuc Denis (f.d. 253 vol. 23) cu cercetarea

declarațiilor acestuia date în prima instanță (f.d. 76-83 vol. 16); a fost audiat

inculpatul Svistun Valeriu (f.d. 254 vol. 23) cu cercetarea declarațiilor date de către

ultimul în fața primei instanțe (f.d. 105-113 vol. 16); a fost audiat inculpatul

Crețu Gheorghe (f.d. 258-268 vol. 23) cu cercetarea declarațiilor acestuia depuse în

prima instanță (f.d. 127-139 vol. 16); a fost audiat succesorul părții vătămate

Paciu Adriana (f.d. 219-220 vol. 23) și cercetate declarațiile ultimei depuse în fața

primei instanțe (f.d. 219-221 vol. 14); a fost audiată partea vătămată Paciu Ion (f.d.

221 vol. 23) și verificate declarațiile acesteia depuse în prima instanță (f.d. 215-218

vol. 14); a fost audiat reprezentantul părții civilmente responsabile Rezervația

Naturală „Pădurea Domnească”, Acru Iurie (f.d. 256 vol. 23) și reprezentantul părții

civilmente responsabile Agenția „Moldsilva” Grosu Radu (f.d. 257 vol. 23, 249-250

vol. 17).

La fel, în ședința instanței de apel au fost audiați următorii martori:

- Grosu Marin (f.d. 169-171 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia

depuse în prima instanță (f.d. 165-167 vol. 15);

- Gorbaciov Iuri (f.d. 172-173 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor ultimului în

prima instanță (f.d. 211-212 vol. 15);

- Iftodi Dorin (f.d. 174-177 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia date

la faza urmăririi penale la cantonul Rezervației „Pădurea Domnească” din

13.02.2013 (f.d. 154-157 vol. 5) și celor depuse în prima instanță (f.d. 252-253

vol. 15);

- Rotaru Ghenadie (f.d. 178-181 vol. 23), precum și cercetate declarațiile

ultimului depuse în cadrul urmăririi penale la 16.02.2013 (f.d. 158-161 vol. 5) cât

și în prima instanță (f.d. 186-187 vol. 15);

52

- Grosu Serghei (f.d. 182-185 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui

martor depuse în cadrul urmăririi penale (f.d. 117 vol. 5). După citirea declarațiilor

depuse în cadrul urmăririi penale martorul Grosu Serghei în ședința instanței de

apel a declarat că depozițiile citite diferă de declarațiile depuse în instanța de apel,

deoarece colaboratorii Procuraturii i-au speriat că o să-i închidă și o să-i dea afară

din lucru dacă nu vor declara, astfel și a dat declarațiile respective, procurorul scria

așa cum considera de cuviință. Personal a fost amenințat de persoane necunoscute

că va fi dat afară din funcție dacă nu va da declarații corespunzătoare. La fel, au fost

cercetate și declarațiile martorului respectiv depuse în prima instanță (f.d. 172-174

vol. 15);

- Anton Ion (186-189 vol. 23), cu verificarea declarațiilor martorului

respectiv depuse în cadrul urmăririi penale, la 19.01.2013 (f.d. 106-108 vol. 5), la

16.02.2013 (f.d. 110-113 vol. 5), a declarațiilor suplimentare ale martorului

Anton Ion depuse în cadrul urmăririi penale la 05.02.2013 (f.d. 114-116 vol. 5), cât

și a celor depuse în prima instanță (f.d. 169-170 vol. 15);

- Gherman Andrei (f.d. 190-192 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia

depuse în prima instanță (f.d. 214-215 vol. 15);

- Mamai Mihail (f.d. 193-194 vol. 23), fiind citite și declarațiile acestuia

depuse în cadrul urmăririi penale la 19.01.2013 (f.d. 82-84 vol. 5), a celor

suplimentare depuse la 05.02.2013 (f.d. 86-88 vol. 5), precum și a celor din

13.02.2013 (f.d. 89-93 vol. 5), dar și a declarațiilor martorului depuse în prima

instanță (f.d. 143-145 vol. 15);

- Ciobanu Anatolie (f.d. 195-197 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui

martor depuse în cadrul urmăririi penale, la 12.01.2013 (f.d. 126-128 vol. 5), a celor

suplimentare din 06.02.2013 (f.d. 130-131, 132-136 vol. 5), precum și a

declarațiilor ultimului depuse în prima instanță (f.d. 189-192 vol. 15);

- Gurduza Oleg (f.d. 198-199 vol. 23), cu verificarea declarațiilor acestuia

depuse în cadrul urmăririi penale la 13.02.2013 (f.d. 149-152 vol. 5), cât și în prima

instanță (f.d. 227-228 vol. 15);

- Ifodi Ion (f.d. 200-202 vol. 23) și verificate declarațiile acestuia depuse în

fața primei instanțe (f.d. 115-120 vol. 15);

- Ifodi Alexandru (f.d. 203-204 vol. 2) și verificate declarațiile martorului

depuse în prima instanță (f.d. 112-113 vol. 15);

- Bucatari Serghei (f.d. 205-208 vol. 23) și verificate declarațiile ultimului

depuse în prima instanță (f.d. 249-250 vol. 15);

- Botnari Fiodor (f.d. 209-210 vol. 23), cu verificarea declarațiilor acestui

martor depuse în faza urmăririi penale la 16.01.2013 (f.d. 171-173 vol. 5);

- Țurcanu Victor (f.d. 211-214 vol. 23), cu verificarea declarațiilor martorului

respectiv depuse la data de 19.01.2013 (f.d. 62-64 vol. 5), la data de 13.02.2013,

(f.d. 66-72 vol. 5), cât și a declarațiilor ultimului depuse în prima instanță (f.d.

53

137-141 vol. 15);

- Gherman Vasile (f.d. 215-218 vol. 23), cu verificarea declarațiilor ultimului

depuse și în faza urmăririi penale, la data de 12.01.2013 (f.d. 100-102 vol. 5),

suplimentar la data de 22.02.2013 (f.d. 104-105 vol. 5), cât și în prima instanță (f.d.

206-209 vol. 15);

- Jardan Nicolae (f.d. 222-225 vol. 23), precum și au fost citite declarațiile

ultimului depuse în prima instanță (f.d. 69-72 vol. 15);

- Căpăstru Gheorghe (f.d. 226-227 vol. 23), cu verificarea declarațiilor

martorului dat, care au fost depuse în prima instanță (f.d. 88-92 vol. 15);

- Căpăstru Victor (f.d. 228-230 vol. 23), precum și verificarea declarațiilor

ultimului depuse în prima instanță (f.d. 74-78 vol. 15);

- Croitoru Ion (f.d. 231-233 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui

martor în cadrul primei instanțe (f.d. 85-86 vol. 15);

- Praf Grigore (f.d. 234-236 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor ultimului

depuse în prima instanță (f.d. 47-51 vol. 15);

- Praf Mihail (f.d. 237-238 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor martorului

respectiv depuse în prima instanță (f.d. 53-55 vol. 15);

- Guzun Valeriu (f.d. 239-242 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor lui depuse

în prima instanță (f.d. 241-245 vol. 14);

- Buga Boris (f.d. 243-247 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui martor

depuse în prima instanță (f.d. 234-240 vol. 14);

- Sajin Ghenadie (f.d. 248-252 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui

martor depuse în prima instanță (f.d. 102-109 vol. 15).

La fel în ședința instanței de apel au fost cercetate înscrisurile solicitate de

participanții la proces:

volumul 1

- procesele-verbale din 11.01.2013 și 16.01.2013 de consemnare a celor

constatate privitor la infracțiunea depistată, raportul din 16.01.2013 (f.d. 31-33,

36-37, 38, 58-59, 60-61)

- raportul în ordinea art. 263 CPP adresat Prim adjunctului Procuraturii

Generale Pîntea A. din 15.02.2013 nr. 1, procesul-verbal din 15.02.2013 de

consemnare a celor constatate privitor la infracțiunea depistată (f.d. 70, 71);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.02.2012, cu schema și

planșa fotografică de cercetare la fața locului (f.d. 76-78, 79-102);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, cu plan-schemă

și planșa fotografică de cercetare suplimentară la fața locului (f.d. 103-104,

105-111);

- procesul-verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu

planșa fotografică (f.d. 114-115, 116-121);

- plan-schemă a sectorului nr. 76 a RN „Pădurea Domnească”, schema cu

54

unghiul și distanța între punctele 3 și 1, între punctele 2 și 1 și alte scheme a

măsurărilor, cu tabel explicație a măsurărilor (f.d. 122-125, 130-134);

- cerere de chemare în judecată depusă de Paciu Adriana privind repararea

prejudiciului material și moral cauzat, cu anexă (f.d. 147-151, 152-161).

volumul 2

- procesul-verbal din 25.12.2012 privind efectuarea ridicării de la

cet. Buga Boris a obiectelor care au importanță pentru cauza penală și anume a

hainelor victimei S. Paciu în care acesta era îmbrăcat la data de 23.12.2012 (f.d. 1,

2);

- procesul-verbal de examinare a obiectelor din 26.12.2012, planșa

fotografică (f.d. 3, 4-18);

- procesul-verbal din 23.12.2012 de ridicare a glontelui confecționat din

aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la cet. Paciu S. (f.d.

20, 21);

- procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului-glontelui

confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la

victima Paciu Sorin (f.d. 22, 23-25);

- copii xerox a registrului de evidență a internării bolnavilor și renunțării la

spitalizare, registrului pentru anunțuri la procuratură S. internare și registrului

pentru anunțuri la poliție S. internare (f.d. 28-36);

- fișa medicală a bolnavului Paciu Sorin nr. 9066 (f.d. 37-96);

- copia registrului nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni

și incidente CPR Fălești vol.11, registrului nr.1 de evidență a înștiințărilor

referitoare la infracțiuni CPR Fălești vol.3 început la 23.09.2012, registrului nr.1 de

evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni CPR Fălești început la 01.01.2013,

registrului de primire a fișelor de evidență primară și expedierea lor în

subdiviziunea de evidență a CPR Fălești (f.d. 98, 99-122);

- procesul-verbal din 26.12.2012 de ridicare de la cet. Svistun V. a armei de

vînătoare de model „TOZ 34 EP” calibru 12mm nr.III 8940911 cu care a participat

la vânătoarea din 23.12.2012, precum și cartușele și tuburile goale care au fost

utilizate în cadrul vânătorii (f.d. 124);

- procesul-verbal din 28.12.2012 de ridicare de la Crețu Gheorghe a armei

de vânătoare de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm și cartușele folosite la

vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 127);

- ordonanță din 27.12.2012 privind efectuarea ridicării de la cet. Buga Boris

a armei de vânătoare de model „Benelli” calibrul 12 mm, cu care acesta a participat

la vânătoarea din 23.12.2012, precum și cartușele și tuburile goale care au fost

utilizate în cadrul vânătorii, procesul-verbal de ridicare din 27.12.2012 (f.d.

129-130, 131);

- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la Praf Grigore a armei de

55

vânătoare de model „TOZ 13”, patru cartușe de calibrul 16 (f.d. 132-133);

- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la Croitor Ion a armei de

vânătoare de model „Stoeger 2000 Cama” și patru cartușe cu care a participat la

vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 135-136);

- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Praf Mihail a armei de

vânătoare de model „MȚ 2112 P” și două cartușe de model „Takho” calibru 12 cu

care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 138-139);

- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Căpăstru Victor a

armei de vânătoare de model „TOZ 63” și patru cartușe de calibrul 16 cu care a

participat la vînătoarea din 23.12.2012 (f.d. 141-142);

- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Jardan Nicolae a armei

de vânătoare de model „IJ 59” și trei cartușe de model „TAXO” calibrul 16 cu care a

participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 144-145);

- procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Sajin Ghenadie a

armei de vânătoare de model „IJ 58” cu calibrul 16 mm și patru cartușe de model

„TAXO” calibru 16 mm cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d.

147-148);

- procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Nastas Iurie a armei

de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Raffaello Elegant”, calibru 12 mm cu

care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 150-151);

- procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Pleșca Ion a armei de

vânătoare cu țeavă lisă de model „IJ 27M” calibru 12 mm cu care a participat la

vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 152-153);

- procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Zubco Valeriu a armei

de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Elegant” calibru 12 mm cu care a

participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 154-155);

- procesul-verbal de ridicare din 26.02.2013 de la cet. Railean Sergiu a armei

de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Raffaello Elegant”, calibru 12x76 mm

cu care a participat la vînătoarea din 23.12.2012 (f.d. 156-157).

volumul 3

- raportul de expertiză-medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 (f.d. 2-3);

- ordonanță de ridicare din 16.01.2013 de la ÎS „Pulbere” mai multe cartușe

„Taxo” cu glonte trio, calibru 12 în calitate de mostre pentru cercetarea

comparativă (f.d. 19);

- raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria

BB 006321 (f.d. 28-55);

- planșa fotografică la raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML

din 30.01.2013 (f.d. 56-75);

- raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB 006376, planșa

fotografică la raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 (f.d. 87-98);

56

- raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 21.02.2013 (f.d. 105-108);

- anexa nr. 1 la raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 21.02.2013

(f.d. 109-111);

- raportul de expertiză nr. 1005 din 25.03.2013, din care rezultă concluziile

(f.d. 116-120);

- raportul de expertiză nr. 2550 din 24.04.2013 (f.d. 129-130).

volumul 4

- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului

Sajin Ghenadie la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la

procesul-verbal (f.d. 41-47);

- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului

Svistun Valeriu la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal (f.d.

56-57, 58-67);

- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Buga Boris

la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal (f.d. 70-71, 72-78).

volumul 5

- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului

Praf Grigore la locul infracțiunii din 26.03.2013 și planșa fotografică anexă la

procesul-verbal (f.d. 12-13);

- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului

Țurcan Victor la locul infracțiunii din 26.03.2013 și planșa fotografică anexă la

procesul-verbal (f.d. 74-75);

- copia procesului-verbal de audiere a martorului Mamai Mihail din

19.01.2013 (f.d. 82-84);

- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu

aplicarea înregistrării foto din 26.03.2013 cu participarea martorului Mamai Mihail

și planșa fotografică anexă la procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața

locului (f.d. 96-97, 98-99);

- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013 și

planșa fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 164,

165-167);

- copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu

aplicarea înregistrării video din 26.03.2013 cu participarea martorului Gherman A.

și planșa fotografică anexă la procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața

locului (f.d. 168-169, 170);

- copia extrasului din registru-listă (f.d. 180).

volumul 6

- copia procesului-verbal de ridicare din 11.02.2013 prin care au fost

ridicate procesul penal nr.20133700017 cu șase discuri cu înregistrări video și

audio, împachetate în plicuri sigilate cu ștampila CPR Fălești (f.d. 3-4);

57

- copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.04.2013 prin

care s-a examinat procesul penal înregistrat în REI-1 al CPR Fălești sub nr. 17 din

06.01.2013 ridicat prin ordonanța procurorului A. Rusu din 11.02.2013, materialul

procesului penal fiind compus din 125 file (f.d. 5-6);

- copia ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 08.02.2013 privind

internarea lui Paciu Sorin în spitalul raional Florești, din motivul lipsei elementelor

a careva infracțiuni din Codul penal (f.d. 9-13);

- copia Registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă (f.d.

20-25);

- copia ordonanței din 14.02.2013 privind recunoașterea și anexarea

corpurilor delicte la dosarul penal, registrul instructajului de protecție a muncii la

locul de muncă, registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, registrul de

evidență a formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr.103971,

copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 26, 27);

- copia registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă,

bilet nr.011795, factură fiscală, autorizație pentru recoltarea de mistreț, registrul

de evidență a formularelor cu regim special, factură de expediție (f.d. 28-44);

- copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013 (f.d. 45);

- copia registrului de înregistrare a licențelor de vînătoare (f.d. 46-48);

- copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și anexarea

corpurilor la dosarul penal și anume biletul nr.011656, cotorul biletului nr.011656,

cotorul autorizației seria AA nr.003405 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria

nr.JJ0863005, copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013,

copia documentelor anexate (f.d. 49, 50-51, 52-57);

- copia scrisorii directorului Institutului de Zoologie al AȘM I.Toderaș din

05.02.2013 nr. 39/01 (f.d. 59-60);

- copia procesului-verbal de ridicare din 17.01.2013 din sediul Agenției de

stat „Moldsilva” a registrului de evidență a autorizațiilor privind efectuarea

vânatului în Rezervația „Pădurea Domnească” și exemplarul hărții zonei de

protecție integrală a rezervației (f.d. 74-75);

- copia ordinului nr. 106 din 23.05.2012 cu privire la instituirea zonei cu

protecție integrală în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” (f.d. 76-79);

- copia scrisorii șefului Departamantului Purice D. nr. 35/1-1658 din

12.11.12 (f.d. 80-81);

- copia scrisorii Societății Vînătorilor RM cu listele persoanelor deținători de

carnete de vînători (f.d. 91-92);

- copia Regulilor de securitate la vînătoare în Republica Moldova (f.d.

103-112);

- copia Registrului primirii-predării Serviciului de către Specialistul

Serviciului Dispecerat SPF „Călinești” (f.d. 113-129);

58

- copia răspunsului Agenției „Modsilva” nr. 01-07/186 din 15.02.2013 (f.d.

132);

- copia ordinului nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii

la mistreți în anul 2012 emis de Rezervația „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 137-139);

- copia ordinului nr. 38 din 05.02.2013 emis de către Agenției „Modsilva” cu

privire la organizarea anchetei de serviciu în cadrul ÎS RN „Pădurea Domnească”

(f.d. 140-141, 144);

- copia anexei ordinului nr. 168 privind cota de recoltare a mistreților în

fondurile de vânătoare ale Agenției „Modsilva” și reglarea numerică a acestuia în

arii naturale protejate de stat, anul 2012 (f.d. 147-150);

- extras din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al RN „Pădurea

Domnească” ÎS din 19.07.2012 (f.d. 151);

- copia ordinului nr. 27c din 23.04.2008 cu privire la angajarea lui Svistun V.

în funcția de inginer pază și protecția pădurii emis de RN „Pădurea Domnească” ÎS

(f.d. 158);

- copia contractului individual de muncă nr. 600/08 din 24.04.2008 încheiat

între Svistun V. și RN „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 160-163);

- copia fișei postului inginerului de pază și protecția pădurii nr. 27 din

23.04.2008 (f.d. 164-165);

- copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 privind transferul lui Irimciuc

Denis din funcția de inginer-șef în silvicultură în funcția de director al RN „Pădurea

Domnească” (f.d. 177);

- copia cererii depusă de Irimciuc Denis privind transferul în funcția de

director al RN „Pădurea Domnească” (f.d. 178);

- copia Instrucțiunii de funcție a directorului rezervației naturale (f.d.

179-180);

- copia contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 în

privința lui Irimciuc Denis (f.d. 181-184);

- copia Statutului RN „Pădurea Domnească” ÎS din 04.10.1993 (f.d. 185-202);

- copia ordinului nr. 204 din 14.11.2012 emis de directorul Agenției

„Moldsilva” privind completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012 „Cu privire la

deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012” (f.d. 203);

- copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea zonelor

de vânătoare în zona de frontieră și cooperare cu serviciile cointeresate (f.d.

205-206);

- copia Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica securității la vânătoare

a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 64-71, 216-223);

- răspunsul RN „Pădurea Domnească” nr. 88 din 05.06.2012 adresat

Agenției „Moldsilva” la faxograma nr. 01-07/506 din 29.05.2012 referitor la cotele

de recoltare a vânatului în anul 2012 (f.d. 224);

59

- totalizator cu privire la evaluarea efectivelor de vânat din fondul forestier

gestionat de Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 225);

- copiile fișelor de evaluare a efectivelor de vânat din fondul forestier

gestionat de Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS nr. 34 din 12.01.2012

(f.d. 226-242).

volumul 7

- procesul-verbal de ridicare din 14.01.2013 de la Societatea Vânătorilor și

Pescarilor din RM a dosarului personal a lui Crețu Gheorghe (f.d. 7, 8-9, 10-14);

- procesul-verbal privind efectuarea ridicării de obiecte și documente de la

Comisariatul de poliție sect. Botanica, mun. Chișinău a dosarului de evidență a

posesorului de arme în privința lui Crețu Gheorghe (f.d. 15, 16-17);

- permisul de armă nr. 126 pe numele Crețu Gheorghe, în original (f.d. 18);

- permisul de armă nr. 475 pe numele Crețu Gheorghe, în original (f.d. 19);

- dosar de evidență a posesorului de armă pe numele Crețu Gheorghe

(f.d. 20-47).

volumul 8

- copia raportului și procesului-verbal de autosesizare din 23.12.2012 a

procurorului Procuraturii r-lui Fălești, L. Țărnă (f.d. 19, 20);

- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012, copia

schemei de cercetare la fața locului și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105);

- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema

și planșa fotografică (f.d. 106-109, 110-116);

- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, planșa

fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120, 121-128).

volumul 9

- copia ordonanței și procesul-verbal din 26.12.2012 privind ridicarea de

obiecte și documente de la Svistun V. a obiectelor care au importanță pentru cauza

penală și anume a armei de vânătoare de model „TOZ 34 EP” calibru 12 mm

Ш-8940911 cu care Svistun Valeriu a participat la vânătoarea din 23.12.2012,

precum și cartușele și tuburile goale care au fost utilizate în cadrul vânătorii (f.d. 1,

2);

- copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013 (f.d.

4-5);

- copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și anexarea

corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul

biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al

facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6,

7-12);

- copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d.

13-14);

60

- copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22);

- copia Registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă la

Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, copia procesului-verbal de examinare

a obiectelor din 14.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la

dosarul penal: Registrul instructajului de protecție a muncii la locul de muncă,

Registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, Registrul de evidență a

formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr. 103971, în calitate

de mijloace materiale de probă și păstrare la cauza penală (f.d. 23-27, 28, 29);

- copia Registrului de evidență a formularelor cu regim special a Agenției de

Stat pentru silvicultură „Moldsilva” (f.d. 30-33);

- copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 34);

- copia Registrului de înregistrare a licențelor de vânătoare Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 35-37);

- copia informației nr. 01-6/09 din 10.01.2013 IMSP Spitalului raional

Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești (f.d. 39-43);

- copia informației nr. 35/7-882 din 01.03.2013 Direcției Supraveghere și

Control Frontierei de Stat adresată Procurorului, șef interimar al secției control

ierarhic superior și asistență metodică privind remiterea schemei Sectorului

Poliției de Frontieră „Călinești” (f.d. 45-46);

- copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.04.2013, a

procesului penal înregistrat în REI-1 al CPR Fălești nr. 17 din 06.01.2013 ridicat

prin ordonanța procurorului A. Rusu din 11.02.2013 pe 125 file (f.d. 51-52);

- copia ordonanței din 14.04.2013 privind anexarea documentelor la cauza

penală nr. 2012378040, cuprinse în procesul penal înregistrat în REI-1 al CPR

Fălești nr. 17 din 06.01.2013 pe 125 file (f.d. 53);

- răspunsul Societății vânătorilor din RM privind lista persoanelor

deținătoare de carnete de vânătoare (f.d. 61-62);

- copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr. 39/01

din 05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman (f.d.

66-67);

- copia răspunsului Șefului adjunct al Departamentului poliției Gori I.

adresat Ministerului Mediului nr. 6/118 din 15.01.2013 (f.d. 69);

- copia răspunsului nr. 04-05/74 din 16.01.2013 Ministrului Șalaru Gh.

adresat MAI RM (f.d. 70);

- copia răspunsului Șefului adjunct al Departamentului Poliției I.Gori adresat

Directorului general al Agenției „Moldsilva” I. Lupu, nr. 6/117 din 15.01.2013 (f.d.

71);

- copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr. 01-07/33 din

15.01.2013 (f.d. 72);

- copia răspunsului Șefului Departamentului Poliției de Frontieră D. Purice

61

adresat Directorului general Agenției „Moldsilva” nr. 35/1-1658 din 12.11.2012

(f.d. 78-79);

- copia răspunsului Șefului Departamentului Poliție MAI adresat

procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman, nr. 1373 din 14.02.2013

(f.d. 81-84);

- copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat Procuraturii mun. Chișinău

nr. 01-07/186 din 15.02.2013 (f.d. 87);

- copia ordinului nr. 168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva” nr. 168 din

14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012 (f.d. 88-90);

- copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012

referitor la cota de recoltare a mistreților în fondurile de vânătoare ale Agenției

„Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile naturale protejate de stat, anul

2012 (f.d. 91-94);

- copia actelor cu privire la numirea lui Lupu Ion în funcția de director

general al Agenției „Moldsilva” (f.d. 99-101);

- copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea zonelor

de vânătoare în zona de frontieră și cooperarea cu serviciile cointeresate (f.d.

114-115);

- copia certificatului de înregistrare a Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS (f.d. 134);

- copia Extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 31539 din

04.10.2011 cu privire la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 135);

- copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 emis de Agenția „Moldsilva” cu

privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de inginer-șef în

silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în funcția de

director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu 22.08.2011 (f.d.

136);

- copia Instrucțiunii de funcție a directorului al rezervației naturale (f.d.

138-139);

- copia contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 încheiat

între Agenția „Moldsilva” și Irimciuc Denis (f.d. 140-143);

- copia ordinului nr. 27c din 23.04.2008 emis de directorul RN „Pădurea

Domnească” cu privire la angajarea lui Svistun Valeriu în funcia de inginer pază și

protecția pădurii (f.d. 152);

- copia contractului individual de muncă nr. 600/08 din 24.04.2008 încheiat

între RN „Pădurea Domnească” și Svistun Valeriu (f.d. 154-157);

- copia fișei postului anexă la contractul de muncă nr. 27 din 23.04.2008 (f.d.

158-159);

- copia Instrucțiunii de funcție a inginerului pază și protecția pădurilor

aprobată de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 160-162);

62

- copia informației privind componența Consiliului Științific al Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” pentru anul 2012 (f.d. 163-164);

- copia Regulamentului Consiliului științific al Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” (f.d. 165-168);

- copia extrasului din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al RN

„Pădurea Domnească” din 19.07.2012 (f.d. 169);

- copia informației nr. 88 din 05.06.2012 adresată Agenției „Moldsilva”,

Secția de pază și protecția gospodăriei cinegetică d-lui Movileanu S. de către

directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” privind cotele de recoltare a

vânatului în anul 2012 (f.d. 171);

- copia totalizatorului cu privire la evaluarea efectivelor de vânat din fondul

forestier gestionat de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 172);

- copia Fișei de evaluare a efectivelor de vânat din fondul forestier al

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” OS Călinești (f.d. 173).

volumul 10

- raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010 din 12.06.2013 (f.d. 98-115

vol. 10).

volumul 11

- copia procesului-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor

martorului Svistun V. la locul infracțiunii, cu planșa fotografică (f.d. 57-59, 60-69);

- copia procesului-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor

martorului Buga Boris la locul infracțiunii, planșa fotografică (f.d. 81-82, 83-88).

volumul 12

- copia procesului-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor

martorului Praf Grigore la locul infracțiunii, planșa fotografică (f.d. 12-13, 14);

- copia procesului-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor

martorului Mamai Mihail la locul infracțiunii cu aplicarea mijloacelor foto, planșă

fotografică (f.d. 124-125, 126-127);

- copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013 cu

participarea lui A. Gherman, planșa fotografică (f.d. 198-199, 200-202);

- copia procesului-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor

martorului Gherman Andrian la locul infracțiunii cu aplicarea înregistrării video,

planșa fotografică (f.d. 203-204, 205).

volumul 14

- cerere de chemare în judecată înaintată de Paciu Adriana către

Crețu Gheorghe privind repararea prejudiciului material și moral cauzat, cu anexe

(f.d. 194-199).

volumul 15

- declarațiile martorului Latiș Sergiu depuse în prima instanță (f.d. 4-11);

- declarațiile martorului Răilean Sergiu depuse în prima instanță (f.d.

63

13-16);

- declarațiile martorului Zubco Valeriu depuse în prima instanță (f.d. 38-45);

- declarațiile martorului Pleșca Ion depuse în prima instanță (f.d. 80-83);

- declarațiile martorului Nastas Iurie depuse în prima instanță (f.d.

132-135);

- declarațiile martorului Gordița Oleg depuse în prima instanță (f.d.

183-184);

- declarațiile martorului Guzun Oleg depuse în prima instanță (f.d. 203-204);

- declarațiile martorului Zalevschi Ghenadie depuse în prima instanță (f.d.

222-225);

- declarațiile martorului Șadurschi Alexei depuse în prima instanță (f.d.

247).

volumul 16

- declarațiile părții vătămate Paciu Galina depuse în instanța de judecată (f.d.

27-28);

- declarațiile martorului Andrieș Nicolae depuse în prima instanță (f.d.

40-44);

- ordonanță din 29.03.2013 de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte

– tuburile și cartușele depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului din

25.12.2012 (f.d. 61);

- procesul-verbal al ședinței de judecată din 02.04.2014 de prezentare a

corpurilor delicte, potrivit cărui procurorul participant a prezentat corpurile

delicte și s-a anexat ordonanța din 29.03.2013 de recunoaștere și anexare la

materialele cauzei penale a corpurilor delicte, fiind cercetate corpurile delicte (f.d.

62-67, 68);

- procesul-verbal al ședinței de judecată din 24.02.2014, potrivit cărui de

către acuzare s-au prezentat corpurile delicte (f.d. 20-24);

- declarațiile martorului Buga Vladislav depuse în prima instanță (f.d.

178-179);

- certificat prezentat de administratorul ÎS „Cartuș” mun. Chișinău, nr. 107

din 18.04.2013, prin care se confirmă faptul, că în baza contractelor și facturilor

importă și comercializează în permanență în rețeaua sa de comerț muniții cal. 12,

16 (glonț Trio), produse de compania „TAXO”, Ucraina (f.d. 190);

- declarațiile expertului Baxan Anatolie depuse în prima instanță (f.d.

208-211);

- declarațiile expertului Zaborot Anatolie depuse în prima instanță (f.d.

213-214);

- declarațiile expertului Fonari Alexandru depuse în prima instanță (f.d.

216);

- declarațiile expertului Isac Valentin depuse în prima instanță (f.d. 218).

64

volumul 17

- raportul de constatare medico-legală nr. 134 din 18.01.2012 (f.d. 21);

- raport de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62);

- cerere de chemare în judecată înaintată de Paciu Ion și Paciu Galina către

I. Lupu, Gh. Crețu, D. Irimciuc, V. Svistun, Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația

Naturală „Pădurea Domnească”, anexe la cererea respectivă în copii (f.d. 77-84,

85-175);

- cererea depusă de Paciu Ion și Paciu Galina de concretizare a sumelor

prejudiciului material și moral în cererea de chemare în judecată depusă la

Judecătoria Fălești la 13.11.2014, anexe la cererea respectivă în copii (f.d. 206-207,

208-215).

volumul 22

- raspunsul ÎS „Cartuș” din care rezultă, că în perioada anilor 2011-2012,

întreprinderea de Stat „Cartuș” a importat cartușe de tip „TRIO” de la

întreprinderea „Takho” din or. Herson, Ucraina, cartușele de tip „TRIO”, importate

din Ucraina, nu necesită omologarea pe teritoriul Republicii Moldova. După

procurarea cartușelor de tip „TRIO”, consumatorii le utilizează în scopurile

prevăzute de legislație (sport, vînat) (f.d. 24);

- raspunsul președintelui Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica

Moldova din 10.07.2017 (f.d. 83);

- raportul de expertiză nr. 3646 din 16.07.2013 (f.d. 110, 112-115);

- procesul-verbal de examinare din 22.07.2013 a telefonului mobil de model

Samsung, care se afla în posesia cet. Paciu Sorin la 23.12.2012, ridicat de la

succesorul părții vătămate Paciu Adriana la 13.02.2013, precum și un purtător

optic de informații de model „Emtec” anexă la raportul de expertiză nr. 3646 din

16.07.2013 (f.d. 116-117);

- raportul de expertiză extrajudiciară a Centrului tehnico-criminalistic și

expertize judiciare a IGP nr. 34/12/1-R-1117 din 27.03.2018 (f.d. 164-166).

4.7. Cu privire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de

apel reținut că inculpatul a fost pus sub învinuire pentru faptul că el a săvârșit

lipsirea de viață din imprudență a unei persoane în următoarele circumstanțe:

La 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76

a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a

Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de

frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale

protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații

științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de

stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică

sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor

65

naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa

nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se

consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea

legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit

cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la

linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulile de securitate la

vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și

Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79

și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin Ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59,

62, 64, 66, 67; ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 168 din

14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 6 și

10; ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a

Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vînătorii la

mistreți în anul 2012, pct. pct. 4 și 6, a participat în calitate de vânător - țintaș

împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire

penală la vânatul ilegal de mistreți.

În cadrul vânatului ilegal, aproximativ la ora 11:30 min., schimbând din

propria inițiativă locul său de poziționare în calitate de vînător - țintaș, a efectuat

mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de

tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanțelor rotunde din

tubul „Taxo Трио”, din arma de foc de vânătoare semi-automată cu țeavă lisă de

model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm, cu numărul xxxxx confecționată industrial la

uzina de armament din or. Tula, Federația Rusă, deținută legal, considerând în mod

ușuratic că careva urmări prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, deși putea și

trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care

a fost internat în Spitalul raional Fălești, unde în urma leziunilor provocate la

25.12.2012 a decedat.

Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 146 din 25.12.2012,

decesul cet. Paciu Sorin a survenit în urma plagii penetrante a abdomenului prin

lezare cu armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea

hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic, care au putut

fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere și se referă la categoria

leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață.

Astfel, Crețu Gheorghe a fost pus sub învinuire că a comis prin acțiuni

intenționate o infracțiune prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, adică: „Lipsirea

de viață din imprudență”.

4.7.1. Deși inculpatul Crețu Gheorghe în ședințele judiciare nu a recunoscut

vina sa în comiterea infracțiunii de lipsire de viață din imprudență a lui Paciu Sorin,

66

instanța de apel a considerat că declarațiile de nerecunoaștere a vinovăției se

combat prin cumulul de probe cercetat, astfel că vina inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, se demonstrează prin

elementele de fapt dobândite din mijloacele de probă rezultate din acțiunile

procesuale petrecute pe caz, din declarațiile părților vătămate Paciu Ion și

Paciu Galina, a succesorului victimei Paciu Adriana, din depozițiile martorilor,

declarațiile și concluziile experților, înscrisurile administrate pe caz, cercetate în

ședința instanței de fond, cît și de apel, la cercetarea cărora inculpatul a avut acces

deplin și nu a fost îngrădit, și anume:

- declarațiile părții vătămate Paciu Ion date în prima instanță, susținute în

instanța de apel (f.d. 215-218 vol. 14, f.d. 221 vol. 23); declarațiile succesorului

părții vătămate Paciu Adriana date în prima instanță și susținute în instanța de apel

(f.d. 219-221 vol. 14, f.d. 219-220 vol. 23); declarațiile părții vătămate Paciu Galina

depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 27-28 vol.16);

declarațiile martorului Sajin Ghenadie date în prima instanță și în instanța de apel

(f.d. 102-109 vol. 15, f.d. 248-252 vol. 23); declarațiile inculpatului Svistun Valeriu,

date în prima instanță și susținute în ședința instanței de apel (f.d. 105-113 vol. 16,

f.d. 254 vol. 23); declarațiile martorului Buga Boris, date atît în ședința instanței de

apel, cît și în prima instanță (f.d. 234-240 vol. 14, f.d. 243-247 vol. 23);

- volumul 1: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012, cu

schema și planșa fotografică, potrivit căruia a fost examinat locul din parcela 76

subparcela A al cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al

masivului forestier al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” din raionul

Fălești, unde la 23.12.2012 a avut loc o vânătoare soldată cu rănirea cet. Paciu

Sorin, în cadrul cercetării la fața locului fiind depistate și ridicate tuburi de cartușe,

care au fost împachetate și sigilate (f.d. 76-102); procesul-verbal de cercetare la

fața locului suplimentar din 12.01.2013, cu planul-schemă și planșa fotografică,

fiind cercetate suplimentar locurile amplasării victimei Paciu Sorin, a lui

Sajin Ghenadie, a lui Svistun Valeriu, a lui Crețu Gheorghe și a lui Buga Boris. Cu

ajutorul detectorului de mine „Vallon”, în preajma locurilor indicate au fost

depistate și ridicate 2 obiecte din metal, un tub de cartuș (f.d. 103-111);

- procesul-verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu

participarea specialistului inginerului cadastral al OCT Fălești, cu planșa fotografică

și planuri schemă anexate a sectorului nr. 76 a RN „Pădurea Domnească” (f.d.

114-125, 130-134).

Instanța de apel a conchis, că din circumstanțele indicate potrivit

procesului-verbal respectiv, cu schemele întocmite, se confirmă, că în direcția

victimei Paciu Sorin (indicat în schema grafică cu poziția nr.1) s-a tras anume din

poziția lui Crețu Gheorghe (indicat în schema grafică cu poziția nr. 3).

Potrivit măsurărilor efectuate în cadrul cercetării la fața locului nominalizate,

67

indicate în procesul-verbal respectiv, s-a stabilit, că Crețu Gheorghe se afla

poziționat, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), moment

enunțat în tabelul întocmit, fapt menționat și de martorul Sajin Ghenadie în

declarațiile sale, care a declarat că în partea dreaptă terenul era unul drept, iar în

partea din față era vale, pe Svistun Valeriu îl vedea integral, iar pe Crețu Gheorghe

numai de la jumate în sus, locul unde era amplasat Crețu Gheorghe la vînătoare se

afla în văgăună și că imediat după împușcătură l-a văzut pe Crețu Gheorghe cu fața

spre ei, pe când Svistun Valeriu stătea cu spatele, ceea ce denotă că tragerea a fost

efectuată de către Crețu Gheorghe, momente enunțate și prin declarațiile date de

inculpatul Svistun Valeriu în ședința judiciară, precum și reflectate potrivit

procesului-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului petrecute cu

Svistun Valeriu și cu Sajin Ghenadie.

Faptul că a fost efectuată împușcătura în direcția victimei Paciu Sorin anume

din direcția țintașului Crețu Gheorghe se confirmă și prin nivelul constatat inclus în

tabelul întocmit în cadrul cercetării la fața locului, anexat la procesul-verbal de

cercetare la fața locului cu măsurările efectuate, care indică că Crețu Gheorghe se

afla poziționat, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), fiind

sprijinite prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, care a declarat despre aflarea lui

Crețu Gheorghe la nivel mai jos comparativ cu el și Paciu Sorin și că împușcătura în

direcția lui Paciu Sorin a fost din partea lui Crețu Gheorghe, precum și prin

declarațiile martorului Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, cît și însuși a

inculpatului Crețu Gheorghe, care a declarat că locul unde a fost poziționat de

Svistun Valeriu se afla în văgăună.

În același timp, măsurările respective privind poziționarea lui

Crețu Gheorghe, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), sunt

întărite și prin declarațiile martorului Nicolae Andrieș, medic chirurg la ÎMSP

„Spitalul raional Fălești”, care a efectuat intervenția chirurgicală lui Sorin Paciu,

care fiind audiat în ședința primei instanțe, a declarat că: „intrarea glontelui față de

cuibul în care a fost găsit în corpul lui Paciu Sorin se afla undeva cu 2-3 centimetri

mai jos”, declarațiile respective fiind verificate în ședința instanței de apel.

La fel, în rezultatul măsurărilor efectuate pe caz în cadrul cercetării la fața

locului din 15.01.2012, a fost întocmită schema generală și schema detaliată

/mărită/ a traiectoriei pe secțiuni, reieșind din locul de aflare a țintașului

Crețu Gheorghe, spre locul de aflare a victimei Paciu Sorin dedusă din deteriorările

produse pe ramurile de arțar canadian, astfel, din analiza traectoriei indicată în

aceste scheme, rezultă că în direcția victimei Paciu Sorin s-a tras din direcția

țintașului Crețu Gheorghe (f.d. 124, 125 vol.1).

În opinia instanței de apel vinovăția lui Crețu Gheorghe se demonstrează și

prin elementele de fapt constatate din:

- volumul 2: procesul-verbal de examinare din 26.12.2012 a hainelor

68

victimei S. Paciu în care acesta era îmbrăcat la data de 23.12.2012, cu planșa

fotografică (f.d. 3-18, 19); procesele-verbale din 23.12.2012 și 26.12.2012 de

ridicare și examinare a glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în

urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin (f.d. 21, 22-25, 26); copii xerox

a registrului de evidență a internării bolnavilor și renunțării la spitalizare,

registrului pentru anunțuri la procuratură S. internare și registrului pentru

anunțuri la poliție S. internare (f.d. 28-36); fișa medicală a bolnavului Paciu Sorin

nr. 9066 în original (f.d. 37-96); procesul-verbal din 28.12.2012 de ridicare de la

Crețu Gheorghe a armei de vînătoare cu țeavă lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul 12

mm și cartușele folosite la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 126-127, 128);

- volumul 3: raportul de expertiză medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 a

cadavrului cet. Paciu Sorin (f.d. 2-3); procesul-verbal de ridicare din 16.01.2013 de

la magazinul ÎS „Pulbere” a 25 cartușe „Taxo” cu glonte trio, calibrul 12 în calitate

de mostre pentru cercetarea comparativă (f.d. 19-21); raportul de expertiză

complexă nr. 154-161 a Centrului Național de Expertize Judiciare MJ și nr. 8 a

Centrului de Medicină Legală din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-55); planșa

fotografică la raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013

(f.d. 56-75); raportul de expertiză CNEJ nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB

006376 (f.d. 75-86, 87-98); raportul de expertiză medico-legală al Centrului de

Medicină Legală nr. 237 din 26.02.2013 (f.d. 105-108, 109-111);

- volumul 4: copia procesul-verbal de verificare a declarațiilor martorului

Sajin Ghenadie la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal de

verificare la fața locului a declarațiilor martorului Sajin Ghenadie (f.d. 41-47); copia

procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Svistun Valeriu la locul

infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal de verificare la fața locului a

declarațiilor martorului Svistun V. (f.d. 56-57, 58-67); copia procesului-verbal de

verificare a declarațiilor martorului Buga Boris la locul infracțiunii din 17.01.2013

cu anexă (f.d. 70-71, 72-78);

- volumul 6: copia ordinului nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la

deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 emis de Rezervația „Pădurea

Domnească” ÎS (f.d. 137-139); copia ordinului nr. 168 din 14.09.2012 cu anexa

privind cota de recoltare a mistreților în fondurile de vînătoare ale Agenției

„Modsilva” și reglarea numerică a acestuia în arii naturale protejate de stat, anul

2012 (f.d. 144-150); extras din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al

RN „Pădurea Domnească” ÎS din 19.07.2012 (f.d. 151); copia ordinului nr. 204 din

14.11.2012 emis de directorul Agenției „Moldsilva” privind completarea ordinului

nr. 168 din 14.09.2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012”

(f.d. 203); copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea

zonelor de vânătoare în zona de frontieră și cooperare cu serviciile cointeresate

(f.d. 205-206);

69

- volumul 7: procesul-verbal de ridicare din 14.01.2013 de la Societatea

Vînătorilor și Pescarilor din RM a dosarului personal a lui Crețu Gheorghe cu anexă

(f.d. 7-9, 10-14, 2-47);

- volumul 15: declarațiile martorului Latiș Sergiu depuse în prima instanță,

verificate în ședința instanței de apel (f.d. 4-11); declarațiile martorului

Răilean Sergiu depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d.

13-16); declarațiile martorului Zubco Valeriu depuse în prima instanță și verificate

în ședința instanței de apel (f.d. 38-45); declarațiile martorului Pleșca Ion depuse

în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 80-83); declarațiile

martorului Nastas Iurie depuse în prima instanță (f.d. 132-135);

- declarațiile date de martorul Andrieș Nicolae în prima instanță și citite în

instanța de apel (f.d. 40-44, vol.16); declarațiile martorului Buga Vladislav depuse

în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 178-179 vol. 16);

declarațiile expertului Baxan Anatolie depuse în prima instanță și verificate în

ședința instanței de apel (f.d. 208-211 vol. 16); declarațiile expertului

Zaborot Anatolie depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel

(f.d. 213-214 vol. 16); declarațiile expertului Fonari Alexandru depuse în prima

instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 216 vol. 16); declarațiile

expertului Isac Valentin depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței

de apel (f.d. 218 vol 16);

- volumul 17: raportul de constatare medico-legală nr. 134 din 18.01.2012

privind cercetarea a 6 fragmente de organe prelevate de la cadavrul lui Paciu Sorin

(f.d. 21); raportul de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62

vol. 17).

Instanța de apel a reținut, că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, care

a fost nemijlocit alături de victima Paciu Sorin în toată perioada vânătorii, rezultă,

că imediat după momentul producerii împușcăturilor și cînd Sorin i-a spus că este

rănit a văzut personal că Crețu Gheorghe se afla cu fața spre locul unde se afla el cu

Sorin, că i-a strigat lui Crețu Gheorghe ce face că a tras în el, aceste declarații sunt

sprijinite ferm de declarațiile inculpatului Svistun Valeriu, participant și

responsabil de vânătoare și care se afla în același grup de vânători, care a declarat

că a văzut poziția lui Crețu Gheorghe la momentul împușcăturilor produse, imediat

după împușcăturile produse la vânătoare a auzit un strigăt în spate, „nașule ajutor

sunt rănit”, când a auzit strigătele stătea cu fața înspre vecinul din stânga Crețu,

Crețu aflîndu-se cu fața spre el, ulterior când l-a întrebat Crețu Gheorge a răspuns

că a împușcat cu trio, din aceste declarații se dovedește că împușcătura în direcția

lui Paciu Sorin a fost din locul aflării lui Crețu Gheorghe.

Potrivit instanței de apel, aceste declarații sunt sprijinite prin

procesele-verbale de cercetare la fața locului cu schemele întocmite, prin

concluziile rapoartelor de expertiză petrecute pe caz, întărite prin declarațiile

70

experților, care au confirmat concluziile expuse potrivit rapoartelor de expertiză la

efectuarea căror au participat.

Astfel, instanța de apel a constatat din probele cercetate, că anume în urma

împușcăturilor produse de Crețu Gheorghe din arma folosită de Crețu Gheorghe cu

nr. xxxxx, cu țeava lisă, cu calibrul 12, model „MȚ 21-12” a fost rănit Paciu Sorin,

totodată glontele extras din corpul victimei în rezultatul intervenției chirurgicale

s-a constatat că are aceeași componență chimică cu gloanțele extrase din cartușul

de model „TAXO ТРИО”, ridicat de la Crețu Gheorghe, iar în urma examinării,

potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 a glontelui confecționat din aliaj metalic

depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, s-a

stabilit, că glontele reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul

de 1 cm, pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol. 2).

Mai mult, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 146 din

25.12.2012 a cadavrului cet. Paciu Sorin rezultă concluziile:

„Decesul cet. Paciu Sorin a.n. xxxxx a survenit în urma plăgii penetrante a

abdomenului prin lezare cu armă de foc cu lezarea organelor interne abdominale cu

dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic, la

ce indică datele documentelor medicale și necropsiei cadavrului.

Aceste leziuni corporale conform datelor documentelor medicale prezentate,

au putut fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin o tragere și se referă la categoria

leziuni corporale grave, periculoase pentru viață.

Conform datelor documentelor medicale orificiul de întrare este localizat pe

linia iliacă stînga a peretelui abdominal-plagă cu diametrul 2,0 cm.

Dintre leziunile corporale depistate și cauza decesului se prevede legătură

cauzală directă (f.d. 2-3 vol. 3).”

Totodată, concluzia instanței de apel se bazează și pe concluziile rapoartelor

de expertiză complexă nr. 154-161 a Centrului Național de Expertize Judiciare MJ

și nr. 8 a Centrului de Medicină Legală din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75

vol. 3), raportului de expertiză CNEJ nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB 006376

(f.d. 75-98 vol. 3), raportului de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d.

53-62 vol. 17).

Astfel, conform concluziilor experților evidențiate în raportul de expertiză

nr. 154-161 din 30.01.2013, s-a stabilit, că glonțul extras din corpul victimei

Paciu Sorin, prezentat spre examinare a fost tras din armă de vînătoare cu țeavă

lisă de calibrul 12,0 mm.

Aceiași experți au conchis, că arma cu nr. xxxxx, prezentată la examinare

experților, în urma ridicării de la Crețu Gheorghe, face parte din categoria armelor

de foc de vânătoare semi-automată, cu țeava lisă, cu calibrul 12, model „MȚ 21-12”,

la fel că glontele extras din corpul victimei în rezultatul intervenției chirurgicale are

aceeași componență chimică cu gloanțele (3 buc.) extrase din cartușul de model

71

„TAXO ТРИО”, ridicat de la Crețu Gheorghe.

În concluzie, instanța de apel a menționat că din probele cercetate rezultă

acționarea din partea lui Crețu Gheorghe din imprudență la momentul împușcării

din arma deținută încărcată și cu folosirea cartușelor cu gloanțe rotunde de model

Taxo-Trio, împușcând în direcția aflării liniei trăgătorilor, unde se aflau

Sajin Ghenadie și Paciu Sorin, anume un astfel de glonte a fost depistat în corpul lui

Paciu Sorin și de la leziunile produse de glontele depistat în corpul lui Paciu Sorin,

ultimul a decedat la data de 25.12.2012 în urma plăgii penetrante a abdomenului

prin lezare cu armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea

hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic, pricinuite

prin lezare cu arma de foc prin tragere, astfel decesul lui Paciuc Sorin fiind în

legătură cauzală cu acțiunile imprudente prejudiciabile ale lui Crețu Gheorghe.

Ținînd cont de practica judiciară referitor la calificarea fapelor prevăzute la

art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat, că prin probele

administrate se demonstrează că Crețu Gheorghe a comis faptele incriminate sub

formă de lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin. Astfel, vătămările

corporale constatate la Paciu Sorin au fost provocate prin acțiunile imprudente ale

lui Crețu Gheorghe, care nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, aflîndu-se la vînătoare și folosind arma de foc încărcată cu gloanțe „Taxo Trio”

rotunde, nu a prevăzut posibilitatea că poate fi produsă rănirea unui om, în urma

cărora să survină decesul acestuia, deși fiind vînător cu acte în regulă, trebuia și

putea să le prevadă, la caz fiind prezent anume raportul cauzal dintre acțiunile lui

Crețu Gheorghe și urmările care au survenit – decesul lui Paciu Sorin.

Instanța de apel a accentuat, că Crețu Gheorghe a acționat din imprudență,

ultimul, deși fiind vânător și se afla la vânătoare, folosind armă de foc, cunoscând

că acțiunea sa poate avea ca rezultat rănirea unor persoane, nu și-a dat seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii

urmărilor prejudiciabile, nu s-a asigurat că prin acțiunile sale pot avea loc accidente

cu oameni, deși folosind arma încărcată, trebuia și putea să prevadă survenirea,

astfel în conduita inculpatului Crețu Gheorghe este prezentă fapta de lipsire de

viață din imprudență a lui Paciu Sorin, ceea ce duce implicit la tragerea la

răspundere penală a inculpatului.

Instanța de apel a accentuat, că potrivit învinuirii formulate lui

Crețu Gheorghe, acuzatorul de stat a indicat că prin acțiunile sale intenționate

Crețu Gheorghe a comis infracțiunea prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, adică

„lipsirea de viață din imprudență”, însă la acest aspect instanța a punctat că, latura

subiectivă a infracțiunii de lipsire de viață din imprudență, în care este învinuit

Crețu Gheorghe, prin definiție nu poate fi exprimată prin vinovăție sub formă de

intenție (directă sau indirectă), dar se exprimă numai în vinovăție sub formă de

imprudență, care la rîndul ei poate fi exprimată în neglijență sau încredere

72

exagerată. Totodată, în opinia instanței de apel o asemenea învinuire contravine

prevederilor art. 17 Cod penal, unde legislatorul a definit expres infracțiunea

săvîrșită cu intenție.

Instanța de apel a remarcat, că declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe prin

care nu recunoaște vinovăția sa nu pot fi luate în considerație în favoarea

inculpatului, deoarece nu combat situația stabilită pe cauză de constatare a

vinovăției inculpatului în lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, aceste

declarații ale inculpatului fiind în contrazicere cu probele existente pe cauză care

demonstrează vina inculpatului în faptele incriminate, declarațiile fiind apreciate

ca un drept al inculpatului, care nu poate fi îngrădit. Totodată, faptul

nerecunoașterii vinei sale de către inculpat nu poate echivala cu achitarea

persoanei, din moment ce probele cercetate, în cumul, demostrează cu certitudine

vina inculpatului în faptele incriminate.

Cu referire la argumentele apărării prin care a fost invocat că nu este clară

forma imprudenței adusă spre învinuire inculpatului, instanța de apel a menționat,

că la calificarea faptei nu contează tipul imprudenței, stabilirea acesteia fiind

necesară la individualizarea pedepsei. Or, încrederea exagerată denotă un grad mai

ridicat de pericol social în comparație cu neglijența, deoarece în primul caz

făptuitorul prevede posibilitatea producerii morții, sperând în mod ușuratic să o

evite, pe când în cel de-al doilea caz făptuitorul nu prevede posibilitatea producerii

morții în prezența obligației și a aptitudinii de a o prevedea.

În cazul lui Crețu Gheorghe acuzarea a fost adusă în lipsirea de viață din

imprudență a unei persoane, și anume în faptul că Crețu Gheorghe, aflându-se la

vânătoare și folosind armă de foc, nu a prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă

accidente cu oameni, a acționat imprudent împușcând în direcția aflării lui

Paciu Sorin, ca rezultat acesta fiind rănit, această modalitate fiind caracteristică

neglijenței, cât și în parte încrederii exagerate.

Totodată, instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută susținerea

apărării că acuzarea nu a indicat care formă de imprudență este în acțiunile

inculpatului, deoarece în ordonanța de punere sub învinuire se indică că

Crețu Gheorghe a săvârșit lipsirea de viață din imprudență, că Crețu Gheorghe la

23.12.2012 în cadrul vânătorii a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei

trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, din arma de foc,

considerând în mod ușuratic că careva urmări prejudiciabile vor fi evitate, nu a

prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind

rănit Paciu Sorin.

4.7.2. Referitor la învinuirea adusă inculpatului cu privire la încălcarea

anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538

din 25.02.1998, potrivit căreia Rezervația „Pădurea Domnească” se atribuie la

categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor

73

naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în

rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției

firești a proceselor naturale, în special, vînatul, instanța de apel a considerat că

acuzarea este neîntemeiată.

În acest sens instanța de apel a menționat, că potrivit pct. 1, 2, 3 din Hotărârea

Guvernului cu privire la crearea Rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească”

nr. 409 din 02 iulie 1993 (cu modificările ulterioare) s-a hotărât, inclusiv :

ocolului silvic Balatina (parcelele 6; 8-10; 23-36; 38; 40-50, raionul Glodeni) și a

ocolului silvic Călinești (parcelele 8-9; 12 și 13, raionul Glodeni și parcelele 16; 17

subparcelele 1-19; 21-27; parcelele 18-43, raionul Fălești) din cadrul gospodăriei

silvice Glodeni, cu suprafața totală de 5389 ha, delimitând în interiorul ei o zonă cu

regim absolut de circa 1000 hectare, cu aprobarea Regulamentului Rezervației

naturale de stat „Pădurea Domnească” și Regulamentului cu privire la zona de

protecție a Rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească” (anexa nr.1 și nr.2).

Domnească” o zonă de protecție cu lățimea de 1,5 km, în funcție de conturul

hotarelor naturale ale drumurilor, terenurilor agricole și localităților. Delimitarea

hotarelor se va efectua în comun cu organizațiile cointeresate.

Asociației de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”.

Potrivit anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 409 din 02 iulie 1993,

Regulamentului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, art. 13 p. 8) se indică,

că în cadrul Rezervației se permite:

8) reglarea numerică a animalelor în vederea optimizării efectivului lor și

păstrării speciilor specifice atât pădurilor de luncă și biotopurilor mlăștinoase din

zonă, cât și întregului ecosistem.

La fel, potrivit art. 7 p. 4 al anexei nr. 2 al Regulamentului zonei de protecție

a Rezervației naturale „Pădurea Domnească” se indică, că se permite:

4) extragerea (scoaterea) surplusului de animale din complexul faunistic al

Rezevației în scopul răspândirii lor pe alte teritorii și în gospodăriile cinegetice ale

republicii, precum și reglarea numerică a lor prin intermediul captării și vânatului

în modul stabilit.

Potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate

de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, se reglementează, că fondul ariilor

protejate constă din următoarele categorii de obiecte și complexe naturale:

1) delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internaționale de

Conservare a Naturii, printre care se indică: a) rezervație științifică.

Potrivit art. 105 alin. (1) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate

de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, părți integrante ale prezentei legi sînt:

74

anexa nr.1 - Rezervațiile științifice.

Conform anexei nr. 1 la Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat

nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 „Rezervațiile științifice”, la rubrica „Nr. crt.”

este indicat cifra „5”, iar la rubrica „Denumirea” este indicat „Pădurea Domnească”,

amplasamentul raioanele Glodeni și Fălești.

Astfel, prin aprobarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat

nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, legiuitorul a atribuit Rezervația naturală

„Pădurea Domnească” la categoria rezervațiilor științifice, aceasta având la situația

din 23 decembrie 2012 statut de rezervație științifică.

În același timp, potrivit Statutului înregistrat la Camera Înregistrării de Stat,

în redacție nouă, la 15 decembrie 2005, Rezervația a fost reînregistrată ca

Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (volumul 6, f.d. 185-202).

Potrivit art. 26 lit. e) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de

stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, se reglementează, că în rezervația

științifică sunt interzise activitățile ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a

proceselor naturale, printre care vânatul.

Totodată, conform art. 25 lit. d) din aceeași Lege, în vigoare la data

infracțiunii incriminate, se indica, că în rezervația științifică, excepție făcând zonele

cu protecție integrală, sunt permise: reglarea selectivă a numărului de animale

pentru menținerea echilibrului ecologic.

Potrivit pct. 28 din Regulamentul gospodăriei cinegetice, aprobat prin Legea

regnului animal nr. 439 – XIII din 27 aprilie 1998 (anexa nr. 1), în varianta în

vigoare la data faptei incriminate, se indica, că pe teritoriul republicii este permisă

vânătoarea sportivă și de amatori, vânătoarea în scopul stabilirii, reglementării

efectivului de animale și selecției lor, precum și în scopuri științifice,

cultural-educative, estetice și pentru trofee.

Potrivit pct. 29 din același Regulament se reglementează, că modul și

mijloacele de efectuare a vânătorii se stabilesc de către Departamentul Protecției

Mediului Înconjurător în comun cu Asociația de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”

și cu respectarea cerințelor prezentului regulament, după stabilirea efectivului de

vânat care urmează să fie împușcat.

Din extrasul procesului-verbal al ședinței Consiliului științific al Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din 19.07.2012, rezultă, că la ședința respectivă

la ordinea de zi au fost aduse la cunoștință rezultatele inventarierii efectivului de

vânat de pe teritoriul rezervației, despre faptul că efectivul de mistreți calculat la

suprafața rezervației întrece densitatea optimă, din motivul neajunsului sursei de

hrană mistreții devastează câmpurile agricole din preajma rezervației, pricinuind

pagube enorme deținătorilor de terenuri agricole, fiind hotărât de a lua act de

informația prezentată și de a transmite informația secției pază și protecție a

Agenției „Moldsilva” (vol. 4 f.d. 151).

75

La data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea

Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea

vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din

16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile

fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea

Domnească” – 35 unități.

Totodată, la data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director

general al Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea

vânătorii la mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că

ordinul în cauză a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal

nr. 439-XIII din 27 aprilie 1995 și Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu

privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind

stabilirea modului, termenilor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de

vânătoare al anului 2012, precum și în baza propunerilor privitor la recoltarea

vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a

acestuia în ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a

următoarelor chestiuni:

30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenția „Moldsilva”, conform

limitei și termenului acordat (cotele de recoltare se anexează).

în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecție și de reglare numerică a

mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervației și a

fondurilor de vînătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentați în toate

zilele săptămânii de la 18 noiembrie pînă la 30 decembrie 2012, conform

autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva” (fără plată).

Organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervații se pune în sarcina

conducătorilor Rezervațiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul

Fagului” și arendașilor.

Agenția „Moldsilva”, prin intermediul unităților silvice subordonate. Pentru fiecare

grup de vânători sportivi, de către persoana responsabilă din ocolul silvic sau

administrația unității silvice, se eliberează un bilet (permis) pentru o zi de

vânătoare. În bilet se indică numărul autorizației înregistrate, specia de vânat,

componența grupului de vânători, posesorul autorizației, precum și persoanele

responsabile de vânătoare. Toți participanții la vânătoare vor fi instruiți obligatoriu

cu Regulile de securitate de către persoana responsabilă din cadrul unității silvice

și se vor semna în registrul corespunzător.

pentru 2 (două) zile de vînătoare (sîmbătă și duminică), iar a unui bilet la

76

autorizație – 250 lei pentru o zi de vânătoare. Plata se efectuează la unitatea silvică

pentru care s-a eliberat autorizația. Lucrătorilor serviciului silvic de stat și

arendașilor terenurilor de vânătoare din fondul forestier biletele se eliberează

gratuit.

de stat (preferabil din domeniul vânatului).

Grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10 țintași, numărul

gonașilor neînarmați până la 8 persoane și numărul limită de cîini de vânătoare de

rasă dresați special nu trebuie să depășească – 3 (trei) cîini, la un grup de vânători.

zilele cu vizibilitatea redusă (ceață, ninsori abundente, în amurg); vânătoarea cu

cîini neînregistrați în carnetele de vânător, precum și în alte cazuri prevăzute de

Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova; tirul asupra mistrețului

cu cartușe cu poșuri (alice cu 0 6,25-9,0 mm).

12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru

ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare.

12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanții la vânătoare

privitor la regulile și măsurile de securitate la vînătoare cu depunerea semnăturii

în registrul special sigilat și în biletul de autorizație.

12.3. Autorizația se închide imediat la locul de împușcare a mistrețului,

înainte ca acesta să fie încărcat în unitatea de transport.

12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza

veterinară și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta clasică porcină

conform „Programului complex de măsuri de combatere și profilaxie a pestei

clasice porcine în Republica Moldova”, aprobat prin ordinul Ministerului

Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002.

12.5. Carnea de mistreț dobândită în rezervațiile naturale să se

comercializeze la preț de piață.

