1ra-1/21 — art.149 alin.1, 233, 237 alin.2 lit.b,c, 314 alin.1, 332 alin.1,2,312 alin.1, 327 alin.2 CP

Prin sentința Judecătoriei Fălești din 04 februarie 2015, Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani; - în baza art. 233 Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Crețu Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 2 (doi) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) unități convenționale, echivalentul a 6000 (șase mii) lei, cu executarea de sine stătător a pedepselor. Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost suspendată condiționat, pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani. Prin aceeași sentință, Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 314 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 233 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 314 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii; - art. 233 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor 2 prevăzute de: - art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 314 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii; - art. 233 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Paciu Adriana a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune – suma de 39941 (treizeci și nouă mii nouă sute patruzeci și unu) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune – suma de 250000 (două sute cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx – suma de 100000 (una sută mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx – suma de 1500 (una mie cinci sute) lei/lunar, începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată – suma de 16000 (șaisprezece mii) lei. În rest acțiunea civilă înaintată de partea civilă Paciu Adriana a fost respinsă. Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune – suma de 29893 (douăzeci și nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune – suma de 250000 (două sute cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune – suma de 250000 (două sute cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Ion 3 și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată – suma de 65017 (șaizeci și cinci mii șaptesprezece) lei. În rest, acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, a fost respinsă.

Pentru pronunțarea sentinței prima instanță a constatat în fapt, că inculpatul Crețu Gheorghe la 23 decembrie 2012, aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate de vânător - țintaș împreună cu alte persoane la vânătoare de mistreți, aproximativ la ora 11:30, a efectuat mai multe împușcături peste hotarele sectorului de tragere determinat, inclusiv de-a lungul liniei trăgătorilor, din arma de foc cu țeava lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm, cu nr. xxxxx confecționată industrial la uzina de armament din or. Tula, Federația Rusă, deținută legal, rănindu-l în rezultat pe Paciu Sorin, care a fost internat în IMSP „Spitalul raional Fălești”, unde în urma leziunilor provocate, la 25 decembrie 2012 a decedat. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, conform semnelor calificative – lipsirea de viață din imprudență. 2.1. Tot el, la 23 decembrie 2012, aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, participând în calitate de vânător – țintaș, împreună cu alte persoane, la vânătoare de mistreți, a folosit cartușe interzise „TAKHO TPИO” cu gloanțe rotunde, efectuând mai multe trageri din arma de foc deținută legal, vânând doi mistreți, cauzând daune în mărime de 10.000 (zece mii) lei, ceea ce constituie 500 (cinci sute) unități convenționale. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art. 233 Cod penal, conform semnelor calificative vânatul în locurile interzise, cu unelte interzise, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale. 2.2. Prima instanță a reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie 2013 Lupu Ion este învinuit în aceea că el, exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” Irimciuc Denis, la 23 decembrie 2012, aflându-se în incinta cabanei situate pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, 4 martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase. Acțiunile lui Lupu Ion au fost calificate de către organul de urmărire penală în baza art. 314 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011) conform semnelor calificative - determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a martorului la depunerea de declarații mincinoase. 2.

De către organul de urmărire penală, Lupu Ion a fost învinuit în aceea că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, aflându-se în incinta Procuraturii Generale amplasate pe adresa Ștefan cel Mare și Sfînt, 73 din mun. Chișinău, la data de 21.01.2013, fiind audiat în calitate de martor, privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate la 23.12.2012 în cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a prezentat declarații mincinoase. Aceste acțiuni ale lui Lupu Ion au fost calificate în temeiul art. 312 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr.985-XV din 18 aprilie 2002), conform semnelor calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale. 2.

Tot Lupu Ion a mai fost învinuit de către organul de urmărire penală pentru faptul, că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, folosind situația de serviciu, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30-16:00, aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit Anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; 5 Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1), potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală, la vânatul ilegal de mistreți. În cadrul vânatului ilegal Lupu Ion împreună și prin comun acord cu alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995. Acțiunile inculpatului Lupu Ion au fost calificate de către organul de urmărire penală în temeiul art. 233 Cod penal conform semnelor calificative - vânatul în locurile interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale. 2.

A mai reținut prima instanță că potrivit rechizitoriului Lupu Ion este învinuit în aceia, că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, din cadrul Agenției „Moldsilva” Irimciuc Denis și cu inginerul pază și protecție a pădurii al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00-15:00, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupei de vânători, a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie 6 documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute, fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76, cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2, Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS. Acestea acțiuni ale lui Lupu Ion au fost calificate în temeiul art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform semnelor calificative - înscrierea de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale. 2.

Tot potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost învinuit în aceea, că exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, folosind intenționat situația de serviciu, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, Irimciuc Denis, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de către el personal la 14.09.2012 și ordinului nr. 95-P cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 emis de Irimciuc Denis la 29.11.2012, încălcând Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, a organizat vânătoarea ilegală de mistreți în sectorul nr. 2 Călinești, parcela nr. 76 a cantonului 4 a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, vânătoare soldată cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești. În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a înscris date vădit false în documentele oficiale și a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la prezentarea cu bună-știință a declarațiilor mincinoase depunerea de declarații mincinoase. De către organul de urmărire penală, acțiunile lui Lupu Ion au fost calificate în temeiul art. 327 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal (în redacția Legii nr.245 din 02 decembrie 2011) conform semnelor calificative - folosirea intenționată a situației de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave. 2.

Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie 7 2013 Irimciuc Denis este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii, al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00-15:30, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației, amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de bunuri, a determinat martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase. Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 314 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011), conform semnelor calificative - determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a martorului la depunerea de declarații mincinoase. 2.

Potrivit rechizitoriului Irimciuc Denis a mai fost învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” din cadrul Agenției „Moldsilva” având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, aflându-se în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, unde la 15.01.2013 și 05.02.2013, fiind audiat în calitate de martor, privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare partidei de vânătoare din 23.12.2012 în parcela nr. 76 cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a prezentat declarații mincinoase. Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 312 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr.985-XV din 18 aprilie 2002), conform semnelor calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale. 8 2.

Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului Irimciuc Denis este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30-16:00, aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit Anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul, Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți. În cadrul vânatului ilegal, Irimciuc Denis împreună și prin comun acord cu alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime de 25.000 lei, ceea ce constituie 1.250 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995. Acțiunile lui Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 233 Cod penal conform semnelor calificative - vânatul în locurile interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 unități convenționale. 2.

A mai reținut prima instanță, că potrivit rechizitoriului inculpatul Irimciuc Denis este învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS - Svistun Valeriu și directorul general al 9 Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00-15:30, după terminarea partidei de vânătoare propriu-zise care a avut loc cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș a lui Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute, fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76 cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS. Acțiunile inculpatului Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 332 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform semnelor calificative - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale. 2.

Tot potrivit rechizitoriului, Irimciuc Denis a fost învinuit în aceea, că exercitând funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes material și personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, încălcând Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct.pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, ordinele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002 care prevede efectuarea expertizei veterinare și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta porcină a animalelor dobândite, precum și nr. 165 din 11.07.2006 cu privire la norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate animală și de sănătate publică 10 referitoare la vânatul sălbatic, urmare a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie 2012, a emis ordinul nr. 95-P cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, a organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea ilegală de mistreți în parcela nr. 76, cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, care s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești. În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, ascunderii adevărului obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanții la vânătoare și componența grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei 25, la 15.01.2013 și 05.02.2013, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la depunerea de declarații mincinoase. Acțiunile inculpatului Irimciuc Denis au fost calificate în temeiul art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011), conform semnelor calificative – folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave. 2.

Prima instanță a mai reținut, că potrivit rechizitoriului din 18 iulie 2013, Svistun Valeriu este învinuit în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general al Agenției „Moldsilva”, Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00-15:30, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de bunuri, a determinat alți martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și 11 Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase. Acțiunile lui Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 314 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02.12.2011) conform semnelor calificative - determinarea, prin constrângere, prin dare de bunuri, a martorului la depunerea de declarații mincinoase. 2.

Tot potrivit rechizitoriului, Svistun Valeriu a fost învinuit în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, aflându-se în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, unde la 08.01.2013, 15.01.2013 și 17.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate la 23.12.2012 în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești, a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a prezentat declarații mincinoase. Acțiunile inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 312 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 985-XV din 18 aprilie 2002) conform semnelor calificative - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale. 2.

Tot Svistun Valeriu a fost învinuit de către organul de urmărire penală în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30-16:00, aflându-se în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; 12 Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți. În cadrul vânatului ilegal, Svistun Valeriu împreună și prin comun acord cu alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare, pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995. Aceste acțiunile ale inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 233 Cod penal conform semnelor calificative - vânatul în locurile interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale. 2.

A mai reținut prima instanță, că potrivit rechizitoriului Svistun Valeriu este învinuit în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00-15:30, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale, privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al lui Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a avut loc. În realitate vânătoarea a avut loc în cadrul unui singur grup de vânători și 13 într-un singur loc în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS. Acțiunile inculpatului Svistun Valeriu au fost calificate în temeiul art. 332 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) conform semnelor calificative - înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale. 2.