12.8. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor

cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic

de stat (f.d. 144 vol. 6).

În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012,

precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul

vânătorii din 23.12.2012, se constată că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat

în scopul anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat

nemijlocit și în ordinul emis.

Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost

pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS și

vânătoarea a fost petrecută în Rezervația științifică „Pădurea Domnească”, anume

77

în urma intervenirii propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de

vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a vânatului în ariile

protejate de stat în anul 2012.

Totodată, vânătoarea s-a efectuat în baza autorizațiilor eliberate gratuit, fiind

petrecută de persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor,

Mamai Mihail, Grosu Marin, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie,

Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie, Gurduza Oleg și Iftodi Dorin, care erau angajați ai

Rezervației Științifice „Pădurea Domnească”, doar Paciu Sorin și Irimciuc Denis au

participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, toți ceilalți participanți în

calitate de gonași sau țintași la vânătoare dețineau carnete de vânător, fapte

confirmate prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92

vol. 6).

În afară de aceasta, ce ține de calificarea vânătorilor ca experimentați,

instanța de apel a indicat, că o astfel de noțiune lipsește în Regulile de securitate la

vânătoare, cît și în alte acte normative ce reglementează procedura de petrecere a

vânătorii și a statutului vânătorilor.

Potrivit pct. 3.4 din Statutul Asociației Obștești „Societatea vânătorilor și

pescarilor din Republica Moldova”, se indică, că toți vânătorii sunt membrii

asociației, iar calitatea de membru al asociației poate fi dobândită numai după

susținerea examenului de vânător, fără a fi însă definită noțiunea de vânător

experimentat.

Reeșind din cele menționate, instanța de apel a considerat că sectorul

masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, pe teritoriul

căruia a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu este loc interzis pentru vânătoare

în vederea reglării numerice, după cum a invocat cu caracter de declarație

acuzarea.

Mai mult, din declarațiile martorului Bucatari Serghei, șeful Secției științe din

cadrul Rezervației „Pădurea Domnească”, cu vechime în funcție de peste douăzeci

de ani se constată, că toate vânătorile care se petrec în Rezervația „Pădurea

Domnească” sunt de reglare numerică, fiind petrecute cu acordul Consiliului

științific al rezervației.

Anume că Consiliul științific al Rezervaței „Pădurea Domnească” la ședința

din 19.07.2012 a hotărât de a lua act de informația prezentată privind rezultatele

inventarierii efectivului de vânat de pe teritoriul rezervației, despre faptul că

efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă, cu

transmiterea informației secției pază și protecție a Agenției „Moldsilva”.

Mai mult, legislația în vigoare nu prevedea reglementarea procedurii de

efectuare a reglării selective a numărului de animale, moment enunțat și de către

directorul Institutului de Zoologie al Academiei de Ștințe a Moldovei, potrivit

78

scrisorii nr. 39-01 din 05.02.2013 (vol. 6 f.d. 59-60).

Astfel, Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei prin

scrisoarea enunțată, a comunicat, că există Regulamentul gospodăriei cinegetice

(Anexa 1 la Legea regnului animal, 1995), însă lipsește procedura legalizată de

efectuare a reglării selective a numărului de animale.

În același timp, lipsa unui regulament care ar legaliza procedura de efectuare

a reglării selective a numărului de animale, la data producerii faptelor, nu poate fi

interpretată în defavoarea inculpatului Crețu Gheorghe.

Având în susținere prevederile art. 389 alin. (1) și (2), coroborat cu art. 8

alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis, că din probele

cercetate reiese, că vînătoarea din 23 decembrie 2012 s-a desfășurat în scopul

reglării selective a numărului de animale, fiind organizată și supravegheată

desfășurarea ei de conducerea Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS și

s-a desfășurat în Rezervația „Pădurea Domnească”, moment permis și prin

Hotărîrea Guvernului RM nr. 606, și în care nu este interzisă desfășurarea vînătorii

în scopul reglării numerice a numărului de animale.

4.7.3. Referitor la învinuirea adusă privind încălcarea de către

Crețu Gheorghe a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I din

Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se

consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea

legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează,

instanța de apel a menționat următoarele.

Potrivit pct. 35 lit. a) din Regulamentul gospodăriei cinegetice, aprobat prin

Legea regnului animal nr. 439 – XIII din 27 aprilie 1995, se reglementează, că se

consideră vânătoare ilicită (braconaj):

a) vânătoarea fără autorizație, fără carnet de vânător sau fără autorizația de

deținere, portarmă și de folosire a armei de vânătoare, cu carnetul de vânător

nevalabil sau cu carnetul de vânător ce aparține altei persoane, cu depășirea

normelor stabilite de recoltare a vânatului în locuri și termene interzise, precum și

în locuri care nu sunt indicate în permis (foaie, fișă pentru recoltare), autorizație,

licență, cu arme de vânătoare ce aparțin altei persoane fizice sau juridice, cu

încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se

efectuează.

Astfel, din norma respectivă reiese, că se consideră vânătoare ilicită

(braconaj): vânătoarea fără autorizație; vânătoarea fără carnet de vânător sau fără

autorizația de deținere portarmă și de folosire a armei de vânătoare; vânătoarea cu

carnetul de vânător nevalabil sau cu carnetul de vânător ce aparține altei persoane;

cu depășirea normelor stabilite de recoltare a vânatului; vânătoarea în locuri și

termene interzise; vânătoarea în locuri care nu sunt indicate în permis (foaie, fișă

pentru recoltare), autorizație; vânătoarea cu arme de vânătoare ce aparțin altei

79

persoane fizice sau juridice; vânătoarea cu încălcarea legislației și a modului de

vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează.

În conformitate cu pct. 36 al anexei nr. 1 la Legea regnului animal, se interzice

orice vânătoare, cu excepția reglementării efectivului de animale și păsări, în

rezervații științifice, braniști, parcuri naționale, zone de agrement, precum și în

raza de 2 km după hotarele orașelor Chișinău, Bălți, Bender și Tiraspol, în raza de

500 m de la marginea altor localități.

În sensul dat referitor la locul vânătorii, instanța de apel a menționat, că locul

stabilit pentru vânătoarea din 23 decembrie 2012 a fost Rezervația științifică

„Pădurea Domnească”, teritoriu enunțat și prin hotărârea Guvernului RM nr. 606

din 15.08.2012.

Potrivit pct. 10 din Regulamentul Rezervației „Pădurea Domnească” aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 409 din 02 iulie 1993 se indică,

că sistemul de măsuri sanitare și de restabilire a vegetației, de captivare și vânare

a animalelor se examinează de Consiliul științific al Rezervației, fiind coordonat și

aprobat de către Departament.

După cum s-a enunțat, la data de 19 iulie 2012 Consiliul științific al ÎS

Rezervației „Pădurea Domnească” a informat Agenția „Moldsilva” despre faptul că

efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă și,

din motivul neajunsului sursei de hrană, mistreții devastează câmpurile agricole

din preajma rezervației, pricinuind pagube enorme deținătorilor de terenuri

agricole.

La data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărârea

cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012 nr. 606 din 15.08.2012

(publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din 16.08.2012), stabilind limitele

de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile fondului forestier, inclusiv în

Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35 unități.

La fel, referitor la locul vânătorii, instanța de apel a indicat, că conform

autorizației seria AA nr. 003404 și autorizației seria AA nr. 003405, valabile de la

data de 23.12.2012 pînă la 23.12.2012, vînătoarea din 23.12.2012 a fost autorizată

pentru petrecerea în fondul de vânătoare (pădurea) Călinești, ocolul silvic Călinești,

ÎS Rezervația „Pădurea Domnească” (f.d. 39, 54 vol. 6).

Totodată, asupra legalității desfășurării vânătorii în Rezervația științifică

„Pădurea Domnească” ca loc al desfășurării vânătorii, instanța de apel s-a expus că

locul petrecerii vânătorii din 23.12.2012 nu a fost constatat ca loc interzis, astfel că

este neîntemeiată invocarea participării lui Crețu Gheorghe la vânătoare anume în

loc interzis.

Privind pretinsa încălcare a legislației, imputată lui Crețu Gheorghe, instanța

de apel a mai indicat, că acuzarea nu a evidențiat clar care anume încălcări ale

legislației au fost admise nemijlocit în aspectul respectiv de Crețu Gheorghe, astfel

80

că învinuirea dată este neconcretă și se exclude.

Referitor la modalitatea vânătorii desfășurate în Rezervația „Pădurea

Domnească”, aceasta este reflectată în ordinul directorului Agenției Moldsilva, cât

și directorului Rezervației „Pădurea Domnească” Irimciuc Denis cu privire la

deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 (f.d. 137-138 vol. 6), cu indicarea

despre petrecerea de către vânători și gonași, cu următoarele interdicții: cu

folosirea armelor ghintuite; în zilele cu vizibilitate redusă (ceață, ninsori

ambudente, în amurg); cu cîini; împușcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei

(scroafelor conducătoare) și cu cartușuri cu poșuri (alice) cu diametru 6,25-9,0

mm), care nu au fost constatate ca încălcate de către Crețu Gheorghe, astfel că

învinuirea este neîntemeiată.

4.7.4. Cu privire la invocarea aflării în zona de frontieră și încălcării de către

Crețu Gheorghe a Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32

alin. (1) potrivit cărei se reglementează, că vânătoarea de-a lungul frontierei de

stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este

interzisă, instanța de apel a menționat următoarele.

Potrivit art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii

Moldova nr. 215 din 04 noiembrie 2011 (în vigoare de la 01 iulie 2012), în vigoare

la data faptei incriminate, se indica, că vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe

o adîncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior, este interzisă.

Conform art. 1 alin. (1) al Legii cu privire la frontiera de stat a Republicii

Moldova nr. 215 din 04 noiembrie 2011 (în vigoare de la 01 iulie 2012), se

reglementează, că frontiera de stat a Republicii Moldova reprezintă linia naturală

sau convențională care marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia

Republica Moldova își exercită suveranitatea exclusivă pe uscat, pe sectoarele

acvatice, subterane, aeriene și care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră

la altul ori, acolo unde frontiera de stat nu este marcată în teren cu semne de

frontieră, de la un punct de coordonate la altul. Pe fluvii și pe celelalte ape

curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin tratatele încheiate de Republica

Moldova cu statele vecine, respectându-se principiul dreptului internațional,

conform căruia frontiera de stat trece pe mijlocul șenalului navigabil principal, iar

pe apele curgătoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de арă.

Potrivit art. 2 al aceleiași legi se indică, că frontiera de stat se stabilește și se

modifică prin lege organică, în conformitate cu tratatele internaționale la care

Republica Moldova este parte, respectându-se principiile și normele unanim

recunoscute ale dreptului internațional.

Conform art. 3 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova se reglementează,

că frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, respectându-se principiile și

normele unanim recunoscute ale dreptului internațional.

Art. 5 alin. (1) din Constituție prevede că, frontiera de stat se stabilește în

81

tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine și se marchează în teren

cu semne de frontieră clar vizibile. Tratatul privind trasarea și marcarea frontierei

de stat în teren se ratifică de către Parlament.

Potrivit art. 5 alin. (2) al aceleiași legi se indică, că frontiera de stat se

trasează:

a) pe uscat – pe liniile distinctive de relief;

b) pe sectoarele acvatice – pe linie dreaptă, frântă sau curbă, de la un semn

de frontieră la altul, precum urmează:

- pe sectoarele navigabile – pe mijlocul râului ori pe mijlocul brațului său, pe

mijlocul șenalului navigabil principal sau pe talvegul râului;

- pe sectoarele nenavigabile – de regulă, pe axa care unește punctele de ieșire

a frontierei de stat la malurile bazinului de apă sau pe mijlocul pânzei de apă a

bazinului.

În sensul expus, frontierele de stat ale Republicii Moldova sunt consfințite

prin lege organică, în conformitate cu prevederele tratatelor încheiate cu statele

vecine.

Republica Moldova a încheiat cu Ucraina tratat cu privire la frontiera de stat,

semnat la 18.08.1999, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea

nr. 343 – XV din 12.07.2001, întrat în vigoare din 12.07.2001, prin care s-a stabilit

în art. 5, că frontiera de stat pe teren se marchează cu semne de frontieră clar

vizibile.

La 08.11.2010 a fost semnat Tratatul de frontieră cu România, ratificat de

Parlamentul Republicii Moldova la 28.06.2013.

Deși potrivit legislației în vigoare se reglementează, că semnele de marcare a

frontierei trebuie să fie clar vizibile, în urma cercetării probelor propuse de

acuzare, nu s-a constatat prezența dovezilor care să confirme constatarea semnelor

de marcare a frontiereri de stat în zona unde a fost petrecută vânătoarea din

23.12.2012.

Totodată, din declarațiile inculpaților și martorilor audiați, participanți la

vânătoare, cât și a probelor scrise, nu s-a constatat că la locul petrecerii vânătorii

în regiunea de frontieră erau prezente semne de marcare a frontierei în locurile

unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012, precum și de interzicere a vânătorii.

Faptul participării inculpatului Crețu Gheorghe la data de 23 decembrie

2012, la vînătoare anume în zona de frontieră, pe o adîncime de 500 metri de la

linia frontierei de stat către interior, după cum a indicat acuzarea, nu este

confirmată prin probe, nefiind prezentată nicio dovadă scrisă a locului desfășurării

acțiunilor încriminate inculpatului în raport cu locul amplasării râului Prut

(frontiera naturală).

Mai mult, din declarațiile tuturor inculpaților și a martorilor date în cadrul

ședințelor judiciare, reiese, că în locul unde a avut loc vânătoarea nu erau semne de

82

interzicere a vânătorii, la fel că fiind opriți de persoane în haine de camuflaj, după

verificarea actelor, le-a fost permisă trecerea.

În acest sens instanța de apel a menționat că nu poate reține ca probă

declarațiile martorului Anton Ion date în instanța de apel, unicul din martori, care

a declarat, că goana la vânătoare a avut loc în apropiere de frontiera de stat care nu

este marcată, dar cunoaște că este frontieră, deoarece este vecin cu cantonul

respectiv, goana a avut loc la 200 metri de frontiera de stat, deoarece în sensul dat

nu sunt confirmate prin alte probe, iar careva măsurări care să confirme distanța

enunțată nu au fost efectuate, aceste declarații fiind contrazise de celelalte mărturii

a martorilor.

Totodată, instanța de apel a menționat și faptul, că din scrisoarea

Departamentului Poliției de Frontieră rezultă, că șeful adjunct al sectorului Poliției

de Frontieră „Călinești” a fost informat personal de către șeful Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” la data de 21.12.2012 despre desfășurarea unei vânători la

data de 23.12.2012 și 25.12.2012 în zona de frontieră respectivă (f.d. 11-112

vol. 6).

Potrivit ordinului „Cu privire la completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012

„Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012”, în conformitate cu

prevederile Legii nr. 215 din 04.11.2012 „Cu privire la frontiera de stat a Republicii

Moldova” precum și în scopul coordonării sectoarelor de pădure aflate în limitele

zonei de frontieră unde se planifică de efectuat vânătoarea la mistreți, și

neadmiterii încălcării regimului de frontieră de stat, s-a ordonat:

-1. Directorilor unităților silvice subordonate Agenției „Moldsilva”:

-1.1. De a respecta întocmai prevederile Legii nr. 215 din 04.11.2012 „Cu

privire la frontiera de stat a Republicii Moldova”.

-1.2. Până la data de 15.11.2012, prin ordinul întreprinderii de numit

persoana responsabilă pentru coordonarea și delimitarea sectoarelor de pădure în

limitele zonei de frontieră unde este planificată efectuarea vânătorii la mistreți în

anul 2012.

-1.3. Coordonarea și delimitarea sectoarelor de pădure în limitele zonei de

frontieră unde este planificată efectuarea vânătorii la mistreți în anul 2012 de

efectuat în comun cu Subdiviziunile teritoriale ale Departamentului Poliției de

Frontieră.

A notat instanța de apel, faptul că nu au fost delimitate sectoarele în limitele

zonei de frontieră unde a fost planificată vânătoarea, iar faptul că lipsesc semne de

interzicere a vânătorii nu poate fi pusă în vina lui Crețu Gheorghe, mai ales că nu el

a fost persoana responsabilă privind delimitarea sectoarelor de pădure în limitele

zonei de frontieră unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012, astfel că în sensul dat

învinuirea a fost considerată neîntemeiată.

În opinia instanței de apel nu a fost probat faptul aflării lui Crețu Gheorghe la

83

locul desfășurării acțiunilor incriminate, în zona de frontieră, anume în adâncimea

de 500 metri de la linia frontierei de stat, deoarece careva dovezi certe nu au fost

prezentate, mai ales că măsurări potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața

locului care să dovedească petrecerea vânătorii pe o adâncime anume de 500 metri

de la linia frontierei nu au efectuate pe caz, astfel de dimensiuni nefiind reflectate

nici într-un act procesual întocmit pe caz.

Mai mult, potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului din

25 decembrie 2012 (f.d. 76-78 vol. 1), ca punct de pornire a cercetării a constituit

nu apa de frontieră (porțiunea de apă curgătoare sau stătătoare pe care trece linia

frontierei de stat), dar o bornă silvică, despre care nu se cunoaște la ce distanță este

amplasată de la apa de frontieră. Totodată, din cele indicate în procesul-verbal nu

reiese că vânătoarea a avut loc anume de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime

de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior, totodată martorii audiați și

probele scrise nu dovedesc aceste circumstanțe invocate de acuzare.

În același timp, în ședința judiciară atât în instanța de apel, cât și de fond,

nimeni din inculpații Crețu Gheorghe, Lupu Ion, Svistun Valeriu și Irimciuc Denis,

cât și martorii audiați nu au confirmat că vânătoarea a avut loc la 500 metri de la

linia frontierei de stat, după cum s-a invocat.

Totodată faptul că au fost verificați participanții la vânătoare de către poliția

de frontieră nu demonstrează că locul unde s-a petrecut vânătoarea a fost anume

la adâncimea de 500 metri de la linia frontierei de stat.

4.7.5. Cu referire la invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a Regulilor

de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al

Societății Vînătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor

Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85, care acționau la momentul comiterii infracțiunii,

instanța de apel a menționat următoarele.

Potrivit pct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul

Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din

Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în anul

1993, în vigoare la momentul petrecerii vănătorii din 23.12.2012, se reglementa

următoarele:

- Condiția principală a securității la folosirea armei de vânătoare este

cunoașterea perfectă și respectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a acestei

arme, precum și respectarea severă a disciplinei de către toți vânătorii în timpul

vânătorii.

În sensul dat, instanța de apel a considerat că acuzarea nu a indicat prin ce

anume a admis Crețu Gheorghe încălcări a pct. 1, care sunt reguli generale, totodată

nefiind de fapt stabilită încălcarea nemijlocită de către Crețu Gheorghe a

prevederilor respective, invocate în mod abstract de către acuzare, astfel că

acuzarea este fără temei și a fost exclusă.

84

Potrivit pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul

Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din

Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din anul 1993 se indică, că: linia

trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum, margine

de pădure, etc.).

În sensul invocat de acuzare a încălcării respective de către Crețu Gheorghe,

instanța de apel a stabilit, că acuzarea nu a indicat prin ce se manifestă vina

nemijlocit a inculpatului Crețu Gheorghe în formarea liniei trăgătorilor.

Potrivit pct. 61 din același Reguli se reglementează, că conducătorul îi

plasează pe vânători după numere, alege hăitașii din echipa de vânători,

controlează armele și munițiile, iar la sfârșitul goanei dă semnalul de alarmă.

Responsabil de petrecerea vânătorii, inclusiv amplasarea vânătorilor,

marcarea liniei trăgătorilor a fost, potrivit probelor cercetate, Svistun Valeriu, și nu

Crețu Gheorghe, astfel că în sensul dat acuzarea adusă este neîntemeiată și se

exclude.

Totodată, instanța de apel a constatat că este întemeiată imputarea încălcării

de către inculpatul Crețu Gheorghe a pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare

nominalizate, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu

țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri.

Astfel din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, efectuat

cu participarea specialistului OCT Fălești, Cervaniuc Vladimir, rezultă, că pentru

calcularea distanței liniare și ale unghiurilor necesare și a denivelărilor de teren au

fost folosite ruleta electronică model „Hilti”, taxiometru de model „TRIMBLE M5”,

GPS de model „Leica”, iar după efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost

procesate cu ajutorul computerului folosind program specializat geodezic

„CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după prelucrarea datelor ele au fost plasate

pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134

vol. 1).

Potrivit explicației detaliate anexate la procesul-verbal de cercetare la fața

locului (f.d. 114-115 vol. 1), anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre

p. 1, unde la vînătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p. 3, unde se afla

Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel că Crețu Gheorghe a tras din

arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării sale la o distanță mai mult de 50 metri,

ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume glontele folosit de Crețu Gheorghe „TAXO

TRIO” fiind depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin, astfel că este dovedită

acuzarea în sensul dat.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind

încălcarea pct. 85 din Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul

Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din

Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993, potrivit cărora se

85

reglementează, că se interzice:

-1. schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de

pândă înainte de sfîrșitul goanei;

-2. tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere

determinat;

-3. folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea

ricoșează sub un unghi mai mare;

-4. părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit pînă la

sfârșitul goanei;

-5. tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin;

-6. tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș;

-7. folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele

în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise).

În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită

învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe a admiterii încălcărilor pct. 85

subp. 2 din reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste

hotarul sectorului de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului

Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, cît și din elementele de fapt

dobîndite din procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare,

concluziile rapoartelor de expertiză, se dovedește că Crețu Gheorghe a efectuat

împușcături din arma de foc, rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor

în imediata apropiere de țintașul Sajin Ghenadie, Crețu Gheorghe fiind văzut de

Sajin Ghenadie cu arma îndreptată în direcția locului trăgătorilor, astfel

Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în afara hotarului sectorului de

tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, în urma cărui fapt ultimul a

decedat.

Astfel, potrivit pct. 75 și 76 din Regulile de securitate la vânătoare în

Republica Moldova, aprobate de Prezidiul Consiliului Republican al Societății

Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova, se indică, că:

- hotarele sectorului de tragere trebuie marcate prin repere pe teren și să

constituie un unghi nu mai mic de 45 de grade în dreapta și în stânga trăgătorului.

- La vînătoarea cu gonași tragerea se admite în limitele indicate sau în afara

lor. Dacă animalul sparge linia trăgătorilor sau dacă gonașii se află la o distanță mai

mică de 200 metri, tragerea nu se face decât după ce animalul trece peste linia

trăgătorilor. Vânătorul se întoarce în cazul acesta la 180 de grade și împușcă în

limitele sectorului de tragere, adică sub un unghi de 45 grade în dreapta și în stânga

sa de la perpendiculara pe linia trăgătorilor.

Din procesele-verbale de cercetare la fața locului, cât și declarațiile

martorului Sajin Ghenadie, inculpaților Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe, reiese,

că Sajin Ghenadie a fost plasat pe aceeași linie cu Crețu Gheorghe, la fel din

86

declarațiile lui Sajin Ghenadie se constată, că anume în spatele lui Sajin Ghenadie

se afla victima Paciu Sorin.

Explicația detaliată anexată la procesul-verbal de cercetare la fața locului

(f.d. 114-115, 121, 122 vol. 1), indică, atât distanța dintre p. 1, unde la vânătoare se

afla amplasat Paciu Sorin și p. 3, unde se afla Crețu Gheorghe, stabilită ca 89,697

metri, cît și faptul că Paciu Sorin, aflat în imediata apropiere de țintașul

Sajin Ghenadie, se afla în linia țintașilor.

Anume în urma împușcăturii produse din arma lui Crețu Gheorghe, încărcată

cu cartușe „Taxo-Trio”, Paciu Sorin a fost rănit, din corpul ultimului în cadrul

intervenției chirurgicale fiind extras glonte „Taxo Trio” de formă rotundă, astfel se

constată că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc în direcția liniei țintașilor.

În același timp, potrivit raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie

2013 se constată concluziile în pct. 9, că corpul pătimitului Paciu Sorin la momentul

efectuării împușcăturii se afla față de linia din punctul „3” în punctul „1” cu un unghi

de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol. 3).

Astfel, prin probele cercetate se constată, că Crețu Gheorghe a efectuat

tragerea din arma de foc în direcția liniei țintașilor, peste hotarele sectorului de

tragere determinat, fapt stabilit prin declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a

inculpatului Svistun Valeriu, prin măsurările efectuate potrivit proceselor-verbale

de cercetare la fața locului, cât și prin declarațiile martorului Buga Boris, care a

declarat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis.

În aspectul invocat, instanța de apel a considerat că din probele cercetate se

constată încălcarea de către Crețu Gheorghe a pct. 85 subp. 2) al Regulilor privind

interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de

tragere determinat, ca rezultat, în urma acțiunilor inculpatului Crețu Gheorghe în

timpul efectuării împușcăturilor a fost rănit Paciu Sorin, care se afla nemijlocit

lângă țintașul Sajin Ghenadie.

Instanța de apel a considerat ca fiind dovedită și folosirea la vânătoarea din

23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde, contrar prevederilor

Regulilor enunțate în pct. 85 p. 3), care indică că este interzisă folosirea gloanțelor

rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare.

Astfel, din probele cercetate rezultă, că Crețu Gheorghe a folosit la vînătoarea

din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă rotundă, fapt

evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului –

glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției

chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul examinării s-a

stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu

diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25

vol. 2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a declarat că a

folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare.

87

Faptul folosirii anume a unui astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a

fost demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și

nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria BB 006321, din care rezultă că glontele extras din

corpul victimei în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași componență

chimică cu gloanțele (3 buc.) extrase din cartușul de model „TAXO ТРИО”, ridicat

de la Crețu Gheorghe (f.d. 28-75 vol. 3).

În rest, ce ține de invocarea că Crețu Gheorghe a încălcat prevederile art. 85

din Regulile nominalizate privind: schimbarea locurilor din proprie inițiativă,

precum și părăsirea locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei; părăsirea locului

de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei; tragerea

asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; tragerea asupra

animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș; folosirea înaintea și în

timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele în stare de ebrietate la vânătoare

nu sunt admise), instanța de apel a considerat absolut neîntemeiată acuzarea,

deoarece în sensul dat nu s-a stabilit admiterea de către Crețu Gheorghe a acestor

încălcări, astfel că acuzarea în această parte a fost exclusă.

Instanța de apel a mai notat, că acuzarea, nu a prezentat nici o probă care ar

fi demonstrat faptul că Crețu Gheorghe și-ar fi schimbat din proprie inițiativă sau

ar fi părăsit locul său înainte de sfârșirea goanei, nimeni din persoanele aflate în

apropiere de Crețu Gheorghe, și anume Sajin Ghenadie, Svistun Valeriu, Buga Boris

nu au declarat că Crețu Gheorghe și-a schimbat locul de aflare sau că ar fi părăsit

locul său indicat de Svistun Valeriu înainte de sfîâșirea goanei, din contra fiind

constatat că Crețu Gheorghe a părăsit locul său doar după ce s-a anunțat de

persoana responsabilă că vânătoarea a luat sfârșit în urma rănirii lui Paciu Sorin.

Astfel, din declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe rezultă, că ultimul a

declarat, că împușcăturile efectuate la vânătoare au fost dintr-un singur loc, de la

locul poziționării, iar tuburile de cartușe au rămas jos, așa cum le arunca

mecanismul armei spre dreapta, pentru a se convinge dacă unul din mistreți a fost

doborât, a făcut un pas și ridicându-se puțin și-a aruncat privirea în direcția unde

era primul mistreț doborât, însă imediat Svistun Valeriu i-a făcut semn cu mîna să

stea locului și el a rămas la locul amplasării.

Aceste declarații sunt sprijinite și prin declarațiile date de inculpatul

Svistun Valeriu, care a declarat, că „după împușcarea mistrețului Crețu Gheorghe

s-a pornit înspre mistrețul doborât, însă i-a cerut printr-un semn să se întoarcă înapoi

și Crețu Gheorghe s-a întors înapoi”, astfel aceste declarații nu denotă însă că

Crețu Gheorghe și-a schimbat de fapt locul, astfel că rezultă că Crețu Gheorghe a

rămas în același loc.

Totodată, potrivit proceselor–verbale de cercetare la fața locului din

25.12.2012, 12.01.2013 și din 15.01.2013, nu este consemnată schimbarea locului

de poziționare a lui Crețu Gheorghe.

88

La fel, nici alte probe cercetate nu indică despre faptul că la vânătoare

Crețu Gheorghe și-a schimbat din proprie inițiativă locul de poziționare ca țintaș,

indicat de Svistun Valeriu.

Instanța de apel a remarcat, că nu a fost constatat că Crețu Gheorghe a admis

părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul

goanei, în sensul dat nefiind probată acuzarea prin careva dovezi, nici persoanele

participante la vânătoare în apropiere de Crețu Gheorghe, și anume Sajin Ghenadie,

Svistun Valeriu, Buga Boris, fiind audiați, nu au declarat că Crețu Gheorghe a părăsit

locul de pândă și că s-a apropiat de mistreț pînă la sfârșitul goanei, fiind cu caracter

de declarație acuzarea în sensul dat.

Referitor la invocarea încălcării ce ține de tragerea asupra animalului care se

îndreaptă spre pândașul vecin, precum și tragerea asupra animalului care a căzut

de la împușcătura altui pândaș, instanța de apel a indicat, că din declarațiile

martorilor Buga Boris, Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, prin probele

scrise cercetate nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a tras asupra mistrețului care se

îndrepta spre pândașul vecin, cât și că a tras asupra unui animal căzut de la

împușcătura altui țintaș, în sensul dat acuzarea fiind nefondată.

Totodată a fost considerată neîntemeiată și acuzarea adusă inculpatului

Crețu Gheorghe în folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice,

deoarece acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar confirma faptul că

Crețu Gheorghe a consumat înaintea și în timpul vînătorii din 23 decembrie 2012

băuturi alcoolice și că s-a aflat în stare de ebrietate alcoolică, în sensul dat acuzarea

fiind cu caracter de declarație.

4.7.6. Referitor la acuzația adusă lui Crețu Gheorghe în încălcarea

Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59, 62, 64, 66,

67, instanța de apel a menționat următoarele.

Potrivit pct. 59 din Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul

directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se indică

că: este strict interzis de a se schimba cu numerele, de a alege de sine stătător

locurile și de a părăsi locul înainte de încheierea gonirii.

În acest sens instanța de apel a remarcat, că acuzarea de fapt nu a indicat în

învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe prin ce s-a manifestat încălcarea

respectivului punct din partea inculpatului Crețu Gheorghe.

Totodată, în ședința judiciară nu s-a constatat, că inculpatul Crețu Gheorghe

la vânătoarea din 23.12.2012 s-a schimbat cu numerele, că și-a ales de sine stătător

locul sau că a părăsit locul înainte de încheierea gonirii.

În ședința judiciară de fapt s-a stabilit prin declarațiile inculpatului

Svistun Valeriu, cît și a inculpatului Crețu Gheorghe, că locul amplasării lui

Crețu Gheorghe în timpul vânătorii a fost indicat de persoana responsabilă

89

Svistun Valeriu, totodată nimeni din martorii audiați nu a declarat că

Crețu Gheorghe și-a ales personal locul sau că și-a schimbat cu numerele, precum

și că a părăsit locul înainte de încheierea gonirii, în sensul dat acuzarea fiind

neconfirmată.

În contradictoriu, inculpatul Svistun Valeriu a declarat, că personal a arătat

lui Crețu Gheorghe locul aflării la vânătoare, fapt demonstrat și prin mențiunile

evidențiate din procesul-verbal de cercetare la fața locului, astfel că învinuirea

respectivă se exclude.

Potrivit pct. 62 din Instrucțiunea de protecție a muncii nominalizată se

indică, că: e interzisă tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de

tragere, interzicere identică cu subp. 2 din p. 85 din Regulile de securitate la

vînătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății

Vînătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în

1993, potrivit cărora se reglementează, că se interzice: tirul de-a lungul liniei

trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, astfel că este valabilă

motivarea instanței de apel anume la încălcarea respectivă expusă anterior.

Astfel, în ședința judiciară s-a constatat prin declarațiile martorului

Sajin Ghenadie, a lui Buga Boris, precum și declarațiile inculpatului Svistun Valeriu,

precum și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu

schemele, explicațiile și planșa foto anexate, că anume Crețu Gheorghe a efectuat

tragerea din arma de foc, ca urmare fiind rănit Paciu Sorin, care se afla lângă

țintașul Sajin Ghenadie, amplasat pe aceeași linie cu Crețu Gheorghe, astfel se

constată că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături în direcția liniei țintașilor, unde

se afla Paciu Sorin, totodată peste hotarele sectorului de tragere determinat,

moment motivat de instanța de apel, astfel că în sensul dat instanța de apel a

considerat dovedită învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 62

din Instrucțiunea de protecție a muncii nominalizată.

Potrivit pct. 64 din Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul

directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se

reglementează, că: pentru evitarea rănirii gonașilor vânătorul este obligat să

cerceteze sectorul său, locul și direcția împușcăturii.

Ținînd cont de faptul stabilirii de către prima instanță că în direcția lui

Paciu Sorin a fost tras de către Crețu Gheorghe din arma deținută de ultimul,

instanța de apel a constatat încălcarea prevederilor p. 64 al Instrucțiunii de

protecție a muncii de către Crețu Gheorghe, care participând la vânătoare și fiind

obligat să cerceteze sectorul său, locul și direcția împușcăturii, în sensul dat nu a

cercetat locul și direcția împușcăturii, ca rezultat, acționând din imprudență și

împușcând din arma de vânătoare deținută, încărcată cu glonte rotund „Taxo-Trio”,

din imprudență a admis rănirea lui Paciu Sorin.

Potrivit pct. 66 din Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul

90

directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se indică,

că: în timpul vânatului cu hăitași a mistrețului tragerea din armă cu țeavă netedă se

efectuează cu cartuș cu glonț la o distanță nu mai mare de 50 metri.

Respectiva interzicere din Instrucțiune coincide cu interzicerea reglementată

de Regulile de securitate la vânătoare în pct. 79, care indică că: la goana de mistreți

se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai

mult de 50 metri, încălcare constatată de instanța de apel în acțiunile inculpatului

Crețu Gheorghe, cu motivarea corespunzătoare, astfel că este valabilă motivarea la

chestiunea dată expusă anterior.

Faptul că glontele de model „Taxo-Trio”, împușcat de Crețu Gheorghe la

23.12.2012 din arma de vânătoare deținută a rănit pe Paciu Sorin, aflat la distanța

de 89,697 metri, moment dovedit cert prin explicația detaliată anexată la

procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-115, 121, 122 vol. 1),

demonstrează, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul

aflării sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin,

astfel este dovedită învinuirea în încălcarea de către Crețu Gheorghe a p. 66 din

Instrucțiunea aprobată la 26.12.2002.

Conform art. 67 al aceleiași Instrucțiuni se indică, că: folosirea glontelui

rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa sub unghiuri mari.

În sensul dat, instanța de apel a considerat că este dovedită acuzarea adusă

inculpatului Crețu Gheorghe privind folosirea glontelui rotund, anume că s-a

demonstrat prin probele cercetate că la vânătoare Crețu Gheorghe a folosit cartușe

„Taxo Trio”, care sunt de formă rotundă, fapt evidențiat prin examinarea glontelui

extras din corpul lui Sorin Paciu, din care rezultă că glontele examinat este de formă

rotundă, cu planșa fotografică.

Această interzicere este identică cu încălcarea enunțată în p. 85 pct. 3 din

Regulile de securitate la vânătoare, încălcare stabilită în acțiunile inculpatului

Crețu Gheorghe și motivată anterior.

4.7.7. Cu referire la acuzarea în încălcarea de către Crețu Gheorghe a

ordinului directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 cu

privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 6 și 10, instanța

de apel a reținut, că partea acuzării nu a adus o învinuire clară în sensul dat, nefiind

specificat care anume încălcare din p. 6 și 10, a admis Crețu Gheorghe.

Astfel, potrivit ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți

în anul 2012, se indică, printre altele, următoarele chestiuni:

de stat (preferabil din domeniul vânatului).

Grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10 țintași, numărul

gonașilor neînarmați până la 8 persoane și numărul limită de cîini de vânătoare de

rasă dresați special nu trebuie să depășească – 3 (trei) cîini, la un grup de vânători.

91

zilele cu vizibilitatea redusă (ceață, ninsori abundente, în amurg); vânătoarea cu

cîini neînregistrați în carnetele de vânător, precum și în alte cazuri prevăzute de

Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova; aflarea în fondul de

vânătoare a cîinilor fără zgardă, fiind calificată ca nelegitimă (aceștia pot fi reținuți

și tratați conform legislației în vigoare; împușcarea femelelor care se află în fruntea

ciurdei (scroafele conducătoare); tirul asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri

(alice cu 6,25-9,0 mm).

În sensul dat, instanța de apel a constatat, că invocarea încălcării p. 6 privind

faptul petrecerii vînătorii în prezența lucrătorilor serviciului silvic de stat nu poate

fi reținută inculpatului Crețu Gheorghe, deoarece nu Crețu Gheorghe a fost

desemnat responsabil de rezolvarea acestei chestiuni, totodată vânătoarea din

23.12.2012 a avut loc în prezența lucrătorilor Serviciului silvic de stat, asfel că

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor,

Mamai Mihail, Grosu Marin, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie,

Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie, Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați în

cadrul Rezervației științifice „Pădurea Domnească” și doar Paciu Sorin și

Irimciuc Denis nu dețineau carnete de vînători, chestiune care însă nu ținea de

răspunderea lui Crețu Gheorghe.

Totodată, din probele cercetate prezentate de acuzare nu s-a stabilit, că grupa

de vânătoare în care a participat Crețu Gheorghe a avut mai mult de 10 țintași și

mai mult de 8 gonași, mai mult decât atât, nu în sarcina lui Crețu Gheorghe a fost

formarea grupelor de vânătoare, astfel că această învinuire este nefondată.

Referitor la încălcarea p. 10 din ordin instanța de apel a menționat, că nu a

fost constatată folosirea armei ghintuite de către Crețu Gheorghe, care a participat

la vânătoarea din 23.12.2012 cu armă lisă, fapt confirmat și prin concluziile

raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30.01.2013, din care reiese, că arma cu

nr. „xxxxx”, ridicată la 28.12.2012 de la Crețu Gheorghe, face parte din categoria

armelor de foc de vânătoare semi-automată, cu țeava lisă, cu calibrul 12, model „MȚ

21-12”, confecționată industrial la uzina de armament din or. Tula, Rusia.

La fel nu a fost stabilit prin probele cercetate că în ziua de 23.12.2012 a fost

vizibilitate redusă, în sensul dat nefiind constatat că vânătoarea a avut loc pe timp

cu ceață, în timpul ninsorii abundente, sau în amurg, de fapt vănătoarea fiind

finisată în jurul orelor 11:30, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați,

cît și prin probele scrise, inclusiv prin momentul internării lui Paciu Sorin la spitalul

raional înscris în cartela medicală a lui Paciu Sorin, care a avut loc la orele 13:40

(f.d. 37 vol. 2).

La fel, în opinia instanței de apel sunt absolut neîntemeiate acuzațiile aduse

lui Crețu Gheorghe în încălcarea p. 10 privind interzicerea vânătorii cu cîini

neînregistrați în carnetele de vânător, precum și în alte cazuri prevăzute de

92

Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova, privind aflarea în

fondul de vânătoare a cîinilor fără zgardă, fiind calificată ca nelegitimă (aceștia pot

fi reținuți și tratați conform legislației în vigoare, privind împușcarea femelelor care

se află în fruntea ciurdei (scroafele conducătoare), în sensul dat în ședința judiciară

nefiind adusă nici o dovadă, respectivele interziceri nefiind stabilite ca încălcate de

Crețu Gheorghe.

Cât privește invocarea încălcării prevederilor ce țin de p. 10 privind

interzicerea tirului asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu 6,25 - 9,0 mm),

instanța de apel a menționat, că prin procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare

a glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției

chirurgicale la victima Paciu Sorin, se constată, că glontele menționat reprezintă o

sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul de 1 cm pe care este prezentă o

deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol. 2).

Potrivit planșei fotografice la raportul de expertiză nr. 154 - 161 din

30 ianuarie 2013, imaginea nr. 19/1, gloanțele cartușului „Taxo Trio” sunt de formă

rotundă (f.d. 63 vol. 3).

În sensul dat, instanța de apel a considerat că prin probele cercetate, este

demonstrat că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoare glonte rotund „Taxo-Trio”,

însă nici o concluzie a experților nu indică despre folosința de către Crețu Gheorghe

anume a cartușelor cu poșuri sau despre analogia gloanțelor folosite de

Crețu Gheorghe cu cartușele cu poșuri, indicate în ordinul vizat, astfel că instanța

de apel a considerat că nu poate fi imputată lui Crețu Gheorghe încălcarea

prevederilor prevăzute în ordinul nr. 168, și anume interzicerea tirului asupra

mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu 6,25-9,0 mm).

Instanța de apel a mai indicat, că prin ordinul menționat se interzice tirul

asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu diametru 6,25-9,0 mm), pe când

diametrul glontelelui „Taxo Trio” este de 11,6 mm, prin urmare glontele „Taxo Trio”

nu cade sub incidența restricției impuse prin ordinul nr. 168 din 14.09.2012, în

legătură cu ce această învinuire se exclude.

4.7.8. Referitor la invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a ordinului

directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a Întreprinderii de Stat

nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012,

pct. pct. 4 și 6, instanța de apel a menționat următoarele.

Invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a p. 4 din ordinul nominalizat

care indică că vânătoarea se desfășoară numai în prezența lucrătorilor

întreprinderii, că grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10

țintași și numărul gonașilor neînarmați 8 persoane nu poate fi reținută, deoarece

nu Crețu Gheorghe a fost desemnat ca persoana responsabilă de organizarea

vânătorii și de formarea grupelor de vânători.

Este fără temei și invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a p. 6 prin care

93

se interzice: vânătoarea cu folosirea armelor ghintuite; vânătoarea în zilele cu

vizibilitate redusă, ceață, ninsori abundente, în amurg; vânătoarea cu câinii;

împușcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei (scroafelor conducătoare),

deoarece respectivele interziceri nu au fost stabilite ca admise de Crețu Gheorghe,

care la vânătoare a participat cu armă cu țeavă lisă, nu s-a constatat prin probele

cercetate, că vânătoarea a avut loc în zi cu vizibilitate redusă, că a avut loc pe timp

cu ceață, în timpul ninsorii abundente, sau în amurg, de fapt vânătoarea fiind

finisată în jurul orelor 11:30, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați,

cît și din probele scrise, inclusiv prin momentul internării lui Paciu Sorin la spitalul

raional înscris în cartela medicală a lui Paciu Sorin, care a avut loc la orele 13:40

(f.d. 37 vol. 2).

La fel nu s-a stabilit că vânătoarea a avut loc cu câini și că au fost împușcate

femele care se aflau în fruntea ciurdei, în aspectul dat nefiind prezentată nici o

dovadă certă, fiind cu caracter de declarație acuzația adusă.

Ce ține de indicarea încălcării pct. 6, prin care se interzice tirul asupra

mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu diamentrul 6,25-9,0 mm), instanța de apel

a considerat nefondată acuzarea, deoarece după cum s-a motivat anterior, glontele

„Taxo Trio” nu cade sub incidența restricției impuse prin ordinul nr. 168 din

14.09.2012, la fel nu cade nici sub restricția ordinului nr. 95 P din 29.11.2012 emis

de Irimciuc Denis, astfel că învinuirea în latura dată se exclude.

4.7.9. În urma circumstanțelor stabilite în cadrul examinării cauzei penale

în ordine de apel, instanța de apel a reținut în sarcina lui Crețu Gheorghe faptul că

a săvârșit lipsirea de viață din imprudență a unei persoane în următoarele

circumstanțe:

Crețu Gheorghe, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min.,

aflîndu-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al

masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești,

încălcând Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul Consiliului

Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul

Afacerilor Interne pct. 79, pct. 85 subp. 2, 3, încălcând Instrucțiunea de protecție a

muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. 62, 64, 66, 67, a participat în calitate de

vînător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul

de urmărire penală la vânătoare de mistreți.

În cadrul vânătorii, aproximativ la ora 11:30 min., a efectuat mai multe trageri

de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu

unelte interzise, adică cu folosirea gloanțelor rotunde din tubul „Taxo Трио”, din

arma de foc de vânătoare semiautomată cu țeavă lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul

12 mm, cu numărul xxxxx confecționată industrial la uzina de armament din or. Tula

Federația Rusă, deținută legal, considerând în mod ușuratic că careva urmări

94

prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă accidente

cu oameni, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul

raional Fălești, unde în urma leziunilor provocate la 25.12.2012 a decedat.

Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 146 din 25.12.2012, decesul

cet. Paciu Sorin a survenit în urma plăgii penetrante a abdomenului prin lezare cu

armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea

hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic, care au putut

fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere și se referă la categoria leziunilor

corporale grave, periculoase pentru viață.

Acțiunile respective ale lui Crețu Gheorghe au fost încadrate în baza art. 149

alin. (1) Cod penal, sub formă de „lipsirea de viață din imprudență”.

Tot cu referire la învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reținut temeiurile de încetare a

procesului penal prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și art. 332 alin. (1)

Cod de procedură penală, în privința inculpatului Crețu Gheorghe, din motivul

intervenirii termenului de prescripție.

În acest sens instanța de apel a constatat, că potrivit art. 16 alin. (3) Cod

penal, infracțiunea prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, stabilită în acțiunile

inculpatului Crețu Gheorghe ca fiind săvârșită la 23.12.2012, este calificată ca mai

puțin gravă, iar termenul de prescripție a expirat după cinci ani de la săvârșirea

infracțiunii.

4.8. Cu privire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii

nr. 292-XVI din 21.12.2007, în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii

incriminate).

Instanța de apel a notat, că Crețu Gheorghe a fost pus sub învinuire în faptul,

că el, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76

a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a

Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de

frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale

protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații

științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de

stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în Rezervația Științifică

sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor

naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa

nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se

consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea

legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit

cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la

95

linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulile de securitate la

vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și

Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79

și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin Ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59,

62, 64, 66, 67; ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 168 din

14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 6 și

10; ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a

Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la

mistreți în anul 2012, pct. pct. 4 și 6, a participat în calitate de vânător - țintaș

împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire

penală la vânatul ilegal de mistreți.

În cadrul vânatului ilegal, Crețu Gheorghe, folosind cartușe interzise „Taxo

Трио” cu gloanțe rotunde, împreună și prin comun acord cu alte persoane

participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de urmărire

penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau

legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime de

25000 lei, ceea ce constituie 1250 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii

regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.

Astfel, Crețu Gheorghe a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „vânatul în locurile

interzise, cu unelte interzise și metode nepermise, prin ce a cauzat daune ce depășesc

200 de unități convenționale”.

4.8.1. Deși inculpatul nu a recunoscut vina în folosirea gloanțelor interzise

la vînătoarea din 23.12.2012, instanța de apel a considerat că nu pot fi luate în

considerație declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe că uneltele cu care a

participat la vânătoare nu sunt interzise, considerându-le ca un mod de apărare,

totodată, în urma cercetării și evaluării probelor, s-a stabilit că nu există dubii

rezonabile în dovedirea vinei inculpatului Crețu Gheorghe în folosirea la

vânătoarea din 23.12.2012 a gloanțelor care nu puteau fi folosite la vânătoarea de

mistreț, doar că fapta inculpatului nu constituie infracțiune, ci contravenția

prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, fapte dovedite prin probe

pertinente și concludente.

În acest sens instanța de apel a remarcat, că însuși inculpatul Crețu Gheorghe

a recunoscut, atât în ședința primei instanțe cât și în ședința instanței de apel, că la

vânătoarea din 23.12.2012 a folosit cartușe cu glonte de model „TAXO TPИO”,

produse și fabricate în condiții de uzină, adică la uzina din orașul Nicolaev, Ucraina.

Declarațiile inculpatului au fost confirmate prin declarațiile date de

inculpatul Svistun Valeriu în cadrul ședinței primei instanței, citite în ședința

instanței de apel, din care rezultă cert, că după ce la vânătoarea din 23.12.2012 s-a

96

stabilit că a fost rănit Paciu Sorin, l-a întrebat pe Crețu Gheorghe, deoarece numai

el se afla cu fața și cu direcția armei înspre locul aflării victimei, de ce a tras cu

carteci, iar Crețu Gheorghe i-a răspuns că a tras cu „TRIO”, declarații susținute și de

martorul Țurcanu Victor, astfel că din probele cercetate rezultă, că Crețu Gheorghe

a folosit la vânătoarea din 23.12.2012 anume glonte „TAXO TRIO”, care este de

formă rotundă.

Potrivit prevederilor pct. 85 subp. 3 din Regulile de securitate la vânătoare în

Republica Moldova, se reglementează, că: se interzice folosirea la vânătoarea de

mistreți a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare.

Potrivit planșei fotografice la raportul de expertiză nr. 154-161 din

30.01.2012, imaginea nr. 19/1 se constată, că gloanțele cartușului „TAXO TPИO”

sunt de formă rotundă (f.d. 63 vol. 3).

În opinia instanței de apel, vina inculpatului Crețu Gheorghe se demonstrează

și prin: procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului-glontelui

confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la

victima Paciu Sorin (f.d. 22-25 vol. 2); concluziile raportului de expertiză

nr. 154-161 din 30 ianuarie 2013, conform căruia se constată, că glontele extras din

corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași

componență chimică cu gloanțele (3 buc.) extrase din cartușul de model „TAXO

TPИO”, ridicat de la Crețu Gheorghe (f.d. 28-98 vol. 3).

Instanța de apel a respins declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe referitor

la faptul că cartușele de model „TAXO TPИO” sunt destinate pentru vânătoarea de

mistreți pe teritoriul Republicii Moldova și că acestea au fost procurate de la un

magazin specializat, deoarece anume că folosirea la vânătoarea de mistreți a

cartușelor „TAXO TPИO”, gloanțele căruia sunt de formă rotundă, este interzisă pe

teritoriul Republicii Moldova, fapt menționat expres în Regulile cu privire la

vânătoare, în vigoare la data comiterii faptei incriminate.

Deși în demonstrarea declarațiilor sale inculpatul Crețu Gheorghe a

prezentat certificatul nr. 107 din 18.04.2013 eliberat de ÎS „Cartuș”, prin care se

confirmă că întreprinderea în cauză, în baza contractelor și facturilor importă și

comercializează în permanență în rețeaua de comerț muniții cal.12,16 (glonte

Trio), produse de compania „Taxo”, Ucraina și catalogul cartușelor produse de

această companie (f.d. 190-197 vol. 16), la fel a prezentat certificatul nr.173 din

02.10.2015 privind faptul că ÎS „Cartuș” a importat cartușe de tip „TRIO” de la

întreprinderea „Takho” din or. Herson, Ucraina și că cartușele de tip „TRIO”,

importate din Ucraina, nu necesită omologarea pe teritoriul Republicii Moldova, că

consumatorii le utilizează în scopurile prevăzute de legislație (sport, vânat),

totodată aceste certificate nu pot fi luate în considerație ca dovezi care

dezvinovățesc inculpatul, deoarece înscrisurile prezentate nu dovedesc că aceste

cartușe sunt destinate anume vânătorii de mistreți pe teritoriul Republicii Moldova.

97

Astfel, instanța de apel a considerat dovedită folosirea la vânătoarea din

23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde „TAXO TRIO”, contrar

prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare indicate în pct. 85 pct. 3), anexate

la f.d. 103-110 vol. 6, care reglementează, că este interzisă folosirea gloanțelor

rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare, precum și contrar

interzicerii prevăzute de p. 67 al Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica

securității la vânătoare, aprobate de directorul Rezervației „Pădurea Domnească”

la 26.12.2002 prin ordinul nr. 111, anexate la f.d. 64-71 vol. 6, care indică clar că

folosirea glonțului rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa sub unghiuri

mari.

Totodată, invocarea comercializării cartușelor respective în magazinele

specializate din țară nu dovedește că este permisă folosirea cartușelor date, care

sunt de formă rotundă, anume la vânătorile de mistreți.

Mai mult, țara de origine a cartușelor „TAKHO TPИO” este Ucraina, iar în

Republica Moldova se interzice folosirea cartușelor rotunde, care ricoșează sub un

unghi mai mare.

Instanța de apel a accentuat, că nu poate fi reținut ca probă în favoarea

inculpatului Crețu Gheorghe nici răspunsul Societații Vânătorilor și Pescarilor din

Republica Moldova din 10.07.2017, din care rezultă că:

- Întru executarea prevederilor legii Regnului animal nr. 439 din 27.04.1995

și hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012, Agenția „Moldsilva” la data de

14.09.2012 a emis ordinul nr. 168 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți

în anul 2012”. Ordinul sus-menționat al Agenției „Moldsilva” se referea la stabilirea

modului, termenelor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de vânătoare

al anului 2012. Totodată, acest ordin se referea la cartușele care erau interzise

pentru a fi utilizate la vânătoarea de mistreț.

- La punctul 10 al ordinului nr. 168 din 14.09.2012 era stipulat în mod expres

faptul că „se interzice tirul asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu

diam.6,25 - 9 mm)”.

- Potrivit p. 69 al Regulilor de securitate la vânătoare în Republica Moldova,

la goana de mistreț se va trage numai din arme cu țeava lisă cu gloanțe (de fabrică),

la o distanță nu mai mare de 50 metri.

- Cartușele de tip „TRIO” (diam. 12,0 mm) sunt produse de întreprinderea

„TAKHO” or. Herson, Ucraina și sunt destinate inclusiv și pentru vânătoarea de

mistreț.

- Având în vedere că cartușele de tip „TRIO” cu diam. 12,0 mm sunt produse

de fabrică și au un calibru ce depășește mărimea interzisă de 9 mm, utilizarea lor

la vânătoarea de mistreț nu este interzisă (f.d. 83 vol. 22).

În aspectul dat, răspunsul vizat indică despre interzicerea stipulată doar în

p. 10 al ordinului nr. 68 din 14.09.2012 emis de Agenția „Modsilva” ce țin de

98

cartușele cu poșuri și glonte de fabrică, fără însă a ține cont de art. 85 pct. 3 al

Regulilor de securitate în timpul organizării și desfășurării vânătorii cu gonași, care

interzice folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea

ricoșează sub un unghi mare.

Instanța de apel a respins și afirmațiile inculpatului că Regulile enunțate nu

sunt acte normative și nu pot fi luate în considerație, fiind declarative, mai ales că

Regulile respective erau în vigoare la momentul comiterii faptei incriminate,

totodată Crețu Gheorghe nu a fost în imposibilitate de a cunoaște aceaste reguli,

fiind vânător cu acte în regulă de mai mulți ani, deține carnet de vânător și este

membru al Asociației Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova.

Însuși Crețu Gheorghe a susținut, că în fiecare sezon a participat la vânători,

inclusiv și la vânătorile de mistreți, respectând cu strictețe regulile de securitate la

vânătoare în Republica Moldova, aprobate de Prezidiul Consiliului Republican al

Societății Vânătorilor și Pescarilor al Republicii Moldova, cât și cele ale Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nefiindu-i înaintate niciodată careva

obiecții, că grupul de vânători din care a făcut parte mereu, era format din vânători

cu experiență, în luna septembrie 2012 grupul lor a fost testat de către Asociația

Vânătorilor și Pescarilor, susținând testul verbal și proba la împușcat, fapt ce

rezultă din declarațiile date în ședința judiciară în prima instanță (f.d. 127-139

vol. 16), verificate în ședința instanței de apel.

Reieșind din cele stabilite pe caz, instanța de apel a conchis că în ședința

judiciară s-a constatat, că Crețu Gheorghe, la vînătoarea din 23.12.2012,

desfășurată în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al

masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, a folosit cartușe

interzise pentru vânătoarea de mistreți.

Instanța de apel a precizat că la adoptarea soluției operează cu prevederile

Comentariului Codului penal la art. 233 Cod penal, în varianta Legii nr. 292-XVI din

21.12.2007 (în vigoare din 08.02.2008), de până la modificările operate prin Legea

nr. 157 din 26.07.2018.

Ținând cont de aceste comentarii, instanța de apel a conchis, că în acțiunile

lui Crețu Gheorghe se constată folosirea la vânătoarea din 23.12.2012 a uneltelor

interzise, iar potrivit dicționarului explicativ al limbii române – DEX.ro, unealtă

constituie o piesă sau un ansamblu de piese care servește pentru efectuarea unei

operații sau folosită pentru atingerea unui anumit scop, astfel că folosirea

gloanțelor rotunde este apreciată ca unealtă folosită la vînătoare.

4.8.2. În același timp, referitor la acuzarea adusă inculpatului

Crețu Gheorghe în „vînatul în locuri interzise”, instanța de apel a considerat-o

neîntemeiată, în sensul dat nefiind stabilită ca dovedită vina lui Crețu Gheorghe,

fiind valabilă motivarea instanței de apel referitor la invocarea de către acuzare a

aflării lui Crețu Gheorghe în loc interzis indicată anterior.

99

Cât privește acuzarea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în „vânatul prin

metode nepermise”, instanța de apel de asemenea a considerat-o neîntemeiată.

În acest sens a indicat, că potrivit pct. 35 al anexei nr. 1 la Legea regnului

animal, se consideră ilicită:

a) dobândirea animalelor cu folosirea metodelor considerate periculoase:

săparea gropilor pentru prins animale; fixarea armelor, arbaletelor; amplasarea

cârligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea lațurilor, capcanelor;

organizarea curselor; urmărirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv

automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane și alte aparate de zbor);

b) împușcarea și dobândirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe

timp de noapte, aparatelor laser, ale altor dispozitive electronice, cu ajutorul

farurilor mijloacelor de transport, ale altor aparate de iluminat artificiale;

instalarea plaselor, ieterelor, lațurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghița de

gheață, pe zăpadă adâncă, pe gheață, în foc, în apă, pe miriște de stuf; dezgroparea

vizuinii;

c) vânătoarea din mijloace de transport, în cerc, la pândă; vânătoarea

păsărilor de baltă din șalupe, bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare,

în momentul trecerii obstacolelor de apă.

Potrivit deciziei, nici una din metodele date nu s-au stabilit că au fost folosite

la vânătoarea din 23.12.2012 de către Crețu Gheorghe, totodată acuzarea nici nu a

evidențiat prin ce se manifestă acțiunile lui Crețu Gheorghe la înaintarea învinuirii

în vânatul prin metode interzise.

4.8.3. La fel, ce ține de invocarea de către acuzare la incriminarea comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal a aflării lui Crețu Gheorghe în parcela

76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier

a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, cu încălcarea:

- zonei de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul

ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria

„Rezervații științifice”;

- încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat

nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt

interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor

naturale, în special, vânatul;

- Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul

gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare

ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului

de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

- Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1)

potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500

metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;

100

- Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului

Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu

Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85;

- Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59,

62, 64, 66, 67;

- ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012

cu privire la deschiderea vânătoarei la mistreți în anul 2012, pct. pct. 6 și 10;

- ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a

Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătoarei

la mistreți în anul 2012, pct. pct. 4 și 6, instanța de apel a menționat, că este valabilă

motivarea din pct. 132-139 al deciziei.

La fel, în urma cercetării probelor enunțate de acuzare instanța de apel a

considerat, că nu a fost dovedită învinuirea privind împușcarea la vânătoarea din

23.12.2012 a cinci mistreți, întrucît faptul împușcării anume a cinci mistreți nu a

fost confirmat prin nici o dovadă, astfel că atât inculpații Crețu Gheorghe, Lupu Ion,

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cât și martorii audiați în cadrul ședinței instanței

de apel, cât și instanței de fond, au declarat că la vânătoare au fost împușcați doi

mistreți, moment demonstrat și prin facturile fiscale Seria nr. JJ 0863007 și Seria

nr. JJ 0863005, potrivit cărora a fost achiziționată carnea a doi mistreți în baza

autorizației nr. 003404 și nr. 003405 (f.d. 38 și 55 vol. 6).

4.8.4. Distinct de circumstanțele relatate mai sus, instanța de apel a

considerat necesar să precizeze, că în acțiunile inculpatului nu este prezentă latura

obiectivă a infracțiunii penale incriminate, dar este prezentă fapta

contravențională prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, reieșind din

următoarele.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 233 alin. (1) Cod penal, se

realizează prin vânatul fără autorizația corespunzătoare fie în perioada interzisă,

fie în locurile interzise, fie cu unelte și metode nepermise (braconajul), având ca

consecință cauzarea daunei ce depășește 200 unități convenționale.

În acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe s-a stabilit vânatul cu unealtă

interzisă, și anume cu folosirea gloanțelor rotunde de model „Taxo Trio”, având ca

consecință împușcarea a doi mistreți în valoare de 10000 lei.

Potrivit Anexei la Legea regnului animal nr. 439-XIII din 27.04.95, publicat în

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 62-63/688 din 09.11.1995, se indică plata de

încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice și juridice prin vânare,

dobândire, comercializare, posesiune și export ilicite sau prin nimicire a animalelor

de vânat din republică, fiind indicată plata în unități convenționale pentru mistreț

- 250.

Totodată, prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative

101

nr. 207 din 29.07.2016, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 369-378

art. 751 din 28.10.2016, în vigoare de 07.11.2016, unitatea convențională a devenit

echivalentă cu 50 lei, astfel că dauna cauzată stabilită pe caz nu depășește 200 de

unități convenționale.

Respectiv, instanța de apel a ajuns la concluzia, că fapta inculpatului

Crețu Gheorghe nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 233 Cod penal, în varianta în vigoare la data comiterii infracțiunii, fiind lipsă

latura obiectivă, adică în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe lipsesc urmările

prejudiciabile sub formă de daune ce depășesc 200 unități convenționale.

Luând în considerație prevederile art. 10 Cod penal, instanța de apel a

considerat necesară aplicarea prevederilor legii ce au intrat în vigoare după

săvârșirea de către inculpatul Crețu Gheorghe a infracțiunii imputate prevăzute de

art. 233 Cod penal, ce are efect retroactiv și respectiv dezincriminează acțiunile

inculpatului, iar în circumstanțele date fapta lui Crețu Gheorghe constituind

contravenția prevăzută la art. 128 alin. (2) Cod contravențional.

Astfel, art. 128 alin. (2) Cod contravențional, în redacția în vigoare la data de

23.12.2012, reglementa comiterea faptei de vânătoare fără autorizație (licență),

fără carnet de vânător sau fără autorizație de deținere, portarmă și de folosire a

armei de vânătoare, depășirea normelor stabilite de recoltare a vânatului, precum

și vânătoarea în locurile interzise și în perioadele de prohibiție, folosirea armelor,

uneltelor și metodelor interzise.

În sensul dat, instanța de apel a considerat că probele cercetate

demonstrează că acțiunile comise de Crețu Gheorghe la 23.12.2012 constituie

contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, sub formă de

folosirea la vânătoare a uneltelor interzise, și anume a gloanțelor „TAXO TRIO”.

4.8.5. Drept urmare, instanța de apel a constatat în sarcina inculpatului

Crețu Gheorghe acțiunile conform faptei prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod

contravențional, și anume:

Crețu Gheorghe la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00, aflându-se în

parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului

forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, încălcând

Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al

Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor

Interne pct. 85 subp. 3, încălcând Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin

ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din

26.12.2002, pct. 67, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun

acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânătoare de

mistreți.

În cadrul vânatului, Crețu Gheorghe a folosit cartușe interzise „Taxo Трио” cu

gloanțe rotunde, vânând doi mistreți, prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime

102

de 10000 lei, ceea ce constituie 200 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii

regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.

Acțiunile respective au fost încadrate de către instanța de apel în baza

art. 128 alin. (2) Cod contravențional, sub formă de vînătoare cu folosirea uneltelor

interzise.

Totodată, având în susținere prevederile alin. (2) și alin. (3) art. 30 Cod

contravențional, instanța de apel a reținut, că fapta a avut loc la 23.12.2012, iar

termenul de tragere la răspundere contravențională prevăzut de art. 30 Cod

contravențional la momentul dat a expirat, efect ce de drept conduce la încetarea

procedurii în cauză, în conformitate cu prevederile art. 441 alin. (1) lit. b) Cod

contravențional.

4.9. Cu referire la apelurile declarate de inculpatul Crețu Gheorghe și

avocații Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru.

Instanța de apel a menționat, că nu pot fi luate în considerație afirmațiile

aduse în apel că cercetările judecătorești și probele administrate au confirmat

incontestabil faptul că în acțiunile lui Crețu Gheorghe lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal,

deoarece de fapt în instanța de apel, s-a ajuns la concluzia că Crețu Gheorghe este

vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, precum

și de comiterea contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional,

fapt care a fost amplu argumentat în conținutul deciziei.

Au fost respinse argumentele aduse în apelul preliminar de apelanți, că

participând la vînătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe nu a încălcat prevederile

legislației în vigoare și actelor normative ce reglementează locul vânătorii, regulile

de securitate la vânătoare, arma și cartușele utilizate la vânătoarea de mistreți,

deoarece deși nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a încălcat prevederile legilor în

vigoare, incriminate potrivit ordonanței de învinuire, totodată s-a stabilit

încălcarea de către Crețu Gheorghe a Regulilor de securitate la vînătoare în RM

enunțate în art. 85 pct. 2, 3, cât și a Instrucțiunii de protecție a muncii din

26.12.2002 art. 62, 64, 66, 67, inclusiv fiind constatat cert, că Crețu Gheorghe a

folosit la vânătoare gloanțe rotunde, interzise pentru vânătoare, argumente care au

fost desfășurate în motivarea soluției de constatare a vinei lui Crețu Gheorghe în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cât și a

contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional.

Au fost respinse ca declarative afirmațiile apelanților, precum că învinuirea

adusă lui Crețu Gheorghe referitor la participarea la vânătoarea ilegală este una

generală, fără a se specifica prevederile cuprinse în dispoziția art. 233 Cod penal.

La fel, nu au fost reținute nici afirmațiile apelanților precum că atât organul

de urmărire penală cât și instanța de judecată, prin sentința contestată, i-a afectat

grav lui Crețu Gheorghe dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, încălcând

103

principiul contradictorialității în procesul penal, aceste argumente fiind neclare, iar

de către instanță nefiind constatată încălcarea drepturilor enunțate.

Au fost apreciate ca nefondate argumentele aduse de apelanți, precum că

recunoașterea lui Crețu Gheorghe, vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 149 alin. (1) Cod penal, este una ilegală și abuzivă, precum că la vânătoarea din

23.12.2012, Crețu Gheorghe a efectuat trageri din arma de vânătoare pe care o

deținea legal, doar în direcția mistreților și nu în direcția regretatului Paciu Sorin,

precum că atât organul de urmărire penală cât și instanța de judecată, nu a stabilit

făptuitorul, altfel spus, persoana care a împușcat în Paciu Sorin, precum că în atare

situație, în acțiunile lui Crețu Gheorghe lipsesc cu desăvârșire elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal.

În acest sens instanța de apel a remarcat, că faptul deținerii legale de către

Crețu Gheorghe a armei de vînătoare nici nu a fost pusă la îndoială, fiind constatată

doar tragerea de către Crețu Gheorghe a împușcăturilor cu încălcarea Regulilor de

securitate la vânătoare în RM, cu folosirea gloanțelor rotunde care sunt interzise în

Republica Moldova la vânătoarea cu gonași, ca rezultat acțiunile imprudente ale

inculpatului Crețu Gheorghe au dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în urma

leziunilor primite de la plaga penetrantă a abdomenului prin lezare cu arma de foc,

a decedat la 25.12.2012. Instanța de apel a reținut, că potrivit concluziilor

raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie 2013, glontele extras din

corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași

componență chimică cu gloanțele (3 buc.) extrase din cartușul de model „TAKHO

TPИO”, ridicat de la Crețu Gheorghe (f.d. 28-98 vol. 3). Folosirea gloanțelor rotunde

„Taxo Trio” la vânătoarea din 23.12.2012 a fost recunoscută de însuși inculpatul

Crețu Gheorghe, totodată faptul că ultimul susține că aceste gloanțe nu sunt

interzise în țară nu poate fi reținută, deoarece contravine Regulilor de securitate la

vânătoare, cât și Instrucțiunii din 25.12.2002.

Indicarea de către apelanți că nu a fost stabilit făptuitorul este neîntemeiată,

deoarece anume Crețu Gheorghe a fost constatat vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, anume glonț de model „Taxo Trio”, folosit

de Crețu Gheorghe, și nu de altcineva, a fost depistat în rezultatul intervenției

chirurgicale și extras din corpul lui Paciu Sorin.

Argumentele apelanților cu privire la ilegalitatea încheierii Judecătoriei

Fălești, prin care a fost respinsă cererea privind examinarea locului vânătorii din

23.12.2012, precum și că încheierile Judecătoriei Fălești din 24.07.2014 și

03.12.2014 sunt ilegale au fost respinse de către instanța de apel, ca fiind

declarative.

În acest sens instanța de apel a menționat, că locul petrecerii vânătorii din

23.12.2012 a fost cercetat de mai multe ori în cadrul urmăririi penale, fiind

întocmite procese-verbale de cercetare la fața locului din 25.12.2012 (f.d. 76-100

104

vol. 1), din 12.01.2013 (f.d. 103-111 vol. 1), din 15.01.2013 (f.d. 114-125 vol. 1), cu

participarea specialistului OCT, cu anexarea planșelor fotografice referitor la

cercetările efectuate, iar examinarea locului vânătorii din 23.12.2012, după o

perioadă îndelungată după comiterea faptei incriminate, este nerelevantă.

Cu referire la motivele de ilegalitate aduse încheierii Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 23.03.2017 prin care a fost respins demersul înaintat de avocatul

Ploșnița Emanoil și inculpatul Crețu Gheorghe privind efectuarea reconstituirii

faptei la fața locului, instanța de apel a menționat, că această acțiune procesuală

trebuie efectuată în condiții maximale ajustate la cele în care s-a produs fapta, în

caz contrar, aceasta poate duce la pierderea valorii probante a datelor obținute. La

caz, au fost efectuate mai multe cercetări la fața locului inclusiv cu examinarea

locului, depistarea și ridicarea mai multor obiecte, cu întocmirea planșei fotografice

și planurilor scheme, cu efectuarea măsurilor. În același timp, din partea lui

Crețu Gheorghe în cadrul urmăririi penale nici nu a fost solicitată efectuarea

reconstituirii faptei la fața locului.

Instanța de apel a respins cererile apărării privind dispunerea efectuării

expertizelor medico-legale complexe și criminalistice în comisie, menționând că

respingerea acestor cereri de către prima instanță nu a încălcat dreptul lui

Crețu Gheorghe la un proces echitabil sub aspectul prezentării probelor și

confirmării nevinovăției în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 149 alin. (1)

și 233 Cod penal, deoarece pe caz au fost dispuse și efectuate mai multe expertize,

inclusiv au fost citați și audiați experții participanți la efectuarea expertizelor pe

caz, totodată la demersul inculpatului a fost dispusă efectuarea expertizei

medico-legale în comisie prin încheierea din 24.07.2014, necesitatea efectuării

altor expertize solicitate nefiind stabilită.

Deși apărarea a susținut că dispunerea efectuării expertizei criminalistice în

comisie, ar fi confirmat în mod incontestabil faptul că la vânătoarea din 23.12.2012,

Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vânătoare de-a lungul liniei

trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, că ar fi confirmat că

Crețu Gheorghe a efectuat trageri în mistreți, sub unghiul prevăzut de regulile de

securitate de vânătoare, aceste afirmații au fost apreciate de către instanța de apel

ca fiind declarative. La fel, în acest sens instanța de apel a preluat argumentele

expuse la p. 72-82 din sentință.

A mai punctat instanța de apel, că prin încheierea Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 23.03.2017 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul

Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind numirea unei expertize

medico-legale în comisie repetate ca neîntemeiată; prin încheierea Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 06.04.2017 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul

Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind numirea unei expertize

criminalistice repetate în comisie ca neîntemeiată; prin încheierea Colegiului penal

105

al Curții de Apel Bălți din 21.05.2018 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul

Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind dispunerea pe caz a efectuării

expertizei criminalistice în comisie repetată ca neîntemeiată.

Preluând argumentele din încheierile menționate, instanța de apel a statuat,

că refuzul dispunerii unei expertize repetate pe caz, nu poate fi considerat ca fiind

neechitabil.

Faptele invocate de apărare că la faza urmăririi penale, în cadrul efectuării

acțiunilor procesuale și anume la cercetarea la fața locului, reproducerea

mărturiilor la fața locului cu indicarea locului amplasării tuturor participanților la

vânătoare, cât și efectuarea măsurărilor și cercetărilor la fața locului, cât și numirea

și executarea expertizelor au fost efectuate în lipsa lui Crețu Gheorghe, care nu a

avut posibilitatea reală să indice locul poziționării tuturor vânătorilor pe linia

țintașilor și să explice circumstanțele derulării partidei de vânătoare din

23.12.2012, că au fost respinse demersurile privind numirea expertizelor și astfel

se încalcă dreptul la apărare și principiul prezumției nevinovăției, cât și principiul

egalității armelor în procesul penal, au apreciate de către instanța de apel ca fiind

declarative, mai ales că inculpatul Crețu Gheorghe nu a negat amplasarea

persoanelor la vânătoare anume cum sunt indicate în procesul-verbal de cercetare

la fața locului din 15.01.2013, cât și măsurările efectuate pe caz de specialistul OCT

Fălești, în sensul dat nefiind aduse obiecții motivate.

Totodată, procedura penală nu indică participarea obligatorie a persoanelor

la efectuarea cercetării la fața locului, mai mult, Crețu Gheorghe nu a solicitat în

cadrul urmăririi penale efectuarea cercetării la fața locului cu participarea sa, cât și

a reconstituirii la fața locului, ultimul de fapt refuzând să dea declarații în cadrul

urmăririi penale. Anume că la demersul apărării inculpatului Crețu Gheorghe au

fost dispuse efectuarea expertizei medico-legale în comisie de instanța de judecată,

la fel a fost dispusă audierea experților care au formulat concluzii, și anume

Zaborot A. Baxan A. și Fonari A.

Faptul că nu a indicat personal locul poziționării vânătorilor în cadrul

acțiunilor procesuale efectuate pe caz nu poate fi reținută, deoarece în cadrul

urmăririi penale Crețu Gheorghe nu a fost lipsit de dreptul de a solicita petrecerea

acțiunilor procesuale cu participarea sa. Mai mult, potrivit declarațiilor însuși a

inculpatului Crețu Gheorghe, ultimul nici nu a pus la îndoială locurile amplasării

participanților la vânătoare indicate potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața

locului și nici nu a avut obiecții la locurile tuturor, inclusiv a locului amplasării sale,

a lui Sajin Ghenadie și a lui Paciu Sorin, astfel că afirmațiile sunt declarative.

Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți, că efectuarea

expertizei medico-legale repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală

Iași, ar fi confirmat în mod incontestabil că decesul lui Paciu Sorin, a survenit ca

urmare a reținerii efectuării intervenției chirurgicale cu circa 2 ore și 30 minute,

106

tratamentului neglijent și incorect, acordării asistenței medicale în volum

insuficient și necalitativ și altor factori de tratament necorespunzător, în sensul dat

apreciind argumentele date ca declarative. Or, aceste argumente se combat prin

concluziile comisiei de experți judiciari medico-legali din raportul de expertiză

medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62 vol. 17).

Totodată, reieșind din motivarea expusă, instanța de apel a respins cerința

apelanților privind anularea încheierilor Judecătoriei Fălești din 16.06.2014,

24.07.2014 și 03.12.2014, privind respingerea cererilor referitor la dispunerea

efectuării expertizei criminalistice în comisie, expertizei medico-legale complexe în

comisie, expertizei criminalistice în comisie și expertizei medico-legale repetate în

comisie de către Institutul de Medicină Legală Iași și privind examinarea locului

vînătorii din 23.12.2012, ca fiind neîntemeiate, deoarece nu s-au constatat careva

temeiuri de anulare a acestor încheieri.

Cu referire la argumentele apelanților, precum că sentința privind

recunoașterea lui Crețu Gheorghe vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 149 alin. (1) Cod penal și art. 233 Cod penal, este una vădit ilegală și

neîntemeiată, instanța de apel a notat, că alte motive decît cele indicate de instanța

de apel de casare a sentinței în privința lui Crețu Gheorghe nu s-au stabilit, totodată

motivarea instanței de apel fiind redată separat referitor la fiecare învinuire.

Instanța de apel a menționat, că nu pot fi reținute nici afirmațiile aduse cu

referire la prevederile art. 149 alin. (1) Cod penal și art. 18 Cod penal, precum că

lipsa unuia din elementele obligatorii a imprudenței sub formă de încredere

exagerată în sine (ușuratică) sau sub formă de neglijență exclude comiterea faptei

cu vinovăție sub formă de imprudență, că pentru recunoașterea persoanei vinovate

în comiterea unei infracțiuni prin imprudență, în speță lipsirea de viață prin

imprudență nu se admite cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine

ca modalitate a vinovăției sub formă de imprudență cu unele elemente ale

neglijenței.

În acest sens, instanța de apel a remarcat, că prin probele cercetate s-a

constatat că Crețu Gheorghe, aflându-se la vânătoare și împușcând din arma de foc

încărcată, nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a

prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, cu toate că folosind arma

încărcată, trebuia și putea să prevadă survenirea lor, astfel a acționat imprudent,

deoarece glontele de formă rotundă împușcat din arma sa, l-a rănit pe Paciu Sorin,

iar în urma leziunilor primite, victima a decedat.

Au fost respinse și afirmațiile aduse în apelul motivat că Crețu Gheorghe este

vânător cu acte în regulă de mai mult de 12 ani și deține legal arma de vânătoare

de model „MȚ 21-12”, că în calitate de membru al societății vânătorilor și pescarilor

din RM pe parcursul acestor ani a participat la vânătoare în fiecare sezon de

vânătoare, inclusiv și la vânătoarea de mistreți și că Crețu Gheorghe a respectat cu

107

strictețe Regulile de securitate la vânătoare aprobate de Consiliul Republican al

Societății Vânătorilor și Pescarilor din RM și MAI, deoarece anume în sensul dat nu

se pune la îndoială deținerea de către Crețu Gheorghe a actelor care permit

participarea la vânătoare, cât și de deținere a armei de vânătoare, anume că faptul

că este vânător de mai mulți ani dovedește că Crețu Gheorghe cunoaște Regulile de

securitate la vânătoare, incriminate și constatate de instanța de apel că le-a încălcat,

necătând la aceasta, s-a constatat încălcarea lor de către Crețu Gheorghe la

vânătoarea din 23.12.2012.

Faptul că s-a invocat că anterior Crețu Gheorghe nici la o vânătoare nu a

încălcat regulile de securitate la vânătoare, fapt confirmat prin informația furnizată

de Societatea Vânătorilor și Pescarilor din RM nu poate fi reținută, deoarece nu

eliberează inculpatul Crețu Gheorghe de răspundere penală pentru infracțiunile

stabilite în acțiunile lui.

Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți că responsabilul

de vânătoarea din data de 23.12.2012, Svistun Valeriu, până la începerea vânătorii

a verificat la toți vânătorii cartușele, inclusiv și cartușele care le deținea

Crețu Gheorghe și nu a expus obiecții, înainte de începerea vînătorii Svistun Valeriu

a controlat prezența carnetelor de vânător la toți vânătorii, precum și a permiselor

port-armă, fiind aduse la cunoștință vânătorilor și gonașilor regulile de securitate

la vânătoare și că a aranjat persoanele conform prevederilor Regulilor de securitate

la vânătoare, deoarece nu indică la nevinovăția penală a inculpatului

Crețu Gheorghe.

Au fost respinse și afirmațiile aduse că în zona amplasării vânătorilor

Sajin Ghenadie și Svistun Valeriu nu se aflau alte persoane și în hotarele sectorului

de tragere nu erau urme, care ar fi confirmat faptul că în această zonă puteau să se

afle și alte persoane cu excepția lui Sajin Ghenadie și Svistun Valeriu, că astfel,

Crețu Gheorghe avea ferma convingere că alte persoane nu se aflau în sectoarele

sus menționate și nu trebuiau să se afle în sectorul de tragere, că Crețu Gheorghe

nu cunoștea și nici nu trebuia să cunoască și evident nu putea să-și dea seama că

cineva din participanții la vânătoare (gonașii sau țintașii) își va shimba samavolnic

locul amplasării în timpul petrecerii nemijlocite a vânătorii, ținând cont de

principiul comportamentului normativ, deoarece faptul schimbării locului de către

Paciu Sorin nu modifică esența învinuirii, în același timp Crețu Gheorghe nu era în

drept să încalce regulile de securitate la vânătoare și a instrucțiunii ce ține de

tehnica securității la vânătoarea de mistreți, constatate ca încălcate de

Crețu Gheorghe.

Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți că

Crețu Gheorghe a respectat cu strictețe prevederile Regulilor de securitate la

vânătoare și era ferm convins că nici unul din participanții la vânătoare nu va

încălca Regulile de securitate la vânătoare, dar vor respecta aceste reguli și potrivit

108

cărora în cazul schimbării locului, responsabilul de vânătoare trebuie să anunțe toți

participanții la vânătoare despre aceasta sau să sisteze vânătoarea, deoarece s-a

constatat de fapt prin probele cercetate, la care s-a făcut referire, vinovăția lui

Crețu Gheorghe în încălcarea prevederilor din Regulile de securitate la vânătoare,

cît și a Instrucțiunii enunțate potrivit faptei criminale constatate, totodată

responsabilitatea altor persoane în cele întîmplate nu scutește inculpatul

Crețu Gheorghe de răspunderea penală pentru faptele săvârșite personal.

Din aceleași motive nu a fost reținută invocarea din apel că conducătorul

vânătorii Svistun Valeriu nu a suspendat vânătoarea, că nu cunoștea și nu putea să

cunoască referitor la schimbarea locului amplasării regretatului Paciu Sorin și că în

consecință și Crețu Gheorghe nu cunoștea și nu putea să cunoască, să prevadă și să

observe schimbarea locului amplasării lui Paciu Sorin, care avea calitatea de

participant la vânătoare ca gonaș și nu avea dreptul să se afle după linia de țintași

în spate la o distanță de peste 20 m și pe hotarele sectorului de tragere determinat,

deoarece încălcarea de către alte persoane a regulilor ține de constatarea vinovăției

lor, dar nu lipsește de răspundere pe Crețu Gheorghe, fiind constatată vina

ultimului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, prin

probele cercetate la care s-a făcut referire.

În sensul dat, potrivit pct. 59 al Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată

prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din

26.12.2002, se indică, că este strict interzis de a se schimba cu numerele, de a alege

de sinestătător locurile și de a părăsi locul înainte de încheierea gonirii.

În cadrul ședințelor judiciare s-a constatat, că Paciu Sorin din proprie

inițiativă a părăsit locul unde a fost plasat ca gonaș, venind lângă Sajin Ghenadie.

Acțiunile lui Paciu Sorin de schimbare a locului său însă nu constituie o infracțiune

și au generat urmări în primul rând pentru victimă, fiind rănit la vânătoare de

glontele împușcat din arma lui Crețu Gheorghe, totodată, indiferent de schimbarea

locului de către Paciu Sorin, Crețu Gheorghe nu era în drept de a efectua

împușcături peste limitele hotarului de tragere și inclusiv de-a lungul liniei

trăgătorilor, după cum s-a constatat în ședința judiciară prin probele cercetate, cu

folosirea gloanțelor rotunde, care ricoșează sub un unghi mare.

Referitor la criticile apelanților cu privire la concluzia primei instanțe

precum că inculpatul Crețu Gheorghe la vânătoarea din 23.12.2012 a efectuat mai

multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere

determinat și nici concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din data

de 22.02.2013, că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului

depistării lui Paciu Sorin constituie aproximativ 9 grade, față de drum, instanța de

apel le-a apreciat ca declarative, din motiv că s-a constatat, că Paciu Sorin se afla în

imediata apropiere de Sajin Ghenadie, care se afla în linia țintașilor, totodată

Paciu Sorin a fost rănit de un glonte Taxo-Trio, fiind constatat că are aceeași

109

componență ca gloanțele ridicate de la Crețu Gheorghe.

Ce ține de invocarea declarațiilor expertului judiciar Baxan Anatolie, precum

că fiind audiat în cadrul ședinței de judecată din data de 26.06.2014 nu a formulat

concluzii clare și univoce la întrebările referitor la unghiul țintașului

Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin, instanța de apel a statuat

că alegațiile respective poartă un caracter declarativ.

Mai mult, din probele cercetate s-a stabilit că anume glontele folosit de

Crețu Gheorghe „Taxo-Trio” de formă sferică a fost depistat și extras din corpul lui

Paciu Sorin, în acest sens fiind și concluziile experților enunțate în rapoartele de

expertiză petrecute pe caz.

Au fost respinse afirmațiile apărării precum că expertul Baxan Anatolie a

confirmat că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui

Paciu Sorin nu a fost determinat în cadrul investigațiilor la efectuarea expertizei

complexe din data de 22.02.2013, declarând că „Noi am verificat doar datele

prezentate de Procuratură”, deoarece în cadrul cercetării la fața locului din

15.01.2013 a participat în calitate de specialist și inginerul cadastral al OCT Fălești

Cervaniuc Vladimir, iar pentru calcularea distanței liniare și ale unghiurilor

necesare și a denivelărilor de teren au fost folosite ruleta electronică model „Hilti”,

taxiometru de model „TRIMBLE M5”, GPS de model „Leica”, totodată după

efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost procesate cu ajutorul computerului

folosind program specializat geodezic „CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după

prelucrarea datelor ele au fost plasate pe scheme, anexate la procesul-verbal de

cercetare la fața locului. Anume schemele respective aflate la f.d. 114-120, 121-125,

vol. 1, indică la măsurările efectuate, care au fost executate de inginer cadastral și

nu de procuratură.

Instanța de apel a respins afirmațiile aduse de apelanți, precum că expertul

judiciar Zaborot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiași ședințe de judecată a

declarat că: „Unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreț relativ locului

depistării lui Paciu Sorin poate fi determinat în cadrul efectuării unei cercetări

tehnico-științifice-criminalistice suplimentare”, că concluzia expusă în raportul de

expertiză criminalistică din 22.02.2013 referitor la unghiul tragerii țintașului

Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin este neîntemeiată și

urmează a fi apreciată critic de către instanța de apel.

În acest sens instanța de apel a reținut, că la solicitarea independentă a lui

Crețu Gheorghe a fost efectuată expertiză extrajudiciară de către Centrul

tehnico-criminalistic și expertize judiciare a IGP nr.34/12/1-R-1117 din

27.03.2018 (f.d. 164-166 vol. 22).

Având în susținere prevederile art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de apel a notat, că raportul de expertiză dat a fost petrecut în afara

procesului judiciar, fără respectarea prevederilor legale de dispunere a efectuării

110

expertizei, indicate în prevederile art. 144-145, fără ca demersul să fie pus la

discuția participanților la proces, astfel că nu poate fi reținut de instanța de apel.

Mai mult, concluziile enunțate în raportul de expertiză extrajudiciară se

referă și menționează doar constatările din procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 25.12.2012, fără a ține cont și de celelalte cercetări la fața locului,

inclusiv din 15.01.2013, petrecut cu participarea specialistului OCT Fălești, precum

și cu folosirea mijloacelor speciale de măsurare.

Instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele aduse de

apelanți că unghiul tragerii vânătorului-țintaș Crețu Gheorghe, relativ locului

depistării lui Sorin Paciu apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei

criminalistice, deoarece Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri cu arma de vânătoare

în direcția locului depistării lui Sorin Paciu, or, acest argument vine în contradicție

cu probele cercetate, inclusiv cu declarațiile martorului Sajin Ghenadie și

Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, cât și elementele de fapt dobândite din

procesele-verbale de cercetare la fața locului, precum și concluziile rapoartelor de

expertiză enunțate.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile

invocate de apelanți că potrivit declarațiilor inculpatului Crețu Gheorghe, dealtfel

confirmate de inculpatul Svistun și martorii audiați în cadrul ședințelor de judecată

Sajin G., Guzun V., Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vânătoare în

direcția lui Paciu Sorin, mai mult ca atât, Crețu Gheorghe a efectuat trageri în

direcția aflării mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade, că în ipoteza când

unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreț relativ locului depistării

lui Paciu Sorin nu a fost determinat în cadrul efectuării unei cercetări

tehnico-științifice-criminalistice concluziile expuse în raportul de expertiză

criminalistică din 22.02.2013 sunt insuficiente pentru a combate afirmația lui

Crețu Gheorghe că nu a efectuat trageri din arma de foc de vânătoare de-a lungul

liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, efectuând doar

trageri în direcția aflării mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade.

Astfel, anume că martorul Sajin Ghenadie a declarat, că în timpul vânătorii

l-a văzut pe Crețu Gheorghe cu arma îndreptată în direcția sa și a lui Paciu Sorin,

fiind produse împușcături, iar Paciu Sorin spunându-i că este rănit, aceste declarații

sunt sprijinite prin declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu, cât și prin

declarațiile martorului Buga Boris, care a declarat în cadrul ședinței judiciare, că

Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis de tragere.

Anume că afirmațiile lui Crețu Gheorghe sunt combătute și prin concluziile

rapoartelor de expertiză enunțate în decizie în partea motivată, ca probe în

dovedirea vinovăției inculpatului, astfel că afirmațiile enunțate de apelanți sunt

declarative.

În opinia instanței de apel, nu pot fi reținute nici afirmațiile aduse de apelanți,

111

că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 și schemei

anexate la acest proces-verbal, locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe este

menționat sub nr.5, locul unde a căzut al doilea mistreț este menționat sub nr.17.

Pornind de la locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe și locul căderii al doilea

mistreț observă că unghiul de tragere a țintașului relativ locului depistării

mistrețului este nu mai mic de 45 grade, că procesul-verbal de cercetare la fața

locului din 25.12.2012 nu se regăsește în lista materialelor prezentate spre

examinare experților judiciari, care au efectuat expertiza complexă din 22.02.2013.

Aici instanța de apel a indicat, că în cadrul cercetării la fața locului din

12.01.2013 s-au stabilit distanța, unghiul și nivelul locului aflării lui Paciu Sorin,

Crețu Gheorghe, Svistun Valeriu, a locului unde au ieșit mistreții și deteriorările

produse pe ramurile de arțar canadian, fiind fixată poziționarea lor, cu stabilirea

dimensiunilor exacte cu ajutorul utilajului special, dimensiuni care de fapt nu au

fost puse la îndoială de Crețu Gheorghe. Faptul că se invocă că unghiul de tragere a

lui Crețu Gheorghe relativ locului depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade

nu poate fi reținut, deoarece s-a constatat, că Paciu Sorin a fost rănit de glontele

rotund de model Taxo-Trio, împușcat de Crețu Gheorghe, totodată Paciu Sorin se

afla lângă Sajin Ghenadie, care era amplasat în linia țintașilor, prin ce se

demonstrează tragerea în direcția liniei țintașilor.

Cu referire la argumentul, că experții judiciari au prezentat concluzii referitor

la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui

Paciu Sorin, pornind de la ipoteza părții acuzării că Crețu Gheorghe a efectuat mai

multe trageri în direcția locului depistării lui Paciu Sorin, că prima instanță nu a

invocat în sentința contestată nici o probă veridică suficientă și utilă în confirmarea

faptului, că Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri din arma de foc de

vânătoare în direcția locului depistării lui Sorin Paciu, de-a lungul liniei țintașilor și

peste hotarele sectorului de tragere determinat, instanța de apel a menționat că

acestea sunt declarative, mai ales că experții s-au condus de materialele cauzei puse

la dispoziție, fiind preîntîmpinați despre răspunderea penală pentru darea de

concluzii false.

În același timp, prima instanță a menționat la adoptarea soluției declarațiile

martorului Sajin Ghenadie, care a menționat că Crețu Gheorghe în momentul

împușcăturilor se afla cu fața spre el, imediat după aceasta Paciu Sorin i-a spus că

este rănit, declarații susținute și de Svistun Valeriu, care a dat aceleași declarații,

precum și probele scrise indicate în sentința motivată.

Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute argumentele apelului

potrivit cărora prima instanță a confundat noțiunile: unghiul amplasării țintașului

Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin cu unghiul tragerii

țintașului Crețu Gheorghe în mistreț, relativ locului depistării mistrețului împușcat,

că în sprijinul acestei afirmații vin și concluziile expuse în raportul de expertiză

112

complexă din 30.01.2013.

În sensul dat instanța de apel a remarcat, că chiar și în situația invocată că

glontele ce a nimerit în victima Paciu Sorin ar fi ricoșat în urma unui impact

intermediar cu un obstacol amplasat pe linia de tragere în mistreț a țintașului

Crețu Gheorghe, inculpatul Crețu Gheorghe necesită a fi tras la răspundere penală

în temeiul art. 149 alin. (1) Cod penal, deoarece din probele cercetate se dovedește

că anume din arma lui Crețu Gheorghe a fost împușcat glontele de model „Taxo

Trio”, fiind rănit Paciu Sorin, anume astfel de glonte a fost extras din corpul lui

Paciu Sorin.

Instanța de apel a respins argumentele apelului precum că expertul judiciar

Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în ședința instanței de judecată din

26.06.2014, a confirmat că Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de foc de

vânătoare în direcția locului depistării lui Paciu Sorin de-a lungul liniei țintașilor și

peste hotarele sectorului de tragere determinat, deoarece astfel de concluzie de

fapt nu a fost făcută de expertul Zaborot Anatolie.

Referitor la afirmațiile invocate ce țin de leziunile corporale grave,

periculoase pentru viață, depistate la Paciu Sorin, că raportul de expertiză

medico-legală din 25.12.2012 și raportul de expertiză medico-legală în comisie

nr.283 din 20.10.2014 sunt invocate de către prima instanță ca probe în

confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 149 alin. (1) Cod penal, dar expertiza medico-legală din 25.12.2012 a fost

efectuată fără a lua în calcul că regretatul Paciu Sorin a fost transportat la Spitalul

raional Fălești pentru a fi internat în regim de urgență la ora 12:35, iar internarea

lui în documentele medicale este fixată doar la ora 13:40, că leziunile corporale

depistate la Paciu Sorin potrivit declarațiilor expertului medico-legist Isac Valentin

erau compatibile cu viața, că la efectuarea expertizei medico-legale în comisie

nr.283 au fost încălcate prevederile art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de apel a notat că în aspectul dat nu au fost stabilite

careva motive, care ar pune la îndoială concluziile rapoartelor de expertiză sau care

ar indica despre insuficiența volumulul de asistență medicală acordat pacientului

Paciu Sorin, fapt menționat în concluziile raportului de expertiză medico-legală în

comisie nr.283 din 20.10.2014, de declarațiile martorilor medici care au efectuat

intervenția chirurgicală lui Paciu Sorin, și anume Andrieș Nicolae și Buga Vladislav.

În sensul invocat de apărare, că raportului de expertiză nr. 146 din

25.12.2012 nu-i poate fi atribuită calitatea de probă admisibilă, în contextul

prevederilor legale referitor la pertinență, concludență și utilitate, iar raportul de

expertiză medico-legală nr. 283 demonstrează superficialitatea „efectuării” acestei

expertize, nu pot fi reținute, deoarece temei de inadmisibilitate a acestui raport nu

s-a stabilit, mai ales că nu s-a dovedit incompatibilitatea experților la efectuarea

acestei expertize, în aspectul dat afirmațiile fiind declarative.

113

Cu referire la argumentele apelului prin care se invocă încălcarea

prevederilor art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de apel a menționat că despre dispunerea expertizelor s-a adus la

cunoștință participanților la proces, inclusiv lui Crețu Gheorghe, ultimul având

dreptul să înainteze recuzări experților în ordinea prevăzută de lege.

Din aceleași motive nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile expuse că

experții concluzionează, că regretatul Paciu Sorin a fost internat în Spitalul Raional

Fălești, la data de 23.12.2012, cu indici vitali, fapt care se evidențiază din fișa

medicală a bolnavului de staționar, că în atare situație, experții erau obligați de a

efectua cercetări și analize pentru a constata dacă asistența medicală lui Paciu Sorin

a fost acordată în volum deplin și corespunzător stării sănătății lui atât în perioada

preoperatorie, operatorie cât și postoperatorie, că asemenea cercetări nu au fost

efectuate și concluziile expuse în acest sens, sunt abuzive și incorecte, că experții

au trecut cu vederea că la etapa postoperatorie, starea lui Paciu Sorin nu a fost

monitorizată de medicul reanimatolog și au formulat un răspuns evaziv referitor la

impactul negativ al neantrenării la etapa postoperatorie a medicului reanimatolog

pentru salvarea lui Paciu Sorin, astfel, constată că raportul de expertiză

medico-legală nr. 283 este superficial, neclar, neîntemeiat și îndoielnic, fiind cu

caracter de declarație, mai ales că experții concluzionează despre toate etapele

asistenței medicale acordate lui Paciu Sorin, și anume preoperatorie, operatorie cât

și postoperatorie, de fapt neclarități și îndoieli cu referire la concluziile experților

nefiind stabilite.

Instanța de apel a respins ca nefondate și argumentele aduse, că experții nu

au răspuns la toate întrebările menționate în încheierea Judecătoriei Fălești din

data de 24 iulie 2014 și că este un act de susținere corporativă, integrală și

necondiționată a colegilor de breaslă, fiind o părere subiectivă a autorilor apelului,

de fapt fiind date răspunsuri clare la toate întrebările formulate, răspunsurile fiind

complete, totodată nefiind constatată susținerea invocată declarativ a colegilor de

breaslă. Mai mult, experții au fost preîntâmpinați pentru răspunderea penală

pentru prezentarea concluziilor false, inclusiv și în ședința judiciară, astfel că

pretinderea apărării este cu caracter de declarație.

Au fost respinse și afirmațiile invocate de apelanți că din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității rapoartele de expertiză

medico-legală din 25.12.2012 și nr. 283 din 20.10.2014 urmează a fi respinse, ca

fiind inadmisibile, nefiind stabilită inadmisibilatea acestor probe, invocată absolut

declarativ de apărare.

În opinia instanței de apel nu pot fi reținute nici argumentele aduse de

apelanți că cu titlu de probă, în confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în lipsirea

de viață din imprudență a regretatului Paciu Sorin se invocă și raportul de expertiză

complexă din 30.01.2013, referindu-se la concluzia că glontele extras din corpul

114

victimei în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași componență chimică cu

gloanțele extrase din cartușul de model „Taxo-Trio”, ridicat de la Crețu Gheorghe,

că cercetarea comparativă a compoziției chimice a gloanțelor sus-menționate a

stabilit diferența cantitativă a compoziției chimice, că de exemplu, cantitatea Pb în

glontele extras din corpul victimei constituia 83,516 %, pe cînd Pb în gloanțele

cartușului de model „Taxo-Trio” constituia 84,512 %, că Sn în glontele extras din

corpul victimei constituia 12,274 % și respectiv din gloanțele cartușului de model

„Taxo-Trio” constituia 11,413 % - celelalte componente chimice ale gloanțelor

cercetate în cadrul efectuării expertizei complexe din 30.01.2013 deasemenea

diferă, fiind declarative, deoarece diferența acestor indici sunt neesențiali.

Mai mult, după cum rezultă din probele cercetate, doar Crețu Gheorghe a

folosit la vânătoarea din 23.12.2012 gloanțe „Taxo-Trio” rotunde, moment

recunoscut și de ultimul, totodată de la toți participanții la vânătoare fiind ridicate

armele și gloanțele deținute, nu s-a constatat nici o corespundere a gloanțelor

deținute cu glontele depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin.

Totodată, vinovăția lui Crețu Gheorghe în cele stabilite de instanța de apel nu

se bazează doar pe aceste concluzii invocate, dar pe totalitatea probelor enunțate

în motivarea instanței de apel privind vinovăția lui Crețu Gheorghe în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal.

Din aceleași motive nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile aduse că

componența chimică identică a acestor gloanțe nu confirmă că au fost trase din

arma de vânătoare a lui Crețu Gheorghe și că au fost parte componentă a tuburilor

împușcate de Crețu Gheorghe, că nu confirmă că tuburile de cartuș depistate în

cadrul cercetării la fața locului și glonțul extras din corpul victimei Paciu Sorin au

fost anterior părți integrante al unui cartuș, altfel spus, glontele extras din corpul

victimei Paciu Sorin nu a fost tras din arma de vânătoare deținută legal de

Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”, aceste afirmații fiind declarative.

Au fost respinse și afirmațiile aduse referitor la concluziile expuse în raportul

de expertiză complexă din 30.01.2013, că la punctele 5, 6, 7 al acestui raport de

expertiză, experții respectiv concluzionează că tuburile de cartuș depistate în

cadrul cercetării la fața locului și a containerului prezentate spre examinare, puteau

fi trase din armă/arme de vânătoare cu țeavă lisă de calibru 12,0 mm, că este de

reținut, că la data de 23.12.2012, la vânătoare au participat și alți vânători, care

dețineau arme de vânătoare cu țeavă lisă, fapt menționat și în raportul de expertiză

complexă din data de 30.01.2013, deoarece afirmațiile date sunt contrazise prin

concluziile experților.

Au fost respinse și afirmațiile invocate de apelanți cu referire la concluzia

experților că de stabilit dacă tuburile de cartuș depistate în cadrul cercetării la fața

locului și glonțul extras din corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenției

chirurgicale prezentate spre examinare au fost anterior părți integrante ale unui

115

cartuș este imposibil, din motiv că în momentul efectuării împușcăturii lipsește

contactul direct al glontelui cu suprafața țevii, deoarece în sensul dat experții doar

au conchis imposibilitatea stabilirii apartenenței tuburilor de cartușe depistate la

cercetarea la fața locului cu glontele extras de la Sorin Paciu, indicând motivul, însă

această concluzie nu dovedește nevinovăția penală a lui Crețu Gheorghe în faptele

stabilite de instanța de apel.

Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți, cu referire la

concluziile experților că tuburile de cartușe depistate în cadrul cercetării la fața

locului, prezentate spre expertizare au fost trase/împușcate din arma de model

„MT 21-12” cu numărul „xxxxx”, care de altfel, a fost confirmat și de către

Crețu Gheorghe, care a declarat, că la data de 23.12.2012, a efectuat din arma de

vânătoare 5 împușcături în cei doi mistreți, deoarece aceste concluzii nu vin în

contradicție cu probele cercetate în cadrul ședințelor judiciare.

Au fost respinse și argumentele aduse că în concluzie, raportul de expertiză

complexă din 30.01.2013 nu confirmă în mod incontestabil că glontele extras din

corpul victimei Paciu Sorin a fost tras din arma de vânătoare deținută legal de

Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”, fiind cu caracter de declarație, în

circumstanțele stabilite pe caz, anume că concluziile din raporul dat, în coroborare

cu probelele la care s-a făcut referire, dovedește vina lui Crețu Gheorghe în faptele

stabilite de instanța de apel.

Instanța de apel a considerat nefondată și solicitarea enunțată în apeluri că

obiectiv se impune casarea sentinței Judecătoriei Fălești din 04.02.2015 și

pronunțarea în privința inculpatului Crețu Gheorghe, a unei sentințe de achitare

din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute

la art. 149 alin. (1) Cod penal, deoarece alte motive, decât cele enunțate de instanța

de apel de casare a sentinței în latura învinuirii aduse lui Crețu Gheorghe în baza

art. 149 alin. (1) Cod penal nu s-au stabilit, totodată s-a constatat existența

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal în acțiunile inculpatului

potrivit faptei criminale considerate ca fiind dovedită descrisă de instanța de apel.

De către instanța de apel au fost apreciate ca fiind nefondate și argumentele

aduse de apelanți referitor la pct. 9 din Ordinul Agenției Moldsilva, cu privire la

deschiderea vânătorii de mistreți în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, care

stipulează în mod expres și univoc, că este interzis tirul asupra mistreților cu

cartușe cu poșuri cu diametrul de 6,25-9,00 mm, pe când, diametrul gloanțelor

„Taxo Trio”, este de 11,6 mm, prin urmare, ordinul sus-citat, nu interzice utilizarea

cartușelor „Taxo Trio”, cu diametrul de 11,6 mm, că potrivit pct. 6 din Ordinul

directorului rezervației „Pădurea Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de

asemenea, nu este interzis tirul asupra mistreților cu cartușe „Taxo Trio”, deoarece

instanța de fond, cît și de apel, nu a constatat vina lui Crețu Gheorghe în încălcarea

acestor prevederi din ordinele enunțate.

116

De asemenea instanța de apel a respins și afirmațiile aduse că nu poate fi

reținută concluzia primei instanțe că Crețu Gheorghe a ignorat prevederile pct. 85

(3) din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, potrivit cărora se

interzice folosirea la vânătorile de mistreți a gloanțelor rotunde deoarece acestea

ricoșează sub un unghi mai mare, că Regulile de securitate la vânătoare supra, nu

se cunoaște când au fost aprobate, că instanța de judecată nu se referă la data, luna

și anul aprobării acestor reguli, că Regulile de securitate la vânătoare în RM nu au

fost publicate în Monitorul Oficial și evident nu au un caracter normativ obligatoriu.

Or, faptul nepublicării anume în Monitorul Oficial nu-l poate scuti de răspundere

pe Crețu Gheorghe în încălcarea acestor reguli, mai ales că ultimul este vânător cu

acte în regulă, de mai multe ori a participat la vânători și anume aceste Reguli

reglementau la data de 23.12.2012 regulile de securitate la vânătoare.

Au fost apreciate ca nefondate și argumentele aduse de apelanți, că prima

instanță eronat a interpretat prevederile pct. 85 a Regulilor de securitate la

vânătoare, referitor la interzicerea folosirii la vânătorile de mistreți a gloanțelor

rotunde, că lecturând pretinsele Reguli de securitate la vânătoare, constată că

această interzicere nu se referă la gloanțele „Taxo Trio”, ci se referă la cartușele cu

poșuri (alice), deoarece aceste cartușe se încarcă cu mai multe poșuri și evident la

efectuarea tirului asupra mistreților sau altor animale, ele ricoșează sub un unghi

mare, fiind declarative, de fapt Regulile nu se referă la cartușe cu poșuri, o astfel de

noțiune nefiind evidențiată în reguli.

Instanța de apel a respins și argumentele aduse în apeluri că potrivit

condițiilor tehnice ale cartușelor „Taxo Trio”, după efectuarea tirului, ele nu

ricoșează și containerul în care se află gloanțele, se deschide doar când întâmpină

un obstacol, că astfel, constată că după efectuarea tirului, cartușele „Taxo Trio”, nu

ricoșează în toate direcțiile așa cum ricoșează cartușele cu poșuri (alice), fiind cu

caracter de declarație, mai ales că anume un glonte „Taxo-Trio” a fost extras din

corpul lui Paciu Sorin, în sensul dat nefiind stabilite careva îndoieli, după cum

rezultă din concluziile rapoartelor de expertiză petrecute pe caz.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate și afirmațiile aduse de apelanți în

apel cu referire la ordinul nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii

de mistreți în anul 2012, emis de ÎS „Moldsilva”, care interzicea doar tirul asupra

mistreților cu cartușe cu poșuri și categoric nu interzicea tirul asupra mistreților

cu cartușe de model „Taxo Trio”, că până în prezent nu a fost anulat, că acest ordin

este un act normativ care interzicea doar tirul asupra mistreților cu cartușe cu

poșuri, deoarece în ședința judiciară nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a încălcat

anume această prevedere din ordin, dar s-a constatat că Crețu Gheorghe a încălcat

art. 85 p. 3) din Regulile de securitate la vânătoare, care erau în vigoare la data

comiterii faptei, care interzic folosirea gloanțelor rotunde, care ricoșează. Mai mult,

în aspectul invocat, instanța de apel a specificat, că și în actuala redacție a Regulilor

117

de securitate la vânătoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova

nr. 140 din 10.03.2017, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 85-91/226

din 24.03.2017, art. 78, se reglementează că: În timpul vânătorii la copitate cu

gonași se va trage numai din armă de vânătoare la o distanță cel mult de 50 m, iar

cartușele vor fi încărcate numai cu glonț de fabrică. Se interzice folosirea la aceste

vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare.

Din aceleași motive nu au fost reținute nici afirmațiile apelanților că în

concluzie, utilizarea de către Crețu Gheorghe, la vânătoarea din 23.12.2012, a

cartușelor „Taxo Trio”, nu era interzisă de actele legislative, normative și

departamentale în vigoare și deaceea, vădit ilegal a fost catalogată de către

Judecătoria Fălești, ca vânat ilegal cu unelte interzise, deoarece sunt declarative în

aspectul invocat.

Au fost respinse și afirmațiile invocate că este abuzivă afirmația în sentința

contestată, precum că „inculpatul nu a prezentat nici un act, care ar fi confirmat

procurarea de către el a cartușelor „Taxo Trio” de la un magazin specializat, cum ar

fi spre exemplu bonul fiscal sau factura fiscală”, că inculpatul Crețu Gheorghe nu

avea obligația procesuală de a-și demonstra nevinovăția în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal, deoarece Crețu Gheorghe nici nu a fost pus în

situația să-și dovedească nevinovăția penală.

La fel, au fost respinse și argumentele aduse de apelanți că atât timp, cât

partea acuzării l-a pus pe Crețu Gheorghe sub învinuire în vânatul ilegal, cu unelte

interzise, avea obligația procesuală de a prezenta probele în confirmarea acestei

vinovății, inclusiv de a prezenta probe că cartușele „Taxo Trio” nu au fost procurate

de Crețu Gheorghe în rețeaua de magazine specializate „Cartuș”, ci au fost aduse în

Republica Moldova, prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal, deoarece de

fapt s-a dovedit prin probele acuzării că Crețu Gheorghe a folosit gloanțe „Taxo

Trio” de formă rotundă, care sunt interzise pentru vânătoarea de mistreți în RM,

totodată nici nu s-a adus învinuire că cartușele au fost aduse în Republica Moldova

prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal.

Instanța de apel a respins și argumentele aduse că tot partea acuzării avea

obligația de a prezenta probe, că cartușele „Taxo Trio” nu sunt destinate pentru

vânătoarea de mistreți, urmând a fi folosite în alte locuri, cum ar fi tiruri, deoarece

de fapt s-a constatat că cartușele folosite de Crețu Gheorghe la vânătoare sunt

rotunde, astfel sunt interzise pentru vânătoare, în sensul dat vinovăția lui

Crețu Gheorghe fiind demonstrată prin probele cercetate, la care s-a făcut referire.

Instanța de apel a respins și argumentele aduse că prima instanță urma a

menționa probele care confirmă faptul că la vânătoarea din 23.12.2012,

Crețu Gheorghe, a cauzat daune ce depășesc suma de 4000 lei, că probele se rezumă

la mențiunea că la vânătoarea din 23.12.2012, au fost împușcați doar doi mistreți,

cauzând daune în mărime de 10 000 lei, că prima instanță nu a menționat actele

118

legislative și normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor ce

depășesc 200 u.c., că atât timp cât în sentința contestată nu sunt menționate

probele în confirmarea cauzării daunelor ce depășesc 200 u.c., ca element

obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 233 Cod penal,

constată că în acțiunile lui Crețu Gheorghe, lipsesc elementele constitutive ale

acestei infracțiuni, deoarece în aspectul dat de fapt s-a casat sentința instanței de

fond, cu rejudecarea cauzei și cu adoptarea unei hotărâri noi.

Cu referire la argumentele din apel că în sentința contestată, nu se regăsește

instituția, întreprinderea, agentul economic căruia i-au fost cauzate daune în sumă

de 10 000 lei, că absența părții vătămate, persoana juridică căreia i s-a cauzat prin

infracțiune un prejudiciu material, în sumă de 10 000 lei, demonstrează lipsa

elementului obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 233 Cod

penal, instanța de apel a menționat că faptul nerecunoașterii instituției cui i s-a

adus prejudiciu ca parte vătămată, nu indică la nevinovăția penală a lui

Crețu Gheorghe.

Totodată în ședința instanței de apel s-a constatat că în acțiunile lui

Crețu Gheorghe lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod

penal, în redacția în vigoare la data comiterii faptei, însă există fapta contravenției

prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, anume în aspectul dat fiind

încetat procesul penal, cu atragere la răspundere contravențională a inculpatului

Crețu Gheorghe, cu încetarea procesului contravențional, deoarece a expirat

termenul prescripției de tragere la răspundere contravențională prevăzut de lege.

Faptul că nu s-a depus o cerere din partea statului, căruia i-au fost cauzate daune

în sumă de 10 000 lei, prin intermediul ÎS „Pădurea Domnească”, organului de

urmărire penală sau instanței de judecată, nu poate fi reținut ca lipsa probelor în

comiterea de către Crețu Gheorghe a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2)

Cod Contravențional.

Ce ține de invocarea încălcării drepturilor lui Crețu Gheorghe admise în

cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, instanța de apel a menținut motivarea

primei instanțe, considerând că în cazul dat nu a fost constatată încălcarea

drepturilor lui Crețu Gheorghe.

Instanța de apel a menționat, că atât ordonanța de punere sub învinuire în

privința lui Crețu Gheorghe, cât și rechizitoriul, întrunesc condițiile legale

prevăzute de legislator, sunt explicite și întocmite cu respectarea prevederilor legii

de procedură penală cu privire la forma și conținutul acestor documente

procesuale, și astfel, nu pot fi recunoscute nule, reieșind și din faptul că valoarea

probatorie a acestora a fost expusă prin analiza dovezilor, care au fost puse la baza

acuzării inculpatului în faptele incriminate.

4.10. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal.

119

Instanța de apel a reținut, că Lupu Ion a fost pus sub învinuire pentru faptul

că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 312

alin. (1) Cod penal, adică: „Prezentarea cu bună-știință, a declarațiilor mincinoase de

către martor, acțiuni care au fost săvîrșite în cadrul urmăririi penale”.

Instanța de apel a remarcat, că deși acuzarea a pretins că Lupu Ion la

21.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării,

petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate din 23.12.2012, a prezentat

cu bună-știință declarații mincinoase, acuzarea în ședința instanței de apel nu a

solicitat cercetarea anume a acestor declarații date de Lupu Ion în cadrul urmăririi

penale.

În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a considerat că

în sensul învinuirii aduse vina inculpatului Lupu Ion nu și-a găsit confirmare, astfel

că în latura dată sentința de achitare a inculpatului Lupu Ion, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii urmează a fi menținută.

Deși în vederea demonstrării vinovăției inculpaților partea acuzării a invocat

declarațiile martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail, Zubco Valeriu,

Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion,

Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,

Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie,

Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,

Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, instanța de apel a constatat

că declarațiile martorilor respectivi nu au confirmat că inculpatul Lupu Ion a dat în

cadrul urmăririi penale declarații neadevărate referitor la cele întâmplate la

vânătoare.

Mai mult, martorii Guzun Valeriu, Zubco Valeriu, Latîș Serghei,

Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Ifodi Ion, Guzun Oleg,

Ifodi Alexandru și Gherman Andrei au depus în ședințele de judecată exact aceleași

declarații ca și în cursul urmăririi penale, din care rezultă că vânătoarea s-a

desfășurat în două cantoane diferite, vânătorii au fost împărțiți în două grupuri de

țintași și două grupuri de gonași, iar în rezultatul vânătorii de către un grup au fost

împușcați doi mistreți, iar de către celălat grup nu a fost împușcat nici un mistreț.

În același timp, martorii Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail,

Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg,

Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie, Praf Grigore,

Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe și Căpăstru Victor au declarat în

cadrul celei de-a doua audieri la urmărirea penală că vânătoarea a avut loc într-un

singur loc, de un grup de vânători fiind împușcați cinci mistreți, ultimii explicând

motivele, asfel că au susținut declarațiile date anume în cadrul ședinței judiciare,

indicând că nu au fost constrânși să dea declarații la urmărirea penală de inculpați

referitor la vânătoare.

120

Instanța de apel a mai menționat și faptul, că după o hotărâre de achitare

pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat să solicite audierea

inculpatului în instanța de apel și să prezinte în ședința de judecată anumite probe

în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului. La caz, necercetarea în ședința

instanței de apel a declarațiilor date de Lupu Ion în cadrul urmăririi penale,

pretinse de acuzare ca fiind neadevărate, a pus în imposibilitate instanța de apel să

verifice învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în baza art. 312 alin. (1) Cod penal,

anume sub formă de prezentarea cu bună-știință a declarațiilor minciunoase de

către martor, acțiuni care au fost săvîrșite în cadrul urmăririi penale.

4.11. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost învinuit

de faptul că el, exercitând funcția de director general a Agenției „Moldsilva”, numit

în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de

conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu

funcție de demnitate publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

directorul rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției

„Moldsilva” Irimciuc Denis, la 23 decembrie 2012, aflându-se în incinta cabanei

situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal,

folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul

împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei privind lipsirea de viață din

imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx și a ascunde adevărul obiectiv privind

circumstanțele cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri,

martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail,

Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin,

Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica,

Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații

mincinoase.

Astfel, Lupu Ion a fost învinuit, că prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit

determinarea, prin constrângere, prin darea de bunuri, a martorilor la depunerea

declarațiilor mincinoase, faptă prin care a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 314 alin. (1) Cod penal.

Cercetând materialele dosarului, audiind inculpatul și martorii Guzun Oleg

(f.d. 203-204 vol. 15); Ifodi Alexandru (f.d. 203-204 vol. 23); Anton Ion (f.d. 186-

189 vol. 23, f.d. 169-170 vol. 15); Țurcanu Victor (f.d. 211-218 vol. 23, f.d. 62-64

vol. 5, f.d. 137-141 vol. 15); Mamai Mihail (f.d. 193-194, vol. 23, f.d. 143-145

vol. 15); Iftodi Ion (f.d. 200-202 vol. 23, f.d. 115-120 vol. 15); Gherman Vasile (f.d.

215-218 vol. 23, f.d. 206-209 vol.15), Ciobanu Anatolie (f.d. 198-199 vol. 23,

f.d. 189-192 vol. 15); Grosu Serghei (f.d. 182-185 vol. 23, f.d. 172-174 vol. 15);

121

Grosu Marin (f.d. 169-171 vol. 23, f.d. 165-167 vol. 15); Gordița Oleg (f.d. 183-184

vol. 15); Gurduza Oleg (f.d. 198-199 vol. 23, f.d. 227-228 vol. 15); Iftodi Dorin (f.d.

174-176 vol. 23, f.d. 252-253 vol. 15); Rotaru Ghenadie (f.d. 178-181 vol. 23,

f.d. 186-187 vol. 15); Gorbaciov Iurii (f.d. 172-173 vol. 23, f.d. 211-212 vol. 15);

Gherman Andrei (f.d. 190-192 vol. 23, f.d. 214-215 vol. 15) instanța de apel a

considerat că acuzarea adusă lui Lupu Ion nu a fost confirmată prin probe.

Astfel, fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru,

Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile,

Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,

Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați

nu au incriminat pe Lupu Ion că i-ar fi determinat personal să dea careva declarații

mincinoase referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi penale la

prima audiere, totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au primit ceva

bunuri de la Lupu Ion sau că au discutat cel puțin cu Lupu Ion despre cele petrecute

la vânătoarea din 23.12.2012.

Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în instanța de fond

și cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, iar la următoarele audieri

au dat declarații și le-au semnat după cum le-a spus persoanele care i-au audiat.

În același timp, după o sentință de achitare pronunțată de către prima

instanță, acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de apel a declarațiilor

martorilor Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg, Grosu Marin,

Gorbaciov Iurie, Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale, pretinse ca fiind

date în urma constrângerii de către Lupu Ion și ca minciunoase, astfel că instanța

de apel, ținând cont de principiul contradictorialității în procesul penal, s-a aflat în

imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste persoane în cadrul urmăririi

penale, în raport cu cele date în instanța de judecată, pentru a constata dacă sunt

sau nu diferite.

Totodată, martorii solicitați pentru audiere de acuzare fiind audiați în

instanța de apel, au susținut declarațiile date în prima instanță, nefiind constatat că

martorii au dat declarații fiind constrânși de Lupu Ion să dea careva declarații

neadevărate.

În același timp, fiind date citire declarațiilor date în cadrul urmăririi penale a

martorilor Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile,

Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,

martorii în ședința instanței de apel au declarat, că nu au fost constrânși să dea

declarații de Lupu Ion, că susțin declarațiile date în cadrul ședinței instanței de

fond, iar fiind audiați în cadrul urmăririi penale, au dat alte declarații fiind speriați,

și anume: Anton Ion, Țurcanu Victor și Gherman Andrei au declarat că au fost

constrânși în cadrul urmăririi penale să dea alte declarații de persoanele care i-au

interogat, Grosu Serghei, Mamai Mihail, Iftodi Dorin au declarat, că au fost speriați,

122

li s-a spus că vor fi eliberați și închiși, Ciobanu Anatolie a declarat ce i s-a spus, fiind

arestat directorul rezervației în acea perioadă, Rotaru Ghenadie a dat declarații

după cum au hotărât toți.

Faptul că au fost constrînși de către Lupu Ion să dea declarații mincinoase

referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din 23 decembrie

2012, nu a declarat nici un martor în cadrul audierii pe viu în cadrul ședinței

instanței de apel, și nici în instanța de fond. Totodată, fiind citite declarațiile

martorilor Guzun Oleg și Gordița Oleg, date în cadrul ședinței primei instanțe, din

aceste declarații la fel rezultă, că nu au fost constrânși de Lupu Ion.

În consecință instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor date în

cadrul urmăririi penale nu pot fi luate în considerație ca probe în susținerea

acuzării lui Lupu Ion.

Cu referire la prevederile art. 371 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel a accentuat, că fiind date citirii în parte, de acuzare, declarațiile martorilor

care se pretinde că au fost constrânși de Lupu Ion, martorii au explicat motivul

contradicțiilor între declarațiile date în ședință de judecată și cele depuse la a doua

și a treia audiere în cadrul urmăririi penale.

În același timp instanța de apel a ținut cont de declarațiile date de martori

anume în cadrul procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ,

declarații care corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care

rezultă că nu au fost constrânși nemijlocit de Lupu Ion să dea careva declarații

anume.

Astfel instanța de apel a concluzionat, că nu se demonstrează că Lupu Ion în

careva mod ar fi constrâns pe martorii invocați de acuzare să dea declarații

mincinoase în cadrul urmăririi penale, mai ales că nimeni din martorii audiați nu

au indicat la Lupu Ion ca la persoana care i-a determinat să dea în genere careva

declarații.

Faptul că acuzarea pretinde că declarațiile martorilor au fost date în urma

constrângerii de către Lupu Ion, sunt cu caracter de declarație și nu s-a demonstrat

în cadrul procesului judiciar.

Niciunul din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au declarat

despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda după cum

se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea inculpaților,

și nemijlocit din partea lui Lupu Ion.

Mai mult, la data producerii pretinselor fapte încriminate inculpatului

Lupu Ion, - Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail,

Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin,

Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica,

Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nu aveau calitatea de martori

și nici nu erau participanți la procesul penal.

123

În același timp, acuzarea, căreia în revine obligația de a prezenta probele în

susținerea acuzației după adoptarea unei sentințe de achitare, nu a supus cercetării

în ședința instanței de apel declarațiile date în cadrul urmăririi penale de martorii

Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie și

German Andrei.

Totodată martorii Guzun Oleg și Gordița Oleg nici nu au fost audiați în

instanța de apel, fiind verificate doar declarațiile date de ultimii în prima instanță,

din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către Lupu Ion să

dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă cercetate declarațiile

date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru a putea fi verificate

corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul audierilor.

În acest sens instanța de apel a făcut referire și la jurisprudența CEDO, care

în mod expres a constatat necesitatea audierii pe viu a martorilor acuzării după o

sentință de achitare - Ekbatani c. Suediei, hotărârea din 26 mai 1988, pct. 32;

Popovici c. Moldovei, hotărârea din 27 noiembrie 2007, par. 72; Dănilă c. României,

hotărârea din 8 martie 2007, par. 62-63; Spînu c. României, hotărârea din 29 aprilie

2008, par. 60.

Mai mult, potrivit acuzării formulate, Lupu Ion a constrâns să dea declarații

mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din

23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă nu

au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării

judecătorești.

În urma rejudecării cauzei și în circumstanțele stabilite pe caz, instanța de

apel a ajuns la concluzia, că în conduita inculpatului Lupu Ion lipsește însăși fapta

infracțională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la răspundere

penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat prima instanță.

Astfel, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a-l achita pe inculpatul

Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1)

Cod penal, însă, greșit a motivat soluția referindu-se la lipsa obiectului infracțiunii.

4.12. Cu referire la învinuirea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din 21.12.2007 (în

vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate).

Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost pus sub

învinuire pentru faptul că el, exercitând funcția de director general a Agenției

„Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011,

avînd statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind

astfel persoană cu funcție de demnitate publică, folosind situația de serviciu, la

23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76 a

cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a

Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de

124

frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale

protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații

științifice”, încalcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de

stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică

sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor

naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa

nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se

consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea

legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit

cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la

linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulile de securitate la

vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și

Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79

și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat

în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane

stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți.

În cadrul vânatului ilegal, Lupu Ion împreună și prin comun acord cu alte

persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de

urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le

posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în

mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei

nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.

Astfel, acțiunile lui Lupu Ion au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile interzise, cu folosirea

situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale”.

Instanța de apel a constatat, că inculpatul Lupu Ion a fost acuzat de faptul că

la 23.12.2012 a participat la vânătoarea desfășurată în parcela nr. 76 a cantonului

nr. 4, al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească”

din raionul Fălești, în cadrul unui singur grup, însă în ședința de judecată, inculpatul

a declarat că vânătoarea la care a participat el s-a desfășurat în cantonul nr. 7, fiind

de fapt formate două grupuri, care au participat la vânătoare în două locuri diferite.

Faptul că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat nu numai în cadrul unui

singur grup de vânători și gonași și nu numai în parcela 76 a cantonului nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației ÎS „Pădurea Domnească”, dar și în alt

canton al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS

reiese cert din:

- declarațiile martorilor care la vânătoarea din 23.12.2012 au participat în

calitate de țintași, inclusiv: Buga Boris, Sajin Ghenadie, Guzun Valeriu, Praf Grigore,

125

Căpăstru Victor, Praf Mihail, Jardan Nicolae și Croitoru Ion, din declarațiile

inculpaților Crețu Gheorghe și Svistun Valeriu care au declarat, că conducătorul

grupului lor de țintași a fost Svistun Valeriu, în prima goană nu a ieșit nici un mistreț

și nu a fost efectuată nici o împușcătură, din care motiv au mers în alt loc, unde a

avut loc a doua goană și au fost produse împușcături;

- declarațiile martorilor care la vânătoarea din 23.12.2012 au participat în

calitate de gonași, inclusiv: Gherman Vasile, Grosu Marin, Grosu Serghei,

Ciobanu Anatolie, Căpăstru Gheorghe și Ifodi Ion, care au declarat că conducătorul

grupului lor de gonași a fost Ifodi Ion, până la locurile unde s-au început goanele,

au mers cu autocamionul „ZIL”, după apropierea gonașilor în prima goană de linia

trăgătorilor, nu a ieșit nici un mistreț, motiv pentru care au mers în alt loc, unde

s-a efectuat a doua goană, în prima goană nu au auzit nici o împușcătură din direcția

grupului de țintași, în a doua goană au auzit împușcături din direcția grupului de

țintași.

Aceste declarații sunt întărite prin declarațiile martorilor care la vânătoarea

din 23.12.2012 au participat în calitate de țintași, inclusiv: Răilean Serghei,

Latîș Sergiu, Nastas Iurie, Zubco Valeriu și Pleșca Ion, care au declarat că

conducătorul grupului lor de țintați a fost Irimciuc Denis, până la apropierea

gonașilor de linia trăgătorilor, vânătoarea a fost oprită și nu au efectuat

împușcături.

La fel, această situație este confirmată și prin declarațiile martorilor care la

vânătoare au participat în calitate de gonași, și anume Țurcanu Victor,

Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail, Anton Ion, Ifodi Alexandu și Guzun Oleg, din

declarațiile căror rezultă clar, că conducătorul grupului lor de gonași a fost

Zalevschi Ghenadie, până la locul unde s-a început goana au mers cu automobilul

„Niva” (Guzun Oleg și Ifodi Alexandru) și cu sania (Țurcanu Victor,

Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail și Anton Ion), până la apropierea gonașilor de

linia trăgătorilor vânătoarea a fost oprită și nu au fost auzite împușcături din

direcția grupului de țintași.

Martorii Țurcanu Victor, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail și Anton Ion, fiind

angajați ai Rezervației, cunoscând bine locurile și numărul cantoanelor, au declarat

că singura goană la care ei au participat s-a desfășurat în cantonul nr. 7 și nu a fost

finisată, dar nu în cantonul nr. 4.

Mai mult, toți martorii audiați în prima instanță și în instanța de apel, cât și

inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat,

că la vânătoare au fost formate două grupuri și au avut loc în două locuri diferite.

Faptul repartizării participanților la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în

două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, cu desfășurarea partidelor de

vânătoare în două locuri diferite, precum și poziționarea fiecărui țintaș și gonaș se

confirmă și prin declarațiile tuturor martorilor, întărite și prin înscrisurile

126

cercetate.

Astfel, martorul Buga Boris a declarat în ședința judiciară, că la vânătoare a

participat în calitate de țintaș, lîngă el era Crețu Gheorghe, apoi Svistun Valeriu, iar

mai apoi Sajin Ghenadie. Irimciuc Denis și Lupu Ion nu a făcut parte din grupul lor.

Martorul Sajin Ghenadie a declarat instanței, că la vânătoarea din 23.12.2012

a participat în calitate de țintaș, la a doua goană în partea lui dreaptă pe linie era

amplasat Guzun Valeriu, iar în față Svistun Valeriu, ca țintași au mai participat

Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe și Buga Boris.

Aceste declarații sunt confirmate prin declarațiile martorilor Guzun Valeriu,

Praf Grigore, Căpăstru Victor, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Croitoru Ion,

Gherman Vasile, Grosu Marin, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Căpăstru Cheorghe,

Ifodi Ion, Pleșca Ion, Zubco Valeriu, toți declarând că au fost repartizați în două

grupuri și au avut loc în două locuri diferite.

Temei de a nu crede declarațiilor tuturor martorilor date în cadrul ședințelor

judiciare, care au fost preîntâmpinați privind răspunderea penală pentru darea de

mărturii false, precum și au dat declarații în proces penal public sub jurământ, cât

și a inculpaților în sensul dat nu s-au constatat, totodată aceste declarații nu au fost

combătute de acuzare.

Totodată, deși inculpatul Lupu Ion a declarat că vânătoarea la care a

participat el, s-a desfășurat în cantonul nr. 7, în sensul dat astfel de declarații au dat

și Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, cât și martorii audiați, organul

de urmărire penală nici nu a încercat să verifice această versiune, prin cercetarea

acestui loc din cantonul nr. 7, nu a efectuat verificarea declarațiilor la fața locului,

pentru a constata circumstanțele cauzei și adevărul, deși era obligat să o verifice,

înaintând învinuirea inculpatului în temeiul art. 233 Cod penal, cu acuzarea că

Lupu Ion a participat la vânătoare în cantonul nr. 4, însă fără a prezenta măcar o

probă care ar fi dovedit locul aflării exacte a inculpatului Lupu Ion, în calitatea sa

de țintaș, la vânătoarea din 23.12.2012, fie și în cantonul nr. 4.

Mai mult, nici într-un act procesual întocmit de cercetare la fața locului locul

amplasării lui Lupu Ion la vânătoare nu este fixată.

În atare situație stabilită, cele invocate de acuzare că vânătoarea a avut loc

doar în cantonul nr. 4 nu se confirmă nici prin o dovadă, astfel că instanța de apel,

reieșind din aceste declarații, în lipsa altor probe certe din partea acuzării privind

crearea doar a unui grup și de aflare a lui Lupu Ion la vânătoare anume în cantonul

nr. 4, a conchis că participanții la vânătoarea din 23.12.2012, desfășurată în

sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, au fost

repartizați în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, iar partidele de

vânătoare s-au desfășurat în cantonul nr. 4 și respectiv în cantonul nr. 7 al

sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, totodată că

Lupu Ion la vânătoare s-a aflat în cantonul nr. 7, după cum reiese din declarațiile

127

martorilor Zubco Valeriu, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât

și a inculpaților Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion.

A mai menționat instanța de apel, că lui Lupu Ion i-a fost adusă învinuirea în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu invocarea aflării lui

Lupu Ion la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min. în parcela 76 a

cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a

Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de

frontieră, încălcând:

- anexa numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat

nr. 1538 din 25.02.1998, potrivit căreia se indică, că Rezervația „Pădurea

Domnească” se atribuie la categoria „Rezervații științifice”,

- prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538

din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora, în rezervația științifică sunt interzise

activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în

special, vânatul;

- prevederile Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 1

Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit.a) potrivit căruia se

consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea

legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

- prevederile Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011,

art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o

adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;

- Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului

Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu

Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85;

- Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002.

În sensul invocat instanța de apel a menționat, că referitor la învinuirea adusă

pe acest capăt de învinuire lui Lupu Ion este valabilă motivarea expusă în

decizie referitor la aceleași chestiuni cu referire la învinuirea adusă lui

Crețu Gheorghe, considerând că încălcările imputate ultimului și învinuirea

respectivă este nefondată.

Potrivit instanței de apel este neîntemeiată și invocarea încălcării de către

Lupu Ion a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului

Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu

Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85, care acționau la momentul

comiterii infracțiunii, în sensul dat nefiind probată acuzarea.

Aici instanța de apel a notat, că potrivit răspunsului Șefului Departamentului

Poliție MAI adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman

nr. 1373 din 14.02.2013 (f.d. 81-84 vol. 9), cît și scrisorii Societății Vânătorilor și

128

pescarilor din RM din 17.01.2013 (f.d. 97 vol. 6), că Lupu Ion deține armă de

vânătoare de model „Benelli Duca Di Montefeltro”, în baza autorizației eliberată la

25.08.2011 cu termen de valabilitate pînă la 25 august 2016, cu care a și participat

la vânătoarea din 23 decembrie 2012, fapt ce rezultă din declarațiile ultimului.

Această armă nu a fost ridicată, examinată și nici recunoscută ca corp delict.

La fel nu a fost prezentată nici o dovadă că la vânătoarea din 23.12.2012

inculpatul Lupu Ion ar fi avut cartușe interzise, astfel că această acuzare este

neprobată.

De asemenea instanța de apel a stabilit, că învinuirea adusă inculpatului

Lupu Ion în încălcarea pct. 85 subpct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare,

aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și

Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993, este

nedovedită, deoarece acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar fi demonstrat

locul în care s-a aflat inculpatul Lupu Ion la vânătoare, precum și că Lupu Ion și-a

schimbat locul sau l-a părăsit, din proprie inițiativă, până la sfârșitul goanei,

momente care nu se constată din probele cercetate.

Mai mult, în ședința de judecată s-a constatat că inculpatul Lupu Ion a

participat la o singură partidă de vânătoare în cantonul nr. 7 al sectorului nr. 2

Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, în calitate de țintaș, fiind

plasat la locul pândei de către persoana responsabilă Irimciuc Denis, în toată

perioada aflării la pândă nu și-a schimbat locul și nici nu l-a părăsit pînă cînd

partida de vânătoare nu a fost întreruptă de către persoana responsabilă.

Ce ține de imputarea încălcării pct. 85 subp. 2 din reguli ce țin de interzicerea

tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere

determinat, instanța de apel a considerat acuzarea neîntemeiată, deoarece din

declarațiile martorilor audiați Răilean Serghei, Latîș Sergiu, Nastas Iurie,

Zubco Valeriu și Pleșca Ion, care au participat ca țintași, rezultă că nimeni dintre

țintași nu au efectuat împușcături, deoarece nu a ieșit nici un mistreț, fapt confirmat

și prin declarațiile martorilor Țurcanu Victor, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail,

Anton Ion, Ifodi Alexandru și Guzun Oleg, care au avut calitatea de gonași și care

s-au deplasat spre linia grupului de țintași din care făcea parte și inculpatul

Lupu Ion, din declarațiile cărora se constată, că nu au auzit nicio împușcătură din

direcția grupului de țintași.

În opinia instanței de apel este nedovedită și invocarea încălcării de către

Lupu Ion la vânătoarea din 23.12.2012 a prevederilor Regulilor enunțate în pct. 85

subpct. 3, care indică că este interzisă folosirea gloanțelor rotunde, deoarece

acestea ricoșează sub un unghi mai mare.

În aspectul dat, instanța de apel a concluzionat că acuzarea nu a prezentat

nici o probă care ar fi confirmat faptul că inculpatul Lupu Ion la vânătoarea din

23 decembrie 2012 ar fi folosit gloanțe rotunde, mai ales că cartușele cu care a

129

participat la vânătoare Lupu Ion nu au fost ridicate de la acesta, nu au fost

examinate și nici prezentate instanței.

La fel, ce ține de invocarea că Lupu Ion a încălcat prevederile art. 85 din

Regulile nominalizate privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, de

părăsire a locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei, instanța de apel de asemenea

a considerat-o neîntemeiată, în ce privește apropierea de animalul ucis sau rănit

până la sfârșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul

vecin, tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș

invocarea este fără temei.

Instanța de apel a conchis, că de către acuzare nu a fost prezentată nici o

dovadă, în partea ce ține de părăsirea locului de pândă de către inculpatul Lupu Ion,

totodată Lupu Ion nu a putut să se apropie de animalul rănit sau ucis pînă la sfîrșitul

goanei, deoarece la partida de vînătoare în care a participat nici nu au ieșit mistreți

și respectiv nici un țintaș nu a tras nici un foc, și nu a fost rănit și nici ucis nici un

animal, moment enunțat de martorii audiați.

Cu referire la invocarea de către acuzare a încălcării de Lupu Ion a Regulilor

pct. 85 ce țin de interzicerea folosirii înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor

alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), instanța

de apel a considerat că acuzarea este absolut neîntemeiată, deoarece nu s-a

prezentat instanței nici o probă care ar confirma faptul că inculpatul Lupu Ion la

vânătoare ar fi fost în stare de ebrietate alcoolică sau că ar fi consumat băuturi

alcoolice înaintea și în timpul vânătorii, astfel nu s-a stabilit admiterea de către

Lupu Ion a acestor încălcări invocate de acuzare.

Referitor la acuzația adusă lui Lupu Ion în încălcarea Instrucțiunii de

protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel de asemenea a

considerat-o absolut nefondată, din motiv că nu a fost indicat clar care prevederi

din instrucțiunea indicată au fost încălcate, care conține 5 capitole și 75 de articole,

nefiind clar ce a încălcat Lupu Ion, astfel că prevederile regulilor cuprinse în

instrucțiune, pretins a fi încălcate de Lupu Ion, urmau a fi constatate, incriminate și

probate în instanța de judecată.

Cu referire la folosirea de către inculpatul Lupu Ion a situației de serviciu,

instanța de apel a menționat că potrivit practicii judiciare, printre cei care își

folosesc situația de serviciu la comiterea vânatului ilegal se pot număra: directorii,

directorii adjuncți, inginerii silvici - șefi, șefii de ocoale silvice din cadrul Agenției

„Moldsilva”; persoanele cu funcții de răspundere ale Gărzii forestiere a Agenției

„Moldsilva”, din cadrul autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor

naturale și cu protecția mediului înconjurător, al Inspectoratului Ecologic de Stat

etc, al administrației parcurilor naționale, rezervațiilor de resurse, rezervațiilor

biosferei etc.; persoanele care gestionează Societatea vânătorilor și pescarilor etc.

130

Prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau

inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în

limitele competenței sale de serviciu.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20 aprilie 2011, Lupu Ion a fost numit

în funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, eliberându-l din funcția

deținută anterior.

Astfel, învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion (în situația în cauză), în

folosirea situației de serviciu, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal,

este în conexiune directă cu învinuirea adusă inculpatului în vânatul în locurile

interzise, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal.

În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012, la

care a participat inculpatul Lupu Ion, nu s-a petrecut în locuri interzise, nu a avut

loc cu încălcarea legislației în vigoare, motiv pentru care, instanța de apel a

considerat că nu poate fi reținută nici învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în

folosirea situației de serviciu, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal.

Mai mult, în învinuirea formulată lui Lupu Ion nici nu s-a indicat prin ce s-a

manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma legală,

mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului nr. 168 de către Lupu Ion ar fi fost

efectuat cu careva abatere, în contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză a fost

emis ca urmare a Hotărârii Guvernului RM.

Contrar celor invocate de acuzare, instanța de apel a considerat, că potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012,

precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul

vânătorii din 23.12.2012, vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat în scopul

anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în

ordinul emis, nefiind folosită situația de serviciu de către Lupu Ion în emiterea

acestui ordin.

Cât privește acuzarea în vânătoare ilegală cu împușcarea a cinci mistreți,

instanța de apel a notat că este valabilă motivarea oferită referitor la învinuirea

adusă lui Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară împușcarea anume

a cinci mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012.

Mai mult, din probele cercetate s-a constatat, că în grupul unde a participat

Lupu Ion în genere nu au fost vânați mistreți și nu au fost produse nici împușcături,

în aspectul dat acuzarea fiind fără dovadă.

În același timp, în al doilea grup, unde a participat Crețu Gheorghe, s-a

constatat că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile

inculpaților și a martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea

locului anume a doi mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ

acuzarea (f.d.114-125 vol. 1).

131

4.13. Cu referire la învinuirea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost pus sub

învinuire în faptul, că el, exercitând funcția de director general a Agenției

„Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011,

avînd statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind

astfel persoană cu funcție de demnitate publică, de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu directorul rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul

Fălești, din cadrul Agenției „Moldsilva” Irimciuc Denis și cu inginerul de pază și

protecție a pădurii al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS,

Svistun Valeriu, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor

13:00 – 15:30, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore

mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției

„Moldsilva”, din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra

subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a

cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, xxxxx, și a

ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la

vânătoare și componența grupei de vânători, a înscris date vădit false în cuprinsul

biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale,

semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri,

componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în

vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al

cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute,

fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în

cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76, cantonul

nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.

Astfel, Lupu Ion a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332

alin. (2) lit. b) Cod penal, adică: „Înscrierea de către o persană cu funcție de demnitate

publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese

personale”.

Instanța de apel a constatat în urma cercetării probelor, că la formularea

învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal,

acuzarea de stat a invocat că Lupu Ion a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor

de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale,

semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri,

componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în

vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș a lui

Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a

avut loc.

132

Din probele cercetate se constată, că la vânătoarea din 23 decembrie 2012 au

fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de vânător nr. 011656 și

biletul de vânător nr. 011795.

Din biletul de vânător nr. 011795 aflat la f.d. 36 volumul 6 rezultă, că a fost

întocmit în baza autorizației nr. 003404 eliberată pentru recoltarea unui mistreț în

Pădurea Călinești, sectorul silvic Călinești, gospodăria silvică de Stat „Pădurea

Domnească” valabilă în perioada de la 23 decembrie 2012 până la 23 decembrie

vânător nr. 011796; Căpăstru Victor – carnet de vânător nr. 011212; Jardan Nicolae

- carnet de vânător nr. 012197; Căpăstru Gheorghe - carnet de vânător nr. 017102;

Praf Mihail - carnet de vânător nr. 018534; Croitoru Ion - carnet de vânător

nr. 013277; Buga Boris - carnet de vânător nr. 000337; Guzun Valeriu - carnet de

vânător nr. 011905; Sajin Ghenadie - carnet de vânător nr. 015961; Crețu Gheorghe

- carnet de vânător nr. 001347; Ifodi Ion - gonaș; Gherman Vasile – gonaș;

Paciu Sorin – gonaș; Grosu Marin – gonaș; Grosu Serghei – gonaș; Ciobanu Anatolie

- gonaș; Svistun Valeriu – gonaș.

La fel, biletul de vânător nr. 011656, aflat la f.d. 52 volumul 6, a fost întocmit

în baza autorizației nr. 003405 eliberată pentru recoltarea unui mistreț în pădurea

Călinești, sectorul silvic Călinești, gospodăria silvică de Stat „Pădurea Domnească”

valabilă în perioada de la 23 decembrie 2012 până la 23 decembrie 2012, în

componența brigăzii de vânători fiind incluși: Lupu Ion - carnet de vânător

nr. 017678; Pleșca Ion - carnet de vânător nr. 017706; Latîș Serghei - carnet de

vânător nr. 018800; Zubco Valeriu - carnet de vânător nr. 017592; Răilean Sergiu -

carnet de vânător nr. 018635; Nastas Iurie - carnet de vânător nr. 015138;

Zalevschi Ghenadie – gonaș; Mamai Mihail – gonaș; Țurcanu Victor – gonaș;

Anton Ion – gonaș; Ifodi Alexandru – gonaș; Guzun Oleg – gonaș; Irimciuc Denis –

gonaș.

După cum s-a motivat, din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare,

printre care declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu,

Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din 23.12.2012, audiați în

cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în prima instanță, verificate în

ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a constatat, că la vânătoarea

din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate în două grupuri de țintași

și două grupuri de gonași, care au participat în două locuri diferite la vânătoare,

situație care corespunde cu cele indicate în listele întocmite, cât și cu probele

cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare la fața locului, temei de a

pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile cercetate nefiind constatate.

Mai mult, nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat

despre faptul că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură

grupă de țintași și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat

133

afirmativ acuzarea.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că învinuirea adusă inculpatului

Lupu Ion în faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor

grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași),

contravine faptelor real petrecute, este fără temei și contravine declarațiilor

martorilor date în cadrul procesului judiciar public, sub jurământ, cât și probelor

scrise.

Cu referire la participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din 23.12.2012,

instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al echipei, fiind

indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile inculpaților și a

martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în calitate de

conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea partidei de

vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare.

La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, instanța de apel a

constatat, că acesta a avut calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795,

participând în grupul de vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat

două partide de vânătoare. La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat

în calitate de gonaș, iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din

declarațiile martorului Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă

Sajin Ghenadie, unde s-a aflat pînă la momentul când a fost rănit, astfel că situația

stabilită nu contravine celor indicate în bilet.

Din învinuirea adusă se constată, că Lupu Ion este învinuit și de falsificarea

semnăturii lui Paciu Sorin prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și

Irimciuc Denis.

În sensul invocat, instanța de apel a indicat, că deși a adus o astfel de învinuire

lui Lupu Ion, acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă veridică în

falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin de Lupu Ion, cât și de mai multe persoane,

totodată acuzarea în acțiunea de falsificare a unei singure semnături, pe un singur

document, de către mai multe pesoane este lipsită de orice temei, întrucât se exlude

imitarea unei singure semnături, pe un singur document, concomitent de către mai

multe persoane.

Acuzarea a prezentat ca dovadă raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010

din 12.06.2013, însă din concluziile acestuia nu se constată că Lupu Ion a

consemnat ceva în biletul de vânătoare sau că a falsificat semnătura lui Paciu Sorin.

Deși în concluzia respectivă se indică că semnătura din biletul de vânătoare

nu a fost executată de Paciu Sorin, totodată faptul că a fost falsificată anume de

Lupu Ion nu a fost dovedit prin probe incontestabile.

În opinia instanței de apel, acuzarea nu a prezentat nici o probă directă sau

indirectă care, în rezultatul coraborării ei cu raportul de expertiză, ar fi confirmat

că Lupu Ion a falsificat semnătura lui Paciu Sorin, în contradicție, concluziile din

134

raport constată, că nu pot răspunde cine a efectuat semnătura.

Mai mult, concluziile din raport indică despre executarea de altă persoană, și

nu de alte persoane, după cum a fost adusă învinuirea lui Lupu Ion că a comis fapta

incriminată, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane.

În consecință instanța de apel a considerat că raportul de expertiză prezentat

nu servește ca probă în condamnarea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

Prima instanță a motivat la adoptarea soluției de achitare a inculpatului

Lupu Ion, că în acțiunile acestuia, în forma încriminată în rechizitoriu, lipsește

elementul component al infracțiunii - latura subiectivă. În învinuirea formulată nu

este indicat și respectiv descris interesul personal al inculpatului Lupu Ion, la

comiterea infracțiunii încriminate.

Or, interesul personal constituie - orice avantaj material sau de altă natură,

urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane

apropiate de către persoana cu funcție de răspundere ca urmare a îndeplinirii

atribuțiilor sale de serviciu.

Prezența în pretinsele acțiuni ale inculpatului a elementelor laturii subective

a acestei infracțiuni nu a fost demonstrată prin probele acumulate în cadrul

urmăririi penale și examinării cauzei.

Instanța de apel a accentuat și faptul, că din probele cercetate nu se constată

în acțiunile lui Lupu Ion fapta prevăzută de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, și nu

doar latura subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat prima

instanță, care deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, dar

a achitat inculpatul din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Din probele cercetate anume că se constată lipsa cărorva temeiuri de fapt și

de drept de constatare a existenței infracțiunii incriminate în acțiunile lui Lupu Ion

și care ar determina în mod incontestabil concluzia privind vinovăția acestuia în

săvîrșirea infracțiunii date.

4.14. Cu referire la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului, Lupu Ion a fost pus sub

învinuire în faptul, că el exercitând funcția de director general al Agenției

„Moldsilva”, având statut de conducător al unui organ central al administrației

publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, folosind intenționat

situația de serviciu, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”

Irimciuc Denis, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la

mistreți în anul 2012, emis de către el personal la 14.09.2012 și ordinului nr. 95-p

cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 emis de Irimciuc Denis

la 29.11.2012, încălcând Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr.I,

135

cap.III, pct. 35 lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538

din 25.02.1998, art. 26 pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din

04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, a organizat vânătoarea ilegală de mistreți în

sectorul nr. 2 Călinești, parcela nr. 76 a cantonului 4 al Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, vânătoare soldată cu urmări grave -

împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Sorin Paciu, care în rezultatul

leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești.

În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material,

urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale

privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde

adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a înscris date vădit false în

documentele oficiale și a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri,

furnizându-le produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la prezentarea cu

bună-știință a declarațiilor mincinoase depunerea de declarații mincinoase.

Prin acțiunile sale cet. Lupu Ion, fiind persoană cu funcție de demnitate

publică, a folosit intenționat situația de serviciu în interese materiale și personale,

soldate cu urmări grave, fapte prin care a comis infracțiunea prevăzută de art. 327

alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

În urma cercetării probelor solicitate de acuzare după pronunțarea sentinței

de achitare în privința inculpatului Lupu Ion, instanța de apel a considerat că din

probele cercetate nu se constată existența faptei infracțiunii incriminate

inculpatului, acuzarea adusă nefiind demonstrată.

Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20 aprilie 2011 cu privire la

numirea în funcție, Lupu Ion a fost numit în funcția de director general al Agenției

„Moldsilva”.

Potrivit anexei la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, funcția de director general al Agenției

„Moldsilva” este una de demnitate publică.

În același timp, în atribuțiile de serviciu ale lui Lupu Ion nu sunt indicate

organizarea vânătorilor, fapt ce rezultă din fișa de post a directorului general al

Agenției „Moldsilva” (f.d. 85-87 vol. 11).

Totodată, după cum s-a stabilit în ședința judiciară prin probele cercetate,

vânătoarea din 23.12.2012 a fost organizată nu de către inculpatul Lupu Ion în

calitate de director general al Agenției „Moldsilva”, dar de către directorul

Rezervației „Pădurea Domnească” Irimciuc Denis, fapt recunoscut de ultimul

potrivit declarațiilor date.

În același timp, emiterea de către Lupu Ion în calitate de director general al

Agenției „Moldsilva” a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la

mistreți în anul 2012, nu poate fi catalogată ca încălcare a legilor, după cum a

invocat declarativ acuzarea, în sensul dat acuzarea fiind nefondată și a fost

136

motivată desfășurat în pct. 133 al deciziei, fiind valabilă și cu referire la învinuirea

prezentă adusă lui Lupu Ion.

Astfel, la data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea

Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea

vînătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din

16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile

fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea

Domnească” – 35 unități.

Totodată, la data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director

general al Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea

vânătorii la mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că

ordinul în cauză a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal

nr. 439-XIII din 27 aprilie 1995 și Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu

privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind

stabilirea modului, termenelor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de

vânătoare al anului 2012, precum și în baza propunerilor privitor la recoltarea

vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a

acestuia în ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a

chestiunii: - organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervații se pune în

sarcina conducătorilor Rezervațiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”,

„Plaiul Fagului” și arendașilor (f.d. 144 vol. 6).

În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012,

precum și Ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul

vânătorii din 23.12.2012, se constată că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat

în scopul anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat

nemijlocit și în ordinul emis.

Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost

pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” Î.S. și

vânătoarea a fost petrecută în Rezervația științifică „Pădurea Domnească”, anume

în urma intervenirii propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de

vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a vânatului în ariile

protejate de stat în anul 2012.

La fel, în privința lui Lupu Ion ce ține de încălcările imputate în acuzarea

respectivă este valabilă motivarea expusă în decizie referitor la aceleași chestiuni

cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, motivare care urmează a fi luată

în considerație în privința lui Lupu Ion, pentru a nu fi repetate aceleași prevederi

identice.

În aspectul dat, încălcarea Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995,

anexa nr.I, cap.III, pct.35 lit.a) potrivit căreia se consideră vânătoare ilicită

137

vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de

vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează este una declarativă, instanța

de apel motivând lipsa acestei încălcări adusă și în contextul acuzării în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, acuzare nestabilită în acțiunile

inculpatului.

La fel, în opinia instanței de apel nu s-a constatat încălcarea de către Lupu Ion

a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998,

art. 26 pct. e), potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot

conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul,

acuzare care s-a considerat neîntemeiată.

Instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută nici acuzarea adusă lui

Lupu Ion în încălcarea Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011,

art. 2, art. 26 pct. 2, care indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe culoarul de

frontieră și în fâșia de protecție a frontierei de stat este interzisă, că tragerea cu

arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat sunt interzise, în sensul dat

nefiind constatate încălcări.

În contextul enunțat, nu s-a constatat din probele cercetate, că vânătoarea

petrecută la 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la

frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în

aspectul dat acuzarea fiind pur afirmativă.

Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma cercetării probelor nici tragerea cu

arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat, astfel că învinuirea este cu

caracter de declarație.

La fel nu a fost demonstrat nici faptul că anume de Lupu Ion a fost organizată

vânătoarea de mistreți în sectorul nr. 2 Călinești, parcela nr. 76 a cantonului 4 a

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, fiind stabilit că

vânătoarea a fost organizată de Irimciuc Denis, care în sensul dat a emis ordinul

nr. 95-p din 29.11.2012, fapt recunoscut și de ultimul în ședința judiciară.

În același timp, în ședința judiciară nu s-a dovedit că vânătoarea a fost ilegală,

totodată s-a constatat din probele cercetate, că în cadrul vânătorii Paciu Sorin a fost

rănit de către vânătorul Crețu Gheorghe, victima în rezultatul leziunilor corporale,

la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești.

În sensul invocat de acuzare, deși s-a constatat că a avut loc lipsirea de viață

din imprudență a lui Paciu Sorin, totodată s-a stabilit că vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, privind lipsirea de viață din

imprudență a lui Paciu Sorin este anume Crețu Gheorghe, fapt motivat de instanța

de apel.

Însă faptul că lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin a fost comisă

ca urmare a folosirii situației de serviciu din partea lui Lupu Ion nu s-a stabilit prin

probele cercetate, mai ales că Lupu Ion de fapt nici nu a participat la vânătoare în

138

locul unde a fost rănit Paciu Sorin în cantonul 4.

Potrivit instanței de apel, acuzarea nici nu a indicat în învinuirea adusă lui

Lupu Ion acțiunile sau inacțiunile acestuia contrare intereselor publice sau

drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, care se referă anume la situația

de serviciu a persoanei și să decurgă din exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.

Mai mult, existența infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu

presupune stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta abuzivă a persoanei cu

funcție de răspundere și urmările prejudiciabile, moment care nu a fost nici invocat

de acuzare și nu a fost constatat cu referire la Lupu Ion.

Instanța de apel a notat, că nu a fost stabilit din probele cercetate nici faptul

că Lupu Ion, din interes personal și material, urmărind scopul împiedicării

cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din

imprudență a cet. Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele

cauzei, a înscris date vădit false în documentele oficiale și a determinat prin

constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul

ilicit, alți martori la prezentarea cu bună-știință a declarațiilor mincinoase

depunerea de declarații mincinoase.

Mai mult, instanța de apel a reliefat, că acțiunile respective invocate de

acuzare în învinuirea lui Lupu Ion, de fapt țin de acțiunile ce au avut loc după

rănirea lui Paciu Sorin în timpul vânătorii, și nu nemijlocit de acțiuni care au condus

la omorul din imprudență a lui Paciu Sorin.

Instanța de apel a indicat și faptul, că fapta de abuz de putere sau abuz de

serviciu, prevăzută de art. 327 Cod penal, la momentul comiterii faptei incriminate,

consta în folosirea intenționată de către o persoană cu funcție publică a situației de

serviciu în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune

în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de

lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Potrivit Legii nr. 60 din 07.04.2016, publicată în Monitorul Oficial al RM

nr. 123-127/246 din 06.05.2016, în vigoare din 06.05.2016, s-au întrodus în

art. 327 Cod penal următoarele modificări:

- la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale,”

se exclude;

- la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins:

„b1) săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau

în interesul unei terțe persoane”.

Totodată, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, în

vigoare din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice

sau” din alin. (1) art. 327 Cod penal.

Ținând cont de practica judiciară, cât și de lipsa probelor în demonstrarea

învinuirii aduse lui Lupu Ion în aspectul invocat de acuzare, instanța de apel a

139

considerat că acuzarea nu a fost dovedită și din probele cercetate nu se constată în

acțiunile lui Lupu Ion fapta prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

Din probele cercetate propuse de acuzare nu rezultă, că există legătură

cauzală dintre faptele lui Lupu Ion, care nu a încălcat careva prevederi la emiterea

ordinului nr. 168 și nu a organizat vânătoarea din 23.12.2012, totodată a participat

la vânătoare în alt loc decât cantonul nr. 4, unde nemijlocit a avut loc rănirea lui

Paciu Sorin de către Crețu Gheorghe, ca rezultat survenind urmările prejudiciabile

decesul lui Paciu Sorin, după cum s-a constatat în ședința judiciară, nemijlocit cu

decesul lui Sorin Paciu.

Prima instanță a motivat la adoptarea soluției, că indicarea circumstanțelor

care confirmă interesul personal și material, omise de acuzatorul de stat, ține de

esența acuzației, neindicarea lor în rechizitoriu privează acuzatul de dreptul de a fi

informat în mod amănunțit despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa și

constituie o violare a art. 6 paragraf 3) lit. a) din Convenția Europeană.

La fel, prima instanță a considerat, că în acțiunile încriminate inculpatului

Lupu Ion lipsește și legătura cauzală dintre pretinsele fapte prejudiciabile ale

inculpatului și urmările prejudiciabile, întrucât infracțiunea prevăzută de art. 327

Cod penal, i-a fost încriminată inculpatului Lupu Ion, cu ambele agravante și anume,

săvârșită de o persoană cu înaltă funcție de răspundere (art. 327 alin. (2) lit. b)) și

soldată cu urmări grave (art. 327 alin. (2) lit. c)).

Prima instanță a reținut, că unul din semnele principale ale laturii obiective a

infracțiunii prevăzute la art. 327 Cod penal este legătura cauzală dintre fapta

prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Inculpatului Lupu Ion nu-i poate fi

încriminată agravanta „soldată cu urmări grave”, întrucât între pretinsul abuz de

serviciu incriminat inculpatului și decesul lui Sorin Paciu, nu există nici o legătură

cauzală.

Însăși acuzatorul de stat a indicat în învinuire că, „urmarea gravă - moartea

lui Paciu Sorin a survenit în rezultatul împușcării de către vânătorul

Crețu Gheorghe”, vânătorului Crețu Gheorghe fiindu-i înaintată învinuirea în

temeiul art. 149 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi – lipsirea de viață din

imprudență, învinuire stabilită de instanța de apel în acțiunile inculpatului

Crețu Gheorghe.

Pronunțarea sentinței de achitare în partea ce ține de acuzarea lui Lupu Ion

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal a fost

adoptată și în contextul, că în privința inculpatului Lupu Ion este adoptată sentință

de achitare și în baza art. 233, art. 312, art. 314 alin. (1) și art. 332 alin. (2) lit. b)

Cod penal, întrucât organul de urmărire penală a reținut drept folosire a situației

de serviciu de către inculpatul Lupu Ion prin participarea la vânătoare în locuri

interzise, înscrierea datelor false în biletele de vânător, determinarea prin

constrângere la depunerea de declarații false și depunerea de declarații

140

minciunoase, care nu au fost stabilite.

Așa fiind, instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe cu

referire la achitarea lui Lupu Ion, doar că motivarea instanței s-a redus la lipsa

clarității acuzației și laturii subiective, însă de fapt instanța de apel a considerat că

în acțiunile lui Lupu Ion nu se constată însăși fapta incriminată, și nu lipsește doar

latura subiectivă și motivul incriminat, astfel că în aspectul dat sentința instanței

de fond a fost casată parțial, cu adoptarea unei hotărâri, prin care inculpatul

Lupu Ion se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

4.15. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire pentru

faptul că el, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei

întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, aflându-se în incinta

procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, unde la

15.01.2013 și 05.02.2013 fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele

organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare partidei de vânătoare din 23.12.2012

în parcela nr. 76 cantonul nr.4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea

Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, urmărind

scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea

de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv

privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului

de vânători, cu bună-știință a prezentat declarații mincinoase.

Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 312 alin. (1) Cod penal, adică prezentarea cu bună-știință, a declarațiilor

mincinoase de către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.

Fiind audiat în ședința instanței de apel potrivit regulilor stabilite pentru

prima instanță, inculpatul Irimciuc Denis a declarat că susține declarațiile depuse

în prima instanță, alte completări sau adăugiri nu are, vina nu recunoaște, pledează

nevinovat, la întrebări adăugător refuză să răspundă (f.d. 253 vol. 23), totodată

fiind date citirii declarațiile inculpatului depuse în prima instanță.

Potrivit acuzării, declarațiile lui Irimciuc Denis sunt false, întrucât

circumstanțele descrise de inculpat în cadrul audierilor în calitate de martor, nu

corespundeau cu circumstanțele de fapt relatate de majoritatea martorilor, în

cadrul celei de-a doua audieri în faza de urmărire penală.

Cu toate acestea instanța de apel a remarcat, că deși acuzarea a pretins că

Irimciuc Denis la 15.01.2013 și 05.02.2013, fiind audiat în calitate de martor

privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii

141

organizate din 23.12.2012, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase,

acuzarea în ședința instanței de apel nu a solicitat cercetarea anume a acestor

declarații date de Irimciuc Denis în cadrul urmăririi penale.

În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a considerat că

învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis nu și-a găsit confirmare, astfel că în

latura dată sentința de achitare a inculpatului Irimciuc Denis din motivul că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii a fost menținută fără modificări.

Soluția respectivă a instanței de apel s-a bazat pe aceleași considerente

referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în baza art. 312 alin. (1) Cod penal.

4.16. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire pentru

faptul, că exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei

întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii al Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general a Agenției

„Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00

– 15:30 min., aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției

„Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației amplasate în

or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și influența asupra

subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a

cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx

și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la

vânătoare și componența grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de

bunuri, a determinat martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,

Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie,

Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,

Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și

Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase.

Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 314 alin. (1) Cod penal, adică: „Determinarea, prin constrângere, prin darea de

bunuri, a martorilor la depunerea declarațiilor mincinoase”.

Fiind audiat în ședința instanței de apel potrivit regulilor prevăzute pentru

prima instanță, inculpatul Irimciuc Denis a declarat, că susține integral declarațiile

depuse în prima instanță, pledează nevinovat și folosindu-se de drepturile sale,

refuză să răspundă la careva întrebări sau precizări (f.d. 253 vol. 23).

Din declarațiile depuse de inculpatul Irimciuc Denis în prima instanță, citite

în ședința instanței de apel, rezultă la fel că inculpatul nu recunoaște învinuirea

142

adusă, nu a determinat pe nimeni din martori la darea declarațiilor false (f.d. 76-83

vol. 16).

Deși acuzarea a invocat în calitate de probe în susținerea acuzării în latura

dată declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale, instanța de apel a

considerat că acuzarea adusă lui Irimciuc Denis nu a fost confirmată, în sensul dat,

fiind valabilă motivarea oferită în privința lui Lupu Ion în învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a mai menționat, că deși acuzarea a incriminat inculpatului

Irimciuc Denis faptul că i-a determinat pe Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion,

Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie,

Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,

Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și

Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase, în sensul dat acuzarea nu

a fost demonstrată prin probe.

Fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru, Anton Ion,

Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie,

Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,

Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați nu au incriminat pe

Irimciuc Denis că i-ar fi determinat personal să dea careva declarații mincinoase

referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi penale la prima audiere,

totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au primit ceva bunuri de la

Irimciuc Denis sau că au discutat cu ultimul despre cele petrecute la vânătoarea din

23.12.2012.

Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în prima instanță și

cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, unde au dat aceleași

declarații, iar la următoarele audieri au dat declarații și le-au semnat după cum

le-a spus persoanele care i-au audiat.

În același timp instanța de apel a sesizat, că după o sentință de achitare

pronunțată de prima instanță, acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de

apel declarațiilor martorilor Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg,

Grosu Marin, Gorbaciov Iurie, Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale,

pretinse ca fiind date în urma constrângerii de către Irimciuc Denis și ca

mincinoase, astfel că instanța de apel, ținând cont de principiul contradictorialității

în procesul penal, s-a aflat în imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste

persoane în cadrul urmăririi penale, în raport cu cele date în instanța de judecată,

pentru a constata dacă sunt sau nu diferite.

Din declarațiile martorilor instanța de apel nu a constatat, că martorii la

urmărirea penală au dat la a doua audiere declarații fiind constrânși de

Irimciuc Denis să dea careva declarații neadevărate.

În același timp, fiind date citirii declarațiile date în cadrul urmăririi penale a

143

martorilor Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile,

Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,

martorii în ședința instanței de apel au declarat, că nu au fost constrânși să dea

declarații de Irimciuc Denis, dar de alte persoane, celora căror au dat declarații.

Instanța de apel a reținut declarațiile date de martori anume în cadrul

procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ, declarații care

corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care rezultă că nu

au fost constrânși nemijlocit de Irimciuc Denis să de careva declarații anume, astfel

nu se demonstrează că Irimciuc Denis în careva mod ar fi constrâns pe martorii

invocați de acuzare să dea declarații mincinoase în cadrul urmăririi penale.

Totodată, nimeni din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au

declarat despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda

după cum se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea

inculpaților, și nemijlocit din partea lui Irimciuc Denis.

Mai mult, la data producerii pretinselor fapte încriminate inculpatului

Irimciuc Denis, anume Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor,

Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu,

Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia,

Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nu aveau

calitatea de martori și nici nu erau participanți la procesul penal.

Totodată martorii Guzun Oleg și Gordița Oleg nici nu au fost audiați în

instanța de apel, fiind verificate doar declarațiile date de ultimii în prima instanță,

din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către

Irimciuc Denis să dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă

cercetate declarațiile date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru

a putea fi verificate corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul

audierilor.

Mai mult, potrivit acuzării formulate, Irimciuc Denis a constrâns să dea

declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea

din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă

nu au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării

judecătorești.

Astfel, în urma rejudecării cauzei și în circumstanțele stabilite pe caz, instanța

de apel a ajuns la concluzia, că în conduita inculpatului Irimciuc Denis lipsește

însăși fapta infracțională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la

răspundere penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat

prima instanță, în rest motivarea primei instanțe în latura dată fiind corectă.

Instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a ajuns la concluzia de

a-l achita pe inculpatul Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, însă, greșit a motivat soluția referindu-se

144

la lipsa obiectului infracțiunii, motivul de achitare în cauza penală vizată, fiind cel

prescris la art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

4.17. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din

21.12.2007, în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate).

Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire în faptul,

că el, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei întreprinderi

de stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 –

16:00 min., aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul

2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească”

din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii

privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538 din 25.02.1998 se atribuie

la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul

ariilor naturale protejate de stat nr.1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit

cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea

evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal

nr.439 din 27.04.1995, anexa nr.I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap.III,

pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri

interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe

teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr.215 din

04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat,

pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;

Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican

al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor

Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin

ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din

26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord

cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de

mistreți.

În cadrul vânatului ilegal, Irimciuc Denis împreună și prin comun acord cu

alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de

urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le

posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în

mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei

nr. 6 a Legii regnului animal nr.439 din 27.04.1995.

Astfel, Irimciuc Denis se învinuiește că prin acțiunile sale intenționate a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile

interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de

unități convenționale”.

145

Instanța de apel a statuat, că referitor la învinuirea lui Irimciuc Denis este

valabilă motivarea oferită referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal.

Astfel instanța de apel a constatat, că inculpatul Irimciuc Denis a fost acuzat

de faptul că la 23.12.2012 a participat la vînătoarea desfășurată în parcela nr. 76 a

cantonului nr. 4, al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea

Domnească” din raionul Fălești, în cadrul unui singur grup, însă în ședința de

judecată, inculpatul Irimciuc Denis a declarat că vânătoarea la care a participat el

s-a desfășurat în cantonul nr. 7, fiind de fapt formate două grupuri, care au

participat la vânătoare în două locuri diferite.

Faptul că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat nu numai în cadrul unui

singur grup de vânători și gonași și nu numai în parcela 76 a cantonului nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS dar și în alt

canton al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS

reiese cert din probele cercetate.

Mai mult, toți martorii audiați în instanța de fond și de apel, cât și inculpații

Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat, că la

vânătoare au fost formate două grupuri și că au avut loc în două locuri diferite.

Faptul repartizării participanților la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în

două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, cu desfășurarea partidelor de

vânătoare în două locuri diferite, precum și poziționarea fiecărui țintaș și gonaș se

confirmă și prin declarațiile tuturor martorilor, întărite și prin înscrisurile

cercetate.

Temei de a nu crede declarațiilor tuturor martorilor date în cadrul ședințelor

judiciare, care au fost preîntâmpinați privind răspunderea penală pentru darea de

mărturii false, precum și au dat declarații în proces penal public sub jurământ, cât

și a inculpaților în sensul dat nu s-au constatat, totodată aceste declarații nu au fost

combătute de acuzare.

Totodată, deși inculpatul Svistun Valeriu a declarat că vânătoarea la care a

participat el, s-a desfășurat în cantonul nr. 7, în sensul dat astfel de declarații au dat

și Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, cât și martorii audiați, organul

de urmărire penală nici nu a încercat să verifice această versiune, prin cercetarea

acestui loc din cantonul nr. 7, nu a efectuat verificarea declarațiilor la fața locului,

pentru a constata circumstanțele cauzei și adevărul, deși era obligat să o verifice,

înaintând învinuirea inculpatului în temeiul art. 233 Cod penal, în acuzarea că

Irimciuc Denis a participat la vânătoare în cantonul 4, însă fără a prezenta măcar o

probă care ar fi dovedit locul aflării exacte a inculpatului Irimciuc Denis la

vînătoarea din 23.12.2012.

Mai mult, nici într-un act procesual întocmit de cercetare la fața locului, locul

amplasării lui Irimciuc Denis la vânătoare nu este fixată.

146

În atare situație stabilită instanța de apel a menționat, că cele invocate de

acuzare că vânătoarea a avut loc doar în cantonul nr.4 nu se confirmă nici prin o

dovadă, astfel reieșind din aceste declarații, în lipsa altor probe certe din partea

acuzării privind crearea doar a unui grup și de aflare a lui Irimciuc Denis la

vânătoare anume în cantonul nr. 4, instanța a conchis că participanții la vânătoarea

din 23.12.2012, desfășurată în sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS, au fost repartizați în două grupuri de țintași și două

grupuri de gonași, iar partidele de vânătoare s-au desfășurat în cantonul nr. 4 și

respectiv în cantonul nr. 7 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS, totodată Irimciuc Denis la vânătoare s-a aflat în cantonul

nr. 7, după cum reiese din declarațiile martorilor Zubco Valeriu, Pleșca Ion,

Nastas Iurie, Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și a inculpaților Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion.

A mai indicat instanța de apel, că lui Irimciuc Denis i-a fost adusă învinuirea

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu invocarea aflării lui la

23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min. în parcela 76 a cantonului

numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii

de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, încalcând:

- anexa numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat

nr. 1538 din 25.02.1998, potrivit căreia se indică, că Rezervația „Pădurea

Domnească” se atribuie la categoria „Rezervații științifice”,

- prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538

din 25.02.1998, art. 26 lit.e) potrivit cărora, în rezervația științifică sunt interzise

activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în

special, vânatul;

- prevederile Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 1

Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se

consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea

legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

- prevederile Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011,

art. 32 alin. 1 potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o

adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă;

- Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului

Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu

Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85;

- Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002.

În sensul invocat, instanța de apel a accentuat că în privința învinuirii lui

Irimciuc Denis este valabilă motivarea expusă referitor la aceleași chestiuni cu

referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, cât și lui Lupu Ion, motivare care

147

urmează a fi luată în considerație în privința lui Irimciuc Denis, pentru a nu fi

repetate aceleași prevederi identice.

La fel, instanța de apel a considerat absolut neîntemeiată invocarea încălcării

de către Irimciuc Denis a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul

Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun

cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85, care acționau la momentul

comiterii infracțiunii, fiind valabilă motivarea oferită în privința inculpaților

Crețu Gheorghe și Lupu Ion.

Referitor la acuzația adusă lui Irimciuc Denis în încălcarea Instrucțiunii de

protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel a considerat-o

absolut nefondată, fără a se indica clar care prevederi din instrucțiunea indicată,

care are cinci capitole și 75 de articole, au fost încălcate, nefiind înțeles ce a încălcat

inculpatul, astfel că prevederile regulilor cuprinse în înstrucțiune, pretins a fi

încălcate de Irimciuc Denis, urmau a fi constatate, incriminate și probate în instanța

de judecată, fiind valabilă motivarea primei instanțe la chestiunea dată.

Cu referire la folosirea de către inculpatul Irimciuc Denis a situației de

serviciu, instanța de apel a menținut aceeași motivare expusă cu referire la

învinuirea adusă lui Lupu Ion.

Astfel, prin ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din

22.08.2011 inculpatul Irimciuc Denis a fost numit în funcția de director al

Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” (f.d. 136

vol. 9).

Prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau

inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în

limitele competenței sale de serviciu.

Învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis (în situația în cauză), în

folosirea situației de serviciu, ca modaliatate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal,

este în conexiune directă cu învinuirea adusă inculpatului, în vânatul în locurile

interzise, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal.

În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012, la

care a participat inculpatul Irimciuc Denis nu s-a petrecut în locuri interzise, motiv

pentru care, pe cale de consecință, nu va fi reținută nici învinuirea adusă

inculpatului Irimciuc Denis în folosirea situației de serviciu, ca modalitate a

comiterii infracțiunii de vânat ilegal.

Mai mult, în învinuirea formulată inculpatului nici nu s-a indicat prin ce s-a

manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma legală,

mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului de Irimciuc Denis, ca urmare a

ordinului nr. 168 emis de către Lupu Ion ar fi fost efectuat cu careva abatere, în

contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză a fost emis ca urmare a Hotărârii

148

Guvernului RM.

Contrar celor invocate de acuzare, instanța de apel a considerat, că potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012,

precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul

vânătorii din 23.12.2012, vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat în scopul

anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în

ordinul emis, totodată nefiind folosită situația de serviciu de către

Irimciuc Denis.

Cât privește acuzarea în vânătoare ilegală cu împușcarea a cinci mistreți,

instanța de apel a menționat, că este valabilă motivarea oferită referitor la

învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară

împușcarea anume a cinci mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012.

Mai mult, din probele cercetate se constată, că în grupul unde a participat

Irimciuc Denis nu au fost vânați mistreți și nu au fost produse nici împușcături, în

aspectul dat acuzarea fiind fără dovadă.

În același timp, în al doilea grup, unde a participat Crețu Gheorghe, s-a

constatat că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile

inculpaților și a martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea

locului anume a doi mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ

acuzarea (f.d. 114-125 vol. 1).

Ținând cont de situația stabilită pe caz instanța de apel a notat că prima

instanță, deși a adoptat soluția de achitare a inculpatului Irimciuc Denis de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal și a indicat în

dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța nu a argumentat

motivat care anume elemente a infracțiunii lipsesc, dar de fapt motivarea instanței

fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă.

În același timp, în urma evaluării probelor instanța de apel a conchis că

soluția de achitare a inculpatului este de fapt una corectă, doar că motivul de

achitare este cel prescris de art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

deoarece nu s-a constatat fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului Irimciuc Denis

de vânătul în locuri interzise, cu folosirea situației de serviciu prevăzut de art. 233

Cod penal.

4.18. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire în faptul

că el, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, avînd statut de conducător al unei întreprinderi

de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă

149

cu inginerul pază și protecție a pădurii al Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general a Agenției „Moldsilva”

Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00 – 15:30,

după terminarea partidei de vânătoare propriu-zise care a avut loc cu câteva ore

mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției

„Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra

subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a

cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx,

și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la

vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit false în

cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și 011795 care constituie documente

oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri,

componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în

vânătoare (țintași, gonași) indicarea faptului participării în calitate de gonaș al

cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute,

fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în

cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76 cantonul

nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.

Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, adică: „Înscrierea de

către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni

săvârșite din interese personale”.

Referitor la acuzarea respectivă instanța de apel a menținut motivarea

expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, învinuire care este identică cu a lui

Irimciuc Denis, cu excepția agravantei imputate lui Lupu Ion, la fel fiind propuse

aceleași probe.

Astfel în urma cercetării probelor instanța de apel a statuat, că la formularea

învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal,

acuzarea de stat a invocat că Irimciuc Denis a înscris date vădit false în cuprinsul

biletelor de vânător nr. 011656 și 011795 care constituie documente oficiale,

semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri,

componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în

vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al lui

Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a

avut loc.

Din probele cercetate s-a constatat, că la vânătoarea din 23 decembrie 2012

au fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de vânător nr. 011656 și

biletul de vânător nr. 011795, cu indicarea persoanelor participante în fiecare grup

150

separat.

Totodată din declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din

23.12.2012, audiați în cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în prima

instanță, verificate în ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a

constatat, că la vânătoarea din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate

în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, care au participat în două

locuri diferite la vânătoare, situație care corespunde cu cele indicate în listele

întocmite, cât și cu probele cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare

la fața locului, temei de a pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile

cercetate nefiind constatate.

Mai mult, nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat

despre faptul că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură

grupă de țintași și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat

afirmativ acuzarea.

Astfel, potrivit instanței de apel învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis

în faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri

referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași),

contravine faptelor real petrecute, este fără temei și contravine declarațiilor

martorilor date în cadrul procesului judiciar public, sub jurământ, cât și probelor

scrise.

În ceea ce ține de participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din

23.12.2012, instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al

echipei, fiind indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile

inculpaților și a martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în

calitate de conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea

partidei de vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare.

La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, instanța de apel a

constatat, că Paciu Sorin a avut calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795,

participând în grupul de vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat

două partide de vânătoare. La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat

în calitate de gonaș, iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din

declarațiile martorului Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă

Sajin Ghenadie, unde s-a aflat până la momentul cînd a fost rănit, astfel că situația

stabilită nu contravine celor indicate în bilet.

La fel, Irimciuc Denis este învinuit și de falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin

prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și Lupu Ion.

În sensul invocat, instanța de apel a indicat, că deși a adus o astfel de învinuire

lui Irimciuc Denis, acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă veridică în

falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin de Irimciuc Denis, cât și de mai multe

151

persoane împreună, totodată acuzarea în acțiunea de falsificare a unei singure

semnături, pe un singur document, de către mai multe pesoane este lipsită de orice

temei, întrucât se exlude imitarea unei singure semnături, pe un singur document,

concomitent de către mai multe persoane.

Acuzarea a prezentat ca dovadă raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010

din 12.06.2013 (f.d. 95-115 vol. 10), dar care nu dovedește nici într-un mod, că

Irimciuc Denis a falsificat actele prezentate spre examinare, că a consemnat ceva în

biletele de vânătoare sau că a falsificat semnătura lui Paciu Sorin.

Deși în concluzia respectivă se indică că semnătura din biletul de vânătoare

nu a fost executată de Paciu Sorin, totodată faptul că a fost falsificată anume de

Irimciuc Denis nu a fost dovedit prin probe incontestabile.

În atare situație, instața de apel a considerat că acuzarea nu a prezentat nici

o probă directă sau indirectă care, în rezultatul coraborării ei cu raportul de

expertiză, ar fi confirmat că inculpatul Irimciuc Denis a falsificat semnătura lui

Paciu Sorin, în contradicție, concluziile din raport constată, că nu pot răspunde cine

a efectuat semnătura.

Mai mult, concluziile din raport indică despre executarea de altă persoană, și

nu de alte persoane, după cum a fost adusă învinuirea inculpatului că a comis fapta

incriminată, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane.

În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că raportul de

expertiză prezentat nu servește ca probă în condamnarea inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate.

A mai reținut instanța de apel, că prima istanță a motivat la adoptarea soluției

de achitare a inculpatului Irimciuc Denis, că în acțiunile acestuia, în forma

încriminată în rechizitoriu, lipsește elementul component al infracțiunii - latura

subiectivă, că în învinuirea formulată nu este indicat și respectiv descris interesul

personal al inculpatului la comiterea infracțiunii încriminate.

Or, interesul personal constituie - orice avantaj material sau de altă natură,

urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane

apropiate de către persoana cu funcție de răspundere ca urmare a îndeplinirii

atribuțiilor sale de serviciu.

Prezența în pretinsele acțiuni ale inculpatului a elementelor laturii subective

a acestei infracțiuni nu a fost demonstrată prin probele acumulate în cadrul

urmăririi penale și examinării cauzei.

A mai notat instanța de apel, că de fapt din probele cercetate nu se constată

în acțiunile lui Irimciuc Denis fapta prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, și nu

doar latura subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat instanța

de fond, care deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, dar

a achitat inculpatul din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Din probele cercetate anume că se constată lipsa cărorva temeiuri de fapt și

152

de drept de constatare a existenței infracțiunii incriminate în acțiunile lui

Irimciuc Denis și ce ar determina în mod incontestabil concluzia privind vinovăția

acestuia în săvîrșirea infracțiunii date.

Astfel instanța de apel a conchis, că în acțiunile lui Irimciuc Denis nu se

constată fapta infracțională prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, după cum a

fost adusă de acuzare, motiv din care sentința a fost casată, cu pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care Irimciuc Denis a fost achitat din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

4.19. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire pentru

faptul că el exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul

directorului General al Agenței „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de

conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind

intenționat situația de serviciu în interes material și personal, de comun acord și

prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii în cadrul

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general

al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, încălcând Legea regnului animal nr. 439 din

27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35 lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale

protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 pct. e); Legea cu privire la

frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile

de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67,

68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul

directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002,

ordinele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002

care prevede efectuarea expertizei veterinare și colectarea probelor în scop de

diagnostică la pesta porcină a animalelor dobândite, precum și nr. 165 din

11.07.2006 cu privire la norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate

animală și de sănătate publică referitoare la vânatul sălbatic, urmare ordinului

nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de

Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie 2012, a emis ordinul nr. 95-p cu privire la

deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, a

organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea ilegală de mistreți în parcela nr. 76

cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” ÎS, care s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către

vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale,

la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești.

În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material,

urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale

153

privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde

adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanții la vânătoare și

componența grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat în

incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, la

15.01.2013 și 05.02.2013, a prezentat cu bună știință declarații mincinoase, a

determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse

alimentare din vânatul ilicit, alți martori la depunerea de declarații mincinoase.

Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică:

„Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese

materiale și personale, soldate cu urmări grave”.

În urma evaluării integrale a probelor instanța de apel a ajuns la concluzia, că

prima instanță nu a respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate

o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ca

rezultat concluzia instanței privind achitarea inculpatului Irimciuc Denis în

faptelele incriminate fiind una pripită, eronată și care nu este bazată pe elementele

de fapt dobândite din mijloacele de probă în modul prevăzut de legea

procesual-penală, conținute la materialele cauzei, fiind admisă o apreciere

incompletă, neobiectivă și, ca rezultat, neadevărată a probelor.

Totodată instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Irimciuc Denis

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal se

dovedește pe deplin în speță.

Astfel, în urma cercetării probelor instanța de apel a stabilit că, prin ordinul

directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011 Irimciuc Denis

a fost numit în funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul

Agenției „Moldsilva” (f.d. 136 vol. 9).

Conform Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

nr. 158 din 04 iulie 2008, funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească”

ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” este una publică.

Potrivit Instrucțiunii de funcție a directorului rezervației naturale se indică

inclusiv:

- 4.1 directorul este responsabil personal de activitatea rezervației și

îndeplinirea sarcinilor funcțiilor atribuite,

- 4.2 este responsabil de activitatea personalului (f.d. 138-139 vol. 9).

Conform contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 se

indică: 1.5 directorul asigură îndeplinirea hotărârilor fondatorului (f.d. 140-143).

În ședința de judecată s-a constatat, că dispunerea organizării vânătorii din

23.12.2012 de fapt a fost cu respectarea prevederilor în vigoare la acel moment,

154

chestiune motivată referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe.

Totodată, din probele cercetate, se constată, că vînătoarea din 23.12.2012 a

fost organizată de către Irimciuc Denis în calitate de director al Rezervației

„Pădurea Domnească”.

Astfel, la data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea

Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea

vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din

16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile

fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea

Domnească” – 35 unități.

La data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director general al

Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la

mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că ordinul în cauză

a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal nr. 439-XIII din

27 aprilie 1995 și Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la

reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind stabilirea

modului, termenilor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de vânătoare

al anului 2012, precum și în baza propunerilor privitor la recoltarea vânatului în

fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în

ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a următoarelor

chestiuni:

- 1. De a deschide vânătoarea la mistreți în perioada de la 18.11.2012 până

la 30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenția „Moldsilva”,

conform limitei și termenului acordat (cotele de recoltare se anexează).

- 2. În Rezervațiile Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului”

și în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecție și de reglare numerică

a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervației și a

fondurilor de vânătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentați în toate

zilele săptămânii de la 18 noiembrie pînă la 30 decembrie 2012, conform

autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva” (fără plată).

- Organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervații se pune în

sarcina conducătorilor Rezervațiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”,

„Plaiul Fagului” și arendașilor.

- 12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru

ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare.

- 12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanții la

vânătoare privitor la regulile și măsurile de securitate la vânătoare cu depunerea

semnăturii în registrul special sigilat și în biletul de autorizație.

- 12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza

veterinară și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta clasică porcină

155

conform „Programului complex de măsuri de combatere și profilaxie a pestei

clasice porcine în Republica Moldova”, aprobat prin ordinul Ministerului

Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002.

- 12.8. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor

cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic

de stat (f.d. 144 vol. 6).

Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost

pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS.

În același timp, prin ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea

Domnească” a Întreprinderii de Stat, Irimciuc Denis nr. 95-P din 29.11.2012 cu

privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, se indică inclusiv

următoarele:

- 1. De a deschide vânătoare la mistreți în perioada 18.11.2012-30.12.2012

în fondul cinegetic a rezervației conform limitei și termenilor acordați. Cotele de

recoltare se anexează.

- 2. Vânătoarea de selecție și reglarea numerică a mistreților să se efectueze

de către persoane responsabile din cadrul rezervației cu ajutorul vânătorilor

experimentați în toate zilele săptămânii de la 18.11.2012 până la 30.12.2012,

conform autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva”, fără plată. Controlul și

organizarea desfășurării vânătorii se pune în sarcina inginerului PPP

Svistun Valeriu. În acest scop de eliberat 150 litri benzină inginerului PPP

Svistun Valeriu pentru organizarea vânătorii și combaterea braconajului.

- 5. Vânătoarea fără bilet și autorizație se consideră acțiune de braconaj.

- 7. De efectuat în mod obligatoriu instructajul privitor la regulile și măsurile

de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în

biletul de autorizație.

- 15. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor

cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic

de stat.

- 19. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum (f.d. 100-101

vol. 9).

Din probele cercetate la caz se constată, că vânătoarea a fost petrecută de

persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume Irimciuc Denis

(persoană responsabilă), Svistun Valeriu (persoană responsabilă),

Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Grosu Marin,

Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie,

Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați ai Rezervației științifice „Pădurea

Domnească”.

În același timp, din probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin și

Irimciuc Denis au participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, fapt

156

confirmat prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92

vol. 6).

Deși Paciu Sorin a participat și a fost indicat în grupul de gonași, totodată din

probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin din proprie inițiativă și-a schimbat

locul și s-a aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie, fapt expres menționat de

martorul Sajin Ghenadie, cît și de inculpatul Svistun Valeriu, fiind confirmat locul

lui Paciu Sorin și prin elementele descrise în procesele-verbale de cercetare la fața

locului, inclusiv amănunțit în procesul-verbal din 15.01.2013.

Potrivit art. 66 din Regulile enunțate se indică, că condiții importante ale

securității în timpul vânătorii cu gonași sunt disciplina strictă a participanților,

cunoașterea la perfecție și executarea cu strictețe a regulilor de vânătoare precum

și a indicațiilor conducătorului echipei de vânătoare.

Potrivit pct. 61 din aceleași Reguli se reglementează, că conducătorul îi

plasează pe vânători după numere, alege hăitașii din echipa de vânători,

controlează armele și munițiile, iar la sfârșitul goanei dă semnalul de alarmă.

Responsabili de petrecerea vânătorii, inclusiv admiterea persoanelor la

vânătoare, amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor au fost, în ambele

grupe formate, potrivit probelor cercetate, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, fapt ce

rezultă din declarațiile martorilor audiați, cât și din declarațiile tuturor inculpaților,

inclusiv a lui Irimciuc Denis.

Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare în calitate de gonaș în lipsa

carnetului de vânător, este în legătură directă cu cele întâmplate la vânătoarea din

23.12.2012, totodată ține de responsabilitatea persoanelor, în sarcina căror a fost

pusă organizarea și controlul efectuării vânătorii, printre care Irimciuc Denis, care

și-a asumat răspunderea pentru controlul executării ordinului emis personal,

astfel că în sensul dat acuzarea adusă este întemeiată ce ține de responsabilitatea

lui Irimciuc Denis.

În ceea ce ține de încălcarea de către Irimciuc Denis a prevederilor Legii

regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legii

privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26,

pct. e); Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 32 alin.

(1), instanța de apel a notat că la acest aspect este valabilă motivarea expusă

referitor la învinuirea lui Crețu Gheorghe, nefiind constatate aceste încălcări cu

referire la Irimciuc Denis.

Ce ține de invocarea încălcării prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea cu

privire la frontiera de stat nr. 215, care indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe

culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei de stat este interzisă.

Tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat sunt interzise,

instanța de apel la fel a considerat acuzarea nefondată și neprobată.

În contextul enunțat, nu s-a constatat din probele cercetate, că vânătoarea

157

petrecută la 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la

frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în

aspectul dat acuzarea fiind pur afirmativă. Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma

cercetării probelor nici tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de

stat.

Referitor la invocarea încălcării Regulilor de securitate la vânătoare,

aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108 de

către Irimciuc Denis instanța de apel a enunțat următoarele.

Potrivit regulilor enunțate în pct. 67, la vânătoarea cu gonași animalul este

hăituit spre vânători de persoane alese din timp (gonași), care face parte din

componența echipei de vînătoare.

În sensul dat, instanța de apel a constatat că este fondată acuzarea în

admiterea încălcării, ținând cont de faptul că s-a constatat că Paciu Sorin a

participat la vânătoare ca gonaș în lipsa carnetului de vânător, ultimul de fapt nu

urma a fi admis în componența echipei de vânătoare, fiind dovedită încălcarea

acestei restricții, Irimciuc Denis fiind direct responsabil de respectarea regulilor de

securitate la vânătoare.

Potrivit Regulilor enunțate la pct. 68, gonașilor li se interzice a se afla cu arma

încărcată și să împuște în timpul hăituirii. În sensul dat, instanța de apel a constatat

că acuzarea nu a prezentat nici o probă privind aflarea la vânătoare a gonașilor cu

arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii, astfel că învinuirea este nefondată.

Potrivit pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul

Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din

Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în anul

1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012, se reglementa că,

linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum,

margine de pădure, etc.).

În acest sens instanța de apel a constatat, că responsabil de petrecerea

vânătorii, inclusiv amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor a fost, în

grupa unde a participat Irimciuc Denis, anume Irimciuc Denis, fapt dovedit prin

declarațiile martorilor și a inculpaților, totodată, faptul că linia trăgătorilor în acest

grup de vânători nu a fost dreaptă și marcată clar nu s-a constatat prin declarațiile

martorilor și inculpaților.

În același timp, în grupa unde a fost desemnat responsabil Svistun Valeriu,

după cum s-a constatat din probele cercetate, linia nu a fost dreaptă și marcată clar

pe teren, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris și

nemijlocit a inculpatului Svistun Valeriu.

În sensul dat, instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi de

către Irimciuc Denis, existând responsabilitatea nemijlocită a acestuia, care și-a

asumat controlul respectării prevederilor securității la vânătoare.

158

Pe de altă parte, instanța de apel a constatat că este întemeiată în raport cu

fapta imputată și încălcarea pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare

nominalizate, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu

țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri.

Astfel din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, efectuat

cu participarea specialistului OCT Fălești, Cervaniuc Vladimir, rezultă, că pentru

calcularea distanței liniare și ale unghiurilor necesare și a denivelărilor de teren au

fost folosite ruleta electronică model „Hilti”, taxiometru de model „TRIMBLE M5”,

GPS de model „Leica”, iar după efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost

procesate cu ajutorul computerului folosind program specializat geodezic

„CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după prelucrarea datelor ele au fost plasate

pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134

vol. 1).

Potrivit explicației detaliate anexate la procesul-verbal de cercetare la fața

locului f.d. 114-115 vol. 1, anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre

p.1, unde la vînătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p.3, unde se afla

Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel s-a constatat în ședința

judiciară, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării

sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume

glontele folosit de Crețu Gheorghe „Taxo Trio” fiind depistat și extras din corpul lui

Paciu Sorin, iar ca urmare Paciu Sorin a decedat.

Instanța de apel a stabilit ca dovedită vinovăția lui Crețu Gheorghe în sensul

dat, motivare expusă în decizie, în același timp, deoarece responsabil în petrecerea

vânătorii a fost stabilit nemijlocit Irimciuc Denis, fiind stabilită vinovăția acestuia

în nerespectarea acestor prevederi, cu folosirea situației de serviciu, ultimul având

obligația să asigure respectarea prevederilor Regulilor.

Potrivit pct. 84 al Regulilor de securitate la vânătoare se reglementează, că

dacă în timpul vânătorii cu gonași s-a întâmplat un accident, vânătoarea trebuie

imediat oprită pentru a acorda victimei primul ajutor și transportarea ei la cea mai

apropiată instituție medicală. Referitor la cele întâmplate, conducătorul vânătorii

trebuie să întocmească proces-verbal și schema concretă a locului întâmplării,

unde să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de

deplasare a gonașilor. Dacă de cele întâmplate e vinovat unul din vânători, atunci e

nevoie ca el să dea în scris explicațiile necesare. De asemenea, trebuie să se ceară

fără întârziere explicațiile martorilor. Dacă starea victimei o permite, atunci e

necesar să se înregistreze explicațiile lui, care se confirmă prin semnăturile a doi

vânători. În cazurile cu urmări mai grave (boală îndelungată, invaliditate sau

moartea victimei), e necesar să se cheme la fața locului reprezentanții poliției și

procuraturii. Până la sosirea lor se va organiza supravegherea și paza locului

întâmplării.

159

La acest segment, instanța de apel a constatat, că accidentul soldat cu rănirea

lui Paciu Sorin s-a întâmplat în altă grupă decât cea în care a participat

Irimciuc Denis, și anume în grupa condusă de Svistun Valeriu.

Totodată, careva proces-verbal și schemă concretă a locului întâmplării, unde

să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de

deplasare a gonașilor nu a fost executat, la fel nu au fost luate în scris explicații, nu

s-a organizat supravegherea și paza locului întâmplării, în sensul dat nefiind

întreprinse careva măsuri inclusiv de Irimciuc Denis, care prin ordinul emis de

Lupu Ion a fost desemnat responsabil de organizarea și controlul petrecerii

vânătorii, în aspectul dat nefiind luate măsurile prevăzute în reguli de

Irimciuc Denis.

Potrivit prevederilor expuse în pct. 85 al Regulilor de securitate la vânătoare

se interzice: schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului

de pândă înainte de sfârșitul goanei; tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste

hotarele sectorului de tragere determinat; folosirea la aceste vânători a gloanțelor

rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare; părăsirea locului de pândă

și apropierea de animalul ucis sau rănit pînă la sfârșitul goanei; tragerea asupra

animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; tragerea asupra animalului care

a căzut de la împușcătura altui pândaș; folosirea înainte și în timpul vânătorii a

băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise).

Din probele cercetate s-a constatat, că anume Paciu Sorin, care a fost admis

la vânătoare în lipsa carnetului de vânător, și-a schimbat locul în timpul vânătorii,

fapt ce s-a constatat prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, a inculpatului

Svistun Valeriu, cât și a proceselor-verbale de cercetare la fața locului, în sensul dat

fiind nerespectate prevederile enunțate din reguli.

Ce ține de tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de

tragere determinat, instanța de apel a considerat încălcate și prevederile date,

deoarece s-a stabilit, că Crețu Gheorghe a împușcat de-a lungul liniei trăgătorilor

peste hotarele de tragere determinate, fapt ce a condus la rănirea lui Paciu Sorin,

aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie.

În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat dovedită învinuirea

adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 85 subp. 2 din reguli ce

țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului

de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a

inculpatului Svistun Valeriu, cât și din elementele de fapt dobândite din

procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare, concluziile rapoartelor

de expertiză, s-a dovedit că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături din arma de foc,

rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor în imediata apropiere de

țintașul Sajin Ghenadie, astfel Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în

afara hotarului sectorului de tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin,

160

în urma cărui fapt ultimul a decedat.

La fel s-a stabilit nerespectarea prevederilor din Reguli la pct. 85 privind

folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un

unghi mare, ținând cont de constatările instanței de apel că Crețu Gheorghe a folosit

la vânătoare gloanțe rotunde „Taxo-Trio”, cu care a fost rănit Paciu Sorin, ca urmare

ultimul a decedat.

Anume în urma împușcăturii produse din arma lui Crețu Gheorghe, încărcată

cu cartușe „Taxo-Trio”, Paciu Sorin a fost rănit, din corpul ultimului în cadrul

intervenției chirurgicale fiind extras glonte „Taxo Trio” de formă rotundă, astfel se

constată că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc în direcția liniei țintașilor.

În același timp, potrivit raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie

2013 se constată concluziile în pct. 9, că corpul pătimitului Paciu Sorin la momentul

efectuării împușcăturii se afla față de linia din punctul „3” în punctul „1” cu un unghi

de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol.3).

Din probele cercetate s-a constatat, că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoarea

din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă rotundă, fapt

evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului –

glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției

chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul examinării s-a

stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu

diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25

vol.2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a declarat că a

folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare.

Faptul folosirii anume a unui astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a

fost demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și

nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75 vol. 3).

Astfel, prin probele cercetate s-a stabilit clar, că Crețu Gheorghe a efectuat

tragerea din arma de foc în direcția liniei țintașilor, peste hotarele sectorului de

tragere determinat, fapt stabilit prin declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a

inculpatului Svistun Valeriu, prin măsurările efectuate potrivit proceselor-verbale

de cercetare la fața locului, cât și prin declarațiile martorului Buga Boris, care a

menționat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis.

Motivarea corespunzătoare în aspectul dat este redată în partea ce ține de

constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în comiterea lipsirii de viață din

imprudență a lui Paciu Sorin, cât și referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal.

În același timp, instanța de apel a considerat nefondată invocarea încălcărilor

ce țin de părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la

sfârșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin,

tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș, folosirea

161

înainte și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate

la vânătoare nu sunt admise), care nu s-a constatat pe caz, în sensul dat acuzarea

fiind absolut nefondată.

Instanța de apel a mai reținut, că pct. 108 din Regulile de securitate la

vânătoare prevede, că vânătorii din carnetul cărora lipsește notița despre

susținerea minimulului respectiv nu se admit la vânătoare.

În aspectul dat s-a menționat, că potrivit biletului de vânător nr. 011656,

Irimiciuc Denis a participat la vânătoarea din 23.12.2012, fiind numit responsabil

de grupul format, din care făceau parte Lupu Ion, Pleșca Ion, Latîș Serghei,

Zubco Valeriu, Răilean Sergiu, Năstas Iurie, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail,

Țurcanu Victor, Anton Ion, Ifodi Alexandru, Guzun Oleg, Irimciuc Denis.

În același timp, Irimciuc Denis nu deține carnet de vânător, respectiv nici

notița despre susținerea minimului examenului nu deține, astfel că în sensul dat se

constată încălcarea de către Irimciuc Denis a prevederilor date.

La fel, la vânătoare a fost admis Paciu Sorin, care nu deține carnet de vânător,

moment dovedit prin răspunsul Societății Vânătorilor și Pescarilor din 17.01.2013.

Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, deși

nu se admite participarea la vânătoare în lipsa carnetului de vânător și în lipsa

minimului de examen, totodată ultimul s-a aflat în linia țintașilor, precum și

acționarea din imprudență a lui Crețu Gheorghe, care a împușcat cu gloanțe

rotunde în direcția liniei țintașilor, a dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în rezultatul

leziunilor corporale a decedat.

Astfel, anume în sarcina conducătorului Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” Irimciuc Denis a fost pusă organizarea și controlul desfășurării

vânătorii în rezervație. Prin ordinul emis personal nr. 95-P din 29.11.2012 cu

privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, Irimciuc Denis și-a asumat

controlul și asupra executării ordinului emis, astfel că acțiunile, cât și inacțiunile lui

Irimciuc Denis, care urma să îndeplinească dispozițiile ordinelor emise, cât și

atribuțiile de serviciu, în exercițiul funcțiilor sale, să respecte Regulile de securitate

la vânătoare și să controleze desfășurarea vânătorii cu respectarea Regulilor de

securitate la vânătoare, vânătoare care însă a avut loc cu încălcarea acestor reguli,

soldată cu decesul lui Paciu Sorin, sunt cu caracter de infracțiune.

În sensul expus, a fost stabilită la caz încălcarea prevederilor regulilor de

securitate la vânătoare, Irimciuc Denis fiind responsabil de urmările produse la

vânătoarea din 23.12.2012, în sensul dat fiind constatată existența infracțiunii în

acțiunile lui Irimciuc Denis, prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, care în

cazul dat a acționat din interese personale.

Totodată instanța de apel a menționat, că invocarea acuzării privind

comiterea infracțiunii din interese anume materiale de către Irimciuc Denis nu s-a

constatat.

162

Ce ține de invocarea încălcării Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată

prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din

26.12.2002, invocată fără a se indica nemijlocit care prevederi din instrucțiune a

încălcat Irimciuc Denis, la chestunea dată instanța de apel s-a expus anterior,

nefiind constatată ca încălcată toată Instrucțiunea.

Privind încălcarea de către Irimciuc Denis a ordinului Ministerului

Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002 care prevede

efectuarea expertizei veterinare și colectarea probelor în scop de diagnostică la

pesta porcină a animalelor dobândite, precum și ordinului nr. 165 din 11.07.2006

cu privire la norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate animală și

de sănătate publică referitoare la vânatul sălbatic, instanța de apel a menționat, că

acuzarea nu a indicat care anume prevederi din ordine au fost încălcate de către

Irimciuc Denis, acuzarea fiind considerată nefondată.

Cu referire la învinuirea că Irimciuc Denis, în continuarea acțiunilor sale

abuzive, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei

penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a

ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanții la vânătoare

și componența grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat

în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, la

15.01.2013 și 05.02.2013, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase, a

determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse

alimentare din vânatul ilicit, alți martori la depunerea de declarații mincinoase,

instanța de apel a indicat, că în sensul dat, nu s-a constatat săvârșirea de către

Irimciuc Denis a infracțiunilor imputate în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, art. 314

alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat, că vinovăția inculpatului Irimciuc Denis se

confirmă deplin din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare, printre care

declarațiile inculpaților Irimciuc Denis, Lupu Ion, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe,

declarațiile martorilor, precum și din elementele de fapt constatate din probele

scrise ale cauzei penale, cercetate în ședința instanței de apel.

Volumul 8 - copiile proceselor-verbale de cercetare la fața locului din

25.12.2012, cu scheme și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105), copia

procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema și planșa

fotografică (f.d. 106-109, 110-116), copia procesului-verbal de cercetare la fața

locului din 15.01.2013, planșa fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120,

121-128).

Volumul 9 - copia procesului-verbal de examinare a obiectului din

15.02.2013 (f.d. 4-5), copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și

anexarea corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656,

cotorul biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul

163

2 al facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6,

7-12), copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d.

13-14), copia ordonanței din 18.12.2013 privind recunoașterea și anexarea

corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, anexă la procesul-verbal din

18.02.2013 (f.d. 15, 16-19), copia ordonanței și procesului-verbal din 12.01.2013

privind ridicarea de obiecte și documente de la ÎS Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 20, 21), copia pocesului-verbal de examinare a

obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22), copia Registrului instructajului de protecție a

muncii la locul de muncă la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (f.d. 23-27),

copia ordonanței și procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013

privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal: Registrul

instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, Registrul de înregistrare a

licențelor de vânătoare, registrul de evidență a formularelor cu regim special și

factura de expediție seria CN nr.103971, în calitate de mijloace materiale de probă

și păstrare la cauza penală (f.d. 28, 29), copia informației nr.01-6/09 din

10.01.2013 IMSP Spitalului raional Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești

(f.d. 39-43), copia scrisorii Societății Vânătorilor și Pescarilor din RM nr.01-1-6/07

din 17.01.2013 adresată MAI al RM d-nul Maxian M. privind prezentarea listei

vânătorilor, numărului carnetului de vânător, anul aderării și locul de evidență (f.d.

61-62), copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr.39/01 din

05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman (f.d.

66-67), copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr.01-07/33 din

15.01.2013 (f.d. 72), copia ordinului nr.168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva”

nr.168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012

(f.d. 88-90), copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012

referitor la cota de recoltare a mistreților în fondurile de vânătoare ale Agenției

„Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile naturale protejate de stat, anul

2012 (f.d. 91-94), copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 emis de Agenția

„Moldsilva” cu privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de

inginer-șef în silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu

22.08.2011 (f.d. 136), copia cererii adresată de Irimciuc Denis către directorul

Agenției „Moldsilva” Lupu Ion privind transferul în funcția de director al

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 137), copia Instrucțiunii de funcție

directorului rezervației naturale (f.d. 138-139), copia contractului individual de

muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 încheiat între Agenția „Moldsilva” și

Irimciuc Denis (f.d. 140-143).

Volumul 10 - copia raportului de expertiză medico-legală nr. 146 din

25.12.2012, din care rezultă concluziile privind decesul lui Paciu Sorin (f.d. 3-5),

164

copia raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 (f.d.

20-47, 48-66), copia raportului de expertiză nr. 289-296 din 23.02.2013 (f.d.

67-90).

Deși Irimciuc Denis nu a recunoscut vinovăția sa, instanța de apel a constatat

că din declarațiile ultimului, cât și din ordinele emise de Lupu Ion ca director, cât și

de Irimciuc Denis personal, rezultă asumarea controlului în vederea organizării și

petrecerii vânătorii anume în sarcina lui Irimciuc Denis, cu respectarea strictă a

Regulilor de securitate la vânătoare, totodată contrar celor prescrise, s-a constatat

încălcarea acestor reguli, prin folosirea situației de serviciu, în interes personal,

încălcarea regulilor enunțate ca rezultat au condus la împușcarea lui Paciu Sorin de

către Crețu Gheorghe, în urma leziunilor corporale primite, survenind decesul lui

Paciu Sorin.

Astfel, în urma cercetării probelor instanța de apel a constatat în sarcina lui

Irimciuc Denis faptele potrivit legii în vigoare la data comiterii faptei, și anume că

Irimciuc Denis, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul

directorului General al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de

conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind

intenționat situația de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr. 168 cu

privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la

14.09.2012, la 29 noiembrie 2012 a emis ordinul nr. 95-p cu privire la deschiderea

vânătorii la mistreți în anul 2012, la 23 decembrie 2012, a organizat și a participat

nemijlocit la vînătoarea de mistreți în parcela nr. 76 cantonul nr. 7, a organizat

vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călinești, raionul Fălești a

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, vânătoare desfășurată cu încălcarea

Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012,

pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în rezultatul încălcărilor date vânătoarea

s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet.

Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul

raional Fălești.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Irimciuc Denis a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică: „Folosirea intenționată de

către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, soldate cu urmări

grave”.

Instanța de apel a menționat, că fapta de abuz de putere sau abuz de serviciu,

încriminată în art. 327 Cod penal, la momentul comiterii faptei incriminate, consta

în folosirea intenționată de către o persoană cu funcție publică a situației de

serviciu în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

165

Potrivit Legii nr. 60 din 07.04.2016, publicată în Monitorul Oficial al RM

nr. 123-127/246 din 06.05.2016, în vigoare din 06.05.2016, s-au întrodus în

art. 327 Cod Penal următoarele modificări:

- la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale” se

exclude;

- la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins:

„b1) săvîrșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în

interesul unei terțe persoane”.

Instanța de apel a considerat că modificarea respectivă privind excluderea

textului „în interes material ori în alte interese personale” din art. 327 alin. (1) Cod

penal, nu decriminalizează faptele incriminate incupatului, de fapt fiind prevăzută

în forma agravată a art. 327 alin. (2) Cod penal.

Totodată, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, în

vigoare din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice

sau” din alin. (1) art. 327 Cod penal.

Ținând cont de comentariile din practica judiciară, cât și de circumstanțele

constatate în ședința de judecată, instanța de apel a stabilit, că Irimciuc Denis ca

persoană publică, fiind direct responsabil de organizarea și petrecerea vânătorii

din 23.12.2012 a folosit intenționat situația de serviciu, în interes personal,

admițând încălcarea prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare, care ca

rezultat au condiționat împușcarea de către Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care

în rezultatul leziunilor corporale a decedat.

La caz a fost demonstrată responsabilitatea lui Irimciuc Denis, în sarcina

căruia a fost pusă organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervația

„Pădurea Domnească” și care și-a asumat controlul asupra respectării ordinului

emis privind ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la

vânătoare, reguli care nu au fost respectate la vânătoarea din 23.12.2012.

Din probele cercetate propuse de acuzare se constată cert, că există legătură

cauzală dintre faptele lui Irimciuc Denis, care și-a asumat răspunderea pentru

organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervație, și nerespectarea

regulilor de securitate la vânătoare, care au dus la împușcarea lui Paciu Sorin de

către Crețu Gheorghe.

La capitolul individualizării pedepsei penale stabilite inculpatului

Irimiciuc Denis instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal,

reținând că infracțiunea săvârșită de inculpat face parte din categoria celor grave,

că inculpatul este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv. Circumstanțe

atenuante și agravante pe caz nu au fost stabilite.

4.20. Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire pentru

166

faptul că el, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”,

având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel

persoană publică, aflându-se în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa

or. Fălești, str. Moldovei, 25, unde la 08.01.2013, 15.01.2013 și 17.01.2013, fiind

audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării, petrecerii și

acțiunilor ulterioare vânătorii organizate la 23.12.2012 în parcela nr. 76 la cantonul

nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești, a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din

cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării

cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din

imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind

circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de

vânători, cu bună-știință a prezentat declarații mincinoase.

Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal, adică: „Prezentarea cu

bună-știință, a declarațiilor mincinoase de către martor, acțiuni care au fost săvârșite

în cadrul urmăririi penale”.

Deși acuzarea a pretins că Svistun Valeriu la 08.01.2013, 15.01.2013,

17.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării,

petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate din 23.12.2012, a prezentat

cu bună-știință declarații mincinoase, acuzarea în ședința instanței de apel nu a

solicitat cercetarea declarațiilor date de Svistun Valeriu la 08.01.2013 și la

15.01.2013, date în cadrul urmăririi penale, acuzarea solicitând doar cercetarea

procesului-verbal de verificare a declarațiilor lui Svistun Valeriu la locul infracțiunii

din 17.01.2013.

În același timp, potrivit procesului-verbal de verificare a declarațiilor lui

Svistun Valeriu la locul infracțiunii din 17.01.2013 (f.d. 57-59 vol. 11), se constată,

că declarațiile acestuia se referă doar la locul vânătorii și la acțiunile executate de

el personal și de Crețu Gheorghe, martorul succint a relatat unde și cum au fost

poziționați țintașii, de unde urmau să vină gonașii, direcția de unde și cum s-au

deplasat mistreții, poziția țintașilor în vizorul cărora s-au aflat mistreții, direcția în

care au împușcat, locul unde a fost depistat Paciu Sorin rănit, alte declarații care ar

fi contrare declarațiilor date de Svistun Valeriu în ședința de judecată nefiind

constatate.

Necercetarea în ședința instanței de apel a declarațiilor date de

Svistun Valeriu în cadrul urmăririi penale, pretinse de acuzare ca fiind neadevărate,

a pus în imposibilitate instanța de apel să verifice învinuirea adusă inculpatului

Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal,

anume sub formă de prezentare cu bună știință a declarațiilor minciunoase de către

martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale.

167

În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a ajuns la

concluzia că în sensul învinuirii aduse vina inculpatului Svistun Valeriu nu și-a găsit

confirmare, fiind menținută sentința.

Totodată, instanța de apel a preluat motivarea primei instanțe în vederea

achitării inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea adusă în baza art. 312 Cod penal,

considerând că probele invocate de procuror în susținerea acuzației date, nu pot fi

reținute și nu probează de sine stătător fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului

Svistun Valeriu de prezentare cu bună știință ca martor a declarațiilor false în

cadrul urmăririi penale, deoarece aceste declarații de fapt nici nu au fost auzite de

părți nemijlocit în ședința instanței de apel și respectiv nu au putut fi verificate în

raport cu declarațiile martorilor audiați și probele invocate în acuzarea

inculpatului și cu care acuzarea pretinde că nu corespund.

Mai mult, declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu în ședința judiciară,

sunt întărite prin declarațiile date de martorii audiați în cadrul ședinței instanței

de apel și de fond, cât și prin probele cercetate.

În confirmarea vinovăției inculpatului Svistun Valeriu partea acuzării a

invocat declarațiile martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail,

Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion,

Pleșca Ion, Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru,

Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile,

Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg,

Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, însă în opinia

instanței de apel declarațiile martorilor în cauză nu confirmă învinuirea adusă.

4.21. Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 314 Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire pentru

faptul, că el, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”,

având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel

persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general

a Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada

orelor 13:00 – 15:30 min., aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul

cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea

Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la

sediul Rezervației amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația

de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării

cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din

imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx și a ascunde adevărul obiectiv privind

circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de

168

vânători, prin constrângere, prin dare de bunuri, a determinat alți martori:

Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion,

Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg,

Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie,

Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase.

Prin urmare, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate

a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 314 alin. (1) Cod penal, adică:

„Determinarea, prin constrângere, prin darea de bunuri, a martorilor la depunerea

declarațiilor mincinoase”.

Deși acuzarea a incriminat inculpatului Svistun Valeriu că a determinat pe

Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion,

Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg,

Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie,

Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase, în sensul

dat acuzarea nu a fost demonstrată prin probe.

Astfel, fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru,

Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile,

Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin,

Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați

nu au incriminat pe Svistun Valeriu că i-ar fi determinat personal să dea careva

declarații mincinoase referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi

penale la prima audiere, totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au

primit ceva bunuri de la el sau că au discutat cel puțin cu Svistun Valeriu despre

cele petrecute la vânătoarea din 23.12.2012.

Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în prima instanță și

cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, iar la următoarele audieri au

dat declarații și le-au semnat după cum le-a spus persoanele care i-au audiat.

În același timp, după o sentință de achitare pronunțată de prima instanță,

acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de apel a declarațiilor martorilor

Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie,

Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale, pretinse ca fiind date în urma

constrângerii de către Svistun Valeriu și ca mincinoase, astfel că instanța de apel,

ținînd cont de principiul contradictorialității în procesul penal, s-a aflat în

imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste persoane în cadrul urmăririi

penale, în raport cu cele date în instanța de judecată, pentru a constata dacă sunt

sau nu diferite.

Totodată, martorii solicitați pentru audiere de acuzare fiind audiați în

instanța de apel, au susținut declarațiile date în prima instanță, declarații din care,

fiind verificate în ședința instanței de apel, nu se constată că martorii au dat

declarații fiind constrânși de Svistun Valeriu să dea careva declarații neadevărate.

169

În același timp, fiind date citire declarațiilor date în cadrul urmăririi penale a

martorilor Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile,

Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,

martorii în ședința instanței de apel au declarat, că nu au fost constrânși să dea

declarații de Svistun Valeriu, că susțin declarațiile date în cadrul ședinței primei

instanțe, iar fiind audiați în cadrul urmăririi penale, au dat alte declarații fiind

speriați, și anume: Anton Ion, Țurcanu Victor și Gherman Andrei au declarat că au

fost constrânși în cadrul urmăririi penale să dea alte declarații de persoanele care

i-au interogat, Grosu Serghei, Mamai Mihail, Iftodi Dorin au declarat, că au fost

speriați, li s-a spus că vor fi eliberați și închiși, Ciobanu Anatolie a declarat ce i sa

spus, fiind arestat directorul rezervației în acea perioadă, Rotaru Ghenadie a dat

declarații după cum au hotărât toți.

Faptul că au fost constrânși anume de Svistun Valeriu să dea declarații

mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din

23 decembrie 2012, nu a declarat nici un martor în cadrul audierii pe viu în cadrul

ședinței instanței de apel, și nici în prima instanță.

Totodată, fiind citite declațiile martorilor Guzun Oleg și Gordița Oleg, date în

cadrul ședinței primei instanțe, din aceste declarații la fel rezultă, că nu au fost

constrânși de Svistun Valeriu.

În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că declarațiile

martorilor date în cadrul urmăririi penale nu pot fi luate în considerație ca probe

în susținerea acuzării lui Svistun Valeriu.

În același timp instanța de apel a ținut cont de declarațiile date de martori

anume în cadrul procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ,

declarații care corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care

rezultă că nu au fost constrânși de Svistun Valeriu să dea declarații minciunoase,

astfel nu se demonstrează că Svistun Valeriu în careva mod ar fi constrâns pe

martorii invocați de acuzare să dea declarații mincinoase în cadrul urmăririi

penale, mai ales că nimeni din martorii audiați în ședința instanței de judecată nu

au indicat la Svistun Valeriu ca la persoana care i-a determinat să dea în genere

careva declarații.

Totodată, nimeni din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au

declarat despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda

după cum se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea

inculpatului Svistun Valeriu.

Mai mult, la data producerii pretinselor fapte încriminate inculpatului

Lupu Ion, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail,

Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin,

Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica,

Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nu aveau calitatea de martori

170

și nici nu erau participanți la procesul penal.

În același timp, acuzarea, căreia în revine obligația de a prezenta probele în

susținerea acuzației după adoptarea unei sentințe de achitare, nu a supus cercetării

în ședința instanței de apel declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale de

martorii Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie și

Gherman Andrei.

Totodată martorii Guzun Oleg și Gordița Oleg nici nu au fost audiați în

instanța de apel, fiind verificate doar declarațiile date de ultimii în prima instanță,

din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către

Svistun Valeriu să dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă

cercetate declarațiile date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru

a putea fi verificate corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul

audierilor.

Mai mult, potrivit acuzării formulate, Svistun Valeriu a constrâns să dea

declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea

din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă

nu au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării

judecătorești.

Instanța de apel a notat, că în acțiunile inculpatului Svistun Valeriu lipsește

însăși fapta infracțională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la

răspundere penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat

prima instanță, în rest motivarea instanței de fond în latura dată și soluția fiind

corectă.

Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a ajuns la

concluzia de a-l achita pe inculpatul Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, însă, greșit a stabilit lipsa

obiectului infracțiunii, motivul de achitare fiind cel prescris la art. 390 alin. (1)

pct. 1) Cod de procdură penală - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

4.22. Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din

21.12.2007 în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate).

Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire în faptul

că el, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în

funcție prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS

nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de

stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00

min., aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2

„Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din

raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind

171

fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la

categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor

naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în

rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției

firești a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din

27.04.1995, anexa nr.I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a)

potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum

și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se

efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32

alin. (1) potrivit căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de

500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulilor de

securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății

Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne

pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul

directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002,

a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte

persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți.

În cadrul vânatului ilegal, Svistun Valeriu împreună și prin comun acord cu

alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de

urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le

posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în

mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei

nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.

Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile

interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de

unități convenționale”.

Referitor la acest capăt de învinuire instanța de apel a menționat, că este

valabilă motivarea expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal.

Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că toți martorii audiați, cât

și inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat,

că la vânătoare au fost formate două grupuri și au avut loc în două locuri diferite.

Faptul repartizării participanților la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în

două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, cu desfășurarea partidelor de

vânătoare în două locuri diferite, precum și poziționarea fiecărui țintaș și gonaș se

confirmă și prin declarațiile tuturor martorilor, întărite și prin înscrisurile

cercetate.

Temei de a nu crede declarațiilor tuturor martorilor date în cadrul ședințelor

judiciare, care au fost preîntâmpinați privind răspunderea penală pentru darea de

172

mărturii false, precum și au dat declarații în proces penal public sub jurământ, cât

și a inculpaților în sensul dat nu s-au constatat, totodată aceste declarații nu au fost

combătute de acuzare.

Referitor la invocarea că Svistun Valeriu s-a aflat la vânătoare în parcela 76 a

cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a

Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de

frontieră, cu încălcarea :

- Anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat

nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”;

- prevederilor Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538

din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise

activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în

special, vânatul;

- Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul

gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare

ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului

de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează;

- Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1)

potrivit căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500

metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă, instanța de apel a

menționat că la acest segment este valabilă motivarea expusă referitor la aceleași

chestiuni cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe. Or, nu s-a constatat că

Svistun Valeriu a admis încălcările imputate, sub acest aspect învinuirea respectivă

fiind nefondată.

De asemenea instanța de apel a considerat neîntemeiată invocarea încălcării

de către Svistun Valeriu a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin

ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în

comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85, care acționau la

momentul comiterii infracțiunii, în raport cu învinuirea adusă nemijlocit de

vânătoare ilegală, în sensul dat nefiind probată acuzarea.

Cu referire la încălcarea pct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare,

aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și

Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica

Moldova, în anul 1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012,

potrivit cărora: Condiția principală a securității la folosirea armei de vânătoare este

cunoașterea perfectă și respectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a acestei

arme, precum și respectarea severă a disciplinei de către toți vânătorii în timpul

vânătorii.

Instanța de apel a considerat, că acuzarea nu a indicat prin ce anume a admis

Svistun Valeriu încălcări a pct. 1, care sunt reguli generale, totodată nefiind stabilită

173

încălcarea nemijlocită de către inculpat a prevederilor respective, invocate în mod

abstract de către acuzare.

Reieșind din învinuirea adusă și probele cercetate, instanța de apel a

considerat că acuzarea de fapt nu a invocat și nu a dovedit prin probe

convingătoare, prin ce s-ar fi manifestat acțiunile inculpatului Svistun Valeriu, în

calitatea lui de vânător, în ziua de 23.12.2012 în necunoașterea perfectă și

nerespectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a armei, precum și nerespectarea

disciplinei în timpul vânătorii, în raport cu învinuirea de vânătoare ilegală adusă,

astfel că acuzarea este fără temei, fiind exclusă.

Cu referire la pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin

ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din

Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din anul 1993 prin care se

indică, că: linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă,

drum, margine de pădure, etc.), instanța de apel a remarcat, că învinuirea adusă

este neîntemeiată.

Reținând prevederile Comentariului Codului Penal al RM la art. 233 Cod

penal, în varianta Legii nr.292-XVI din 21.12.2007 (în vigoare din 08.02.2008), de

până la modificările operate prin Legea nr. 157 din 26.07.2018, instanța de apel a

notat că prin probele cercetate, inclusiv declarațiile inculpatului Svistun Valeriu,

s-a constatat că în grupa unde a avut lor rănirea prin împușcare a lui Paciu Sorin,

Svistun Valeriu a fost responsabil de amplasarea vânătorilor, marcarea liniei

trăgătorilor, fapt dovedit și prin declarațiile martorilor și a inculpaților.

În același timp, s-a constatat, că linia trăgătorilor nu a fost dreaptă, fapt

dovedit prin declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și prin

declarațiile însuși a inculpatului, care a menționat că linia nu a fost dreaptă, fiind

sub un unghi mai mare de 90 grade, astfel că se constată încălcarea acestor

prevederi din Reguli.

Încălcarea acestei prevederi din Reguli, nu are efect asupra existenței

componenței de infracțiune prevăzută de art. 233 Cod penal, sub formă de vânat

ilegal, care se manifestă când se efectuează fără autorizația corespunzătoare fie în

perioada interzisă, fie în locurile interzise, fie cu unelte și metode nepermise

(braconajul), fie cu folosirea situației de serviciu.

Anume că această acțiune nu poate fi calificată drept vânătoare ilegală,

întrucât inculpatului i s-a încriminat comiterea infracțiunii în cauză cu folosirea

situației de serviciu și în locuri interzise, iar amplasarea țintașilor de către inculpat

cu încălcarea regulii stabilită în pct. 71, adică nu pe linie dreaptă, nu constituie nici

vânatul în locuri interzise și nici vânatul cu folosirea situației de serviciu, dar atrage

după sine răspunderea prevăzută în Regulile de securitate la vânătoare, aprobate

prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și

Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993.

174

Instanța de apel a considerat neîntemeiată și imputarea încălcării de către

inculpat a pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare nominalizate, care indică

că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de

fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri.

În acest sens a remarcat, că partea acuzării nu a concretizat prin ce s-au

manifestat acțiunile inculpatului care au dus la încălcarea acestei reguli, în raport

anume cu învinuirea adusă în vânătoare ilegală.

Din probele cercetate se constată, că inculpatul Svistun Valeriu a participat la

vânătoarea din 23.12.2012 în calitate de țintaș cu arma de model „T0Z 34 EP”, de

calibrul 12 cu țeava dublă vertical, iar careva probă în partea ce ține de deținerea

nemijlocit de către ultimul la vânătoare a gloanțelor interzise, nu au fost prezentate

instanței.

Referitor la învinuirea adusă inculpatului în încălcarea pct. 85 din Regulile de

securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al

Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor

Interne în 1993, potrivit cărora se reglementează, că se interzice:

-1. schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de

pândă înainte de sfârșitul goanei;

-2. tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere

determinat;

-3. folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea

ricoșează sub un unghi mai mare;

-4. părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până

la sfârșitul goanei;

-5. tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin;

-6. tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș;

-7. folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele

în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise).

Aici instanța de apel a considerat nedovedită învinuirea adusă inculpatului

Svistun Valeriu, în raport cu învinuirea adusă de vânătoare ilegală, în interzicerea

subp. 1) pct. 85 privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și

părăsirea locului de pândă înainte de sfârșitul goanei, deoarece acuzarea nu a

prezentat nici o probă care ar fi demonstrat că Svistun Valeriu și-a schimbat locul

sau l-a părăsit, din proprie inițiativă, până la sfîrșitul goanei, momente care nu se

constată din probele cercetate.

Din aceleași temeiuri s-a considerat nefondată imputarea încălcării pct. 85)

subp. 2) din Reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și

peste hotarul sectorului de tragere determinat, în raport cu învinuirea adusă,

deoarece nu a fost prezentată nici o probă că inculpatul Svistun Valeriu, în calitate

de țintaș, ar fi tras din arma de vânătoare de-a lungul liniei țintașilor sau peste

175

hotarul sectorului de tragere.

Instanța de apel a considerat nedovedită și invocarea încălcării de către

inculpat, în raport cu învinuirea adusă, la vânătoarea din 23.12.2012 a prevederilor

Regulilor enunțate în pct. 85 subp. 3), considerând că acuzarea nu a prezentat nici

o probă care ar fi confirmat faptul că inculpatul Svistun Valeriu la vânătoarea din

23.12.2012 ar fi folosit gloanțe rotunde.

La fel, ce ține de invocarea că inculpatul a încălcat prevederile pct. 85 din

Regulile nominalizate privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, de

părăsire a locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei, instanța de apel a considerat

că este neîntemeiată, la fel cât privește apropierea de animalul ucis sau rănit până

la sfîrșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul

vecin, tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș.

Potrivit instanței de apel, de către acuzare nu a fost prezentată nici o dovadă,

în partea ce ține de părăsirea locului de pândă de către inculpatul Svistun Valeriu,

de apropierea de animalul rănit, de fapt fiind constatat, că Svistun Valeriu a mers

în direcția victimei Paciu Sorin, pentru acordarea ajutorului.

Cu referire la încălcarea de Svistun Valeriu a Regulilor pct. 85 ce țin de

interzicerea folosirii înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice

(persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), instanța de apel a

considerat că acuzarea este neîntemeiată, deoarece nu s-a prezentat instanței nici

o probă care ar confirma faptul că inculpatul la vânătoare ar fi fost în stare de

ebrietate alcoolică sau că ar fi consumat băuturi alcoolice înaintea și în timpul

vânătorii, astfel nu s-a stabilit admiterea de către Svistun Valeriu a acestor încălcări

invocate de acuzare.

Referitor la acuzația adusă lui Svistun Valeriu în încălcarea Instrucțiunii de

protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel a notat că

acuzarea nu a specificat care prevederi din instrucțiunea indicată, care are cinci

capitole și 75 de articole au fost încălcate de Svistun Valeriu, nefiind înțeles ce a

încălcat inculpatul, astfel că prevederile regulilor cuprinse în instrucțiune, pretins

a fi încălcate de inculpat, urmau a fi constatate, incriminate și probate în instanța

de judecată, la acest aspect fiind valabilă motivarea din sentință.

Acuzarea s-a limitat la acest capitol doar la indicarea în linii generale că

inculpatul a încălcat Instrucțiunea de protecție a muncii aprobată prin ordinul

directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, fără a

indica care anume prevederi din instrucțiune și în ce mod au fost încălcate.

Cu referire la folosirea de către inculpat a situației de serviciu, instanța de

apel a reținut motivarea expusă privind învinuirea lui Lupu Ion în aceeași

infracțiune.

Învinuirea adusă inculpatului la caz, în folosirea situației de serviciu, ca

176

modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal, este în conexiune directă cu

învinuirea adusă inculpatului în vânatul în locurile interzise, ca modalitate a

comiterii infracțiunii de vânat ilegal.

În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012 nu

s-a petrecut în locuri interzise, nu a avut loc cu încălcarea legislației în vigoare,

motiv pentru care, pe cale de consecință, nu va fi reținută nici învinuirea adusă

inculpatului Svistun Valeriu în folosirea situației de serviciu, ca modalitate a

comiterii infracțiunii de vânat ilegal.

Mai mult, în învinuirea formulată lui Svistun Valeriu nici nu s-a indicat prin

ce s-a manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma

legală, mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului nr. 168 de către Lupu Ion ar

fi fost efectuat cu careva abatere, în contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză

a fost emis ca urmare a Hotărârii Guvernului RM.

Instanța de apel a punctat, că contrar celor invocate de acuzare, potrivit

Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012,

precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul

vânătorii din 23.12.2012, rezultă că aceasta s-a desfășurat în scopul anume a

reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în ordinul

emis, în aspectul dat nefiind stabilită folosirea situației de serviciu de către

Svistun Valeriu.

Cât privește acuzarea în vânătoare ilegală cu împușcarea a cinci mistreți,

instanța de apel a reținut motivarea oferită referitor la învinuirea adusă lui

Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară împușcarea anume a cinci

mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012.

În grupul unde a participat Svistun Valeriu cu Crețu Gheorghe, s-a constatat

că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile inculpaților și a

martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea locului anume a doi

mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ acuzarea (f.d. 114-125

vol. 1).

Deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului

Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233

Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată

instanța de apel a constatat că în motivarea sentinței instanța nu a argumentat

motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, dar de fapt motivarea

instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă, în același timp în urma

evaluării probelor instanța de apel a conchis că soluția de achitare a inculpatului

Svistun Valeriu este de fapt una corectă, doar că motivul de achitare este cel

prescris de art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a

constatat fapta infracțiunii.

177

4.23. Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire în faptul

că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de

funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de

comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general a Agenției „Moldsilva”

Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în intervalul orelor 13:00 – 15:30,

după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore mai înainte,

aflîndu-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2

Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției

„Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra

subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a

cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx,

și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la

vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit false în

cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente

oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri,

componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în

vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al

cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute,

fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate vânătoarea a avut loc în cadrul unui

singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al

sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS.

Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, adică: „Înscrierea de

către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni

săvârșite din interese personale.”

Instanța de apel a remarcat, că referitor la învinuirea în cauză este valabilă

motivarea expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Astfel, referitor la formularea învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 332 alin. (1) Cod penal, acuzarea de stat a invocat că Svistun Valeriu a înscris

date vădit false în cuprinsul biletelor de vînător nr. 011656 și nr. 011795 care

constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea

vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de

persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în

calitate de gonaș a lui Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor

care în realitate nu a avut loc.

178

Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că la vânătoarea din

23 decembrie 2012 au fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de

vânător nr. 011656 și biletul de vînător nr. 011795.

Totodată din declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din

23.12.2012, audiați în cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în instanța

de fond, verificate în ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a

constatat, că la vânătoarea din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate

în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, care au participat în două

locuri diferite la vânătoare, situație care corespunde cu cele indicate în listele

întocmite, cât și cu probele cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare

la fața locului, temei de a pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile

cercetate nefiind constatate.

Nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat despre faptul

că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură grupă de țintași

și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat afirmativ

acuzarea.

În consecință instanța de apel a conchis, că învinuirea adusă inculpatului în

faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri

referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași),

contravine faptelor real petrecute, este fără temei și contravine declarațiilor

martorilor date în cadrul procesului judiciar public, sub jurământ, cât și probelor

scrise.

Cu referire la participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din 23.12.2012,

instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al echipei, fiind

indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile inculpaților și a

martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în calitate de

conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea partidei de

vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare.

La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, acesta a avut

calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795, participând în grupul de

vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat două goane.

La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat în calitate de gonaș,

iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din declarațiile martorului

Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă Sajin Ghenadie, unde

s-a aflat până la momentul când a fost rănit, astfel că situația stabilită nu contravine

celor indicate în bilet.

Din învinuirea adusă se constată, că inculpatul este învinuit și de falsificarea

semnăturii lui Paciu Sorin prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și

Irimciuc Denis.

179

Instanța de apel a notat, că deși a adus o astfel de învinuire lui Svistun Valeriu,

acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă certă în falsificarea semnăturii

lui Paciu Sorin de Svistun Valeriu, cât și de mai multe persoane, după cum a fost

adusă învinuirea în acțiunea de falsificare a unei singure semnături, pe un singur

document, de către mai multe pesoane, fiind lipsită de orice temei, întrucât se

exlude imitarea unei singure semnături, pe un singur document, concomitent de

către mai multe persoane.

Acuzarea a prezentat ca dovadă raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010

din 12.06.2013 (f.d. 98-115 vol. 10), însă din concluziile acestui raport nu se

constată că Svistun Valeriu a înscris date false sau că a falsificat semnătura lui

Paciu Sorin.

Anume că s-a constatat, că cele indicate în bilete corespunde situației reale

întâmplate, fapte ce se demonstrează prin declarațiile tuturor martorilor audiați în

cadrul ședințelor judiciare, susținute și de înscrisurile cercetate.

Deși în concluzia respectivă se indică că semnătura din biletul de vânătoare

nu a fost executată de Paciu Sorin, totodată faptul că a fost falsificată anume de

inculpatul Svistun Valeriu nu a fost dovedit.

Instanța de apel a mai punctat, că acuzarea nu a prezentat nici o probă directă

sau indirectă care, în rezultatul coroborării ei cu raportul de expertiză, ar fi

confirmat că inculpatul a falsificat semnătura lui Paciu Sorin, în contradicție,

concluziile din raport constată, că nu pot răspunde cine a efectuat semnătura.

Astfel, raportul de expertiză prezentat nu servește ca probă în condamnarea

inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate.

De asemenea, din probele cercetate nu se constată în acțiunile lui

Svistun Valeriu fapta prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, și nu doar latura

subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat prima instanță, care

deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, a dispus achitarea

inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Astfel, instanța de apel a considerat că în acțiunile lui Svistun Valeriu nu

lipsește doar latura subiectivă și motivul, dar fapta infracțională prevăzută de

art. 332 alin. (1) Cod penal, după cum a fost adusă de acuzare, motiv din care

sentința a fost casată, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Svistun Valeriu a

fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

4.24. Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire pentru

faptul că el, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva, fiind

numit în funcție prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei

180

întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de

serviciu în interes material și personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă

cu directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și

directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, urmare ordinului nr. 168 cu

privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la

14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire

la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012,

fiind numit prin ordinul Directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

nr. 88-p din 12.11.2012 responsabil de ordinea și respectarea tehnicii securității a

participanților la vânătoare, a instruirii participanților în domeniul securității și

sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în întreprindere, a încălcat Legea

regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr.I, cap.III, pct. 35 lit. a); Legea

privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26,

pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26

pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul

MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de protecție

a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73,

75.

Astfel, încălcând normele legale menționate Svistun Valeriu a ignorat ordinea

organizării și desfășurării partidei de vânătoare, instructajul tehnicii securității, a

permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul vânătorilor, a

poziționat în mod ilegal linia de tragere, a permis părăsirea și modificarea locului

aflării țintașilor, a permis tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de

tragere, nu a verificat și în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare de

mistreți cu cartușe interzise, nu a oprit vânătoarea imediat după încălcările

depistate și nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea accidentului la

vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune. În

rezultatul încălcărilor legislației și actelor normative, vânătoarea s-a soldat cu

urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin,

care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional

Fălești.

Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit, că prin acțiunile sale intenționate a

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică:

„Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese

materiale și personale, soldate cu urmări grave”.

Judecând cauza penală de învinuire a lui Svistun Valeriu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a

constatat că prima instanță nu a respectat normele procesuale, nu a verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat

181

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere

al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpatului fiind una

pripită, eronată și care nu este bazată pe elementele de fapt dobândite din

mijloacele de probă în modul prevăzut de legea procesual-penală.

În acest context instanța de apel a constatat, că Svistun Valeriu prin ordinul

directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008,

a fost numit în funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației

„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” (f.d. 152 vol. 9).

Conform Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

nr. 158 din 04 iulie 2008, funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul

Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” este una

publică.

Potrivit pct. 4.3 al Instrucțiunii de funcție a inginerului pază și protecția

pădurilor a rezervației naturale: inginerul pază și protecția pădurilor este

responsabil de respectarea legislației protecției muncii și tehnicii securității în

sectorul de activitate încredințat (f.d. 160-162 vol. 9).

Prin ordinul Directorului Rezervației „Pădurea Domnească” nr. 88-p din

12.11.2012 Svistun Valeriu a fost numit responsabil de ordinea și respectarea

tehnicii securității a participanților la vânătoare, a instruirii participanților în

domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în întreprindere.

Instanța de apel a reiterat, că dispunerea organizării vânătorii din

23.12.2012 de fapt a fost cu respectarea prevederilor în vigoare la acel moment,

chestiune motivată la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe.

Totodată, din probele cercetate, s-a constatat, că vânătoarea din 23.12.2012

a fost organizată de către Irimciuc Denis în calitate de director al Rezervației

„Pădurea Domnească”.

Astfel, la data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea

Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea

vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din

16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile

fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea

Domnească” – 35 unități.

La data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director general al

Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la

mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că ordinul în cauză

a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie

1995 și Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la reglementarea

vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind stabilirea modului,

termenilor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de vânătoare al anului

182

2012, precum și în baza propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile

de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile

protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a următoarelor chestiuni:

-1. De a deschide vânătoarea la mistreți în perioada de la 18.11.2012 până la

30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenția „Moldsilva”, conform

limitei și termenului acordat (cotele de recoltare se anexează).

-2. În Rezervațiile Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului”

și în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecție și de reglare numerică

a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervației și a

fondurilor de vânătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentați în toate

zilele săptămânii de la 18 noiembrie pînă la 30 decembrie 2012, conform

autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva” (fără plată).

-Organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervații se pune în

sarcina conducătorilor Rezervațiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”,

„Plaiul Fagului” și arendașilor.

-12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru

ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare.

-12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanții la vânătoare

privitor la regulile și măsurile de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii

în registrul special sigilat și în biletul de autorizație.

-12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza

veterinară și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta clasică porcină

conform „Programului complex de măsuri de combatere și profilaxie a pestei

clasice porcine în Republica Moldova”, aprobat prin ordinul Ministerului

Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002.

-12.8. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor

cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic

de stat (f.d. 144 vol. 6).

Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost

pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS.

În același timp, prin ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea

Domnească” ÎS, Irimciuc Denis nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea

vânătorii la mistreți în anul 2012, se indică inclusiv următoarele:

-1. De a deschide vânătoare la mistreți în perioada 18.11.2012-30.12.2012 în

fondul cinegetic a rezervației conform limitei și termenilor acordați. Cotele de

recoltare se anexează.

-2. Vânătoarea de selecție și reglarea numerică a mistreților să se efectueze

de către persoane responsabile din cadrul rezervației cu ajutorul vânătorilor

experimentați în toate zilele săptămânii de la 18.11.2012 până la 30.12.2012,

conform autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva”, fără plată. Controlul și

183

organizarea desfășurării vânătorii se pune în sarcina inginerului PPP

Svistun Valeriu. În acest scop de eliberat 150 litri benzină inginerului PPP

Svistun Valeriu pentru organizarea vânătorii și combaterea braconajului.

-5. Vânătoarea fără bilet și autorizație se consideră acțiune de braconaj.

-7. De efectuat în mod obligatoriu instructajul privitor la regulile și măsurile

de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în

biletul de autorizație.

-15. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor

cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic

de stat.

-19. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum (f.d. 100-101

vol. 9).

În aceste condiții instanța de apel a decis, că vânătoarea a fost petrecută de

persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume Irimciuc Denis

(persoană responsabilă), Svistun Valeriu (persoană responsabilă),

Zalevschi Ghenadie, Ion Ifodi, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Grosu Marin,

Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie,

Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați ai Rezervației științifice „Pădurea

Domnească”.

În același timp, din probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin și

Irimciuc Denis au participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, fapt

confirmat prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92

vol. 6).

Deși Paciu Sorin a participat și a fost indicat în grupul de gonași, totodată din

probele cercetate s-a constatat, că ultimul din proprie inițiativă și-a schimbat locul

și s-a aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie, fapt expres menționat de

martorul Sajin Ghenadie, cît și de inculpatul Svistun Valeriu, fiind confirmat locul

lui Paciu Sorin și prin elementele descrise în procesele-verbale de cercetare la fața

locului, inclusiv amănunțit în procesul-verbal din 15.01.2013.

Potrivit art. 66 din Regulile enunțate se indică, că condiții importante ale

securității în timpul vânătorii cu gonași sunt disciplina strictă a participanților,

cunoașterea la perfecție și executarea cu strictețe a regulilor de vânătoare precum

și a indicațiilor conducătorului echipei de vânătoare.

Potrivit pct. 61 din aceleași Reguli se reglementează, că conducătorul îi

plasează pe vânători după numere, alege hăitașii din echipa de vânători,

controlează armele și munițiile, iar la sfârșitul goanei dă semnalul de alarmă.

Responsabili de petrecerea vânătorii, inclusiv admiterea persoanelor la

vânătoare, amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor au fost, în ambele

grupe formate, potrivit probelor cercetate, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, fapt ce

rezultă din declarațiile martorilor audiați, cât și din declarațiile tuturor inculpaților,

184

inclusiv a lui Svistun Valeriu.

Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare în calitate de gonaș în lipsa

carnetului de vânător, este în legătură directă cu cele întâmplate la vânătoarea din

23.12.2012, totodată ține de responsabilitatea persoanelor, în sarcina căror a fost

pusă organizarea și controlul efectuării vânătorii, printre care Svistun Valeriu,

anume în sarcina ultimului fiind dispus controlul și organizarea desfășurării

vânătorii, astfel că în sensul dat acuzarea adusă este întemeiată ce ține de

responsabilitatea lui Svistun Valeriu.

În ceea ce ține de încălcarea de către Svistun Valeriu a prevederilor :

- Legii regnului animal nr.439 din 27.04.1995, anexa nr.I, cap.III, pct. 35

lit. a);

- Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din

25.02.1998, art. 26 pct. e);

- Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 32

alin. (1), instanța de apel a menținut motivarea expusă referitor la învinuirea adusă

lui Crețu Gheorghe, nefiind constatate aceste încălcări cu referire la Svistun Valeriu.

La fel, nu a fost reținută nici acuzarea adusă lui Svistun Valeriu în încălcarea

Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, care

indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de

protecție a frontierei de stat este interzisă, că tragerea cu arma și urmărirea

animalelor peste frontiera de stat sunt interzise, în sensul dat nefiind constatate

încălcări. Or, din probele cercetate s-a stabilit, că vânătoarea petrecută la

23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la frontiera de

stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în aspectul acuzării

aduse fiind pur afirmativă acuzarea.

Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma cercetării probelor nici tragerea cu

arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat, astfel învinuirea în acest sens

fiind declarativă.

Referitor la invocarea încălcării Regulilor de securitate la vânătoare,

aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108 de

către Svistun Valeriu instanța de apel a menționat următoarele.

Potrivit pct. 67 din Regulile de securitate la vânătoare, la vânătoarea cu

gonași animalul este hăituit spre vânători de persoane alese din timp (gonași), care

fac parte din componența echipei de vânătoare.

În sensul dat instanța de apel a considerat că este fondată acuzarea în

admiterea încălcării, ținând cont de faptul că s-a constatat că Paciu Sorin a

participat la vânătoare ca gonaș în lipsa carnetului de vânător, ultimul de fapt nu

urma a fi admis în componența echipei de vânătoare, astfel instanța de apel a

considerat ca dovedită încălcarea acestei restricții, Svistun Valeriu fiind direct

responsabil de respectarea regulilor de securitate la vânătoare.

185

Potrivit pct. 68 din Regulile de securitate la vânătoare, gonașilor li se

interzice a se afla cu arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii. În sensul dat,

acuzarea nu a prezentat nici o probă privind aflarea la vânătoare a gonașilor cu

arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii, astfel că învinuirea este nefondată.

Potrivit pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul

Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din

Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în anul

1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012, se reglementa că:

linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum,

margine de pădure, etc.).

La acest segment instanța de apel a constatat, că în grupa unde a fost

desemnat responsabil Svistun Valeriu, după cum s-a constatat din probele

cercetate, linia nu a fost dreaptă și marcată clar pe teren, fapt ce rezultă din

declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris și nemijlocit a inculpatului

Svistun Valeriu.

În sensul dat, instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi de

către Irimciuc Denis, existând responsabilitatea nemijlocită a lui Svistun Valeriu,

care era responsabil de marcarea liniei trăgătorilor, totodată a fost responsabil și

urma să controleze respectarea prevederilor securității la vânătoare.

În raport cu fapta imputată a fost constatată de către instanța de apel și

încălcarea pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare, care indică că: la goana

de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o

distanță nu mai mult de 50 metri.

Astfel din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, efectuat

cu participarea specialistului OCT Fălești, Cervaniuc Vladimir, rezultă, că pentru

calcularea distanței liniare și ale unghiurilor necesare și a denivelărilor de teren au

fost folosite ruleta electronică model „Hilti”, taxiometru de model „TRIMBLE M5”,

GPS de model „Leica”, iar după efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost

procesate cu ajutorul computerului folosind program specializat geodezic

„CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după prelucrarea datelor ele au fost plasate

pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134,

vol. 1).

Potrivit explicației detaliate anexate la procesul-verbal de cercetare la fața

locului (f.d. 114-115 vol. 1), anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre

p.1, unde la vânătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p.3, unde se afla

Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel s-a constatat în ședința

judiciară, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării

sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume

glontele folosit de Crețu Gheorghe „TAXO TRIO” fiind depistat și extras din corpul

lui Paciu Sorin, iar ca urmare Paciu Sorin a decedat.

186

Instanța de apel a stabilit ca dovedită vinovăția lui Crețu Gheorghe în sensul

dat, motivare expusă în decizie, în același timp, deoarece responsabil în petrecerea

vânătorii în grupa unde a participat Crețu Gheorghe și Paciu Sorin, este stabilit

nemijlocit Svistun Valeriu, instanța de apel a considerat că se constată vina lui

Svistun Valeriu în nerespectarea acestor prevederi, cu folosirea situației de

serviciu, ultimul având obligația să asigure respectarea prevederilor Regulilor.

Potrivit pct. 84 al Regulilor de securitate la vânătoare se reglementează, că:

Dacă în timpul vânătorii cu gonași s-a întâmplat un accident, vânătoarea trebuie

imediat oprită pentru a acorda victimei primul ajutor și transportarea ei la cea mai

apropiată instituție medicală. Referitor la cele întâmplate, conducătorul vânătorii

trebuie să întocmească proces-verbal și schema concretă a locului întâmplării,

unde să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de

deplasare a gonașilor. Dacă de cele întâmplate e vinovat unul din vânători, atunci e

nevoie ca el să dea în scris explicațiile necesare. De asemenea trebuie să se ceară

fără întârziere explicațiile martorilor. Dacă starea victimei o permite, atunci e

necesar să se înregistreze explicațiile lui, care se confirmă prin semnăturile a doi

vânători. În cazurile cu urmări mai grave (boală îndelungată, invaliditate sau

moartea victimei), e necesar să se cheme la fața locului reprezentanții poliției și

procuraturii. Până la sosirea lor se va organiza supravegherea și paza locului

întâmplării.

În contextul celor expuse instanța de apel a constatat, că accidentul soldat cu

rănirea lui Paciu Sorin s-a întâmplat în grupa condusă de Svistun Valeriu.

Totodată, careva proces-verbal și schemă concretă a locului întâmplării, unde

să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de

deplasare a gonașilor nu a fost executat, la fel nu au fost luate în scris explicații, nu

s-a organizat supravegherea și paza locului întâmplării, în sensul dat nefiind

întreprinse careva măsuri de Svistun Valeriu, care prin ordinul emis de

Irimciuc Valeriu a fost desemnat responsabil de organizarea și controlul petrecerii

vânătorii, în aspectul dat nefiind luate măsurile prevăzute în reguli de

Svistun Valeriu.

Potrivit prevederilor expuse în pct. 85 al Regulilor de securitate la vânătoare

se interzice:

pândă înainte de sfârșitul goanei;

determinat;

ricoșează sub un unghi mare;

la sfârșitul goanei;

187

în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise).

Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că anume Paciu Sorin, care

a fost admis la vânătoare în lipsa carnetului de vânător, și-a schimbat locul în timpul

vânătorii, fapt ce s-a constatat prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, a inculpatului

Svistun Valeriu, cât și a proceselor-verbale de cercetare la fața locului, în sensul dat

fiind nerespectate prevederile enunțate din reguli.

Ce ține de tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de

tragere determinat, instanța de apel a considerat încălcate și prevederile date,

deoarece s-a stabilit, că Crețu Gheorghe a împușcat de-a lungul liniei trăgătorilor

peste hotarele de tragere determinate, fapt ce a condus la rănirea lui Paciu Sorin,

aflat în linia țintașilor, lîngă Sajin Ghenadie.

În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat dovedită învinuirea

adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 85 subp. 2 din Reguli ce

țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului

de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a

inculpatului Svistun Valeriu, cât și din elementele de fapt dobândite din

procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare, concluziile rapoartelor

de expertiză, s-a dovedit că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături din arma de foc,

rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor în imediata apropiere de

țintașul Sajin Ghenadie, astfel Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în

afara hotarului sectorului de tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin,

în urma cărui fapt ultimul a decedat.

La fel au fost încălcate Regulile de la pct. 85 privind folosirea la aceste

vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare,

ținând cont de constatările instanței de apel că Crețu Gheorghe a folosit la

vânătoare gloanțe rotunde „Taxo-Trio”, cu care a fost rănit Paciu Sorin, ca urmare

ultimul a decedat.

Anume în urma împușcăturii produse din arma lui Crețu Gheorghe, încărcată

cu cartușe „Taxo-Trio”, Paciu Sorin a fost rănit, din corpul ultimului în cadrul

intervenției chirurgicale fiind extras glonte „Taxo Trio” de formă rotundă, astfel se

constată că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc în direcția liniei țintașilor.

În același timp, potrivit raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie

2013 se constată concluziile în pct. 9, că corpul pătimitului Paciu Sorin la momentul

efectuării împușcăturii se afla față de linia din punctul „3” în punctul „1” cu un unghi

de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol. 3).

Astfel, din probele cercetate s-a constatat, că Crețu Gheorghe a folosit la

vânătoarea din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă

188

rotundă, fapt evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a

obiectului – glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma

intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul

examinării s-a stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din

aliaj metalic cu diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată

(f.d. 22-25 vol. 2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a

declarat că a folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare.

Faptul folosirii anume a astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a fost

demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr.154-161 a CNEJ și nr.8 a

CML din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75 vol. 3).

Astfel, prin probele cercetate s-a stabilit clar, că Crețu Gheorghe a efectuat

tragerea din arma de foc în direcția liniei țintașilor, peste hotarele sectorului de

tragere determinat, fapt stabilit prin declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a

inculpatului Svistun Valeriu, prin măsurările efectuate potrivit proceselor-verbale

de cercetare la fața locului, cât și prin declarațiile martorului Buga Boris, care a

declarat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis.

În același timp, instanța de apel a considerat nefondată invocarea încălcărilor

ce țin de părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la

sfârșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin,

tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș, folosirea

înainte și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate

la vânătoare nu sunt admise), care nu s-a constatat pe caz.

Potrivit pct. 108 din Regulile de securitate la vânătoare: Vânătorii din

carnetul cărora lipsește notița despre susținerea minimulului respectiv nu se admit

la vânătoare.

În aspectul dat, instanța de apel a constatat, că la vînătoare a fost admis

Paciu Sorin, care nu deține carnet de vânător, moment dovedit prin răspunsul

Societății Vânătorilor și Pescarilor din 17.01.2013.

Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, deși

nu se admite participarea la vânătoare în lipsa carnetului de vânător și în lipsa

minimului de examen, totodată ultimul s-a aflat în linia țintașilor, precum și

acționarea din imprudență a lui Crețu Gheorghe, care a împușcat cu gloanțe

rotunde în direcția liniei țintașilor, a dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în rezultatul

leziunilor corporale a decedat.

Ce ține de invocarea încălcării prevederilor Instrucțiunii de protecție a

muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73,

75 de către Svistun Valeriu, instanța de apel a menționat următoarele.

Potrivit art. 45 din Instrucțiunea indicată, se reglementează, că:

Conducătorul (responsabilul) organizează și conduce vânătoarea colectivă, asigură

189

respectarea regulilor securității și altor reguli ale vânătorii și poartă răspundere

pentru aceasta. Înainte de începerea vânatului responsabilul este obligat să verifice

actele și permisul organelor de interne privitor la dreptul de portarmă și dreptul

de păstrare a acestora. De asemenea e obligat să petreacă un instructaj privitor la

tehnica securității. Dacă pentru terenurile de vânătoare sunt elaborate reguli

suplimentare privitor la securitatea în timpul vânatului, responsabilul este obligat

să aducă la cunoștință tuturor participanților la vânătoare aceste reguli.

Concomitent conducătorul aduce la cunoștință: planul, traseul, succesiunea

ocolurilor, câte și ce fel de animale se permite de împușcat, semnalele

convenționale.

În sensul dat, deoarece s-a constatat încălcarea Regulilor securității, inclusiv

la neverificarea carnetului de vânător a lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat

dovedită încălcarea prevederilor respective.

Potrivit art. 52 din Instrucțiune se indică că: Înaintea începerii vânătorii

responsabilul petrece un instructaj al tehnicii securitații, ordinea organizării și

petrecerii vânătorii. Instructajul e petrecut sub iscălitură fiecărui participant la

vânătoare.

Aici instanța de apel a ținut cont de declarațiile martorilor, cât și a

inculpaților, precum că de către Svistun Valeriu a fost petrecut instructajul, alte

probe cercetate că nu au fost respectate prevederile enunțate nu s-au prezentat,

astfel că invocarea acestor încălcări este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 53 din Instrucțiune se indică, că: Gonirea animalului

spre țintaș e efectuată de persoane (gonași) din rândul vânătorilor.

Aici instanța de apel a constatat că probele cercetate dovedesc, că Paciu Sorin

a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, ultimul nefiind vânător, astfel că

se constată admiterea acestor încălcări cu referire la Svistun Valeriu.

Potrivit art. 57 din Instrucțiune se indică, că: Linia de tragere trebuie să fie

dreptliniară și bine marcată pe teren (drum, colină, tăitură). Numerele de tragere

trebuiesc amplasate la o distanță nu mai mică de 100 m unul de altul, și indicate

strict de conducătorul vânătorii, pădurarul în dependență de caracterul vânătorii,

teritoriul, armelor și cartușelor folosite.

Instanța de apel a constatat încălcarea acestei prevederi, ținând cont de

stabilirea că linia de tragere în grupa unde a participat Crețu Gheorghe nu a fost

drept marcată, fapt menționat de declarațiile martorilor, cât și recunoscut de

inculpatul Svistun Valeriu.

Potrivit art. 59 și 62 din Instrucțiune se indică, că: Este strict interzis de a se

schimba cu numerele, de a alege de sinestătător locurile și de a părăsi locul înainte

de încheierea gonirii. E interzis tragerea de-a lungul liniei și după hotarele

sectorului de tragere.

Instanța de apel de asemenea a considerat dovedită încălcarea prevederilor

190

enunțate, fiind constatat că Paciu Sorin și-a schimbat locul stabilit, la fel fiind

constatat că s-a tras de către Crețu Gheorghe dea lungul liniei, după hotarele

sectorului de tragere, fapte dovedite prin declarațiile martorilor Sajin Ghenadie,

Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, precum și prin concluziile rapoartelor de

expertiză.

Potrivit art. 64 din Instrucțiune se indică că: Pentru evitarea rănirii gonașilor

vânătorul este obligat să cerceteze sectorul său, locul și direcția împușcăturii.

În sensul dat, ținând cont de constatările privind rănirea la vânătoare de

către Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat dovedită

admiterea acestei încălcări.

Privind prevederile art. 66 din Instrucțiune, care reglementează, că în timpul

vînatului cu hăitași a mistrețului tragerea din armă cu țeavă netedă se efectuează

cu cartuș cu glonț la o distanță nu mai mare de 50 metri, instanța de apel a

considerat dovedită admiterea la vânătoare a acestor îmcălcări, moment motivat

cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, care s-a constatat că a împușcat

la o distanță mai mare de 50 metri.

Potrivit art. 72, 73 din Instrucțiune se indică, că: Este interzisă împușcătura

animalului căzut de împușcătura altui vânător. De apropiat de mistrețul căzut

trebuie cu arma încărcată gata de a trage, deoarece animalul care pare mort nu

rareori se aruncă la vânătorul care se apropie.

În aspectul dat, instanța de apel nu a constatat admiterea a careva încălcări,

acuzarea fiind cu caracter de declarație.

Potrivit art. 75 din Instrucțiune, se indică: Dacă la vânătoarea cu gonași se

întîmplă un accident, vânătoarea se oprește imediat, pătimașului se acordă primul

ajutor medical și se organizează transportarea acestuia la prima instituție

medicală. Despre cele întîmplate trebuie de alcătuit act cu descrierea deplină a

locului petrecerii acțiunii, unde se indică toate locurile opririi vânătorilor la linia de

împușcat, distanța dintre ele, direcția goanei. Dacă de incident este vinovat un

vânător, e nevoie să scrie lămurire în scris. În același timp urmează de cerut

lămurirea martorilor. Dacă situația pătimașului permite, trebuie de fixat și

mărturiile lui, care se întăresc de semnăturile a doi vânători.

În cazuri mai serioase, când urmează boală îndelungată a pătimașului,

invaliditatea sau chiar moartea, la locul întîmplării trebuie de chemat colaboratorii

poliției sau ai procuraturii. La apariția lor trebuie de organizat supravegherea

locului întîmplării și paza lui.

Sub acest aspect instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi la

vânătoarea din 23.12.2012, astfel că despre cele produse la vânătoare referitor la

rănirea lui Paciu Sorin nu s-a alcătuit act cu descrierea deplină a locului petrecerii

acțiunii, cu indicarea locului opririi vânătorilor la linia de împușcat, distanța dintre

ele, direcția goanei.

191

Totodată nu s-a constatat încălcarea de către Svistun Valeriu a permiterii

părăsirii și modificării locului aflării țintașilor, cît și neoprirea imediată a vânătorii,

în sensul dat acuzarea fiind neconfirmată.

Conform prevederilor art. 116 din Regulile de securitate la vânătoare, în

cazul cînd încălcarea regulilor de securitate la vânătoare a adus pagube materiale

organizațiilor sau cetățenilor, precum și în cazul cînd a prezentat pericol pentru

sănătatea sau viața unui cetățean, persoana vinovată poartă răspundere în ordinea

prevăzută de legislația în vigoare.

Prin ordinul emis personal, nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea

vânătorii la mistreți în anul 2012, Irimciuc Denis a pus în sarcina lui Svistun Valeriu

controlul asupra executării ordinului emis, astfel că acțiunile, cât și inacțiunile lui

Svistun Valeriu, care urma să îndeplinească dispozițiile ordinelor emise, cât și

atribuțiile de serviciu, în exercițiul funcțiilor sale, să respecte Regulile de securitate

la vânătoare și să controleze desfășurarea vânătorii cu respectarea Regulilor de

securitate la vânătoare, vânătoare care însă a avut loc cu încălcarea acestor reguli,

soldată cu decesul lui Paciu Sorin, sunt cu caracter de infracțiune.

În sensul expus, fiind stabilită la caz încălcarea prevederilor regulilor de

securitate la vânătoare, Svistun Valeriu este responsabil de urmările produse la

vânătoarea din 23.12.2012, în sensul dat fiind constatată existența infracțiunii în

acțiunile lui Svistun Valeriu, prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, care în

cazul dat a acționat din interese personale.

Totodată invocarea acuzării privind comiterea infracțiunii din interese

anume materiale de către inculpat nu s-a constatat.

În ceea ce privește invocarea acuzării că Svistun Valeriu a ignorat instructajul

tehnicii securității, instanța de apel a stabilit, că această acuzare nu s-a constatat,

fiind stabilit prin declarațiile tututor martorilor audiați în cadrul ședințelor

judiciare, că de către Svistun Valeriu a fost petrecut instructajul, moment constatat

și prin declarațiile inculpaților.

Potrivit instanței de apel, vinovăția inculpatului Svistun Valeriu se

demonstrează deplin din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare, printre care

declarațiile inculpaților Irimciuc Denis, Lupu Ion, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe,

declarațiile martorilor, precum și din elementele de fapt constatate din probele

scrise ale cauzei penale, cercetate în ședința instanței de apel, printre care:

Volumul 8: copiile proceselor-verbale de cercetare la fața locului din

25.12.2012, cu scheme și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105), copia

procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema și planșa

fotografică (f.d. 106-109, 110-116), copia procesului-verbal de cercetare la fața

locului din 15.01.2013, planșa fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120,

121-128).

Volumul 9: copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013

192

(f.d. 4-5), copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și anexarea

corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul

biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al

facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6,

7-12), copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d.

13-14), copia ordonanței din 18.12.2013 privind recunoașterea și anexarea

corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, anexă la procesul-verbal din

18.02.2013 (f.d.15, 16-19), copia ordonanței și procesului-verbal din 12.01.2013

privind ridicarea de obiecte și documente de la ÎS Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 20, 21), copia pocesului-verbal de examinare a

obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22), copia Registrului instructajului de protecție a

muncii la locul de muncă la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (f.d. 23-27),

copia ordonanței și procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013

privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal: Registrul

instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, Registrul de înregistrare a

licențelor de vânătoare, registrul de evidență a formularelor cu regim special și

factura de expediție seria CN nr.103971, în calitate de mijloace materiale de probă

și păstrare la cauza penală (f.d. 28, 29), copia informației nr.01-6/09 din

10.01.2013 IMSP Spitalului raional Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești

(f.d. 39-43), copia scrisorii Societății Vânătorilor și Pescarilor din RM nr.01-1-6/07

din 17.01.2013 adresată MAI al RM d-nul Maxian M. privind prezentarea listei

vânătorilor, numărului carnetului de vânător, anul aderării și locul de evidență (f.d.

61-62), copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr.39/01 din

05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău A. Caraman (f.d.

66-67), copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr.01-07/33 din

15.01.2013 (f.d. 72), copia ordinului nr.168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva”

nr.168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012

(f.d. 88-90), copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14.09.2012

referitor la cota de recoltare a mistreților în fondurile de vânătoare ale Agenției

„Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile naturale protejate de stat, anul

2012 (f.d. 91-94), copia ordinului nr.98-c din 22.08.2011 emis de Agenția

„Moldsilva” cu privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de

inginer-șef în silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu

22.08.2011 (f.d.136), copia cererii adresată de Irimciuc Denis către directorul

Agenției „Moldsilva” Lupu Ion privind transferul în funcția de director al

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” pe perioada ocupării funcției elective

de către actualul director V.Țarigradschi (f.d. 137), copia Instrucțiunii de funcție a

directorului rezervației naturale (f.d. 138-139), copia contractului individual de

193

muncă nr.09/11 din 22.08.2011 încheiat între Agenția „Moldsilva” și Irimciuc Denis

(f.d. 140-143), copia ordinului nr.27c din 23.04.2008 emis de directorul RN

„Pădurea Domnească” cu privire la angajarea lui Svistun Valeriu în funcția de

inginer pază și protecția pădurii (f.d. 152), copia contractului individual de muncă

nr.600/08 din 24.04.2008 încheiat între RN „Pădurea Domnească” și

Svistun Valeriu (f.d. 154-157), copia fișei postului anexă la contractul de muncă

nr.27 din 23.04.2008 (f.d. 158-159), copia Instrucțiunii de funcție a inginerului

pază și protecția pădurilor aprobată de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 160-162).

Volumul 10: copia raportului de expertiză medico-legală nr.146 din

25.12.2012, din care rezultă concluziile privind decesul lui Paciu Sorin (f.d. 3-5),

copia raportului de expertiză nr.154-161 a CNEJ și nr.8 a CML din 30.01.2013 (f.d.

20-47, 48-66), copia raportului de expertiză nr.289-296 din 23.02.2013 (f.d.

67-90), cât și alte probe cercetate, care demonstrează vinovăția inculpatului.

În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu

prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și dovedesc

vinovăția lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2)

lit. c) Cod penal, care a cauzat decesul persoanei, consecințele produse fiind în

raport de cauzalitate cu fapta săvârșită.

În consecință instanța de apel a constatat în sarcina lui Svistun Valeriu

următoarea situație de fapt: Svistun Valeriu, exercitând funcția de inginer pază și

protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul

Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar

în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind

intenționat situația de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr.168 cu

privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la

14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la

deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind

numit prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p

din 12.11.2012 responsabil de ordinea și respectarea tehnicii securității a

participanților la vânătoare, a instruirii participanților în domeniul securității și

sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în întreprindere, a încălcat Regulile de

securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79,

84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul

directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002,

pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75.

Astfel, încălcând normele legale menționate Svistun Valeriu a ignorat ordinea

organizării și desfășurării partidei de vânătoare, a permis gonirea animalelor de

către persoane nu din rândul vânătorilor, a poziționat în mod ilegal linia de tragere,

a permis tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de tragere, nu a

194

verificat și în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare de mistreți cu cartușe

interzise, nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea accidentului la

vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune. În

rezultatul încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu urmări grave -

împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul

leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Fălești.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Svistun Valeriu a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 327 alin. (2) lit.c) Cod penal, adică: „Folosirea intenționată de către

o persoană publică a situației de serviciu în interese personale, soldate cu urmări

grave”.

Fapta de abuz de putere sau abuz de serviciu, prevăzută la art. 327 Cod penal,

la momentul săvârșirii faptei incriminate, consta în folosirea intenționată de către

o persoană cu funcție publică a situației de serviciu în interes material ori în alte

interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice.

Potrivit Legii nr. 60 din 07.04.2016, publicată în Monitorul Oficial al RM

nr. 123-127/246 din 06.05.2016, în vigoare din 06.05.2016, s-au întrodus în

art. 327 Cod Penal următoarele modificări:

-la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale,” se

exclude;

-la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins:

„b1) săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau

în interesul unei terțe persoane”.

În sensul dat, instanța de apel a considerat că modificarea respectivă privind

excluderea textului „în interes material ori în alte interese personale” din art. 327

alin. (1) Cod penal, nu decriminalizează faptele incriminate incupatului, de fapt

fiind prevăzută în forma agravată a art. 327 alin. (2) Cod penal.

Totodată, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, în

vigoare din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice

sau” din alin. (1) art. 327 Cod penal.

Ținând cont de comentariile din practica judiciară, instanța de apel a

considerat că din probele cercetate rezultă, că Svistun Valeriu ca persoană publică,

fiind direct responsabil de organizarea și petrecerea vânătorii din 23.12.2012 a

folosit intenționat situația de serviciu, în interes personal, admițând încălcarea

prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare enunțate la vânătoare, cât și a

Instrucțiunii de protecție a muncii, care reglementează regulile de securitate la

vânătoare, care ca rezultat au condiționat împușcarea de către Crețu Gheorghe a lui

Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale a decedat.

La caz s-a constatat responsabilitatea lui Svistun Valeriu, în sarcina căruia a

195

fost pusă organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervația „Pădurea

Domnească” și care era responsabil de executarea ordinului emis privind ordinea

și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare, reguli care nu

au fost respectate la vânătoarea din 23.12.2012.

La capitolul individualizării pedepsei inculpatului Svistun Valeriu instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de faptul că infracțiunea

săvârșită de Svistun Valeriu face parte din categoria infracțiunilor grave, de

persoana vinovată, care este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv.

Circumstanțe atenuante și agravante pe caz nu au fost stabilite.

Instanța de apel a considerat că realizarea scopului legii penale față de

Svistun Valeriu poate fi înfăptuită prin sancțiunea sub formă de amendă, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani.

4.25. Cu privire la acțiunile civile depuse pe caz.

La adoptarea soluției privind acțiunile civile instanța de apel a invocat

prevederile art. 14 alin. (1), 514, 607 alin. (1), 616 alin. (2), 1398 alin. (1), (3), 1419

alin. (4), 1422 alin. (1), (2), 1423 Cod civil și art. 219 alin. (3) pct. 2) Cod de

procedură penală.

Totodată, ținând cont de soluția primei instanțe și de solicitările avocatului

Munteanu Petru în numele părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, cît și partea

vătămată Paciu Ion, cât și ale avocatului Caragea Elisaveta în interesele

succesorului victimei Paciu Adriana, instanța de apel a notat, că deși prima instanță

a admis în parte acțiunea civilă privind compensarea prejudiciului moral solicitat

de părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, cît și de succesorul Paciu Adriana și

în motivarea sentinței s-a pronunțat referitor la aprecierea ca fiind întemeiată

compensarea prejudiciului moral părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina și lui

Paciu Adriana în sumă de 200.000 (două sute mii) lei pentru fiecare dintre ei, însă

în același timp, în dispozitivul sentinței instanța de judecată a dispus încasarea unui

prejudiciu moral de câte 250.000 (două sute cincizeci mii) lei pentru fiecare.

La fel, prima instanță deși a admis în parte acțiunea civilă privind

compensarea prejudiciului material în folosul părților vătămate Paciu Ion și

Paciu Galina și a indicat încasarea sumei totale de 26 893 lei, în sensul dat greșit a

calculat sumele pretinse, totodată, în dispozitivul sentinței instanța de fond a

dispus încasarea prejudiciului în sumă totală de 29 893 lei.

La adoptarea soluției ce ține de acțiunile civile înaintate pe caz de

Paciu Adriana și de Paciu Ion și Paciu Galina, instanța de apel a ținut cont de soluția

adoptată privind constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, în lipsirea de viață din

imprudență a lui Paciu Sorin, cât și constatarea în acțiunile ultimului a

contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod Contravențional.

196

La fel, instanța de apel a ținut cont de existența infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpaților Irimciuc Denis și a lui

Svistun Valeriu, fiind stabilită responsabilitatea ultimilor în încălcarea prevederilor

ce țin de securitatea la vânătoarea din 23.12.2012, soldată cu împușcarea lui

Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale primite, a decedat.

Instanța de apel a constatat că, la data de 23 decembrie 2012 în cadrul

vânătorii desfășurată în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești”

al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești a fost rănit

Paciu Sorin, care după internarea în Spitalul raional Fălești, în urma leziunilor

provocate, la 25 decembrie 2012, a decedat.

Totodată, prin încheierea Judecătoriei Fălești din 13.11.2014 cererea lui

Paciu Ion și Paciu Galina către Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu, Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația „Pădurea Domnească”

privind compensarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune în

partea ce ține de recunoașterea în calitate de parte civilmente responsabilă a

Agenției de Stat „Moldsilva” și a Rezervației „Pădurea Domnească” a fost admisă

spre examinare, fiind recunoscuți în calitate de parte civilmente responsabilă

Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația „Pădurea Domnească” (f.d. 186-190

vol.17).

Cu referire la prevederile art. 73 Cod de procedură penală, instanța de apel a

remarcat că Irimciuc Denis și Svistun Valeriu sunt angajați ai Rezervației „Pădurea

Domnească”.

Astfel, deoarece a fost stabilită vinovăția lui Crețu Gheorghe în lipsirea de

viață din imprudență a lui Paciu Sorin, totodată a fost constatată responsabilitatea

lui Irimicuc Denis și Svistun Valeriu în încălcările admise la vânătoarea din

23.12.2012, soldată cu decesul lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat posibilă

încasarea sumelor constatate de la partea civilmente responsabilă, și anume de la

Rezervația „Pădurea Domnească”, precum și de la inculpații Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.

Ce țin de pretențiile civile invocate de părțile vătămate Paciu Ion și

Paciu Galina în sumă de 73 500 lei cu titlu de prejudiciu material, instanța de apel

a reținut că în susținerea pretențiilor părțile vătămate au prezentat instanței:

- copia chitanței pentru prestarea serviciilor funerare din 26 decembrie 2012

cu suma de 1.289 lei și bonul fiscal din aceeași dată (Vol. I. f.d. 159 și 185);

- copia chitanței pentru prestarea serviciilor funerare din 03 ianuarie 2013

cu suma de 165 lei și bonul fiscal din aceeași dată (Vol. I. f.d. 157 și 186);

- bonul nr. 012517 din 26 decembrie 2012 eliberat de CSF Magazin de

rechizite funerare, cu suma de 526 lei (Vol. I. f.d. 156 și 187);

- bonul nr. 012516 din 26 decembrie 2012 eliberar de CSF Magazin de

rechizite funerare, cu suma de 9 289 lei (Vol. I. f.d. 158 și 188);

197

- bonul eliberat de SC „RITUS” SRL nr. 14-888 din 25 decembrie 2012 cu

suma de 9 140 lei (Vol. I. f.d. 189);

- bonul de plată DN 534079 eliberat de SRL „Calmed” pentru asistența

medicală urgentă la 25 și 26 decembrie 2012 cu suma de 3.550 lei (Vol. I. f.d. 190);

- copia chitanței nr. 46 din 30 martie 2013 privind construcția cavoului cu

suma de 68 000 lei (Vol. XVII. f.d. 199) și lista comenzilor pentru construcția

monumentului cu suma de 126 000 lei (Vol. XVII. f.d. 203), în total 194 000 lei, din

care rezultă că acest cavou și monument este destinat pentru patru persoane, motiv

pentru care suma dată urmează a fi împărțită la patru ceea ce constituie 48 500 lei

(Vol. XVII f.d. 210-211).

După cum rezultă potrivit bonului nr. 012516 din 26 decembrie 2012

eliberat de CSF Magazin de rechizite funerare, cu suma de 9 289 lei (Vol. I. f.d. 158

și 188), banii în cauză au fost achitați pentru:

- arenda a două locuri, prețul unui loc, fiind de 3 500 lei în total 7 000 lei;

- arenda unui loc, prețul căruia constituie 1 500 lei;

- bronarea a trei locuri, cîte 138 lei, pentru fiecare, în total 414 lei;

- întreținerea cimitirului, pentru trei locuri, câte 120 lei pentru fiecare în total

380 lei;

- autorizația în sumă de 15 lei pentru un loc.

Din conținutul bonulului în cauză reiese cert că aceste servicii au fost achitate

pentru trei locuri, în sensul dat prima instanță a reținut ca cheltuieli suportate în

legătură cu înmormântarea lui Paciu Sorin numai costul arendei unui loc – 3 500

lei, bronarea unui loc - 138 lei, întreținerea cimitirului pentru un loc - 120 lei și

autorizația - 15 lei, în total 3 773 lei.

Prima instanță nu a reținut ca justificate cheltuielile pentru asistența

medicală urgentă la 25 și 26 decembrie 2012 confirmată prin bonul de plată DN

534079 eliberat de SRL „Calmet” cu suma de 3 550 lei, întrucât reieșind din

conținutul bonului în cauză beneficiarul asistenței medicale urgente a fost

Răileanu Sergiu, dar nu părțile vătămate (Vol. I. f.d. 190).

La fel, prima instanță nu a reținut nici cheltuielele pentru construcția

cavoului și monumentului, prin copia chitanței nr. 46 din 30 martie 2013, care

confirmă construcția cavoului cu suma de 68 000 lei și lista comenzilor pentru

construcția monumentului cu suma de 126 000 lei, că acest cavou și monument este

destinat pentru patru persoane și că suma dată urmează a fi împărțită în patru,

indicând că construcția unui monument la mormântul lui Paciu Sorin este

justificată, totodată mărimea, forma, modelul, calitatea și prețul acestuia a fost ales

de către membrii familiei lui, reieșind din posibilitățile financiare, indicând că

aceste cheltuieli nu pot fi puse integral în sarcina inculpatului, acesta urmând a

compensa prețul unui monument de tip mediu care, în opinia instanței (www.

monument-furnerar.blogsport.com) ar fi de 15 000 lei, ceea ce constituie 30 % din

198

valoarea monumentului și cavoului (pentru o persoană) achitată de familia Paciu,

în sensul dat motivarea primei instanțe fiind reținută și de către instanța de apel.

Instanța de apel a considerat că prima instanță justificat a stabilit dovedirea

suportării cheltuielilor pentru înmormântare de către părțile vătămate

Paciu Galina și Paciu Ion în sumă de 29893 lei, totodată fiind neîntemeiate

solicitarea de încasare a cheltuielilor pentru construcția cavoului și monumentului

în mărime deplină, cu prezentarea copiei chitanței nr. 46 din 30 martie 2013, care

confirmă construcția cavoului cu suma de 68 000 lei și listei comenzilor pentru

construcția monumentului cu suma de 126 000 lei, deoarece acest cavou și

monument este destinat pentru patru persoane.

În același timp, instanța de apel a considerat că nu este corectă soluția primei

instanțe privind respingerea pretenției de încasare a despăgubirii datorate pentru

prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului.

Aici instanța de apel a constatat, că Paciu Ion și Paciu Galina sunt de vârstă

pensionară, fiind inapți de muncă, Paciu Sorin fiind unicul lor fiu, totodată

invocarea faptului că ultimii erau întreținuți de fiul lor permanent nu a fost

combătut prin probe, în sensul dat fiind admise pretențiile înaintate de Paciu Galina

și Paciu Ion.

Reținând prevederile art. 1419 alin. (1), (2) Cod civil, în vigoare la data

săvârșirii faptelor, instanța de apel a reținut că potrivit buletinelor de identitate,

Paciu Ion la data decesului unicului fiu Paciu Sorin, avea împlinită vârsta de 60 ani,

iar Paciu Galina, avea împlinită vîrsta de 55 ani, respectiv ambii aveau dreptul la

întreținere, astfel că pretențiile părților vătămate au fost admise.

De asemenea instanța de apel a admis și pretențiile privind încasarea

cheltuilelilor judiciare pentru asistența juridică acordată de avocatul

Munteanu Petru, cât și a cheltuielilor de transport, fiind confirmată prin probele

cercetate.

În continuare, ținând cont de constatarea vinovăției inculpaților

Crețu Gheorghe, cât și a lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, instanța de apel a

considerat necesară încasarea anume în mod solidar a sumelor constatate, inclusiv

de la partea civilmente responsabilă.

Ce ține de pretențiile privind încasarea prejudiciului moral, instanța de apel

a notat că prejudiciile nepatrimoniale, denumite și daune morale, constituie acele

consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conținut neeconomic

și care rezultă din atingerile și încălcările drepturilor personale nepatrimoniale.

Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de

determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării

criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic,

psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate,

intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, etc.

199

Instanța de apel a acordat eficiență și dispozițiilor art. 2 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale – și

anume dreptul la viață, care este garantat oricărei persoane și, în mod incontestabil,

apare ca esențial în sistemul drepturilor fundamentale, întrucât, fără consacrarea

și protejarea efectivă a acestui drept, protecția celorlalte drepturi ar rămâne fără

obiect.

Având în vedere că părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina în acțiunea

depusă au invocat cauzarea suferințelor psihice suportate în legătură cu decesul

fiului Paciu Sorin solicitând a câte 3 500 000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu

moral cauzat prin infracțiune, instanța de apel a reținut că în rezultatul acțiunilor

ilicite ale inculpaților, părțile vătămate au suportat și suportă dureri psihice în

urma decesului unicului fiu Paciu Sorin, decedat în urma faptelor constatate în

acțiunile inculpaților produse la 23.12.2012.

Astfel, prejudiciul moral este evident și necesită recuperare, reieșind din

circumstanțele cauzei și din acele suferințe psihice care au fost cauzate părților

vătămate în urma decesului fiului produse prin acțiunile inculpaților, de care

aceștia sunt responsabili, suferințe care nici nu se supun aprecierii, ținând cont de

gradul de vinovăție al inculpaților, de starea lor financiară.

Pornind de la art. 41 CEDO, instanța de apel a menționat că cuantumul

prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate este unul exagerat, or, cererea cu

privire la încasarea prejudiciului moral nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă

la o îmbogățire fără temei.

Instanța de apel a ținut cont și de starea materială a inculpaților, precum și

de faptul că infracțiunea de lipsire de viață a lui Paciu Sorin a fost comisă din

imprudență.

Criteriul general invocat de CEDO, în vederea determinării cuantumului

despăgubirilor pentru prejudiciul moral și material cauzat, constă în aceea că

despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu

atingerea adusă valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă

acestora. În situația daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o

evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor

stabilindu-se prin apreciere raportată la elementele de fapt. CEDO, atunci când

acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci

judecă în echitate.

În dependență de criteriile enunțate instanța de apel a ajuns la concluzia că

suma de 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea inculpatului

Crețu Gheorghe, de 50 000 lei din partea inculpaților Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu, cât și suma de 50 000 lei din partea părții civilmente responsabile,

este în raport cu suferințele suportate de părțile vătămate și va aduce satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în legătură cu ce pretențiile părților

200

vătămate se admit în măsura indicată, cu casarea parțială a sentinței în latura civilă,

cu adoptarea unei soluții noi, în aspectul nominalizat.

De asemenea instanța de apel a considerat dovedite și solicitările părților

vătămate privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică și de transport,

probate prin înscrisurile anexate la materialele cauzei.

Referitor la cerințele succesorului victimei Paciu Adriana invocate în

acțiunea civilă, privind încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 39 941

lei, ceea ce constituie cheltuieli legate de înmormântarea părții vătămate

Paciu Sorin, instanța de apel a considerat că soluția primei instanțe este corectă.

De asemenea instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția primei

instanțe privind admiterea solicitărilor succesorului victimei Paciu Adriana privind

încasarea prejudiciului material, susținute de avocatul Caragea Elisaveta.

În latura dată instanța de apel a considerat necesar de a interveni doar cu

dispunerea încasării sumelor stabilite în favoarea succesorului de la persoana

civilmente responsabilă, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.

Totodată, ținând cont de situația de constatare a vinei atât a inculpatului

Crețu Gheorghe, cît și a inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, intervenind

și răspunderea părții civilmente responsabile, instanța de apel a considerat

necesară încasarea sumelor în mod solidar de la persoanele responsabile, totodată

considerând posibilă diminuarea sumei prejudiciului moral încasat nemijlocit de la

inculpatul Crețu Gheorghe.

În sensul dat, instanța de apel a considerat, că prejudiciul moral cauzat

succesorului Paciu Adriana și fiicei Xxxxx prin decesul soțului, și respectiv tatălui,

este evident și care necesită recuperare și atât inculpații, cât și partea civilmente

responsabilă, în mod separat, urmează să compenseze prejudiciul moral cauzat

părții vătămate, însă suma solicitată este o sumă exagerată și încalcă principiul

general al echității, care ar constitui un venit nejustificat, astfel că instanța de apel

a dispus încasarea sumei de 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea

inculpatului Crețu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana, precum și în folosul lui

Paciu Adriana cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

copilului minor Xxxxx 100 000 lei, de 50 000 lei din partea inculpaților Irimciuc

Denis și Svistun Valeriu, cât și suma de 50 000 lei din partea părții civilmente

responsabile, sumă care este în raport cu suferințele suportate de părțile vătămate

și va aduce satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat.

La fel, instanța de apel a considerat întemeiate pretențiile privind încasarea

cheltuielilor judiciare în sumă de 16000 lei.

4.26. Cu referire la apelul declarat de procurorii Secției exercitare a

urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a

Procuraturii Generale, Caraman Alexandru și Sîrcu Artur.

Instanța de apel a notat, că nu pot fi reținute argumentele invocate de

201

apelanți referitor la ilegalitatea sentinței privind achitarea cet. Lupu Ion,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și în privința lui Crețu Gheorghe, din motivul

blândeței pedepsei aplicate și excluderea unor puncte calificative puse în acuzarea

acestuia în baza art. 233 Cod penal, că instanța de judecată a pus la baza hotărârii

doar probele apărării și anume declarațiile însuși a inculpaților, care nu au

recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate și au declarat, că

vânătoarea produsă la data de 23.12.2012 a fost una legală, careva declarații

mincinoase organului de urmărire penală nu au făcut, nu au influențat careva

persoane la darea declarațiilor false și nu au introdus careva date false în

documente oficiale, totodată instanța, apreciind critic declarațiile date de către

grupul de martori care, în virtutea audierilor suplimentare, au comunicat date puse

la baza rechizitoriului și care, coraborând cu alte probe materiale și date (pe care

de altfel instanța le-a recunoscut veridice și corecte) acumulate în cadrul urmăririi

penale, demonstrează cu desăvârșire vina inculpaților în comiterea infracțiunilor

incriminate, s-a expus în favoarea declarațiilor date exclusiv în fața instanței de

judecată, adoptând soluția achitării acestora, deoarece sunt afirmative, ținând cont

de soluția adoptată în instanța de apel.

Faptul că acuzarea pretinde că sunt veridice doar declarațiile date de martori

în cadrul urmăririi penale, la a doua audiere, nu poate fi reținut, deoarece în

aspectul dat, fiind audiați martorii propuși de acuzare în instanța de apel, după o

sentință adoptată de instanța de fond în privința inculpaților Lupu Ion,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, nimeni din martorii audiați nu au susținut

declarațiile date în cadrul urmăririi penale la a doua audiere, chestiune motivată de

instanța de apel.

La adoptarea hotărârii de achitare a inculpaților Lupu Ion, Denis Irimciuc și

Svistun Valeriu în infracțiunile prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, achitare

care a fost menținută de instanța de apel, instanța de fond nu a pus doar probele

apărării, ci cumulul de probe cercetate, care însă nu a dovedit vina inculpaților în

faptele incriminate.

În demonstrarea vinovăției inculpaților partea acuzării a invocat declarațiile

martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail, Zubco Valeriu, Latîș Serghei,

Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Căpăstru Gheorghe,

Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor,

Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu,

Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,

Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei.

Declarațiile martorilor respectivi însă nu au confirmat că inculpații Lupu Ion,

Svistun Valeriu și Irimciuc Denis au dat în cadrul urmăririi penale declarații

neadevărate referitor la cele întâmplate la vânătoare.

Anume că declarațiile martorilor date în cadrul judecării cauzei referitor la

202

organizarea și desfășurarea vânătorii din 23.12.2012 sunt identice și nu confirmă

că vânătoarea a avut loc într-un singur loc, după cum a invocat acuzarea.

Martorii Guzun Valeriu, Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei,

Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Ifodi Ion, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru și

Gherman Andrei au depus în ședințele de judecată exact aceleași declarații ca și în

cursul urmăririi penale, din care rezultă că vânătoarea s-a desfășurat în două

cantoane diferite, vânătorii au fost împărțiți în două grupuri de țintași și două

grupuri de gonași, iar în rezultatul vânătorii de către un grup au fost împușcați doi

mistreți, iar de către celălalt grup nu a fost împușcat nici un mistreț.

În același timp, martorii Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail,

Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg,

Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie, Praf Grigore,

Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe și Căpăstru Victor au declarat în

cadrul celei de-a doua audieri la urmărirea penală că vânătoarea a avut loc într-un

singur loc, de un grup de vânători, fiind împușcați cinci mistreți.

Analizând declarațiile acestor din urmă martori, instanța de apel a constatat

că ele nu pot fi puse la baza sentinței, deoarece acestea nu au fost susținute de

martori și nu sunt în coroborare cu restul probelor, astfel că declarațiile anume

date în cadrul urmăririi penale de martori nu demonstrează faptele invocate de

apărare.

Temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor date în cadrul procesului

public, fiind preîntâmpinați cu privire la răspunderea penală cu privire la darea de

declarații false, cât și sub jurămînt nu s-au stabilit.

Instanța de apel a respins și afirmațiile ce țin de invocarea că prin

interpretarea unilaterală și preponderent greșită a legislației, expuse în cuprinsul

rechizitoriului, ca fiind încălcată de către participanții la vânătoarea cu pricina, în

cadrul căreia a fost rănită mortal o persoană, instanța a dat o apreciere juridic

greșită a celor întâmplate: statutului juridic al locului unde s-a produs vânătoarea

propriu-zisă (care urmează a fi considerată drept o Rezervație Științifică) și se află

în zonă de frontieră; procesului reglării numerice a animalelor (unde vânatul este

categoric interzis); calitatea persoanelor inculpate care au participat la acea

vânătoare (toate fiind persoane de demnitate publică), iar Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu și Lupu Ion fiind nemijlocit responsabile potrivit funcției ocupate

în contracararea acțiunilor de vânătoare ilegală și braconaj; fabricarea de către

inculpați (cu excepția lui Crețu Gheorghe) a unei scheme de tăinuire a infracțiunii

comise prin falsificarea actelor oficiale (biletelor de vânător și cotoarele acestora)

atât prin falsificarea însăși a semnăturii lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport

de expertiză) cât și a conținutului acestora, adică a includerii participanților la

vânătoare în două grupe, fapte care în realitate nu s-au produs; la fel și

determinarea martorilor la darea de declarații mincinoase, fiind afirmative în

203

circumstanțele stabilite pe caz, motivarea privind soluția adoptată pe caz cu

referire la cele invocate de acuzare fiind redată în decizia motivată.

Instanța de apel nu a constatat aprecierea unilaterală a probelor referitor la

statutul juridic al locului unde s-a produs vânătoarea propriu-zisă (care urmează a

fi considerată drept o Rezervație Științifică) și se află în zonă de frontieră, deoarece

nu s-a constatat că locul unde a avut loc vânătoarea este interzis, la fel că a avut loc

anume la 500 metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind aduse probe, iar

declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale referitor la locul aflării și

apropierea de frontieră fiind probabile, fără însă a fi efectuate careva măsurări

exacte a locului celor întâmplate.

Anume că în ședința instanței de fond și de apel s-a constatat, că vânătoarea

din 23.12.2012 a avut loc în scopul procesului reglării numerice a animalelor, fapt

menționat în ordinele emise cu privire la organizarea vânătorii, mai ales că au avut

loc în legătură cu informația prezentată de Consiliul Științific al ÎS Rezervației

Științifice „Pădurea Domnească”, care a informat Agenția „Moldsilva” despre faptul

că efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă

și din motivul neajunsului sursei de hrană, mistreții devastează câmpurile agricole

din preajma rezervației, pricinuind pagube enorme deținătorilor de terenuri

agricole (Vol. VI f.d. 151).

În cazul dat a fost adoptată hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea

vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Official nr. 166-169a/650 din

16.08.2012), stabilind limetele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile

fondului forestier, inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35

unități.

Pe caz nu a fost stabilită nici fabricarea de către inculpații Lupu Ion,

Svistun Valeriu și Irimciuc Valeriu a schemei de tăinuire a infracțiunii comise prin

falsificarea actelor oficiale (biletelor de vânător și cotoarele acestora) atât prin

falsificarea însăși a semnăturii lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport de

expertiză), cât și a conținutului acestora, adică a includerii participanților la

vânătoare în două grupe, fapte care în realitate nu s-au produs, la fel și

determinarea martorilor la darea de declarații mincinoase, deoarece astfel de fapte

nu s-au constatat.

Mai mult, deși se invocă raportul de expertiză, în sensul dat raportul vizat nu

a constatat că semnătura lui Paciu Sorin a fost falsificată și de către cine anume, la

fel nu s-a stabilit că la vânătoare a fost formată doar o grupă, în sensul dat

declarațiile tuturor inculpaților și a martorilor indică despre prezența a două grupe

de vânători, moment motivat de instanța de apel.

Au fost respinse și argumentele din apelul procurorilor că învinuirile

înaintate lui Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu s-au bazat pe declarațiile

martorilor Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae,

204

Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Țurcanu Victor, Gordița Oleg,

Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie,

Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie,

Gherman Andrei, Bucătari Serghei (ulterior prima grupă de martori) și rezultatele

acțiunilor de urmărire penală efectuate, deoarece anume că martorii audiați și

probele cercetate au confirmat nevinovăția penală a inculpaților în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 312 alin. (1), 314 alin. (1), 332 alin. (2) și 233 Cod

penal.

Afirmațiile aduse de apelanți că în urma aprecierii în cadrul urmăririi penale

a declarațiilor martorilor s-a constatat că la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți

care a avut loc în sectorul nr. 2 Călinești a Rezervației Științifice „Pădurea

Domnească” ÎS, raionul Fălești, a participat un singur grup de gonași și țintași, au

fost respinse de către instanța de apel, deoarece aceste afirmații sunt combătute

cert prin declarațiile inculpaților, precum și a martorilor audiați în cadrul

procesului judiciar public, în cadrul ședinței judiciare nimeni din martorii invocați

nu au declarat că la vânătoare a fost formată o singură grupă.

Au fost respinse și argumentele că Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu,

folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul

împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei privind lipsirea de viață din

imprudență a cet. Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele

cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri martorii în cauză la

prezentarea cu bună-știință a declarațiilor mincinoase și depunerea de declarații

mincinoase, în sensul dat fiind redată motivarea instanței de fond cu referire la

învinuirea adusă inculpaților în mod separat.

Mai mult, deși acuzarea a indicat la darea de bunuri martorilor, în sensul dat

care sunt aceste bunuri cu care se presupune că au fost determinați martorii la

darea altor declarații nu se indică, nici martorii audiați în cadrul urmăririi penale

nu au invocat despre oferirea de către cineva din inculpați a careva bunuri.

Instanța de apel a respins și afirmațiile aduse cu privire la stabilirea că

vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului

nr.2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească”

din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei

de stat, fiind cu caracter de declarație, faptul dat nefiind confirmat prin careva

măsurări sau indicări în unități de măsură în actele procesuale întocmite referitor

la locul exact al petrecerii vânătorii de la frontiera de stat.

Invocarea că în cadrul vânatului ilegal țintașii au efectuat mai multe trageri

din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți, deci

cauzând daune în mărime de 25000 lei este cu caracter de declarație, or nimeni din

martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au declarat despre vânarea a mai

mult de doi mistreți.

205

Instanța de apel a respins și argumentele aduse că în cuprinsul biletelor de

vânător nr. 011656 și 011795 care constituie documente oficiale au fost înscrise

date vădit false privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența

acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași,

gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al cet. Paciu Sorin și

semnăturii acestuia, deoarece nu s-a constatat în cadrul ședinței judiciare, că aceste

date sunt false, anume că cele constatate confirmă că vânătorii au fost grupați în

două grupe, iar Paciu Sorin a fost inclus ca gonaș, în această calitate ultimul și a

participat la vânătoare, doar că și-a schimbat desinestătător locul, moment

constatat ca încălcare a Regulilor de securitate la vânătoare pct.85 subp.1 cu

referire la infracțiunea de abuz de serviciu constatată în acțiunile lui Irimciuc Denis

și Svistun Valeriu.

Au fost respinse și afirmațiile cu referire la declarațiile martorilor

Zubco Valeriu, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Latîș Sergiu, Railean Serghei, Guzun Oleg,

Guzun Valeriu, Sajin Ghenadie, Buga Boris, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion (în continuare

a doua grupa de martori), care au declarat precum că la 23.12.2012 la vânătoarea

de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2 Călinești a Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS, raionul Fălești, au participat două grupe de gonași și țintași, fiind

repartizați în două locuri diferite pentru vânat, că nu au știut că vânătoarea de

mistreți care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului nr.2 „Călinești”

al masivului forestier al Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul

Fălești se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat,

deoarece nu au fost instalate semne vizibile de interzicere a vânătorii în acest trup

de pădure, nimeni nu i-a preîntâmpinat despre acest lucru, colaboratorii poliției de

frontieră fără nici o averizare au permis trecerea în aceasta zona a pădurii, că în

cadrul vânatului țintașii au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe

care le posedau legal, vânând legal doar doi mistreți, că biletele de vânător,

cotoarele biletelor de vânător, registrul tehnicii de securitate, registrul de

instructaj la vânătoare au fost semnate de toți participanții după instructaj și

înaintea începerii vânătorii, că Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, nici

înainte nici după vânătoare nu au determinat prin constrângere sau dare de bunuri

martorii cu scopul de a ascunde oricare circumstanțe ale cauzei, deoarece în

aspectul dat declarațiile martorilor vizați corespund cu situația stabilită pe caz și

nu contravine probelor cercetate.

La fel, instanța de apel a considerat nefondate afirmațiile invocate de

procurori că prima grupă de martori fiind audiați prima dată în cadrul urmăririi

penale au dat declarații analogice ca a doua grupă de martori, iar ulterior audiați

suplimentar au dat declarații contradictorii celor date prima dată, în baza la care și

au fost înaintate învinuirile lui Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, că în

cadrul cercetării judecătorești a doua grupă de martori au susținut declarațiile sale

206

date în cadrul urmăririi penale, iar prima grupă de martori au susținut declarațiile

sale date prima dată în cadrul urmăririi penale, în acest fel susținând pozițiile

martorilor din grupa a doua, refuzându-se în totalmente de declarațiile sale date

suplimentar la urmărirea penală, că martorii din prima grupă au motivat

schimbarea declarațiilor prin diferite argumente, cum ar fi: nu au citit declarațiile

scrise în procesul-verbal, așa au înțeles de la alții că trebuie de declarat, nu au

explicat motive, deoarece faptul că martorii din prima grupă au fost determinați la

darea a careva declarații anume de către Lupu Ion, Svistun Valeriu și Irimciuc Denis

nu s-a constatat, mai ales că toți martorii invocați din prima grupă în instanța de

fond au declarat că nu au fost constrânși de inculpați.

Mai mult, potrivit învinuirii formulate inculpații au constrâns să dea

declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea

din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, acestea însă nici

măcar nu au fost incluse în lista probelor pentru a fi audiate în cadrul cercetării

judecătorești, astfel că acuzarea în aspectul dat este nefondată.

În opinia instanței de apel nu pot fi reținute nici afirmațiile invocate de

procurori că analizând declarațiile martorilor acuzării Zalevschi Ghenadii,

Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion,

Căpăstru Victor, Țurcanu Victor, Gordița Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile,

Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii,

Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei

date în cadrul urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, ajung la concluzia

că la baza sentinței instanța urmează să pună anume acele declarații unde martorii

respectivi au confirmat declarațiile puse la bază în cadrul rechizitoriului și care au

fost date citirii în cadrul audierii lor în instanța de judecată, deoarece acuzarea

propune la baza hotărârii acele probe pe care le consideră de cuviință, și anume

puse la baza rechizitoriului, dar neagă declarațiile martorilor date în cadrul

procesului judiciar public, cu respectarea garanțiilor prevăzute de procedura

penală.

Anume că temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor vizați date în

cadrul procesului penal public nu s-au stabilit.

Mai mult, în ședința instanței de apel procurorul nici nu a dat citire

declarațiile martorilor Zalevschii Ghenadie, Praf Grigore, Praf Mihail,

Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Croitoru Ion, Grosu Marin,

Gordița Oleg, Gorbaciov Iurii, Bucatari Serghei date în cadrul urmăririi penale, pe

care acuzarea solicită să fie luate în considerație.

Din aceleași motive au fost respinse și afirmațiile aduse de procurori, că

martorii respectivi, declarațiile cărora au servit una din bazele probatorii, alăturea

de celelalte probe cu care se coraborează, în susținerea învinuirii inculpaților, în

urma audierilor nu au putut comunica cu desăvârșire motivul schimbării

207

declarațiilor, iar cele date în cadrul urmăririi penale denotă detalii despre care

organul de urmărire penală nu cunoștea, fiind declarative în aspectul dat, mai ales

că martorii au comunicat motivele ce i-au determinat să dea declarații.

La fel, nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile invocate privind

declarațiile martorului Țurcanu Victor, care a comunicat în detalii circumstanțele

participării sale la vânătoarea din 23.12.2012, declarații care nu au fost luate în

considerație de către instanță, deoarece martorul Țurcanu Victor în ședința

judiciară a declarat, că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat după aceleași

reguli ca și celelalte vânători, la care a participat, Svistun Valeriu a efectuat

instructajul, au semnat în jurnalul tehnicii securității, a participat la una din cele

două echipe formate, cu Mamai Mihai, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Alexadru și două

persoane pe care nu le cunoaște, totodată a declarat, că susține declarațiile date în

instanța de judecată.

Faptul invocat că Crețu Gheorghe nu a fost audiat în calitate de bănuit în

cadrul urmăririi penale și n-a expus careva versiuni privind evenimentele

petrecute la 23.12.2012, că fiind audiat în calitate de inculpat a expus circumstanțe

care se adeveresc din audierea martorului Țurcan V. expuse mai sus, care potrivit

declarațiilor date în fața instanței de judecată și apreciate de către aceasta ca fiind

veridice, nu a participat la vânătoarea în cadrul cantonului nr.4 ci în perimetrul

cantonului nr.7, prin urmare acesta nu avea de unde cunoaște detaliile acestei

goane, deoarece nu sunt fondate, mai ales că temei de a pune la îndoială declarațiile

martorului Țurcanu V. date în ședința judiciară nu s-au stabilit.

Au fost considerate nefondate și afirmațiile invocate de procurori că instanța

invocând motivele la care s-au referit martorii privind schimbarea declarațiilor

acestora, în sensul celor date în fața instanței de judecată, a indicat precum că au

fost amenințați de către procurori (trei sau patru la număr) care au efectuat

urmărirea penală, precum că vor fi reținuți sau eliberați din funcții, că de fapt

persoanele reale care aveau chiar posibilitate de realiza aceste amenințări privitor

la eliberarea lor din funcții (majoritatea fiind maiștri și pădurari în cadrul ÎS

„Pădurea Domnească”) erau cei de pe banca acuzaților, adică Lupu Ion - director al

Agenției „Moldsilva” și Irimciuc Denis - director al ÎS „Pădurea Domnească”, prin

urmare unicile persoane care aveau posibilitatea reală de influență asupra

subalternilor, folosind situația lor de serviciu, erau anume aceste persoane, fapte

care au și avut loc și de care au și fost puși sub învinuire, că s-au mai invocat despre

amenințări cu rețineri ai acestor martori în schimbul declarațiilor care au fost

apreciate critic, deoarece anume că nimeni din martorii audiați în ședința judiciară

nu a declarat despre influiențarea în careva mod de către inculpați la darea

declarațiilor.

Cât privește invocarea că martorul Anton Ion în ședință de judecată a declarat

că la urmărirea penală a fost audiat de trei ori și odată de către Comisia

208

parlamentară de anchetă, însă declarațiile date în cea de-a doua audiere

suplimentară și în fața membrilor Comisiei parlamentare de anchetă nu corespund

realității, or la aceste audieri au fost constrânși să dea asemenea declarații, că ce

frică aveau față de membrii Comisiei parlamentare, care nu sunt investiți cu dreptul

de a reține persoane, și în general motivarea martorilor precum că au fost impuși

să facă declarațiile expuse în rechizitoriu, pe care instanța le-a apreciat critic, este

una bizară și alogică, aceștia fiind influențați și hărțuiți de cca 3-4 procurori și o

întreagă Comisie parlamentară de anchetă, și instanța le-a dat crezare, deoarece

anume că martorul Anton Ion a declarat că a fost constrâns să dea declarații a doua

oară anume de persoanele care l-au audiat, și nu de inculpați.

A mai menționat instanța de apel și faptul, că declarațiile martorilor depuse

în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza sentinței de condamnare numai în

ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire.

În cazul dat, martorii audiați nu au susținut declarațiile date în cadrul

urmăririi penale la a doua audiere, totodată probele scrise propuse de procuror nu

susțin acuzarea în sensul anume invocat de învinuire.

De asemenea au fost respinse și argumentele aduse de procurori că fiind

audiați în instanța de judecată învinuiții Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu

vinovăția în săvîrșirea infracțiunilor incriminate nu au recunoscut și referitor la

învinuirile înaintate în baza art. 314 alin. (1), art. 312 alin. (1), art. 332 alin. (2)

lit. b), art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, au dat declarații ca a doua grupă de martori,

deoarece declarațiile inculpaților în aspectul că vânătoarea din 23.12.2012 a avut

loc în două locuri diferite și în două grupe diferite sunt confirmate prin declarațiile

tuturor martorilor audiați în cadrul ședințelor judiciare, cât și probele scrise

cercetate.

În același timp, nu s-a constatat acuzarea că vânătoarea s-a desfășurat în

parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului nr.2 „Călinești” al masivului forestier al

întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești - în zona de

frontieră, adică la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, în

sensul dat instanța de apel a motivat soluția adoptată, nefiind efectuate careva

măsurări a distanței care să confirme distanța respectivă invocată.

Invocarea procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 cu

fototabel și planul-schemă anexate, fiind examinat locul din parcela 76 a cantonului

nr.4 al sectorului nr.2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat

„Pădurea Domnească” din raionul Fălești, unde la 23.12.2012 a avut loc o vânătoare

soldată cu rănirea cet. Paciu Sorin, a procesului - verbal de cercetare la fața locului

suplimentar din 12.01.2013 cu fototabel și planul schemă anexate, a

procesului-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 15.01.2013 cu

fototabel și planul schemă anexate sunt anume în dovedirea vinei inculpatului

Crețu Gheorghe în faptele constatate de instanța de apel, cât și în faptele constatate

209

de instanța de apel cu referire la inculpații Svistun Valeriu și Irimciuc Denis.

Aceste probe anume că confirmă împușcarea la vânătoarea respectivă din

cantonul 4 a doi mistreți, fapt menționat privind punctele pe cărare pe care au ieșit

doi mistreți în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2012, și nu mai

mulți, după cum a invocat declarativ acuzarea.

Nu poate fi reținută informația din 01.03.2013, parvenită de la

Departamentul poliției de Frontieră, schema sectorului poliției de frontieră

„Călinești”, în care este indicată zona de frontieră, delimitarea sectoarelor nr.4 și 7

din rezervația „Pădurea Domnească”, deoarece această informație nu

demonstrează că vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc anume la distanța de 500

metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind executată nici o măsurare exactă

și nu a fost prezentată nici o dovadă a prezenței marcării teritoriului dat.

Ce ține de informația nr. 01-1-6/07 din 17.01.2013 parvenită de la Societatea

Vînătorilor și Pescarilor din Moldova în care se menționează familiile persoanelor

(care au participat la vânătoare din 23.12.2012 în rezervația „Pădurea

Domnească”), numărul de carnet, anul aderării și locul de evidență vol.2 f.d.61-62,

instanța de apel a ținut cont de acest înscris, fiind constatată lipsa carnetului de

vânător la Paciu Sorin și la Irimciuc Denis.

Referitor la informația nr. 39/01 din 05.02.2013 parvenite de la Institutul de

Zoologie al Academiei de Știință a Moldovei, instanța de apel a menționat, că

informația respectivă nu dovedește că în Rezervația „Pădurea Domnească” sunt

interzise vânătorile în scopul reglării numerice, tocmai că informația respectivă

indică că în rezervație sunt permise: reglarea selectivă a numărului de animale

pentru menținerea echilibrului ecologic.

Mai mult, înscrisul dat confirmă că există Regulamentul gospodăriei

cinegetice (Anexa 1 la Legea regnului animal, 1995), însă lipsește procedura

legalizată de efectuare a reglării selective a numărului de animale și că Institutul de

Zoologie, analizând informația prezentată de Agenția „Moldsilva” a propus că

vânătoarea la mistreț trebuie să se efectueze ținând cont de raportul de vârstă și

sex, excluzând recoltarea femelelor reproductive, cu vârsta între 3-5 ani.

La fel, instanța de apel a ținut cont de informația nr.01-1-6/06 din 15.01.2013

parvenită de la Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, din care rezultă că

Paciu Sorin, nu figurează în baza de date a Societății „Vânătorilor și Pescarilor din

Moldova” nici în calitate de vânător, nici în calitate de candidat în vânători din care

motiv Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova nu a eliberat niciodată un

carnet de vânător pe numele ultimului.

În opinia instanței de apel nu poate fi reținută informația nr.35/1-858 din

28.02.2013 parvenită de la Departamentul Poliției de Frontieră al MAI în care se

indică lista mijloacelor de transport care au întrat în zona de frontieră la sectorul

„Călinești” în rezervația „Pădurea Domnească” nemijlocit pe lângă sediul sectorului

210

respectiv la 23.12.2012 și la 25.12.2012 vol.2 f.d.76-77, deoarece această

informație nu demostrează că vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc nemijlocit în

zona de frontieră, la distanța de 500 metri de la frontieră, după cum a invocat

acuzarea.

Cât privește informația nr. 01-07/186 din 15.02.2013 parvenită de la Agenția

„Moldsilva” la care sunt anexate materialele care se referă la drepturile și

obligațiunile factorilor de decizie a Agenției „Moldsilva” și Rezervației „Pădurea

Domnească”, statutul Rezervației „Pădurea Domnească”, organizarea și activitatea

consiliului științific al Rezervației „Pădurea Domnească”, organizarea tunurilor și

locurilor speciale de hrană și aprovizionarea cu apă a mistreților pe teritoriul

rezervației, persoane responsabile de organizarea și petrecerea vânătorii la

mistreți în anul 2012 în Rezervația „Pădurea Domnească”, instanța de apel a ținut

cont de acest înscris anume la constatarea vinei inculpaților Svistun Valeriu și

Irimciuc Denis.

Concluziile rapoartelor de expertiză ce țin de gravitatea leziunilor corporale

depistate la Paciu Sorin și criminalistice invocate de acuzare au fost reținute ca

probe în constatarea existenței infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal

în acțiunile lui Crețu Gheorghe.

Cît privește raportul de expertiză grafologică nr. 1010 din 12.06.2013, aceste

concluzii din raport nu dovedesc incontestabil vinovăția lui Lupu Ion,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu în faptele incriminate de fals în acte publice.

În opinia instanței de apel nu pot fi reținute declarațiile martorilor

Zubco Valeriu, Lupu Ion, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Latîș Sergiu, Railean Serghei,

deoarece declarațiile acestor martori nu demonstrează vinovăția inculpaților

anume în sensul invocat de acuzare.

Declarațiile date de Lupu Ion în calitate de martor, nu au fost cercetate în

ședința judiciară, fapt ce a lipsit instanța de apel să aprecieze aceste declarații.

Ce ține de declarațiile martorului Sajin Ghenadie și de procesul-verbal din

17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului Sajin Ghenadie la locul

infracțiunii, cu planșa fotografică anexată, aceste declarații au fost puse la baza

condamnării inculpatului Crețu Gheorghe în faptele constatate de instanța de apel.

Declarațiile martorului Svistun Valeriu și Irimciuc Denis, nu au fost date citirii

în cadrul ședinței instanței de apel, astfel că corespunderea acestor declarații cu

probele invocate nu a putut fi verificată.

Declarațiile martorului Buga Boris, care a dat declarațiile analogice cu

martorul Sajin Ghenadie, au constituit declarații în constatarea vinei inculpatului

Crețu Gheorghe.

Cât privește invocarea declarațiilor martorilor Jardan Nicolae, Praf Grigore,

Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Țurcanu Victor, Gordița Oleg,

Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Grosu Marin,

211

Ciobanu Anatolie, Gorbaciov Iurii, Rotaru Ghenadie, date în cadrul urmăririi penale,

instanța de apel a menționat, că din declarațiile acestor martori nu se constată

situația după cum invocă anume acuzarea, mai ales că declarațiile date în cadrul

urmăririi penale martorii în ședința judiciară nu le-au susținut, astfel că în aspectul

invocat fiind fără dovadă anume în susținerea acuzației penale aduse inculpaților

în volum deplin.

A mai reținut instanța de apel, că potrivit procesului-verbal de cercetare la

fața locului din 26.03.2013, cu fototabel, a fost cercetată sania lui Gherman Andrei,

cu care acesta în timpul vânătorii din 23.12.2012 a transportat o persoană rănită

până la automobilele parcate și apoi a transportat doi mistreți vânați până la

cantonul nr.4, astfel că la fel se constată prezența a doi mistreți împușcați, și nu mai

mulți, după cum a invocat acuzarea.

Cât privește declarațiile martorului Bucătari Serghei, instanța de apel a notat

că declarațiile acestui martor nu demonstrează ilegalitatea vânătorii în aspectul

invocat de acuzare, martor care a declarat, că în rezervație este permisă reglarea

numerică a efectivului de vânat și vânătoarea de selecție, totodată că procedura de

petrecere a reglării numerice a efectivului de vânat, după câte cunoaște nu este

reglementată de careva acte legislative sau normative.

4.27. Referitor la apelurile declarate de către părțile vătămate

Paciu Ion și Paciu Galina și avocatul Munteanu Petru în interesele părților

vătămate Paciu Ion și Paciu Galina.

Instanța de apel a respins argumentele aduse de părțile vătămate Paciu Ion

și Paciu Galina și avocatul Munteanu Petru în interesele părților vătămate Paciu Ion

și Paciu Galina, invocate în apeluri privind dezacordul cu sentința instanței de fond

în latura pedepsei penale prea blânde aplicate inculpatului Crețu Gheorghe, ținând

cont de faptul că la momentul examinării în ordine de apel a intervenit termenul de

prescripție prevăzut de legea penală și instanța de apel a încetat procesul penal în

privința lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1)

Cod penal.

Cît privește invocarea sumei prejudiciului moral solicitat pentru încasare,

instanța de apel a menționat, că sumele dispuse de instanța de apel pentru încasare

cu titlu de prejudiciu moral sunt în măsură să aducă satisfacție pentru prejudiciul

cauzat.

Instanța de apel soluționând acțiunea civilă a argumentat și respingerea

pretențiilor ce țin de încasarea în volum deplin a sumei prejudiciului material

solicitat.

Cu referire la argumentele privind învinuirea pe art. 233 Cod penal, precum

și modalitățile vânatului ilegal, instanța de apel a menționat, că o altă situație decât

cea expusă în motivarea deciziei privind constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe

în comiterea contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod Contravențional în

212

instanța de apel nu s-a constatat.

Au fost respinse și afirmațiile invocate că o depoziție a martorului precum că

numărul mare de vânători petrecut în Rezervația vizată denotă faptul că vânătorile

erau legale, nicidecum nu le conferă acestora un caracter licit, că dimpotrivă,

numărul mare de vânători organizate într-o zonă de frontieră interzisă vânatului

scoate în evidență scara enormă și nihilizmul juridic comise de înalți funcționari de

stat, dar mai ales de magistrați, prezumați a fi cunoscuți cu prevederile legislației

în vigoare, deoarece în aspectul invocat nu s-a constatat încălcarea legii în aspectul

interzicerii vânătorii în zona de frontieră, după cum a fost adusă acuzarea

inculpaților.

Din aceleași motive au fost respinse și argumentele cu referire la prevederile

Legii nr. 215 cu privire la frontiera de stat, deoarece nu s-au stabilit ca încălcate de

inculpați.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate afirmațiile apelanților precum că

prima instanță nu a dat nici o apreciere juridică că majoritatea participanților la

vânătoarea din 23.12.2012 au depus mărturii incontestabile despre controlul de

frontieră dispus în privința fiecăruia, deoarece faptul controlului de frontieră

dispus persoanelor nu dovedește încălcarea prevederilor enunțate de acuzare, că

vânătoarea a avut loc în zona de frontieră, anume în adâncimea a 500 metri de la

frontiera de stat.

De asemenea au fost respinse și afirmațiile cu referire la faptul că vânătoarea

din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a avut un caracter ilegal, aceasta

fiind organizată și petrecută într-o zonă interzisă prin lege organică precum și

prevede anumite formalități pentru a fi considerată legală, formalități care nu au

fost executate, în sensul dat nefiind constatată ilegalitatea vânătorii.

Cât privește invocarea responsabilității inculpaților Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu și Lupu Ion, deoarece aceștia au fost organizatorii și responsabilii

direcți de vânatul din data de 23.12.2012, instanța de apel a menționat că

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, totodată nu a constatat

fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului Lupu Ion în învinuirea adusă.

Faptul că se invocă organizarea vânătorii ilegale în comun de către Lupu Ion,

folosind situația sa de serviciu și de Irimciuc Denis, în calitatea sa de director al

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, este confirmat cu certitudine prin

însăși depozițiile acestora și probele din dosar, că inițiatorul vânătorii din data de

23.12.2012 este Lupu Ion, care, în calitatea sa de director al Agenției de Stat

„Moldsilva” a emis ordinul nr. 168 din 14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea

vânătorii de mistreți în anul 2012 nu poate fi reținut, deoarece de fapt nu s-a

constatat ilegalitatea ordinului nr. 168 emis de Lupu Ion, care nici nu a fost anulat.

Cu referire la solicitarea de încasare a despăgubirilor materiale și morale atât

213

de la Crețu Gheorghe, cât și solidar de la Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion,

precum și de la Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervației „Pădurea Domnească”,

instanța de apel a menționat, că nu s-a constatat necesitatea încasării sumelor

solicitate de la Agenția de Stat „Moldsilva”, cât și de la Lupu Ion, ultimul fiind

declarat nevinovat în faptele incriminate, totodată s-au încasat sumele stabilite de

la inculpații Crețu Gheorghe, Svistun Valeriu, Irimciuc Denis și Rezervația „Pădurea

Domnească”.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute afirmațiile cu privire la

exonerarea responsabilității instituțiilor statului de la repararea prejudiciului

cauzat prin decesul lui Paciu Sorin, rezultat direct al acțiunilor funcționarilor de

stat, prin ce lui Paciu Ion și Paciu Galina li s-au încălcat prevederile art. 2 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului (dreptul la viață), cauza Oneryildiz

c.Turciei, nr.48939/99, Hotărârea Marii Camere din 30.11.2004, deoarece la caz a

fost stabilită responsabilitatea lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Cu referire la argumentul invocat de apelanți privind încălcarea termenului

rezonabil de judecare a cauzei, instanța de apel a menționat că judecarea în termen

îndelungat este datorată complexității cauzei, conexitatea și volumul mare de

probe cercetate propuse de participanții la proces, precum și de specificul judecării

apelului declarat de acuzare împotriva sentinței de achitare, fiind reluată

cercetarea judecătorească pe caz, cu cercetarea probelor acuzării și apărării

solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate, a inculpaților,

demersurile de cercetare fiind și din partea apărării, nefiind îngrădite în sensul dat

drepturile părților vătămate.

4.28. Referitor la apelul declarat de succesorul victimei Paciu Adriana

și avocatul Caragia Elisaveta.

Instanța de apel a respins afirmațiile ce țin de pedeapsa aplicată prea blândă

inculpatului Crețu Gheorghe menționând că la momentul judecării în ordine de apel

a cauzei s-a stabilit intervenirea termenului de prescripție prevăzut de lege.

Totodată ce ține de invocarea vinovăției inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis

precum și Svistun Valeriu, instanța de apel a constatat dovedită vina lui

Svistun Valeriu și Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal, în rest inculpații au fost achitați.

Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate afirmațiile apelantului în partea

ilegalității sentinței cu referire la admiterea parțială a cererii în partea ce ține de

încasarea din contul inculpatului Crețu Gheorghe a despăgubirii pentru prejudiciul

cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx în formă de plată unică

pentru o perioadă de 3 ani cu încasarea sumei de 1500 lei lunar până la împlinirea

majoratului, fiind în contradicție cu interesul major al copilului, încălcând grav

Convenția cu privire la drepturile copilului (în vigoare pentru Republica Moldova

214

din 25.02.1993).

În sensul dat au fost respinse argumentele apelului în dezacord cu motivele

sentinței ce ține de neprezentarea carnetului de muncă a lui Paciu Sorin, că nu

există nici un temei pentru care instanța de judecată ar putea ignora sau pune la

îndoială veridicitatea și autenticitatea certificatelor prezentate în dovedirea

veniturilor obținute, că consideră ilegală ignorarea de către instanța de judecată a

unor documente ce certifică veniturile persoanei, atâta timp cât aceste certificate

sunt autentice, eliberate de la unități care în continuare desfășoară activități și pot

furniza informații suplimentare la necesitate referitor la modalitatea de angajare a

lui Paciu Sorin.

Instanța de apel a menținut motivarea primei instanțe privind acțiunile civile

înaintate, considerând că altă situație cu privire la pretențiile succesorului

Paciu Adriana nu s-au constatat.

Au fost respinse criticile apelului cu referire la depășirea atribuțiilor de către

prima instanță prin faptul că s-a pronunțat asupra corectitudinii angajării lui

Paciu Sorin prin cumul în mai multe locuri de muncă, pe când instanța era chemată

doar să constate mărimea veniturilor obținute de partea vătămată Paciu Sorin în

calitatea sa de întreținător principal al familiei, iar veniturile acestuia sunt dovedite

prin certificatele de salarizare prezentate în instanța de judecată, deoarece în

sensul dat instanța doar a motivat soluția sa bazată pe prevederile legale.

Au fost respinse și argumentele aduse privind faptul că ignorarea veniturilor

invocate este ilegală și făcută în detrimentul copilului minor Xxxxx.

În opinia instanței de apel nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile aduse

privind cheltuirea a jumătate din veniturile părții vătămate Paciu Sorin pentru

întreținerea copilului, deoarece de fapt nu se constată aprecierea incorectă a

acestor circumstanțe de instanța de fond, totodată nu se constată nici ilegalitatea

soluției adoptate de instanța de fond.

Au fost apreciate critic afirmațiile că părinții investeau în dezvoltarea

copilului lor, îi procurau tot ce considerau necesar și tot ce își doreau ca copilul să

aibă, faptul că procurau îmbrăcăminte scumpă sau bunuri mai costisitoare se

datora anume faptului că își permiteau aceste cheltuieli, că își doreau și chiar le

făcea plăcere să investească în copilul lor, care reprezenta „centrul universului” lor,

că Xxxxx frecventa o grădiniță cu condiții mai speciale, iar pentru aceste condiții

părinții contribuiau cu donații, se datora de asemenea faptului că părinții își doreau

ca copilul lor să frecventeze o grădiniță mai bună, unde copiii dispun de mai multe

posibilități de a avea diverse activități intelectuale, interactive, unde aveau

rechizite mai diverse, unde alimentația era una mai bogată și mai diversificată

decât într-o grădiniță obișnuită etc, că copilul Xxxxx frecventa cercuri artistice sau

avea activități extracuriculare se datora la fel dorinței părinților care considerau

necesar și doreau să investească în copilul lor atât financiar cât și afectiv,

215

sentimental, alocând pentru acest fapt bani, energie, timp, deoarece în sensul dat

nu se pune la îndoială dorințele părinților cu privire la copil, în același timp aceste

dorințe care exced un cadru minim necesar, nu pot fi puse pe seama altor persoane

decât părinții.

Au fost respinse și afirmațiile invocate că ceea ce trebuia de constatat era

dacă într-adevăr acestea erau cheltuielile pentru creșterea, educarea și întreținerea

copilului, dacă într-adevăr părinții cheltuiau astfel de sume pentru copilul lor, că în

acest sens au fost prezentate pentru justificarea cheltuielilor suportate pentru

întreținerea, creșterea și educarea copilului bonuri fiscale, cecuri precum și orice

alte dovezi legate de cheltuielile pentru copilul minor Xxxxx, că instanța incorect și

depășit a dat apreciere unor probe, deoarece în sensul dat nu s-a constatat

depășirea atribuțiilor instanței de fond, afirmațiile fiind pur declarative.

Au fost respinse și argumentele aduse că instanța nu a reținut și nu a dat

apreciere corectă nici probelor ce se referă la cheltuielile de studii suportate de

succesorul părții vătămate în legătură cu înmatricularea minorei Xxxxx la LT

„Xxxxx”, instanța motivând că în Republica Moldova învățământul de stat este

gratuit, de asemenea consideră că este ilegal și în defavoarea copilului, încălcând

interesul superior al acestuia, principiu consfințit atât în legislația națională cât și

cea internațională, deoarece deși părinții sunt cei care aleg instituția de învățământ

în funcție de dorințele lor și a copilului, în funcție de programul de studii propus de

instituție, în funcție de regimul de activitate al instituției, în funcție de așteptările

și posibilitățile financiare ale părințiilor, de cadrul social din care face parte copilul

și familia sa, această alegere a părinților privind frecventarea unei anumite

instituții, care este cu titlu oneros, ține de drepturile și obligațiile părinților, și nu

de responsabilitatea persoanei vinovate, în același timp, astfel de cheltuieli

solicitate, nu pot fi puse în seama persoanei vinovate în lipsirea de viață din

imprudență a tatălui copilului.

La fel, în viziunea instanței de apel, repararea prejudiciului moral prin

acordarea sumelor bănești în folosul succesorului victimei și fiicei victimei în

mărimea stabilită de instanța de apel se apreciază ca fiind în deplină concordanță

cu principiul răspunderii civile delictuale care impune reparația integrală, reală și

efectivă a daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei, având în

vedere și exigențele art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale.

în termenul prevăzut de lege, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,

solicitând casarea parțială a acesteia, în partea învinuirii lui Crețu Gheorghe de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, a lui Lupu Ion de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c), art. 233, art. 332 alin. (2)

lit. b), art. 312, art. 314 Cod penal, a lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de

216

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233, art. 332 alin. (1), art. 312 alin. (1),

art. 314 alin. (1) și art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal (numai în latura stabilirii

pedepsei), cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Soluția instanței de apel privind stabilirea vinovăției inculpatului

Crețu Gheorghe pe art. 149 alin. (1) Cod penal, a lui Svistun Valeriu și Irimciuc Denis

pe art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu se contestă de către procuror.

Totodată, acuzatorul susține că instanța de apel nu s-a pronunțat referitor la

învinuirea adusă în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu, cu toate că în apelurile declarate o asemenea cerință a fost

înaintată.

La fel, invocă dezacordul cu soluția instanței de apel referitor la învinuirea

adusă în baza art. 233 Cod penal (în vigoare din 08.02.2008) inculpaților Lupu Ion,

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Or, potrivit sentinței aceștia au fost achitați din

motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar instanța de apel a dispus

achitarea acestora din motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, deși

nici unul din inculpați nu a contestat sentința.

Acuzarea menționează că nu este de acord cu aprecierea declarațiilor

martorilor (care au participat ca gonași și țintași) ca fiind cele mai veridice date în

instanța de fond și instanța de apel, referitor la capetele de învinuire înaintate

inculpaților Svistun Valeriu, Irimciuc Denis și Lupu Ion, deoarece acestea au fost

apreciate incorect, fără a face analiza tuturor probelor anexate la materialele cauzei

penale și fără a le da apreciere celor date la etapa urmăririi penale.

Consideră că nu au fost apreciate corect declarațiile martorilor

Bucătari Sergiu (vol.5 f.d. 208-210, vol. 23, f.d. 205-208), Praf Mihail (vol.5 f.d.

20-25), Căpăstru Gheorghe (vol.5 f.d. 41-44), Croitoru Ion (vol.5 f.d.

50-53), Căpăstru Victor (vol.5 f.d. 59-62), declarațiile lui Svistun Valeriu audiat în

calitate de martor (vol.4 f.d. 49-51, 52-54) și procesul-verbal din 17.01.2013 de

verificare a declarațiilor martorului Svistun Valeriu la locul infracțiunii, cu planșa

fotografică anexată (vol.4 f.d. 57-68).

De asemenea consideră, că instanțele de judecată nu au atras atenția la faptul

că prin scrisoarea nr. 1658 din 12.11.2012 a Șefului Departamentului Poliției de

Frontieră, Purice Dorin, adresată Directorului General al Agenției „Moldsilva”

Lupu Ion, ultimul a fost informat că în legătură cu emiterea ordinului nr.168 din

14.09.2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii de mistreți în anul 2012” și reieșind

din prevederile art. 32 alin. (1) și 2 al Legii nr. 215 din 04.11.2011 „Cu privire la

frontiera de stat a RM” „Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de

500 metri de la linia frontierei de stat este interzisă” și respectiv „vânătoarea

organizată în zona de frontieră până la limita prevăzută de art. 1 se admite numai

în perioada luminoasă a zilei, cu avizul prealabil al poliției de frontieră,

217

respectându-se regulile și restricțiile prevăzute de legislația în vigoare”.

Ca rezultat, Directorul General al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion la 14.11.2012

emite ordinul 204 cu privire la completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012,

conform punctului 2, asumându-și controlul prezentului ordin.

Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor

naturale protejate de stat „Pădurea Domnească” este o rezervație științifică, pe

teritoriul căreia, conform art. 26 lit. e) - vânatul este interzis.

Astfel, consideră acuzatorul că nu poate fi reținută mențiunea instanțelor că

pe teritoriul unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu existau semne sau

mențiuni ca „vânatul este interzis” sau nu este permis.

Susține că unii din martorii care au fost audiați în instanța de apel (gonași)

au declarat cu certitudine că, ei au mers în apropierea sau în imediata apropiere a

râului Prut (în dependență de amplasarea lor) deci cu certitudine mai aproape de

restricția de 500 metri de la frontiera de stat.

Reieșind din soluția adoptată de instanța de apel, acuzatorul de stat remarcă

că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpaților, instanța nu a avut în

vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75

Cod penal, aplicând inculpaților Svistun Valeriu și Irimciuc Denis în baza art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal, o pedeaspă sub formă de amendă, care este prea blândă,

în raport cu circumstanțele cauzei, ultimii nu au recunoscut vina pe nici un capăt

de acuzare, prejudiciul cauzat părților vătămate și succesorului părții vătămate

nefiind reparat.

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, în termenul prevăzut de lege, contestă decizia

instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

recunoașterii vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal, cu dispunerea achitării acestora, din motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului cu referire la temeiurile pentru recurs prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, apărarea menționează, că

abuzul de putere sau abuzul de serviciu constituie componență de infracțiune

materială. Pentru consumarea acesteia este obligatorie survenirea unei urmări

prejudiciabile, sub formă de cauzarea daunelor considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Menționează apărarea, că decizia recurată nu conține referire la persoana

fizică sau juridică concretă, a căror drepturi le-au fost cauzate daune în proporții

considerabile, la fel învinuirea nu conține estimarea daunei considerabile, în ce se

manifestă și la care drepturi se referă, la drepturile patrimoniale sau

nepatrimoniale.

Evidențiază, că calificativul imputat de către instanță inculpaților

218

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu: „Folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu în interese personale, soldate cu urmări grave” este

unul incomplet, deci absolut neclar, deoarece reprezintă doar o parte din cel

prevăzut în dispoziția art. 327 Cod penal, lipsind cu desăvârșire calificativul „dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanelor fizice sau juridice”.

Relevă că din fapta criminală care fost reținută în acțiunile lui Irimciuc Denis,

nu este clar și nici nu este indicat ce norme legale a încălcat nemijlocit

inculpatul, deoarece doar este indicat că vânătoarea s-a desfășurat cu încălcarea

Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct.

pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1,2,3, 108, fără a fi indicat cine a încălcat aceste norme.

Astfel, fapta reținută în sarcina lui Irimciuc Denis este insuficient descrisă,

imprecisă și nu sunt circumstanțiate modul de operare. Acțiunile care ar fi trebuit

să stea la baza învinuirii nu sunt determinate cu suficientă precizie printr-o

modalitate clară și concretă de săvârșire a faptei infracționale și o fixare riguroasă

a coordonatelor spațio-temporale.

În continuare, apărarea remarcă și faptul că instanța de apel a depășit limitele

învinuirilor înaintate lui Irimciuc Denis.

În acest sens reține că potrivit pct. 297 din decizia recurată, instanța de apel

a reținut că, Irimciuc Denis, „...a organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea de

mistreți în parcela nr.76 cantonul nr.7, a organizat vânătoarea desfășurată în

cantonul nr.4, sectorul nr.2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS...”. Însă, potrivit rechizitoriului, lui Irimciuc Denis nu i-a fost imputat

că ar fi organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea de mistreți în cantonul nr.

7.

Mai susține apărarea, că pentru existența laturii obiective a infracțiunii

prevăzute la art. 327 Cod penal, obligatoriu este necesar să fie legătura de

cauzalitate între încălcarea prevederilor legale de către persoana publică și daunele

cauzate.

La caz, în pct. 140 din decizia recurată, instanța de apel a reținut că nemijlocit

Crețu Gheorghe a încălcat pct. pct. 79 și 85 subp. 2,3 din Ordinul MAI din 15.10.2012

și pct. pct. 62, 64, 66 și 75 din Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin

ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din

26.12.2002, iar ca rezultat al acestor acțiuni ale lui Crețu Gheorghe, care în cadrul

vânătorii, a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste

hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea

gloanțelor rotunde din tubul „Taxo Trio”, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care

a fost internat în Spitalul raional Fălești, unde în urma leziunilor provocate, la

25.12.2012 a decedat.

Acest fapt, îl confirmă și faptul că Crețu Gheorghe a prezentat pentru

219

verificare lui Svistun Valeriu arma de vânătoare încărcată pe rând cu cartușe: cu un

singure glonte „DIABLO” și ulterior un glonte rotund „TRIO”, repetându-se,

respectiv Svistun Valeriu și Irimciuc Denis nu cunoșteau și nici nu puteau să

cunoască despre acest fapt și anume că Crețu Gheorghe avea intenția să folosească

gloanțe rotunde.

Consideră recurentul, că Irimciuc Denis și Svistun Valeriu nu au încălcat

careva prevederi din Ordinul MAI din 15.10.2012 și Ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească" ÎS nr. 111 din 26.12.2002, iar ca

rezultat al încălcării acestor prevderi legale să fi survenit decesul lui Paciu Sorin.

Ori, instanța de apel la pct. 341 din decizia recurată a reținut că,

Svistun Valeriu „…nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea

accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în

instrucțiune. În rezultatul încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu

urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin”.

Această constatare, fiind una absurdă, fără careva logică, ori lui

Svistun Valeriu i s-a incriminat că în rezultatul faptului că nu a asigurat locul și

păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest

sens actul respectiv indicat în instrucțiune, a survenit decesul lui Paciu Sorin.

Respectiv, între neîntreprinderea de către Svistun Valeriu a măsurilor de

asigurare a locului și păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare

și neîntocmirea în acest sens a actului respectiv indicat în instrucțiune și rănirea lui

Paciu Sorin de către Crețu Gheorghe, nu există nici o legătură de cauzalitate.

Consideră apărarea, că fapta incriminată lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu

nu întrunește nici latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 327 Cod penal.

Astfel, motivul infracțiunii prevăzute la art. 327 (în redacția Legii nr. 245 din

02 decembrie 2011) Cod penal, este unul special și acesta cunoaște două forme

alternative: interesul material sau interesul personal.

La caz consideră apărarea, că instanța de apel a indicat că Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu au folosit situația de serviciu în interese personale, fără a indica

care ar fi fost interesul nepatrimonial al lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, ori în

așa mod instanța a admis niște formulări de o natură generală, vagă, neclară și

abstractă.

Mai evidențiază apărarea, că instanța de apel nu a ținut cont în deplină

măsură de prevederile art. 384-397 Cod de procedură penală, deoarece, rejudecând

cauza, a reținut că potrivit rechizitoriului Lupu Ion, Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu au fost învinuiți că împreună și de comun acord au săvârșit

infracțiunea prevăzută la art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Iar prin descriptiv

(pct. 255) și dispozitivul deciziei recurate, instanța de apel a indicat că Lupu Ion se

achită din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în așa mod instanța

de apel a comis erori evident grave, respectiv decizia adoptată nu cuprinde

220

motivele pe care se întemeiază soluția.

Apărarea este de opinia, că instanța de apel pripit a admis acțiunea civilă în

partea ce ține de încasarea în mod solidar de la Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis,

Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, în beneficiul lui

Paciu Adriana, Xxxxx, Paciu Ion și Paciu Galina, a sumelor indicate, or potrivit părții

dispozitive a deciziei instanței de apel, inculpații au fost condamnați pentru

infracțiuni diferite. Astfel, potrivit art. 1414 Cod civil, dacă dauna a fost cauzată în

comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară.

La caz, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu nu au acționat în

comun, fiecare fiind condamnat pentru infracțiuni diferite, mai mult ca atât lui

Irimciuc Denis i se impută încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate

prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, iar lui

Svistun Valeriu încălcarea acelorași reguli și suplimentar Instrucțiunea de protecție

a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75.

Subsidiar, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică

și cheltuielilor pentru transport în mod solidar de la Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis

și Svistun Valeriu, instanța nu a ținut cont de faptul că aceste cheltuieli în mare

parte sunt ca urmare a faptului că ședințele de judecată în instanța de fond și apel,

au fost amânate la cererile lui Crețu Gheorghe sau a avocatul acestuia, respectiv

aceste cheltuieli urmau a fi suportate într-o parte mai mare de către

Crețu Gheorghe. Ori, mărimea prejudiciului se determină de către instanța de

judecată, inclusiv în funcție de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului.

De asemenea instanța de apel a dispus încasarea prejudiciului moral din

contul lui Crețu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina a

sumei de 150 000 lei pentru fiecare și 100 000 lei în folosul lui Xxxxx, însă de la

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a dispus încasarea sumelor de 50 000 lei de la

fiecare în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion, Paciu Galina și Xxxxx.

Respectiv se constată că în cazul lui Crețu Gheorghe s-a dispus încasarea în

folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion

și Paciu Galina, iar în cazul lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-a dispus încasarea

egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce evident este inechitabil, iar

instanța de apel nu a motivat nicicum această hotărâre.

Suplimentar, avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a menționat că la data de 17.10.2019 Curtea

Constituțională a adoptat Hotărârea nr. 24 privind controlul constituționalității

unor prevederi din articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2)

lit. c), 329 alin. (1) și alin. (2) lit. b) și din articolul 335 alin. (11) din Codul penal.

Prin urmare în speță este incident și temeiul de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 14) Cod de procedură penală, și anume: Curtea Constituțională a recunoscut

221

neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă, ori, în acțiunile lui

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a fost reținut că au săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică: „Folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu în interes personal, soldată cu urmări grave”.

termenul prevăzut de lege, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,

solicitând casarea parțială a acesteia, în partea admiterii acțiunii civile înaintată de

Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile

civile înaintate de Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina cu privire la încasarea

sumelor de la ÎS „Pădurea Domnească” RN să fie respinsă ca neîntemeiată.

Invocând temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, recurentul menționează, că prin încheierea Judecătoriei Fălești

din 13 noiembrie 2014, ÎS „Pădurea Domnească” RN a fost recunoscută în calitate

de parte civilmente responsabilă.

Astfel, în opinia recurentului instanța de apel urma să aplice direct

prevederile art. 73 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea

civilmente responsabilă răspunde doar pentru prejudiciul material cauzat pentru

faptele învinuitului, inculpatului. Contrar acestor prevederi legale, instanța de apel

a interpretat extensiv defavorabil legea, atribuind prejudiciului moral calitate de

prejudiciu material, or sumele încasate de către instanța de apel din contul ÎS

„Pădurea Domnească” RN în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina

sunt încasate cu titlu de prejudiciu moral.

De asemenea recurentul menționează că instanța de apel a dispus încasarea

prejudiciului moral din contul lui Crețu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana,

Paciu Ion și Paciu Galina a sumei de 150000 lei pentru fiecare și 100000 lei în

folosul lui Xxxxx. Însă de la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a dispus

încasarea sumei a câte 50000 lei în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion, Paciu Galina

și Xxxxx.

Respectiv se constată că în cazul lui Crețu Gheorghe s-a dispus încasarea în

folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion

și Paciu Galina, iar în cazul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” s-a dispus

încasarea egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce evident este

inechitabil, iar instanța de apel nu a motivat nicicum această hotărâre.

Mai indică titularul cererii de recurs, că instanța de apel la pct. 351 din decizie

a indicat în mod sumar și evaziv că odată ce Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, care

sunt angajați ai Rezervației Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, sunt vinovați în

încălcările admise la vânătoarea din 23.12.2012, consideră posibil încasarea

sumelor contestate de la partea civilmente responsabilă Rezervația Naturală

„Pădurea Domnească” ÎS, însă, instanța nu a motivat nicicum în ce bază și pe ce

222

criterii stabilește mărimea răspunderii materiale a Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” ÎS.

De asemenea, susține că instanța de apel pripit a admis acțiunea civilă în

partea ce ține de încasarea prejudiciului material, cheltuielilor de asistență juridică

și cheltuielilor de transport, prin care a dispus încasarea în mod solidar de la

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervația Naturală „Padurea

Domnească” RN, în beneficiul lui Paciu Adriana, Xxxxx, Paciu Ion și Paciu Galina, a

sumelor indicate, or potrivit părții dispozitive a deciziei instanței de apel, inculpații

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu pentru care se consideră că Rezervația Naturală

„Pădurea Domneasca” ÎS este civilmente responsabilă au fost condamanți pentru

săvârșirea unor infracțiuni diferite, decât Crețu Gheorghe.

Menționează că potrivit art. 1414 Cod civil, doar dacă dauna a fost cauzată în

comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară. La caz însă,

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu nu au acționat în comun, fiecare

fiind condamnat pentru infracțiuni diferite.

În partea ce ține de încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică și

cheltuielilor pentru transport în mod solidar de la Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis

și Svistun Valeriu și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, recurentul

susține că instanța nu a ținut cont de faptul ca aceste cheltuieli în mare parte sunt

ca urmare a faptului că ședințele de judecată în prima instanță și de apel, au fost

amânate la cererile lui Crețu Gheorghe sau a avocatului acestuia, respectiv aceste

cheltuieli urmau a fi suportate într-o parte mai mare de către Crețu Gheorghe.

în termenul prevăzut de lege contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,

solicitând casarea acesteia cu dispunerea achitării lui Crețu Gheorghe de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod

penal, precum și respingerea integrală a acțiunilor civile înaintate de succesorul

părții vătămate Paciu Adriana și părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, ca fiind

neîntemeiate.

Invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, apărarea menționează că soluția instanței de apel referitor la

vinovăția lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149

alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii

termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1)

lit. b) Cod penal, este una vădit ilegală și neîntemeiată.

Menționează că latura subiectivă a infracțiunii de lipsire de viață din

imprudență (art. 149 alin. (1) Cod penal), se exprimă în vinovăție sub formă de

imprudență care la rândul ei, poate fi exprimată în neglijență sau încredere

exagerată.

Potrivit prevederilor art. 18 Cod penal, imprudența ca formă a vinovăției este

223

prevăzută sub două modalități: încrederea exagerată în sine (ușuratică) și

neglijența.

Evidențiază că lipsa unuia din elementele obligatorii a imprudenței sub

formă de încredere exagerată în sine (ușuratică) sau sub formă de neglijență

exclude comiterea faptei cu vinovăție sub formă de imprudență.

Mai mult ca atât, pentru recunoașterea persoanei vinovate în săvârșirea unei

infracțiuni prin imprudență, în speță lipsirea de viață prin imprudență nu se admite

cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine ca modalitate a vinovăției

sub formă de imprudență cu unele elemente ale neglijenței.

Evidențiază, că responsabilul de vânătoarea din 23.12.2012,

Svistun Valeriu, pînă la începerea vânătorii propriu-zise a verificat la toți vânătorii

cartușele, inclusiv și cartușele care le deținea Crețu Gheorghe și nu a expus obiecții,

tot înainte de începerea vânătorii Svistun Valeriu a controlat prezența carnetelor

de vânător la toți vânătorii, precum și a permiselor port-armă.

Consideră recurenții, că instanța de apel a ignorat amplasarea lui

Sajin Ghenadie sub nr. 2 și nu a dat apreciere că acesta a stat în 2 locuri.

Astfel, în zona amplasării vânătorilor Sajin și Svistun la începutul partidei de

vânătoare nu se aflau alte persoane. Respectiv, Crețu Gheorghe avea ferma

convingere că alte persoane nu se aflau și nu trebuiau să se afle în sectoarele sus

menționate, și evident nu putea să-și dea seama că cineva din participanții la

vânătoare (gonașii sau țintașii) își va shimba samavolnic locul amplasării în timpul

vânătorii propriu-zise.

Conducătorul vânătorii Svistun Valeriu nu a suspendat vânătoarea în

momentul schimbării locului amplasării țintașului Sajin Ghenadie și a regretatului

Paciu Sorin cu 22 m în spatele liniei țintașilor și nu a comunicat celorlalți

participanți la vânătoare despre acest fapt.

Consideră, că în acțiunile lui Crețu Gheorghe nu se regăsesc nici unul din

elementele prevăzute de art. 18 Cod penal - infracțiunea săvîrșită din imprudență.

Din aceste considerente, este de opinia că nu poate fi reținută concluzia

instanței de apel, precum că inculpatul Crețu Gheorghe la vânătoarea din data de

23 decembrie 2012 a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și

peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu

folosirea gloanțelor rotunde din tubul „Taxo Trio”, din arma de foc de vânătoare

semi-automată cu țeavă lisă de model ,,MȚ 21-12”.

În sprijinul acestei concluzii, evidențiază următoarele:

- unghiul tragerii vânătorului-țintaș Crețu Gheorghe, relativ locului

depistării lui Paciu Sorin apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei

criminalistice, deoarece Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de

vânătoare în direcția locului depistării lui Paciu Sorin;

- Crețu Gheorghe a efectuat trageri în direcția aflării mistreților sub un

224

unghi nu mai mic de 45 grade. În ipoteza când unghiul de tragere a țintașului

Crețu Gheorghe în mistreț relativ locului depistării lui Paciu Sorin nu a fost

determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-științifice criminalistice

concluziile expuse în Raportul de expertiză criminalistică din 22 februarie 2013

sunt insuficiente pentru a combate afirmația lui Crețu Gheorghe că nu a efectuat

trageri din arma de foc de vânătoare de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele

sectorului de tragere determinat, efectuând doar trageri în direcția aflării

mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade;

- potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25 decembrie

2012 și schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării țintașului

Crețu Gheorghe este menționat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea mistreț este

menționat sub nr. 17. Pornind de la locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe și

locul căderii al doilea mistreț observăm că unghiul de tragere a țintașului relativ

locului depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade.

Evidențiază, că instanța de apel a constatat, că linia trăgătorilor nu a fost

dreaptă, fapt dovedit prin declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și

prin declarațiile însuși a inculpatului Svistun Valeriu, care era responsabil de

amplasarea vânătorilor, marcarea liniilor trăgătorilor și a declarat că linia nu a fost

dreaptă, fiind sub un unghi mai mare de 90 grade (pct. 317 din decizie).

Astfel, în opinia apărării instanța de apel nu a dat apreciere faptului, că

Sajin Ghenadie samavolnic, a părăsit locul amplasării inițiale sub nr. 2,

deplasându-se la o distanță de 22 m în spatele liniei țintașilor în momentul

desfășurării propriu-zise a vânătorii, fapt confirmat prin Rapoartele de expertiză

unde se indică că Sajin Ghenadie s-a aflat în 2 locuri, iar în consecință aceasta a dus

la determinarea incorectă a liniei țintașilor și efectiv determinarea incorectă și

greșită a unghiului de tragere a țintașului Crețu Gheorghe.

Linia țintașilor stabilită de către inginerul cadastral este una incorectă sub

aspectul efectuării de către o persoană necompetentă în acest domeniu. Mai mult

ca atât, inginerul cadastral a constatat linia țintașilor pentru fiecare țintaș separat,

fapt inadmisibil, ori inginerul cadastral în eventualitatea când avea competență

urma a stabili linia țintașilor care este unică într-o partidă de vânătoare.

Astfel, stabilirea incorectă a liniei țintașilor a dus în consecință la stabilirea

incorectă a unghiului de 9 grade față de drum, care ulterior a fost pus la baza

concluziilor experților judiciari.

Atât timp, cât linia trăgătorilor/vânătorilor nu a fost marcată, nu a fost

dreaptă, fiind sub un unghi mai mare de 90 grade, hotarul sectorului de tragere nu

a fost determinat, efectiv lui Crețu Gheorghe nu-i poate fi imputată tragerea din

arma de vânătoare de-a lungul liniei trăgătorilor/vânătorilor și peste hotarul

sectorului de tragere.

Consideră apărarea, că nu pot fi reținute concluziile expuse în raportul de

225

expertiză criminalistică din data de 22 februarie 2013 precum că unghiul tragerii

țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin constituie

aproximativ 9 grade față de drum.

În sprijinul acestei concluzii apărarea evidențiază următoarele:

- expertul judiciar Baxan Anatolie fiind audiat în cadrul ședinței de judecată

din data de 26 iunie 2014, nu a formulat concluzii clare și univoce la întrebările

referitor la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui

Paciu Sorin;

- expertul Baxan Anatolie a confirmat că unghiul tragerii țintașului

Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin, nu a fost determinat în

cadrul investigațiilor la efectuarea expertizei complexe din data de 22 februarie

2013, menționând că: „..Noi am verificat doar datele prezentate de Procuratură.”

- expertul judiciar Zavorot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiași ședințe de

judecată a declarat că: „… Unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreț

relativ locului depistării lui Sorin Paciu poate fi determinat în cadrul efectuării unei

cercetări tehnico științifice-criminalistice suplimentare...”;

- potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de

25 decembrie 2012 și schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării

țintașului Crețu Gheorghe este menționat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea

mistreț este menționat sub nr. 17. Pornind de la locul amplasării țintașului

Crețu Gheorghe și locul căderii al doilea mistreț observăm că unghiul de tragere a

țintașului, relativ locului depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade;

- experții judiciari au prezentat concluzii referitor la unghiul tragerii

țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin, pornind de la

ipoteza părții acuzării că Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri în direcția

locului depistării lui Paciu Sorin.

Astfel, accentuează apărarea că instanța de apel, nu a invocat în decizia

contestată, nici o probă veridică suficientă și utilă în confirmarea faptului, că

Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri din arma de foc de vânătoare în

direcția locului depistării lui Paciu Sorin, de-a lungul liniei țintașilor și peste

hotarele sectorului de tragere determinat.

În continuare apărarea invocă și faptul, că nu poate fi reținută nici afirmația

instanței de apel precum că Crețu Gheorghe a efectuat trageri din arma de foc de

vânătoare la o distanță mai mare de 50 m, în decizie nefiind motivată modalitatea

„de stabilire”, că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături la o distanță mai mare de

50 m. Or, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012,

Crețu Gheorghe a efectuat împușcături în mistreți (sub nr. 16 și 17) la o distanță de

30-35 m. Afirmația lui Crețu Gheorghe că împușcăturile au fost efectuate numai în

direcția mistreților la o distanță mai mică de 50 m nu a fost combătută de instanța

de apel. Pe când afirmația instanței de apel referitor la efectuarea împușcăturilor la

226

o distanță mai mare de 50 m nu coraborează cu concluziile expuse în Rapoartele de

expertiză și declarațiile experților Zaborot și Baxan în ședințele instanței de

judecată.

Consideră titularii cererii de recurs că, instanța de apel a confundat noțiunile:

unghiul amplasării țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui

Paciu Sorin cu unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe în mistreț, relativ locului

depistării mistrețului împușcat. În sprijinul acestei afirmații apărarea evidențiază

concluziile expuse în Raportul de expertiză complexă din data de 30 ianuarie 2013,

potrivit cărora: „…Nu este exclus că deteriorările de pe suprafața glontelui sunt

urmele dinamice și statice de impact cu obstacolul care putea fi unul din mistreți…”.

Această concluzie a fost confirmată categoric de către expertul judiciar

Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în ședința instanței de judecată din data de

26 iunie 2014, potrivit căruia Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de foc

de vânătoare în direcția locului depistării lui Paciu Sorin de-a lungul liniei țintașilor

și peste hotarele sectorului de tragere determinat.

Atât timp, cât Crețu Gheorghe, a efectuat împușcături în direcția mistreților

și nu în direcția regretatului Paciu Sorin, unghiul de tragere urma a fi stabilit relativ

locului depistării mistrețului.

Cererile părții apărării privind dispunerea efectuării expertizei criminalistice

repetate în comisie pentru a determina unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe,

relativ locului împușcării și căderii celui de-al doilea mistreț și se afla Paciu Sorin

în limitele hotarelor sectorului de tragere a țintașului Crețu Gheorghe etc. a fost

respinsă neîntemeiat de către instanța de apel.

În opinia recurenților nu poate fi reținută nici concluzia instanței de apel

expusă la pct. 123 a deciziei, că din probele cercetate rezultă acționarea din partea

lui Crețu Gheorghe din imprudență din arma deținută încărcată și cu folosirea

cartușelor cu gloanțe rotunde de model „Taxo Trio”, împușcând în direcția aflării

liniei trăgătorilor unde se afla și Paciu Sorin, care de la leziunile produse de glontele

depistat în corpul lui a decedat la data de 25 decembrie 2012, în urma plăgii

penetrante a abdomenului prin lezare cu arma de foc, cu lezarea organelor interne

abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului

posthemoragic pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere, astfel, decesul lui

Sorin Paciu fiind în legătură cauzală cu acțiunile imprudente prejudiciabile a lui

Crețu Gheorghe.

Relevă că potrivit Raportului de expertiză complexă din data de 30 ianuarie

2013: „…Prezența pe suprafețele denaturate a glontelui în cauză, a urmelor statice și

dinamice de formă liniară adâncite, permit de a concluziona, că denaturarea lui a

parvenit în urma unui impact intermediar cu un obstacol amplasat între punctele

nr. 2 și nr. 1. conform schemei prezentate suplimentar. Nu este exclus că deteriorările

de pe suprafața glontelui sunt urmele dinamice și statice de impact cu obstacolul care

227

putea fi unul din mistreți…” Această concluzie a fost confirmată categoric de către

expertul judiciar Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în ședința instanței de

judecată din data de 26 iunie 2014.

Astfel, această concluzie combate afirmația instanței de apel că

Crețu Gheorghe a împușcat în direcția liniei țintașilor de-a lungul liniei trăgătorilor

și efectiv nu se află în legătură cauzală cu împușcăturile în mistreți efectuate de

către Crețu Gheorghe.

Având în vedere concluzia expusă în Raportul de expertiză din 30 ianuarie

2013, declarațiile lui Crețu Gheorghe că a efectuat împușcături doar în mistreți,

determinarea incorectă a unghiului tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ

locului depistării lui Paciu Sorin, față de drum și nu în coraport cu linia țintaților,

apărarea susține că leziunile produse de glontele depistat în corpul lui Paciu Sorin

nu sunt în legătură cauzală cu acțiunile lui Crețu Gheorghe. Or, glontele împușcat în

mistreț în urma impactului cu acest mistreț, a ricoșat, iar Crețu Gheorghe nu

cunoștea și nu putea să cunoască, nu a prevăzut, nu trebuia și nu putea să prevadă

că glontele împușcat în mistreț, a ricoșat.

Astfel, apărarea consideră că în speță este prezent un caz fortuit, care exclude

răspunderea penală pentru survenirea urmărilor/efectelor prejudiciabile.

8.1. Mai susține apărarea, că instanța de apel corect a concluzionat, că fapta

inculpatului Crețu Gheorghe nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 233 Cod penal, în varianta în vigoare la data săvârșirii infracțiunii,

după cum au fost încadrate acțiunile inculpatului de către organul de urmărire

penală, cît și de instanța de fond, lipsind latura obiectivă, adică în acțiunile

inculpatului Crețu Gheorghe lipsesc urmările prejudiciabile sub formă de daune ce

depășesc 200 unități convenționale.

Concluzia instanței de apel precum că în acțiunile inculpatului

Crețu Gheorghe se constată vânatul cu unealtă interzisă, și anume cu folosirea

gloanțelor rotunde de model „Taxo Trio”, având în consecință împușcarea a doi

mistreți în valoare de 10000 lei este eronată, urmare că probele administrate în

cauza penală nu au fost verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Mai mult, instanța de apel eronat a interpretat și prevederile pct. 85 subp. 3

din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova și prevederile pct. 67

al Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica securității la vânătoare, aprobate de

directorul Rezervației „Pădurea Domnească” la 26 decembrie 2002 prin ordinul

nr. 111, invocând că: se interzice folosirea la vânătoarea de mistreți a gloanțelor

rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare; potrivit planșei

fotografice la raportul de expertiză din 30 ianuarie 2012 se constată că gloanțele

cartușului „Taxo Trio” sunt de formă rotundă.

Ori, cartușele „Taxo Trio”, au fost procurate de către Crețu Gheorghe, în

magazinele specializate „Cartuș”, fiind utilizate la vânătoarea de mistreți.

228

Actele legislative, normative și departamentale, în vigoare la data de

23.12.2012, expres nu interziceau utilizarea cartușelor „Taxo Trio”, la vânătoarea

de mistreți.

Evidențiază apărarea, că pct. 9 din Ordinul Agenției „Moldsilva”, cu privire la

deschiderea vânătorii de mistreți, în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, stipulează

în mod expres și univoc, că este interzis doar tirul asupra mistreților cu cartușe cu

poșuri cu diametrul de 6.25-9,00 mm. Pe când, diametrul gloanțelor „Taxo Trio”,

este de 11,6 mm. Prin urmare, Ordinul sus-citat, nu interzicea utilizarea cartușelor

„Taxo Trio”, cu diametrul de 11,6 mm.

Mai mult ca atât, potrivit pct. 6 din Ordinul directorului Rezervației „Pădurea

Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de asemenea, nu este interzis tirul asupra

mistreților cu cartușe „Taxo Trio”.

În opinia recurenților nu poate fi reținută, concluzia instanței de apel că

Crețu Gheorghe, la vânătoarea din 23 decembrie 2012 a încălcat prevederile pct. 85

subp. 3 din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, și prevederile

pct. 67 ale Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica securității la vânătoare, care

potrivit instanței de apel interzic folosirea la vânătoarea de mistreți a gloanțelor

rotunde deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare.

Ori Regulile de securitate la vânătoare supra, nu se cunoaște când au fost

aprobate, deoarece instanța de apel nu se referă la data, luna și anul aprobării

acestor reguli.

Mai mult ca atât, pretinsele Reguli de securitate la vânătoare în RM, nu au fost

publicate și evident nu au un caracter normativ obligatoriu.

În opinia recurenților nu poate fi reținută nici concluzia instanței de apel

precum că suma prejudiciului cauzat este de 10000 lei și constituie 200 unități

convenționale. Cauzarea daunelor ce depășesc 200 unități convenționale este un

element obligatoriu a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod

penal. În decizia din 04 martie 2019, instanța de apel nu a menționat actele

legislative și normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor de

10 000 lei.

8.2. Apărarea menționează că prin încheierile Curții de Apel Bălți, au fost

respinse cererile părții apărării privind dispunerea efectuării expertizelor

judiciare.

Evidențiază că instanța de apel nu s-a expus referitor la legalitatea și

temeinicia încheierilor Judecătoriei Fălești privind respingerea cererilor referitor

la dispunerea efectuării expertizelor judiciare, care au fost atacate cu apel.

8.3. Referitor la legalitatea și temeinicia acțiunii civile admise de instanța de

apel, se evidențiază că inculpatul Crețu Gheorghe se consideră nevinovat în

săvârșirea infracțiunilor imputate și consideră că acțiunile civile înaintate sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse integral.

229

Consideră recurenții că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile

art. 1417 alin. (2) Cod civil și de practica judiciară privind aplicarea de către

instanțele judecătorești a legislației materiale despre încasarea prejudiciului

cauzat prin vătămare a integrității corporale sau altă vătămare a sănătății ori prin

deces, raportate la gravitatea infracțiunilor imputate, astfel considerând că

cuantumul acțiunilor civile admise este inechitabil și disproporționat de mare în

coraport cu practica națională.

Mai mult ca atât, la stabilirea cuantumului pretinsului prejudiciu material și

moral cauzat, instanța de apel nu a ținut cont de culpa gravă admisă de regretatul

Paciu Sorin, prin schimbarea samavolnică a locului amplasării inițiale în goană și

aflării ulterioare în spatele liniei țintașilor, care a contribuit la producerea

accidentului.

Menționează că instanța de apel în motivare la pag. 380 din decizie a indicat,

cuantumul ce urmează a fi încasat de la Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana în sumă de 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în dispozitivul

deciziei a indicat suma de 150 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, astfel partea

dispozitivului este în contradicție cu motivarea.

Paciu Adriana, declară recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând casarea parțială a acesteia, atât în latura penală cât și parțial în latura

civilă, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în partea stabilirii

vinovăției lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1),

art. 332 alin. (2), art. 233 și art. 327 alin. (2) Cod penal, precum și a lui

Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332

alin. (2) și art. 233 Cod penal, cât și în privința lui Irimciuc Denis în săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2) și art. 233 Cod penal,

cu aplicarea unor pedepse conform legislației penale.

Mai solicită recurenta admiterea integrală a acțiunii civile înaintate față de

inculpatul Crețu Gheorghe și dipunerea încasării din contul inculpatului

Crețu Gheorghe a sumelor de 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material constituite

din cheltuieli legate de înmormântarea părții vătămate Paciu Sorin; 410 868 lei cu

titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului

copilului minor Xxxxx în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani; 500 000

lei cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părții vătămate Paciu Adriana;

300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor Xxxxx, în rest, solicită

menținerea dispozițiilor deciziei din 04.03.2019 fără modificări.

Invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, titularul cererii de recurs susține că nu este de acord cu

soluția instanței de apel în partea achitării lui Lupu Ion, încetarea procesului în

privința lui Crețu Gheorghe în baza art. 233 Cod penal, și în partea neadmiterii

230

acțiunii civile integrale înaintată de succesorul victimei Paciu Adriana.

Menționează apărarea, că potrivit pct. 355 al deciziei contestate, instanța de

apel a respins solicitările privind încasarea despăgubirii pentru prejudiciul cauzat

prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx în formă de plată unică

pentru o perioadă de 3 ani, în valoare de 410 868 lei, deși la înaintarea acțiunii au

fost probate cheltuielile lunare suportate de Paciu Adriana pentru întreținerea

fiicei sale.

Deși instanța de apel a invocat că potrivit art. 1419 alin. (1) lit. a) din Codul

civil în cazul decesului persoanei ca urmare a vătămării corporale grave a

integrității corporale, dreptul la despăgubire îl au persoanele inapte de muncă care

erau întreținute de defunct sau care, la data decesului acestuia, aveau dreptul la

întreținere, suma admisă prin decizia contestată, cu titlu de prejudiciu cauzat prin

pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, în mărime de 1500 lei lunar,

începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către

copil nu reprezintă o reparație efectivă, ci doar una simbolică.

Consideră apărarea, că instanța de apel neîntemeiat a respins actele

confirmative prezentate întru constatarea veniturilor obținute de către victima

Paciu Sorin.

În acest sens instanța de apel a făcut trimitere la pct. 1 și 2 din Regulamentul

cu privire la completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă (cu

modificările ulterioare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1449 din

24 decembrie 2007, indicând la faptul că carnetul de muncă constituie documentul

de bază privind activitatea de muncă a salariaților pe teritoriul Republicii Moldova.

Consideră apărarea, că instanța de apel greșit a motivat faptul că, carnetele

de muncă se întocmesc în mod obligatoriu pentru toți salariații care au lucrat cel

puțin 5 zile în cadrul unității, indiferent de tipul de proprietate și forma

organizatorico-juridică a acesteia, iar succesorul părții vătămate nu a prezentat

instanței copia carnetului de muncă pe numele salariatului Paciu Sorin, or, potrivit

Legii nr. 123 din 07 iulie 2017 au fost introduse modificări și la Codul muncii, fiind

excluse toate normele referitoare la carnetul de muncă.

Subsidiar instanța de apel nu a luat în considerare că de la 01 ianuarie 2019,

Hotărârea Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, la care face trimitere a fost

abrogată, astfel neavând putere juridică.

Subliniază că argumentele instanței de apel nu pot fi reținute, deoarece

instanța de apel a aplicat o lege abrogată, ceea ce contravine art. 3 alin. (1) Cod de

procedură penală, care prevede expres că, în desfășurarea procesului penal se

aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei

în instanța judecătorească.

La fel de către instanța de apel au fost respinse nejustificat bonurile fiscale

prezentate de către succesorul părții vătămate întru probarea cheltuielilor

231

suportate în legătură cu întreținerea fiicei minore după decesul lui Sorin Paciu

(Vol. XVII f.d. 130-164), cheltuielile de studii suportate în legătură cu

înmatricularea minorei Xxxxx la LT „Xxxxx”, indicând la faptul că aceste cheltuieli

nu pot fi puse în seama inculpatului Crețu Gheorghe.

Consideră recurentul că aceste argumente ale instanței de apel sunt

neîntemeiate, or deși potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din Codul familiei,

obligațiile părinților față de copii sunt egale, instanța de apel urma a ține cont de

faptul că veniturile celor doi soți nu erau egale, astfel încât fără echivoc Paciu Sorin

era principalul întreținător al familiei.

Deși instanța de apel face trimitere la faptul că ambii părinți urmează în mod

egal să contribuie la creșterea și educarea copilului, acest fapt nu este echivalent cu

faptul că ambii contribuie material la creșterea și educarea copilului cu sume egale.

Paciu Sorin fiind principalul întreținător al familiei, veniturile sale fiind net mai

mari decât cele ale soției sale era și persoana care cheltuia mai mult din banii săi

pentru întreținerea copilului.

Cu referire la argumentul instanței de judecată privitor la faptul că

învățământul de stat este gratuit, indicând la faptul că înmatricularea copilului

minor Xxxxx la o instituție de învățământ contra plată este decizia asumată a

părinților și că minora Xxxxx poate să și facă studiile și la o instituție de stat în mod

gratuit, reprezintă din partea instanței de apel o neglijare a principiului interesului

superior al copilului prevăzut la art. 3 al Convenției internaționale privind

drepturile copilului din 20.11.1989 potrivit căreia în toate deciziile care îi privesc

pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către

tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare

ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Menționează că potrivit art. 60 din Codul familiei, părinții poartă răspundere

pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a copiilor și au prioritate la

educația lor față de oricare alte persoane. Însă prin comiterea faptei infracționale

de către Crețu Gheorghe, care a dus la decesul lui Paciu Sorin, aceste cheltuieli

suportate pentru creșterea și educarea copilului urmează a fi puse în sarcina

inculpatului Crețu Gheorghe.

La fel, consideră ca fiind neîntemeiată soluția instanței cu privire la rata

lunară, pentru despăgubirea datorată pentru pierderea înteținătorului copilului

minor Xxxxx, în mărime de 1500 lei, făcând trimitere la datele Biroului Național de

Statistică. Or, de către apărare în interesul minorei au fost prezentate instanțelor

de judecată cheltuielile suportate de către părinți și necesare pentru creșterea și

educarea copilului minor.

În opinia titularului recursului, suma de 1500 lei reprezintă minimul de

existență necesar pentru întreținerea unui copil cu vârsta de la 1-6 ani, iar această

sumă fiind valabilă doar până la împlinirea vârstei de 6 ani a copilului minor, pe

232

când odată cu creșterea copilului, cresc și necesitățile pentru întreținerea acestui

copil. Astfel potrivit datelor Biroului Național de Statistică, potrivit semestrului II

al anului 2018 minimul necesar pentru un copil de la vârsta de 7 - 17 ani în orașe

mari este de 2 327 lei.

Remarcă apărarea, că potrivit prevederilor art. 1420 alin. (3) Cod civil,

instanța de judecată poate stabili, achitarea despăgubirilor în formă de plată unică

pentru o perioadă de cel mult 3 ani, iar instanțele de fond și de apel nu au motivat

care sunt temeiurile pentru care au refuzat încasarea sumei pentru Paciu

Bianca-Oana în formă de plată unică în sumă de 410 868 lei.

Consideră nefondată decizia instanței de apel de micșorare a cuantumului

prejudiciului moral încasat de la Crețu Gheorghe. Or, instanța de apel a dispus

încasarea prejudiciului moral din contul lui Crețu Gheorghe în folosul lui

Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina a sumei de 150000 lei pentru fiecare și doar

100000 lei în folosul lui Xxxxx, însă de la Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a dispus

încasarea sumelor de 50000 lei de la fiecare în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion,

Paciu Galina și Xxxxx.

Consideră că instanța de apel nu a motivat de ce din contul lui Crețu Gheorghe

s-a dispus încasarea în folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui

Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, iar în cazul lui Irimciuc Denis și Svistun

Valeriu s-a dispus încasarea egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce

evident este inechitabil.

Apărarea consideră că instanța de apel urma să dispună încasarea

prejudiciului moral din contul lui Crețu Gheorghe în folosul lui Xxxxx, de asemenea

în sumă de 150000 lei, precum a facut-o și în cazul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și

Paciu Galina.

Referitor la achitarea lui Lupu Ion de sub învinuirea de săvîrșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2), art. 233, art. 327

alin. (2) Cod penal, precum și a lui Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2), 233 Cod penal și a lui

Irimciuc Denis de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332

alin. (2) și art 233 Cod penal, apărarea menționează că instanței de apel i-au fost

prezentate probe pertinente pentru stabilirea vinovăției inculpaților, argumente

care au fost invocate și în apel.

De asemenea evidențiază recurentul, că instanța de apel, rejudecând cauza, a

reținut că potrivit rechizitoriului Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost

învinuiți că împreună și de comun acord au săvârșit infracțiunea prevăzută la

art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Astfel, la pct. 297 și pct. 341 din decizia recurată

instanța de apel a indicat că în speță există componența de infracțiune prevăzută la

art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și fapta infracțiunii ar fi comisă de Irimciuc Denis

și Svistun Valeriu, iar în pct. 255 și dispozitivul deciziei recurate, instanța de apel a

233

indicat că Lupu Ion se achită din motivul că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Subsidiar, apărarea indică că la pct. 249 din decizia recurată instanța de apel

a indicat că Lupu Ion se achită, deoarece acuzarea nu a fost demonstrată. Însă

aceeași acuzare care i-a fost incriminată lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, i-a

fost incriminată și lui Lupu Ion, respectiv dacă acuzarea a fost dovedită în privința

lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, aceasta a fost dovedită și în privința lui

Lupu Ion. Or, dacă Lupu Ion, urma să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, evident că instanța de

apel a greșit temeiul de achitare.

civile Paciu Ion și Paciu Galina, declară recurs ordinar solicitând casarea deciziei

instanței de apel cu remiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

Invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, titularii cererii de recurs menționează că instanța de apel a

depășit termenii rezonabili de examinare a cauzei penale, care a durat 4 ani și o

lună. Mai exact, în instanța de apel, au avut loc aproape 70 de ședințe de judecată,

dintre care doar 3 au fost amânate din cauza părții civile, 6 ședințe amânate la

solicitarea procurorilor pentru prezentarea probelor și 17 ședințe de judecată

amânate la solicitarea inculpaților și avocaților acestora, fapt ce a dus la

tergiversarea examinării cauzei, iar drept consecință, a survenit prescripția tragerii

la răspundere penală pentru infracțiunea comisă de Crețu Gheorghe.

În acest context, Paciu Ion și Galina au înaintat două cereri instanței de

judecată pentru a dispune atragerea în proces a unui avocat din oficiu, care ar putea

participa în caz dacă avocatul inculpatului Crețu Gheorghe s-ar afla în

imposibilitate să se prezinte la ședințele de judecată și pentru a nu admite

tărăgănarea examinării cauzei, însă ambele cereri au fost respinse.

Consideră recurenții, că instanța de apel nu și-a exercitat obligațiile pozitive

pentru a nu admite tergiversarea examinării cauzei, fiind admisă o încălcare directă

a articolului 6 CEDO - examinarea cauzei în termeni nerezonabili - și în consecință

a dus la prescrierea aplicării pedepsei.

Mai invocă apărarea, că Paciu Ion și Galina în cererea de apel, au solicitat

instanței de apel ca Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, să fie recunoscuți

vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, însă instanța de

apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate de apelanți și nu a motivat

suficient soluția de achitare a acestora.

Apelanții Paciu Ion și Galina au solicitat instanței de apel să constate că pe

data de 23.12.2012, vînătoarea din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a

avut un caracter ilegal, aceasta fiind organizată și petrecută într-o zonă interzisă

234

prin lege organică precum și prevede anumite formalități pentru a fi considerată

legală, formalități care nu au fost executate.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către părțile civile Paciu Ion și

Paciu Galina, titularii cererii de recurs, raportând la sumele dispuse spre încasare

de către instanța de apel, cu excepția plăților unice pentru o perioadă de 3 ani,

cheltuielilor de asistență juridică, și a cheltuielilor de transport, consideră că au fost

nejustificat diminuate sumele solicitate în acțiunea civilă privind rambursarea

cheltuielilor de înmormântare, și sumele dispuse cu titlu de prejudiciu moral,

cauzat ca urmare a comiterii infracțiunii.

declarate de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei,

Paciu Adriana, și de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele

părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, pledând pentru respingerea acestora în

partea acțiunii civile.

referință asupra recursurilor declarate de către procuror, de către avocatul

Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei, Paciu Adriana, și de către

avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și

Paciu Galina, prin care solicită inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate.

penal lărgit concluzionează că recursurile declarate de procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în

numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații

Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu

Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil,

urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursurile declarate de către avocatul

Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu

cât și recursul declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”,

urmează a fi admise din următoarele considerente.

13.1. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs

și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnaților.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

235

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate,

adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este

întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul

Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de

către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile

Paciu Ion și Paciu Galina.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal atestă,

că recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:

- 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor din recursuri

și erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit constată, că erorile menționate nu se confirmă la examinarea

recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a

respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelurile declarate de acuzatorul de stat cât și de succesorul părții vătămate,

Paciu Adriana și părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, decizia recurată cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au

dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Având în vedere argumentele invocate în recursuri, Colegiul penal lărgit

atestă, că de fapt, titularii acestor cereri invocă dezacordul cu soluția de achitare

236

pronunțată de către instanța de apel în privința inculpatului Lupu Ion de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c),

art. 233, art. 332 alin. (2) lit. b), art. 314 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului

Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233,

art. 332 alin. (1), art. 314 alin. (1) Cod penal și în privința inculpatului

Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233,

art. 332 alin. (1) și art. 314 alin. (1) Cod penal, criticând modul în care această

instanță a apreciat probatoriul administrat la dosar.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele

de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării

ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta

fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

La caz, având în vedere că prima instanță a pronunțat o sentință de achitare

în privința inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, instanța de apel

cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, a reluat

cercetarea judecătorească, dispunând cercetarea probelor acuzării și apărării

solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate și a inculpaților.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat

probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind achitarea lui

Lupu Ion de sub învinuirile de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314

alin. (1) Cod penal, art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, art. 233 Cod penal, art. 327

alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

La fel, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu corect au fost achitați de sub

învinuirile de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal,

art. 332 alin. (1) Cod penal și art. 233 Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

În sensul dat, instanța de apel a motivat detaliat în conținutul deciziei

adoptate și necesitatea modificării temeiului de achitare al inculpaților Lupu Ion,

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, și anume cel prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 1)

Cod de procedură penală - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or după cum

s-a menționat în conținutul deciziei, pe capătul de învinuire al inculpaților de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, prima instanță a

237

indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, pe când în motivare prima instanță a indicat

contradictoriu soluția adoptată că lipsește un element al infracțiunii, și anume

obiectul infracțiunii, fapt ce a generat casarea sentinței la aspectul dat.

La fel, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpaților de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal

și respectiv 332 alin. (1) Cod penal, și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de

achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în

motivarea sentinței instanța a indicat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc

elementele laturii subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului,

motivarea soluției fiind în contrazicere cu dispozitivul sentinței, fapt ce a generat

casarea sentinței sub aspectul dat.

În același timp, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpaților

Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței

soluția de achitare din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,

totodată în motivarea sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume

elemente ale infracțiunii lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu

s-a confirmat învinuirea adusă, astfel că motivarea soluției contravine

dispozitivului sentinței, faptul dat generând necesitatea casării sentinței cu

pronunțarea unei hotărâri noi.

Deși sub aspectul dat acuzatorul de stat consideră că instanța de apel greșit

a casat sentința în contextul în care inculpații nu au depus cerere de apel, Colegiul

penal lărgit nu atestă prezența unei erori de drept, deoarece sentința a fost casată,

inclusiv și din oficiu, instanța de apel având temei de a interveni în conținutul

acesteia prin prisma prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

conform cărora în limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanța de apel este

obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să

examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația

apelantului, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

La fel, instanța de apel întemeiat a dispus achitarea inculpatului Lupu Ion de

sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or, prima instanță

în motivarea sentinței a indicat în mod contradictoriu soluția adoptată că lipsesc

latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii.

Nu pot fi reținute argumentele din recursul declarat de către avocatul

Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, prin care

se invocă faptul, că instanța de apel deși l-a achitat pe Lupu Ion de sub învinuirea

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din

238

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în același timp i-a condamnat

pe Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în așa

mod greșit stabilind temeiul de achitare al lui Lupu Ion, deoarece inculpații au fost

învinuiți că ar fi săvârșit infracțiunea de abuz de serviciu împreună și de comun

acord. Or, după cum a fost constatat de către instanța de apel, lui Irimciuc Denis i

se impută încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul

MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp.1, 2, 3, 108, iar lui Svistun

Valeriu încălcarea acelorași reguli și suplimentar Instrucțiunea de protecție a

muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească" ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75, faptele

imputate acestora nefiind identice.

De asemenea, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative argumentele

invocate de către acuzatorul de stat cu referire la faptul, că instanța de apel nu s-a

pronunțat referitor la învinuirea adusă inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, or, deși pe marginea acestui

capăt de învinuire au fost menținute dispozițiile sentinței privind achitarea

inculpaților, instanța de apel s-a expus separat referitor la menținerea acestei

soluții pentru fiecare inculpat în parte, așa cum rezultă din conținutul prezentei

decizii la pct. 4.10, 4.15 și 4.20.

Nu pot fi admise argumentele aduse de către procuror în recurs cu referire la

faptul, că instanțele de fond nu au analizat obiectiv declarațiile martorilor în

ansamblu, respingându-le pe cele de la etapa urmăririi penale din motiv că martorii

ar fi fost influențați la această etapă de către persoanele care au efectuat urmărirea

penală. Or, în acest sens instanța de apel a evidențiat, că fiind audiați martorii

propuși de acuzare în instanța de apel, după o sentință de achitare adoptată de

instanța de fond în privința inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu,

nimeni din martorii audiați nu au susținut declarațiile date în cadrul urmăririi

penale la a doua audiere.

Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind neîntemeiate și argumentele aduse în

recursul acuzatorului de stat cu referire la faptul, că instanțele de fond greșit au

menționat, că pe teritoriul unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu existau

semne sau mențiuni ca „vânatul este interzis” sau nu este permis. Aceasta deoarece

instanța de apel corect a statuat, că locul unde a avut loc vânătoarea nu este interzis,

or, că a avut loc anume la 500 metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind

aduse probe de către acuzare, iar declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi

penale referitor la locul aflării și apropierea de frontieră fiind cu caracter de

presupunere, fără însă a fi efectuate careva măsurări exacte a locului celor

întâmplate.

În același context, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative și

argumentele din recursul declarat de avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor

239

în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, prin care se invocă faptul că

instanța de apel nu a răspuns la toate argumentele din apel pe marginea solicitării

recunoașterii vinovăției lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, or, răspunsul detaliat la

aceste argumente se regăsește la pct. 4.27 din prezenta decizie, soluție menținută

și de către instanța de recurs.

Cu referire la invocarea de către aceiași recurenți a încălcării termenului

rezonabil de judecare a cauzei în instanța de apel, Colegiul penal lărgit atestă că

judecarea în termen îndelungat a fost generată de complexitatea cauzei,

conexitatea și volumul mare de probe cercetate propuse de participanții la proces,

precum și de specificul judecării apelului declarat de acuzare împotriva sentinței

de achitare, fiind reluată cercetarea judecătorească pe caz, cu cercetarea probelor

acuzării și apărării solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate, a

inculpaților, demersurile de cercetare fiind și din partea apărării, nefiind îngrădite

în sensul dat drepturile părților vătămate.

De asemenea Colegiul penal lărgit atestă și faptul, că deși avocatul

Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei, Paciu Adriana, invocă în cererea

de recurs dezacordul cu soluția instanței de apel privind încetarea procesului penal

în privința lui Crețu Gheorghe în baza art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI

din 11.12.2007 în vigoare din 08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie

contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, totuși în

argumentarea acestei poziții titularul cererii de recurs nu a desfășurat careva

motive.

Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul

temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze

din oficiu recursul cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Ori, conform

art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de

urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă

alte interese decât interesele legii.

Distinct de cele menționate supra Colegiul penal lărgit consideră inoportună

expunerea referitor la argumentele din recursul procurorului pe marginea

dezacordului cu pedeapsa sub formă de amendă aplicată inculpaților

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în situația

în care instanța de recurs a rejudecat cauza pe marginea acestui capăt de învinuire,

pronunțând o nouă hotărâre prin care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost

recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod

penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală, soluție care va fi redată într-un capitol

separat al acestei decizii.

În ceea ce privește dezacordul avocatului Caragia Elisaveta în numele

240

succesorului victimei, Paciu Adriana și al avocaților Munteanu Petru și

Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina cu soluționarea

de către instanța de apel a acțiunilor civile înaintate, Colegiul penal lărgit consideră

că acestea nu pot fi admise.

Așadar, potrivit materialelor cauzei, părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina au

solicitat încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice:

Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, cu titlu

de prejudiciu material suma de 73500 lei, cheltuieli suportate pentru

înmormântare, cu servicii funerare și datinile creștinești potrivit obiceiurilor

locului și altele; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion,

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice:

Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion suma de 3500000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin infracțiune și în beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 lei, cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; încasarea în mod solidar din contul

persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din

contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală

„Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, pentru fiecare în

parte, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea

întreținătorului, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în valoare de

(conform datelor Biroului Național de Statistică) 1500 lei x 12 luni x 3 ani =54000

lei, pentru fiecare părinte sau o plată periodică lunară, potrivit cu legislația civilă;

încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat

„Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion

cheltuielile de judecată pentru instanța de fond și în ordine de apel.

Totodată, succesorul părții vătămate, Paciu Adriana, a solicitat încasarea din

contul inculpatului Crețu Gheorghe a sumelor:

- 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material, recuperarea cheltuielilor legate

de înmormântarea părții vătămate Paciu Sorin;

- 410 868 lei, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin

pierderea întreținătorului copilului minor, Xxxxx, în formă de plată unică pentru o

perioadă de 3 ani;

- 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părții vătămate

Paciu Adriana;

- 30 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor

Xxxxx.

Potrivit deciziei recurate, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de

părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, fiind dispusă încasarea în mod solidar din

241

contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de

compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate

pentru înmormântare, suma de 29 893 lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Ion, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin

pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de

3 ani (conform datelor Biroului Național de Statistică) în sumă de 54 000 lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Galina, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin

pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de

3 ani în sumă de 54 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin

infracțiune, în sumă de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui Paciu Ion,

cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150

000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui Paciu Ion,

cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de

50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui Paciu Ion,

cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de

50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune, suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui

Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 150 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui

Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui

Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

242

beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru

asistență juridică, suma de 109 390 lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc

Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui

Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de transport, suma

de 20237 lei.

Totodată, prin aceeași decizie acțiunea civilă înaintată de succesorul părții

vătămate Paciu Adriana a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar

din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu

de compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate

pentru înmormântare, în sumă de 39941 lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin

pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, suma de 1500 lei/lunar, începând

cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil.

S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune, suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 150 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune,

suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat

prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

copilului minor Xxxxx, suma de 100 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui

Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune

243

copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe,

Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în

beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată,

suma de 16 000 lei.

Analizând motivele invocate în recursuri prin care se invocă dezacordul cu

admiterea parțială a acțiunilor civile, Colegiul penal lărgit consideră că acestea sunt

neîntemeiate, or, instanța de apel având în susținere prevederile art. 14 alin. (1),

514, 607 alin. (1), 616 alin. (2), 1398 alin. (1), (3), 1419 alin. (4), 1422 alin. (1), (2),

1423 Cod civil (în redacția Legii în vigoare la data săvârșirii faptelor) și art. 219

alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, corect a determinat cuantumul

prejudiciului material și moral cât și cheltuielilor de judecată și de transport care

urmează a fi încasat din contul inculpaților Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu.

Prin urmare, instanța de recurs specifică că, așa cum rezultă din textul

deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile

art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de

fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4 și 4.25 al

prezentei hotărâri.

Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel greșit a admis acțiunea

civilă a părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, cât și a succesorului părții vătămate

Paciu Adriana, dispunând încasarea în mod solidar cu inculpații a prejudiciului

material și moral din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, însă la

acest aspect instanța de recurs se va expune într-un punct separat.

Cu referire la argumentele din recursul avocatului Caragia Elisaveta în

numele succesorului părții vătămate Paciu Adriana, prin care se invocă dezacordul

cu soluția instanței de apel privind încasarea cu titlu de prejudiciu cauzat prin

pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, în mărime de 1500 lunar,

începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către

copil; precum și cu modalitatea de apreciere a probelor prezentate de către apărare

în susținerea acțiunii civile și cheltuielilor de întreținere și educație a minorului

Xxxxx, Colegiul penal lărgit subliniază că aceste motive au constituit obiect de

examinare și în instanța de apel, netemeinicia cărora a fost argumentată în pct. 4.28

din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește pe deplin,

considerând că nu sunt necesare repetări inutile.

Nu pot constitui temei de admitere a recursului nici argumentele prin care se

susține, că suma de 1500 lei reprezintă minimul de existență necesar pentru

înteținerea unui copil cu vârsta de la 1-6 ani, iar instanța de apel urma să țină cont

că potrivit datelor Biroului Național de Statistică, potrivit semestrului II al anului

2018 minimul necesar pentru un copil de la vârsta de 7 - 17 ani în orașe mari este

244

de 2 327 lei. Or, potrivit practicii judiciare, în materia despăgubirilor, materiale sau

morale, nu există temei de casare care să îngăduie instanței de recurs să

reaprecieze cuantumul acțiunii civile. Ca atare, în recurs nu se poate solicita

reactualizarea despăgubirilor cuvenite și stabilite de instanța de fond.

Instanța de recurs apreciază ca neîntemeiate argumentele avocatului

Caragia Elisaveta prin care se susține, că instanța de apel greșit a făcut referire la

carnetul de muncă ca act ce dovedește activitatea de muncă a salariaților pe

teritoriul Republicii Moldova, fără a ține cont că prin Legea nr. 123 din 07 iulie 2017

au fost introduse modificări la Codul muncii, fiind excluse toate normele la carnetul

de muncă. Or, în susținerea argumentelor sale apărarea face referire la încălcarea

prevederilor art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, deși invocă dezacordul pe

marginea soluționării acțiunii civile în procesul penal.

Colegiul penal lărgit este de opinia că nu pot constitui temei de admitere a

recursului nici argumentele susținute de avocatul Caragia Elisaveta în numele

succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, prin care se remarcă că instanța de

apel greșit a diminuat cuantumul prejudiciului moral încasat din contul lui

Crețu Gheorghe în beneficiul lui Xxxxx, în raport cu sumelor încasate din contul

acestuia în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, or sub aspectul

dat instanța de recurs remarcă faptul că însăși solicitările din acțiunea civilă

înaintată de Paciu Adriana sunt diferențiate în privința sumele solicitate pentru a fi

încasate pentru sine și pentru copilul minor, astfel că sub aspectul dat nu s-a

constatat prezența unei erori de drept.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit atestă că în speță nu s-au

confirmat erorile de drept invocate de procurorul în Procuratura de circumscripție

Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului

părții vătămate, Paciu Adriana și de către avocații Munteanu Petru și Munteanu

Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, iar din aceste considerente

se impune respingerea acestor recursuri, ca inadmisibile.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul

Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil.

Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în calitate de temei pentru casarea

deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:

nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod

penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

245

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de

probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu

au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

La caz, potrivit sentinței, Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsa:

- în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen

de 2 ani;

- în baza art. 233 Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 300 unități

convenționale, echivalentul a 6000 lei.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

total al pedepselor aplicate, lui Crețu Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

închisoare pe un termen de 2 ani și amendă în mărime de 300 unități convenționale,

echivalentul a 6000 lei, cu executarea de sine stătător a pedepselor. Potrivit art. 90

Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost suspendată

condiționat, pentru perioada de probațiune de 2 ani.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de

Apel Bălți, prin decizia din 04 martie 2019, a casat parțial sentința, inclusiv din

oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motivul

intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de

art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal.

S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Crețu Gheorghe în baza

art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din

08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie contravenția prevăzută de

art. 128 alin. (2) Cod contravențional.

Procesul contravențional în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional în

privința lui Crețu Gheorghe, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de

prescripție prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod contravențional.

Astfel, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe

prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal - lipsirea

de viață din imprudență, cât și a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod

contravențional - vânătoarea cu folosirea uneltelor interzise.

Depunând recursul dedus spre examinare, inculpatul Crețu Gheorghe

împreună cu avocatul său, Ploșnița Emanoil, susțin opinia că instanța de apel la

stabilirea vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunii de lipsire de viață din

imprudență nu a ținut cont că latura subiectivă a acestei infracțiuni se manifestă

246

prin vinovăție sub formă de imprudență, care la rândul ei poate fi exprimată prin

neglijență sau încredere exagerată. Astfel, consideră apărarea, că instanțele de fond

greșit au constatat vinovăția inculpatului Crețu Gheorghe prin cumularea unor

elemente ale încrederii exagerate în sine ca modalitate a vinovăției sub formă de

imprudență cu unele elemente ale neglijenței.

Analizând aceste argumente ale recursului, Colegiul penal lărgit le apreciază

ca nefondate, și care nu pot constitui temei de achitare a inculpatului

Crețu Gheorghe de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149

alin. (1) Cod penal, or, instanța de apel corect a statuat la segmentul dat, că la

calificarea faptei nu contează tipul imprudenței, stabilirea acesteia fiind necesară

la individualizarea pedepsei. Încrederea exagerată denotă un grad mai ridicat de

pericol social în comparație cu neglijența, deoarece în primul caz făptuitorul

prevede posibilitatea producerii morții, sperând în mod ușuratic să o evite, pe când

în cel de-al doilea caz făptuitorul nu prevede posibilitatea producerii morții în

prezența obligației și a aptitudinii de a o prevedea. Astfel, prin probele cercetate

s-a constatat că Crețu Gheorghe, aflându-se la vânătoare și împușcând din arma de

foc încărcată, nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a

prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, cu toate că folosind arma

încărcată, trebuia și putea să prevadă survenirea lor, astfel a acționat imprudent,

deoarece glontele de formă rotundă împușcat din arma sa, l-a rănit pe Paciu Sorin,

iar în urma leziunilor primite, victima a decedat.

În continuare, instanța de recurs cercetând argumentele avansate de apărare

în dezacord cu modalitatea de apreciere a probelor pe marginea constatării

vinovăției inculpatului Crețu Gheorghe, stabilește că aceste motive au constituit

obiect de examinare și în instanța de apel, fiindu-le acordată aprecierea cuvenită,

așa cum este indicat în pct. 4.9. din prezenta decizie, nefiind necesară reiterarea

acestora în condițiile în care vinovăția inculpatului Crețu Gheorghe în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal a fost dovedită fără careva

dubii.

Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că nu constituie temei de admitere a

recursului nici argumentele recurenților prin care se invocă dezacordul cu soluția

instanței de apel în partea recunoașterii vinovăției lui Crețu Gheorghe de săvârșirea

contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional - vânătoarea cu

folosirea uneltelor interzise.

Aceasta deoarece în instanța de apel a fost dovedită cu certitudine folosirea

la vânătoarea din 23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde „Taxo

Trio”, contrar prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare indicate în pct. 85

pct. 3), anexate la f.d. 103-110 vol. 6, care reglementează, că este interzisă folosirea

gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare, precum și

contrar interzicerii prevăzute de p. 67 al Instrucțiunii de protecție a muncii și

247

tehnica securității la vânătoare, aprobate de directorul Rezervației „Pădurea

Domnească” la 26.12.2002 prin ordinul nr. 111, anexate la f.d. 64-71 vol. 6, care

indică clar că folosirea glonțului rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa

sub unghiuri mari.

La fel, nu pot fi reținute argumentele aduse în recurs prin care se susține că

Regulile de securitate la vânătoare nu au forță juridică obligatorie și nu erau în

vigoare la momentul producerii accidentului din 23 decembrie 2012, or, la acest

aspect instanța de apel corect a reținut, că Crețu Gheorghe fiind vânător cu

experiență de mai mulți ani, trebuia să cunoască că anume aceste Reguli prescriau

la data de 23.12.2012 regulile de securitate la vânătoare.

Nu pot constitui temei de achitare a inculpatului Crețu Gheorghe nici

alegațiile apărării cu privire la faptul că instanța de apel nu a indicat actele

legislative și normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor în sumă

de 10000 lei în urma vânătorii cu folosirea uneltelor interzise.

Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative și argumentele apărării

prin care se invocă că instanța de apel nu s-a expus referitor la legalitatea și

temeinicia încheierilor Judecătoriei Fălești privind respingerea cererilor referitor

la dispunerea efectuării expertizelor judiciare, care au fost atacate cu apel, aceasta

deoarece în conținutul deciziei recurate se regăsește răspunsul la aceste argumente

ale apărării.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că la judecarea apelurilor declarate de

inculpatul Crețu Gheorghe și avocații Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru,

instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală,

iar în această parte hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

Instanța de recurs ține să accentueze că argumentele apărării referitor la

lipsa vinovăției inculpatului Crețu Gheorghe se focusează pe critica probelor

administrate la dosar, însă din textul deciziei recurate se atestă că instanța de apel

analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

corect a ajuns la concluzia vinovăției lui Crețu Gheorghe de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal și a contravenției prevăzute de art. 128

alin. (2) Cod contravențional, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 4.7-4.9. ale

prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară.

Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de

recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60).

248

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk

v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța,

nr. 38748/97 din 09 martie 1999).

Pe cale de consecință, deoarece argumentele din recurs nu și-au găsit

confirmare, în speță se impune respingerea recursului declarat de către inculpatul

Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil, ca fiind inadmisibil.

13.2. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată,

rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația

condamnatului.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală.

Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că temeiurile pentru

recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decât de

drept, fiind determinate expres de lege.

Astfel, hotărârile instanțelor de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond. Erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material.

Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de drept,

deoarece privește încadrarea juridică dată faptei săvârșite, astfel ea cade sub

controlul instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca fiind stabilită

atunci când se constată ilegalități.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul

Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu.

La caz, din conținutul cererii de recurs declarate în speță, rezultă că aceasta

se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură

penală, potrivit cărora:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

249

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

14) Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională prevederea legii

aplicate în cauza respectivă.

Din conținutul recursului declarat în numele inculpaților Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu, se atestă că apărarea invocă dezacordul cu soluția instanței de apel

în partea recunoașterii vinovăției și condamnării inculpaților de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, solicitând achitarea

acestora, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Analizând materialele dosarului, Colegiul penal lărgit stabilește că prima

instanță l-a achitat pe Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii, iar pe Svistun Valeriu din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de

Apel Bălți prin decizia din 04 martie 2019, a casat sentința în această parte,

pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați și condamnați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-le

stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de câte 1500 unități

convenționale, ce constituie echivalentul a 30000 lei, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani, pentru fiecare din inculpați.

Astfel instanța de apel a constatat că inculpații Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod

penal, conform următoarelor semne calificative „Folosirea intenționată de către o

persoană publică a situației de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave”.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de drept invocate

de apărare și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit conchide că argumentele formulate în recurs nu pot constitui

temei de achitare a inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, reieșind

din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel corect a stabilit că în

acțiunile inculpaților sunt confirmate parțial învinuirile înaintate de partea

acuzării, în acest sens instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia recurată

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Astfel, fiind corect constatat, că Irimciuc Denis, exercitând funcția de director

al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”,

fiind numit în funcție prin ordinul directorului General al Agenției „Moldsilva”

nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și

fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes

250

personal, urmare a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți

în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie 2012 a emis ordinul

nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, la 23 decembrie

2012, a organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea de mistreți în parcela

nr. 76 cantonul nr. 7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul

nr. 2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS,

vânătoare desfășurată cu încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate

prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în

rezultatul încălcărilor date vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de

către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor

corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Fălești.

La fel, corect instanța de apel a constatat că Svistun Valeriu, exercitând

funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale

„Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin

ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din

23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind

astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal,

urmare a ordinului nr.168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul

2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la

29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul

2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind numit prin ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p din 12.11.2012 responsabil de

ordinea și respectarea tehnicii securității a participanților la vânătoare, a instruirii

participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea de

selecție în întreprindere, a încălcat Regulile de securitate la vânătoare, aprobate

prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108,

Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62,

64, 66, 75.

Aceste acțiuni ale inculpaților au fost încadrate de către instanța de apel în

baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform următoarelor semne calificative

„Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes

personal, soldate cu urmări grave”.

Analizând încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1)

pct. 14) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că acesta își găsește

confirmare la judecarea recursului, deoarece ulterior pronunțării deciziei recurate,

la data de 17.10.2019 Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr. 24 privind

controlul constituționalității unor prevederi din articolele 189 alin. (3) lit. f), 307

alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (1) și alin. (2) lit. b) și din articolul 335

251

alin. (11) din Codul penal.

În acest sens este de menționat că Curtea Constituțională a RM a subliniat că

noțiunea de „urmări grave” conținută în art. 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal este

formulată de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care o aplică

o marjă excesivă de discreție. Prin urmare, această sintagmă nu îndeplinește

standardul calității legii penale, fiind contrară articolelor 1 alin. (3) și 22,

coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție.

Având în vedere raționamentele reliefate în hotărârea Curții Constituționale

nr. 24 din 17 octombrie 2019, Colegiul penal lărgit consideră oportună excluderea

calificativului „urmări grave” din învinuirea adusă inculpaților Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu, fapt ce generează și reîncadrarea acțiunilor acestora în baza

art. 327 alin. (1) Cod penal.

Totodată, art. 327 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245/02.12.2011,

în vigoare 03.02.2012) în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, prevedea

sancțiunea sub formă de amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale

sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă

la 5 ani.

Potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea vizată face parte

din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar în conformitate cu art. 60 alin. (1)

lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua

săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin

grave.

La caz, Colegiul penal conchide, că din momentul săvârșirii infracțiunilor

incriminate inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-a scurs un termen mai

mare de 5 ani, fapt ce prin prisma prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură

penală, se impune necesitatea încetării procesului penal pe învinuirea adusă în

baza art. 327 alin. (1) Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală,

sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

Potrivit alin. (4) pct. 3) din aceeași normă, sentința de condamnare se adoptă

fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în

art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93

din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție.

Având în vedere cele constatate mai sus, instanța de recurs ajunge la

concluzia că recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav

în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu urmează a fi admis, cu

casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală, în privința lui

252

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri în această parte, prin care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu se recunosc

vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu

liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție

de tragere la răspundere penală.

Având în vedere soluția pronunțată, instanța de recurs consideră inoportun

de a se expune în privința temeiniciei argumentelor din recurs invocate prin prisma

temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală

„Pădurea Domnească”.

Colegiul penal stabilește că titularul cererii de recurs critică decizia instanței

de apel din punctul de vedere al temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând criticile aduse în recurs în raport cu decizia contestată, Colegiul

penal lărgit atestă că argumentele formulate de recurent se focusează pe

dezacordul cu soluționarea acțiunilor civile de către instanța de apel, și anume în

partea dispunerii încasării din contul ÎS Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

în mod solidar cu inculpații Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în

beneficiul succesorului părții vătămate, Paciu Adriana și în beneficiul părților civile

Paciu Ion și Paciu Galina a prejudiciului material și a prejudiciului moral cauzat în

urma infracțiunii.

După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea Judecătoriei

Fălești din 13 noiembrie 2014, ÎS „Pădurea Domnească” RN a fost recunoscută în

calitate de parte civilmente responsabilă.

Analizând motivele puse la baza soluționării acțiunilor civile de către

instanța de apel, Colegiul penal lărgit atestă că având în susținere prevederile

art. 73 Cod de procedură penală, instanța de apel a remarcat că Irimciuc Denis și

Svistun Valeriu sunt angajați ai Rezervației „Pădurea Domnească”, iar în contextul

în care a fost constatată responsabilitatea acestora în încălcările admise la

vânătoarea din 23.12.2012, soldată cu decesul lui Paciu Sorin, instanța de apel a

considerat posibilă încasarea sumelor constatate de la partea civilmente

responsabilă, și anume de la Rezervația „Pădurea Domnească”, în mod solidar cu

inculpații Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.

Cu toate acestea instanța de recurs consideră greșită soluția respectivă a

instanței de apel, or, dispunând încasarea în mod solidar de la ÎS „Pădurea

253

Domnească” a prejudiciului material și a prejudiciului moral, instanța de apel nu a

ținut cont de faptul că Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost

condamnați de săvârșirea unor infracțiuni diferite.

Astfel, deși instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 1414 Cod civil,

nu a ținut cont de faptul, că prevederile normei citate statuează că doar dacă dauna

a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară.

Mai mult, din acțiunile civile înaintate în prezentul proces penal rezultă, că

doar părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina au solicitat încasarea în mod solidar din

contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu

și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația

Naturală „Pădurea Domnească”, repararea prejudiciului material și a prejudiciului

moral, pe când acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, Paciu

Adriana, se referă doar la recuperarea prejudiciului material și moral din contul

inculpatului Crețu Gheorghe.

În continuare instanța de recurs atestă și faptul, că instanța de apel a

interpretat extensiv defavorabil prevederile art. 73 alin. (1) Cod de procedură

penală, or, din conținutul acesteia rezultă că parte civilmente responsabilă este

recunoscută persoana fizică sau juridică care, în baza legii sau conform acțiunii civile

înaintate în procesul penal, poate fi supusă răspunderii materiale pentru prejudiciul

material cauzat de faptele învinuitului, inculpatului, pe când instanța de apel a

dispus admiterea pretențiilor din acțiunile civile atât referitor la prejudiciul

material, cât și a celui moral.

Mai mult, considerând posibilă încasarea sumelor contestate de la partea

civilmente responsabilă Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, instanța de

apel nu a motivat nici într-un mod pe ce criterii stabilește mărimea răspunderii

materiale a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS.

Având în vedere circumstanțele descrise mai sus, Colegiul penal lărgit ajunge

la concluzia că în speță este necesară casarea parțială a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării

prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care:

acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de

către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală

„Pădurea Domnească” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, se

resping. În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

254

Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către

avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana,

de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile

Paciu Ion și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia

Ploșnița Emanoil.

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac

Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se casează parțial

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală,

în privința lui Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx, se rejudecă cauza și se

pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează:

Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx se recunosc vinovați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de

pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere

la răspundere penală.

Se admite recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească”, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării prejudiciului material

și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui

Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă

hotărâre în această parte prin care:

Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și

de către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală

„Pădurea Domnească” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, se

resping.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Diaconu Iurie

Cobzac Elena

Boico Victor

255

30 martie 2021 Dosarul nr. 1ra-1/21

O P I N I E S E P A R A T Ă

în conformitate cu prevederile art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de

procedură penală (în cauza penală în privința lui Crețu Gheorghe xxxxx, Lupu Ion

xxxxx, Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx)

30 martie 2021, în procedura judecării recursului ordinar a fost pronunțată

următoarea soluție: „Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către

avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de

către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion

și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița

Emanoil.

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac

Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se casează parțial

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală,

în privința lui Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx, se rejudecă cauza și se

pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează:

Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx se recunosc vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală,

în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere

penală.

Se admite recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească”, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04

martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării prejudiciului material și

moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu

Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre

în această parte prin care:

Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și

de către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală

„Pădurea Domnească” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, se

resping.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.”

urma a fi casată parțial cu remiterea cauzei la rejudecare în latura penală, în partea

învinuirii inculpaților Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx de săvârșirea

256

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și în latura civilă,

din considerentele ce urmează.

Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx au fost învinuiți de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform următoarelor

semne calificative „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de

serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave”.

Prin sentința Judecătoriei Fălești din 04 februarie 2015, Irimciuc Denis a fost

achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2)

lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar Svistun

Valeriu a fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de

Apel Bălți prin decizia din 04 martie 2019, a casat sentința în această parte,

pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați și condamnați de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform

următoarelor semne calificative „Folosirea intenționată de către o persoană publică

a situației de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave”.

În contextul celor enunțate consider întemeiate argumentele din recursul

ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele

inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, prin care se evidențiază, că

calificativul imputat de către instanța de apel inculpaților Irimciuc Denis și Svistun

Valeriu: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în

interese personale, soldate cu urmări grave” este unul incomplet, deoarece

reprezintă doar o parte din cel prevăzut în dispoziția art. 327 Cod penal, în

învinuire lipsind cu desăvârșire calificativul „dacă aceasta a cauzat daune în

proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

fizice sau juridice”.

Abuzul de putere sau abuzul de serviciu constituie componență de infracțiune

materială. Pentru consumarea acesteia este obligatorie survenirea unei urmări

prejudiciabile, sub formă de cauzarea daunelor considerabile drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură

penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința

persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu.

Astfel, consider că instanța de apel greșit a dispus condamnarea lui Irimciuc

Denis și Svistun Valeriu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2)

lit. c) Cod penal, în contextul în care prin aceeași decizie l-a achitat pe Lupu Ion de

sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod

257

penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, a cărui învinuire

este identică cu cea adusă inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.

De asemenea, nu sunt de acord nu soluția susținută de majoritatea membrilor

completului de judecată a instanței de recurs privind condamnarea inculpaților

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de

pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere

la răspundere penală, și consider că în această parte urma a fi pronunțată o soluție

de remitere a cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Distinct de considerentele enunțate, țin să menționez și faptul că nu sunt de

acord nici cu decizia luată de complet pe marginea soluționării acțiunii civile.

În acest context țin să evidențiez că părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina au

solicitat încasarea prejudiciului material și moral în mod solidar din contul

persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din

contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală

„Pădurea Domnească”, pe când succesorul părții vătămate, Paciu Adriana, a

solicitat încasarea prejudiciului material și moral doar din contul inculpatului

Crețu Gheorghe. Cu toate acestea instanța de apel a dispus admiterea parțială a

acțiunilor civile depuse de către Paciu Ion, Paciu Galina și Paciu Adriana, dispunând

recuperarea prejudiciului material și moral în mod solidar din contul lui

Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea

Domnească” atât în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cât și în beneficiul lui

Paciu Adriana. Totodată, deși instanța de apel a făcut referire la prevederile

art. 1414 Cod civil, nu a ținut cont de faptul, că prevederile normei citate statuează

că doar dacă dauna a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă

răspundere solidară.

La fel, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă motivarea

cuantumului despăgubirilor încasate în mod diferențiat din contul lui

Crețu Gheorghe în beneficiul părților civile și succesorului părții vătămate, față de

sumele dispuse spre încasare de la Irimciuc Denis și Svistun Valeriu.

Din conținutul prevederilor art. 73 alin. (1) Cod de procedură penală, rezultă

că parte civilmente responsabilă este recunoscută persoana fizică sau juridică care,

în baza legii sau conform acțiunii civile înaintate în procesul penal, poate fi supusă

răspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele învinuitului,

inculpatului, pe când instanța de apel a dispus admiterea pretențiilor din acțiunile

civile atât referitor la prejudiciul material, cât și a celui moral din contul Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească”.

Consider, că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urma să verifice minuțios

toate argumentele expuse la acest capitol și să soluționeze cauza în mod legal.

258

Reieșind din aceste considerente, am propus soluția conform prevederilor

art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, de respingere, ca

inadmisibile, a recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu și de către inculpatul Crețu Gheorghe și

avocatul acestuia Ploșnița Emanoil, iar recursurile declarate de către avocatul

Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către

avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și

Paciu Galina de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu și de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească” urmau a fi admise cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală, în partea învinuirii

inculpaților Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și în latura civilă, cu

remiterea cauzei la rejudecare în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

de procedură penală, expun și semnez prezenta opinie separată, pe care o anexez

la dosar.

Judecător Nadejda Toma

259

dosarul nr. 1ra-1/2021,

cauza Crețu Gheorghe xxxxx

OPINIE SEPARATĂ

/în temeiul art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală/

Crețu Gheorghe a fost condamnat pe art. 149 alin. (1) - lipsirea de viață din imprudență, art.

233 – vânatul ilegal, art. 84, 90 Cod penal, la 2 ani închisoare, cu amendă în mărime de 300 unități

convenționale, adică 6000 lei, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe un termen

de probă de 2 ani.

Lupu Ion a fost achitat pe art. 312 alin. (1) Cod penal – declarația minciunoasă, deoarece nu

s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea de

declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 332 alin. (2) lit.

b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 327 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave - nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, art. 233 Cod penal – vânatul ilegal - fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Irimciuc Denis a fost achitat pe art. 312 alin. (1) Cod penal – declarația minciunoasă, deoarece

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea

de declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 332 alin. (2)

lit. b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 327 alin.

(2) lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave - fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, art. 233 Cod penal – vânatul ilegal - fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Svistun Valeriu a fost achitat pe art. 312 alin. (1) Cod penal – declarația minciunoasă,

deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la

depunerea de declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art.

332 alin. (2) lit. b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu urmări grave - nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, art. 233 Cod penal – vânatul ilegal - fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Instanța de fond a constatat, inclusiv, că: „inculpatul Crețu Gheorghe la 23 decembrie 2012,

aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS

„Pădurea Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate de vânător - țintaș împreună cu alte

persoane la vânătoare de mistreți, aproximativ la ora 11:30, a efectuat mai multe împușcături peste

hotarele sectorului de tragere determinat, inclusiv de-a lungul liniei trăgătorilor, din arma de foc cu

țeava lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm, cu nr. xxxxx confecționată industrial la uzina de

armament din or. Tula, Federația Rusă, deținută legal, rănindu-l în rezultat pe Paciu Sorin, care a fost

internat în IMSP „Spitalul raional Fălești”, unde în urma leziunilor provocate, la 25 decembrie 2012 a

decedat.

Astfel, a comis infracțiunea prevăzută la art. 149 alin. (1) Cod penal, conform semnelor

calificative – lipsirea de viață din imprudență.

Tot el, la 23 decembrie 2012, aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2

„Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate

de vânător – țintaș, împreună cu alte persoane, la vânătoare de mistreți, a folosit cartușe interzise

„TAKHO TPИO” cu gloanțe rotunde, efectuând mai multe trageri din arma de foc deținută legal,

260

vânând doi mistreți, cauzând daune în mărime de 10.000 lei, ceea ce constituie 500 unități

convenționale.

Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, conform semnelor calificative

vânatul în locurile interzise, cu unelte interzise, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 unități

convenționale.

04.03.2019 - au fost admise apelurile declarate de procuror, avocatul Munteanu P. și părțile vătămate

Paciu I. și Paciu G., inculpatul Crețu G. și avocații Ploșnița E. și Șipitca A., succesorul victimei Paciu

A. și avocatul Caragia E., casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre:

Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat pe art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață

din imprudență, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii termenului prescripției, pe art.

233 Cod penal – vânatul ilegal, procesul penal a fost încetat deoarece fapta constituie contravenția

prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional – vânătoarea cu folosirea uneltelor interzise, cu

încetraea procesului contravențional pe motivul expirării termenului de prescripție.

Lupu Ion a fost achitat pe art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea de

declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 332 alin. (2) lit.

b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 327 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave - nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, art. 233 Cod penal – vânatul ilegal - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Irimciuc Denis a fost achitat pe art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea de

declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 332 alin. (2) lit.

b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 233 Cod penal

– vânatul ilegal - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și condamnat pe art. 327 alin. (2) lit.

c) Cod penal - abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave, la amendă în mărime de 1500, adică 30.000

lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani.

Svistun Valeriu a fost achitat pe art. 314 alin. (1) Cod penal – determinarea la depunerea de

declarații mincinoase a martorilor - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 332 alin. (2) lit.

b) Cod penal – falsul în acte publice - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, art. 233 Cod penal

– vânatul ilegal - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și condamnat pe art. 327 alin. (2) lit.

c) Cod penal - abuzul de servicu soldat cu cu urmări grave, la amendă în mărime de 1500, adică 30.000

lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani.

S-a încasat solidar de la Crețu G., Irimciuc D., Svistun V. și Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească” despăgubiri materiale și morale în beneficiul părților vătămate și succesorului victimei.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că: „Crețu Gheorghe, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30

– 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al

masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, încălcând

Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății

Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. 79, pct. 85 subp.

2, 3, încălcând Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. 62, 64, 66, 67, a participat în calitate

de vînător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire

penală la vânătoare de mistreți.

În cadrul vânătorii, aproximativ la ora 11:30 min., a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei

trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea

gloanțelor rotunde din tubul „Taxo Трио”, din arma de foc de vânătoare semiautomată cu țeavă lisă

261

de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm, cu numărul xxxxx confecționată industrial la uzina de armament

din or. Tula Federația Rusă, deținută legal, considerând în mod ușuratic că careva urmări prejudiciabile

vor fi evitate, nu a prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit

cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul raional Fălești, unde în urma leziunilor provocate la

25.12.2012 a decedat.Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 146 din 25.12.2012, decesul

cet. Paciu Sorin a survenit în urma plăgii penetrante a abdomenului prin lezare cu armă de foc, cu

lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne,

șocului posthemoragic, care au putut fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere și se referă la

categoria leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață. Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de lipsirea de viață din imprudență.

Tot Crețu Gheorghe la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00, aflându-se în parcela 76 a

cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat

„Pădurea Domnească” din raionul Fălești, încălcând Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin

ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu

Ministerul Afacerilor Interne pct. 85 subp. 3, încălcând Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată

prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct.

67, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite

de organul de urmărire penală la vânătoare de mistreți.În cadrul vânatului, Crețu Gheorghe a folosit

cartușe interzise „Taxo Трио” cu gloanțe rotunde, vânând doi mistreți, prin acțiunile sale, cauzând

daune în mărime de 10000 lei, ceea ce constituie 200 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii

regnului animal nr. 439 din 27.04.1995.

Astfel a comis contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, sub formă de

vânătoare cu folosirea uneltelor interzise.

Irimciuc Denis, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”

ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului General al Agenției

„Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind

astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal, urmare a ordinului

nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la

29 noiembrie 2012 a emis ordinul nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012,

la 23 decembrie 2012, a organizat și a participat nemijlocit la vînătoarea de mistreți în parcela nr. 76

cantonul nr. 7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călinești, raionul

Fălești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, vânătoare desfășurată cu încălcarea

Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79,

84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în rezultatul încălcărilor date vânătoarea s-a soldat cu urmări grave -

împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor

corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Fălești. Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută

de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației

de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave.

Svistun Valeriu, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației

Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul

directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.27 C din 23.04.2008, având statut de

funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat

situația de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr.168 cu privire la deschiderea vânătorii la

mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie

2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie

2012, fiind numit prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p din

12.11.2012 responsabil de ordinea și respectarea tehnicii securității a participanților la vânătoare, a

instruirii participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în

262

întreprindere, a încălcat Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012,

pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul

directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57,

59, 62, 64, 66, 75.

Astfel, încălcând normele legale menționate Svistun Valeriu a ignorat ordinea organizării și

desfășurării partidei de vânătoare, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul

vânătorilor, a poziționat în mod ilegal linia de tragere, a permis tragerea de-a lungul liniei și după

hotarele sectorului de tragere, nu a verificat și în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare

de mistreți cu cartușe interzise, nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea accidentului

la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune. În rezultatul

încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul

Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în

spitalul raional Fălești. Deci, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit.c) Cod penal,

adică folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese personale,

soldate cu urmări grave”.

Justiție a decis: „Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele

succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în

numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul

acestuia Ploșnița Emanoil.

Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele

inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală, în privința lui Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu

xxxxx, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează:

Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx se recunosc vinovați de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Se admite recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, se

casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în

partea dispunerii încasării prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea

Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță

o nouă hotărâre în această parte prin care:

Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de către părțile

civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” cu privire

la încasarea prejudiciului material și moral, se resping.

În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.”.

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanțelor de

fond și de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul

263

hotărârii, acesta expus expus neclar, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect, se atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele

erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101 alin.

(1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să

motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Conform art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca

fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele

pentru care instanța a respins alte probe. În cazul când o parte a acuzației este considerată

neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta. În corespundere cu art. 394 alin. (3) pct. 2),

alin. (4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, nefiind admisă

introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția

celui achitat. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Însă, instanța de fond nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței contestate (pct. 1.):

a) nu a judecat cauza în limitele și în raport cu circumstanțele concrete, în fapt și

în drept, pe fiecare episod infracțional separat, imputate inculpaților prin învinuirile

formulate.

Ori, potrivit rechizitoriului, inculpatul Crețu G., în cazul infracțiunii prevăzute de

art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență, este învinuit că

„...aproximativ la ora 11.30 min., schimbând din propria inițiativă locul său de poziționare în calitate

de vânător - țintaș, a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului

de tragere determinat… cu unelte interzise, considerând în mod ușuratic că careva urmări

prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, desi putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca

rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul rational Fălești, unde în urma

leziunilor provocate, la 25.12.2012 a decedat”.

Totodată, instanța de fond a constatat că acesta: „...aproximativ la ora 11:30, a efectuat

mai multe împușcături peste hotarele sectorului de tragere determinat, inclusiv de-a lungul liniei

trăgătorilor..., rănindu-l în rezultat pe Paciu Sorin, care a fost internat în IMSP „Spitalul raional

Fălești”, unde în urma leziunilor provocate, la 25 decembrie 2012 a decedat”.

Prin urmare, condamnând inculpatul vizat pe acest capăt de acuzare, prima

instanță a constatat altă situație de fapt derulată aproximativ la ora 11.30 min., deoarece

264

a exclus din învinuire, fără a indica temeiul, circumstanțe importante de fapt și de drept,

în special privind legătura de cauzalitate, cum ar fi: „schimbând din propria inițiativă locul

său de poziționare în calitate de vânător - țintaș…, cu unelte interzise, considerând în mod ușuratic

că careva urmări prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, desi putea și trebuia să prevadă

accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit…”.

Pe lângă aceasta, condamnarea inculpatului Crețu G. pe art. 149 alin. (1) Cod

penal – lipsirea de viață din imprudență și art. 233 Cod penal – vânatul ilegal, în ambele

cazuri constatându-se că a comis infracțiunile: „..participând în calitate de vânător - țintaș

împreună cu alte persoane la vânătoare..”, care, potrivit rechizitoriului sunt coinculpații Lupu

I., Irimciuc D. și Svistun V., în aceleași circumstanțe faptice și prin abuzul de serviciu,

contravine totalmente soluției date în privința ultimilor, deoarece instanța i-a achitat pe

art. 233 Cod penal – vânatul ilegal și pe art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – abuzul

de servicu soldat cu urmări grave (în cadrul aceluiași vânat ilegal)– din motivele lipsei

elementelor infracțiunii, dar și că nu s-a constatat existența faptei în genere;

b) a constatat în descriptiv diverse motive de achitare a inculpaților Lupu I.,

Irimciuc D. și Svistun V., care se contrazic reciproc și generează diferite consecințe

juridice.

Însă, în dispozitiv s-a contrazis, deoarece a dispus neclar că ei sunt achitați doar

pe unul din motivele invocate în descriptiv.

Mai mult, inculpatul Crețu G. a fost condamnat pe art. 233 Cod penal – vânatul

ilegal și art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență (în cadrul aceluiași

vânat ilegal), constatând că el: „...aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2

„Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate

de vânător - țintaș împreună cu alte persoane la vânătoare...”, adică, potrivit rechizitoriului, cu

Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V.

Totodată, ultimii, neclar și divergent, au fost, totuși, achitați pe art. 233 Cod penal

– vânatul ilegal și pe art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu

urmări grave (în cadrul aceluiași vânat ilegal) – pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

în genere și a lipsei elementelor infracțiunii, fiind acuzați prin rechizitoriu că au

participat împreună cu inculpatul Crețu G., în aceleași circumstanțe faptice, la vânatul

ilegal nominalizat, cât și prin abuzul de serviciu;

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

inculpaților în rechizitoriu, pe fiecare episod infracțional separat, neindicând motivele

pentru care a respins unele și a admis alte probe.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind

expus neclar.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

265

probelor judecând examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală,

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale

pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Conform art. 60 alin. (1) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din

ziua săvârșirii infracțiunii a expirat termenul de prescripție. Potrivit art. 8 alin. (1) Cod

de procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată

nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită și constatată printr-o hotărâre

judecătorească de condamnare definitivă. Potrivit art. 389 alin. (1), (4) pct. 3), (6) Cod

de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în

urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost

confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Sentința de

condamnare se adoptă cu liberarea de pedeapsă în cazul expirării termenului de

prescripție. La adoptarea sentinței de condamnare cu liberarea de pedeapsă, instanța

argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute de Codul penal, adoptă sentința dată.

Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 4) Cod de procedură penală, partea descriptivă a

sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca

fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele

pentru care instanța a respins alte probe. În corespundere cu art. 395 alin. (1) pct. 2) și

3) Cod de procedură penală, în dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să fie arătate

constatarea că inculpatul este vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea

penală, categoria și mărimea pedepsei aplicate inculpatului. În caz dacă instanța îl

găsește pe inculpat vinovat, dar îl liberează de pedeapsă pe baza prevederilor respective

ale Codului penal, ea este datoare să menționeze aceasta în dispozitivul sentinței. În

corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului,

precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care

urmează să le soluționeze instanța de apel sunt dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și

penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale

referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată,

cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece,

rejudecând cauza conform regulilor generale, potrivit descriptivului și dispozitivului

deciziei contestate (pct. 2.):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept

266

comise de instanța de fond, nominalizate supra, și, repetându-le întocmai, nu a desființat

total sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând, parțial, o sentință nemotivată și neîntemeiată

legal;

b) nu a judecat cauza în limitele și în raport cu circumstanțele concrete,

în fapt și în drept, pe fiecare episod infracțional separat, imputate inculpaților prin

învinuirile formulate.

Ori, potrivit rechizitoriului, inculpatul Crețu G., în cazul infracțiunii prevăzute de

art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență: „...aproximativ la ora 11.30

min., schimbând din propria inițiativă locul său de poziționare în calitate de vânător - țintaș, a

efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere

determinat… cu unelte interzise…, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în

Spitalul rational Fălești, unde în urma leziunilor provocate, la 25.12.2012 a decedat”.

Totodată, instanța de apel a constatat că acesta: „...aproximativ la ora 11:30 min., a

efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere

determinat, cu unelte interzise..., ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin,”.

Prin urmare, condamnând inculpatul vizat pe acest capăt de acuzare, instanță de

apel a constatat altă situație de fapt derulată aproximativ la ora 11.30 min., deoarece a

exclus din învinuire, fără a indica temeiul, circumstanțe importante de fapt și de drept,

în special privind legătura de cauzalitate, cum ar fi: „schimbând din propria inițiativă locul

său de poziționare în calitate de vânător - țintaș…, ca rezultat fiind rănit…”.

Pe lângă aceasta, condamnarea inculpatului Crețu G. pe art. 128 alin. (2) Cod

contravențional – vânătoare cu folosirea uneltelor interzise și pe art. 149 alin. (1) Cod

penal – lipsirea de viață din imprudență (în cadrul aceluiași vânat ilegal), în ambele cazuri

constatându-se că a comis faptele: „....încălcând Regulile de securitate la vînătoare, pct. 79, pct.

85 subp. 2, 3, încălcând Instrucțiunea de protecție a muncii, a participat în calitate de vînător - țintaș

împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânătoare

de mistreți..., cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanțelor interzise...”, care, potrivit

rechizitoriului sunt coinculpații Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V., care au coparticipat

în aceleași circumstanțe faptice și prin abuzul de serviciu, contravine totalmente soluției

date în privința ultimilor, deoarece instanța i-a achitat pe art. 233 Cod penal – vânatul

ilegal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei în genere, iar pe art. 327 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal – abuzul de servicu soldat cu urmări grave (în cadrul aceluiași vânat

ilegal) – i-a condamnat, totuși, pe Irimciuc D. și Svistun D. pentru că au participat

împreună cu inculpatul Crețu G., în aceleași circumstanțe faptice, la vânatul ilegal

nominalizat, cât și prin abuzul de serviciu;

c) a constatat în descriptiv diverse motive de achitare a inculpaților Lupu I.,

Irimciuc D. și Svistun V. pe art. 233, 314 alin. (1), 332 alin. (2) lit. b), 312 alin. (1), iar

Lupu I. și pe art. 327 alin. (2) lit. b) c) Cod penal, care se contrazic reciproc și generează

diferite consecințe juridice.

Însă, în dispozitiv s-a contrazis, deoarece a dispus neclar că acești inculpații sunt

achitați doar pe unul din motivele invocate în descriptiv.

267

Mai mult, inculpatul Crețu G. a fost condamnat pe art. 128 alin. (2) Cod

contravențional – vânătoare cu folosirea uneltelor interzise și art. 149 alin. (1) Cod penal

– lipsirea de viață din imprudență (în cadrul aceluiași vânat ilegal), în ambele cazuri

constatându-se că a comis faptele: „....încălcând Regulile de securitate la vînătoare, pct. 79, pct.

85 subp. 2, 3, încălcând Instrucțiunea de protecție a muncii, a participat în calitate de vînător - țintaș

împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânătoare

de mistreți..., cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanțelor interzise..”, adică prin participație,

potrivit rechizitoriului, cu Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V.

În același timp, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, au fost condamnați pe art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal - folosirea intenționată de către o persoană publică a situației

de serviciu în interese personale, soldate cu urmări grave (în cadrul aceluiași vânat ilegal),

constatându-se că: „Irimciuc D... a organizat și a participat nemijlocit la vînătoarea de mistreți

în parcela nr. 76 cantonul nr. 7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul nr.

2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, vânătoare desfășurată

cu încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct.

67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în rezultatul încălcărilor date vânătoarea s-a soldat cu urmări

grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, iar Svistun V... a

încălcat Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67,

71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului

Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64,

66, 75. Astfel, încălcând normele legale menționate Svistun Valeriu a ignorat ordinea organizării și

desfășurării partidei de vânătoare, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul

vânătorilor, a poziționat în mod ilegal linia de tragere, a permis tragerea de-a lungul liniei și după

hotarele sectorului de tragere, nu a verificat și în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare

de mistreți cu cartușe interzise, nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea accidentului

la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune. În rezultatul

încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul

Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în

spitalul raional Fălești. Astfel, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit.c) Cod penal,

adică: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese personale,

soldate cu urmări grave”.

Totodată, Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V., neclar și divergent, au fost, totuși,

achitați pe art. 233 Cod penal – vânatul ilegal, în cadrul cărui au comis faptele prescrise

în art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei în

genere;

d) încetând procesul penal pe art. 149 alin. (1) Cod penal față de inculpatul Crețu

G., din motivul intervenirii termenului prescripției, nu a respectat procedura de aplicare

a prescripției tragerii la răspundere penală a persoanei inculpate și care nu-și recunoaște

vina. Ori, conform art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, în asemenea caz se

adoptă o sentință de condamnare, cu liberarea de pedeapsă.

Deci, este absolut neclar ce fel de sentință a pronunțat instanța - de încetare a

procesului penal pe motive de reabilitare, nereabilitare, sau o sentință de de condamnare,

în descriptivul și dispozitivul hotărârii adoptate fiind prezente elementele ambilor

categorii de asemenea hotărâri judiciare, care prin esența lor se exclud reciproc;

268

e) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

inculpaților în rechizitoriu, pe fiecare episod infracțional separat, neindicând motivele

pentru care a respins unele și a admis alte probe.

f) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol (art. 414

alin. (5) CPP);

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul

hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelurile de pe rol.

În al treilea rând, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată, rejudecă cauza și

pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, sau, după caz,

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

În corespundere cu jurisprudența națională, deoarece provoacă verificarea

legalității hotărârii atacate, recursul respectiv este o cale de atac, în principal, de drept.

În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și/sau material. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se dispune

dacă există temeiurile stipulate în art. 427 pct. 1) - 6) CPP (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din

30.10.2009, nr.9 - Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală, pct. 1., 18., 27.).

Totodată, potrivit jurisprudenței CțEDO, atunci când unei instanțe ierarhic

superioare i se cere să examineze o cauză atât în fapt cât și în drept, ea nu poate, ca o

chestiune ce ține de aspectul echității procedurilor, să soluționeze cauza fără implicarea

directă și fără audierea persoanei inculpate, împotriva cărei se adresează recursul

(hotărârea Asimionese v. R.M., Prutean v. R.M.). În timp ce legislația națională permitea

examinarea în exclusivitate a chestiunilor de drept, Curtea Supremă de Justiție ar fi

trebuit să dispună rejudecarea cauzei de către instanțele infirioare (hotărârea din 02.12.2020

– Năvoloacă v. R.M.).

În același timp (judecând recursul procurorului Dubăsari V. - dispunerea rejudecării cauzei

de către instanța de apel pentru condamnarea tuturor inculpaților din speță pe toate capetele de

acuzare, recursul avocatului Ciobanu-Nițuleac V. în numele inculpaților Irimciuc D. și Svistun V. -

dispunerea achitării lor pe art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, recursul avocatului Ploșnița E. și

inculpatului Crețu G. - achitarea pe toate capetele de acuzare, avocatului Caragia E. în numele

succesorului victimei, Paciu A. și avocaților Munteanu P. și Muntenu V. în numele părților civile

Paciu I. și Paciu G. - dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel pentru condamnarea

tuturor inculpaților din speță pe toate capetele de acuzare, cu majorarea cuantumului despăgubirilor

269

morale și materiale, recursul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” – respingerea acțiunii

civile) instanța de recurs (pct. 2.):

a) rejudecând cauza în fapt și în drept, în latura penală dar și civilă, adică indicând

că: „ Irimciuc Denis Gheorghe și Svistun Valeriu Valeriu se recunosc vinovați de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Se admite recursul ordinar

declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, se casează parțial decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării

prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul

lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această

parte prin care: Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de către

părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” cu

privire la încasarea prejudiciului material și moral, se resping”, a adoptat o soluție proprie unei

sentințe de condamnare, prescrisă în art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală,

după o sentință de încetare a procesului penal, în situația în care inculpații vizați nu-și

recunosc vina, nefiind clară fapta acestora, considerată ca fiind dovedită, cât și

elementele calificative puse în sarcina lor pe art. 327 Cod penal în raport cu

circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu.

Mai mult, instanța de recurs i-a condamnat pe Irimciuc Denis și Svistun Valeriu

în baza art. 327 alin. (1) Cod penal – folosirea intenționată de către o persoană publică

a situației de serviciu, în interese personale, soldate cu urmări grave, comisă în cadrul

vânatului ilegal, dar, în același timp și în mod divergent, a menținut achitarea lor pe art.

233 Cod penal – vânatul ilegal, în cadrul cărui au comis faptele prescrise în art. 327

alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii de vânat

ilegal în genere, menținând și soluția de achitare a inculpatul Lupu I. și pe art. 327

alin. (2) lit. b), c) Cod penal din motivul că nu s-a constat existența, în genere, nici a

faptei infracțiunii de folosire intenționată de către o persoană publică a situației de

serviciu, în interese personale, soldate cu urmări grave.

În această consecutivitate, la fel de divergent a fost menținută și condamnarea

inculpatului Crețu G. pe art. 128 alin. (2) Cod contravențional – vânătoare cu folosirea

uneltelor interzise și pe art. 149 alin. (1) Cod penal – lipsirea de viață din imprudență,

comisă în cadrul aceluiași vânat ilegal, în care a participat împreună și prin comun

acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală, care, potrivit

rechizitoriului, sunt coinculpații Lupu I., Irimciuc D. și Svistun V., care au coparticipat

la vânătoarea ilegală și prin abuzul de serviciu, dar care au fost achitați pe art. 233 Cod

penal – vânatul ilegal, din motiv că nu s-a constatat în genere existența faptei de vânat

ilegal, iar inculpatul Lupu I. fiind achitat și pe art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal din

motivul că nu a existat în genere nici fapta folosirii intenționate de către o persoană

publică a situației de serviciu, în interese personale, soldate cu urmări grave;

Prin urmare, instanța de recurs a și agravat situația inculpaților Irimciuc D. și

Svistun V., dar și a părților civile, acțiunile civile ale căror au fost respinse, deoarece

soluțiile vizate au fost adoptate în propriul recurs, în care au inculpații vizați au solicitat

270

achitarea pe art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, recursul acuzării fiind respins ca

inadmisibil.

În această consecutititate, odată ce s-a pronuțat asupra circumstanțelor în fapt și

în drept, instanța de recurs, în vederea echității procedurilor, trebuia să judece recursul

în ședință publică, cu participarea și audierea părților și cercetarea nemijlocită a probelor

relevante, sau să dispună, din start, rejudecarea cauzei de către instanța de apel, conform

prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, deoarece eroarea

judiciară nu putea fi corectată de către instanța de recurs;

b) a adoptat soluții divergente, inclusiv în raport cu dispozițiile de drept formal și

material, deoarece, pentru temeiuri similare de fapt și drept, i-a recunoscut vinovați pe

Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.

(1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală, dar, a menținut soluția instanței de apel

privind încetarea procesului penal pe art. 149 alin. (1) Cod penal față de inculpatul

Crețu G., din motivul intervenirii termenului prescripției, atestându-se și o practică

judiciară neuniformă în aspectul vizat.

recursul, instanța îl admite, casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Astfel, în circumstanțele enunțate supra, dat fiind că încălcările normelor

procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de

drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi

corectate de către instanța de recurs, ultima urma să admită toate recursurile declarate,

să caseze total decizia Curții de apel Bălți din 04.03.2019 și să dispunerea rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Judecătorul Iurie Diaconu

271