Tot potrivit rechizitoriului, Svistun Valeriu a fost învinuit în aceea, că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes material și personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012 și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind numit prin ordinul Directorului Rezervației „Pădurea Domnească” nr. 88-P din 12.11.2012 responsabil de ordinea și respectarea tehnicii securității participanților la vânătoare, a instruirii participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în întreprindere, a încălcat Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73, 75. Astfel, încălcând normele legale menționate, Svistun Valeriu a ignorat ordinea organizării și desfășurării partidei de vânătoare, instructajul tehnicii securității, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul vânătorilor, a poziționat în mod ilegal linia de tragere, a permis părăsirea și modificarea locului aflării țintașilor, a permis tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de tragere, nu a verificat și în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare de mistreți cu cartușe interzise, nu a oprit vânătoarea imediat după încălcările depistate și nu a asigurat locul și păstrare a urmelor după comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune. În rezultatul încălcărilor legislației și actelor normative, vânătoarea s-a 14 soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Fălești. Acțiunile inculpatului au fost calificate în temeiul art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal (în redacția Legii nr.245 din 02 decembrie 2011), conform semnelor calificative – folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave. 3. Sentința a fost atacată cu apel de procurorii Secției exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale Sîrcu Artur și Caraman Alexandru, care au solicitat casarea totală a sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, potrivit căreia inculpatul: Crețu Gheorghe să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 149 alin. (1) Cod penal – cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe temen de 3 ani; - art. 233 Cod penal – cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Crețu Gheorghe pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Lupu Ion să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani; - art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an; - art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit prevederilor art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani; - art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere; - art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Lupu Ion pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip 15 semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani. Irimciuc Denis să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal pe un termen de 3 ani; - art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an; - art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit prevederilor art. 123 Cod penal pe un termen de 3 ani; - art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, fară privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere; - art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Irimciuc Denis pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani. În termenul pedepsei de inclus și termenul în care inculpatul Irimciuc Denis s-a aflat sub arest preventiv de la 19.02.2013 ora 17:00 pînă la 22.02.2013 ora 15:25. Svistun Valeriu să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani; - art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an; - art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 3 ani; - art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an, fară privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere; - art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an. 16 Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Svistun Valeriu pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere potrivit art. 123 Cod penal, pe un termen de 4 ani. În termenul pedepsei de inclus și termenul în care inculpatul Svistun Valeriu s-a aflat sub arest preventiv de la 19.02.2013 ora 15:00 pînă la 22.02.2013 ora 14:30. Acțiunea civilă înaintată în cadrul cauzei penale în faza judecării cauzei de succesorul părții vătămate Paciu Sorin, Paciu Adriana către inculpatul Crețu Gheorghe: - în partea ce ține de prejudiciul material de admis integral în mărimea solicitată, - în partea ce ține de despăgubirea datorată pentru pierderea întreținătorului principal al copilului minor Xxxxx în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani și pînă la împlinirea de către ultima a vîrstei de 18 ani de admis integral în mărimea solicitată. Acțiunea civilă înaintată în cadrul cauzei penale în faza judecării cauzei de părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina către inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și persoanele juridice Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”: - ce ține de încasarea în mod solidar în beneficiul părților vătămate Paciu Ion și Galina a prejudiciului material de admis integral în mărimea solicitată; - în parte ce ține de despăgubirea datorată pentru pierderea întreținătorului unic al părților vătămate Paciu Ion și Galina în formă de plată unică pentru o perioada de 3 ani - să fie soluționată de instanța de judecată. În motivarea apelului procurorii invocă următoarele argumente: - sentința privind achitarea cet. Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu este pasibilă anulării din motivul ilegalității acesteia, iar în privința lui Crețu Gheorghe din motivul blândeții pedepsei aplicate și excluderea unor puncte calificative puse în acuzarea acestuia în baza art. 233 Cod penal; - la baza sentinței de achitare a inculpaților Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion Anton, cât și a soluției de condamnare a cet. Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal, în totalul volum de învinuire în sensul declarat, instanța de judecată a pus doar probele apărării; - totodată instanța, apreciind critic declarațiile date de către martori în cadrul urmăririi penale, s-a expus în favoarea declarațiilor date exclusiv în fața instanței de judecată, adoptând soluția achitării acestora; - instanța a dat apreciere juridică greșită celor întâmplate: statutului juridic al locului unde s-a produs vânătoarea propriu-zisă (care urmează a fi considerată drept o Rezervație Științifică) și se află în zonă de frontieră; procesului reglării 17 numerice a animalelor (unde vânatul este categoric interzis); calitatea persoanelor inculpate care au participat la acea vânătoare (toate fiind persoane de demnitate publică), iar Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion fiind nemijlocit responsabile potrivit funcției ocupate în contracararea acțiunilor de vânătoare ilegală și braconaj; fabricarea de către inculpați (cu excepția lui Crețu Gheorghe) a unei scheme de tăinuire a infracțiunii comise prin falsificarea actelor oficiale (biletelor de vânător și cotoarele acestora) atât prin falsificarea însăși a semnăturii lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport de expertiză) cât și a conținutului acestora, adică a includerii participanților la vânătoare în două grupe, fapte care în realitate nu s-au produs; la fel și determinarea martorilor la darea de declarații mincinoase; - învinuirile înaintate lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-au bazat pe declarațiile martorilor Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Țurcanu Victor, Gordița Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei (ulterior prima grupa de martori) și rezultatele acțiunilor de urmărire penală efectuate. A remarcat acuzarea, că în urma aprecierii în cadrul urmăririi penale a declarațiilor martorilor menționați s-a constatat următoarele: - la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2 Călinești a Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, a participat un singur grup de gonași și țintași; - Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, folosind situația lor de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri martorii în cauză la prezentarea cu bună-știință a declarațiilor mincinoase și depunerea de declarații mincinoase; - vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat; - în cadrul vânatului ilegal, țintașii au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți, deci cauzând daune în mărime de 25000 lei; - în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale au fost înscrise date vădit false privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane 18 implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia. Totodată, fiind audiați atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată martorii Zubco Valeriu, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Latîș Sergiu, Railean Serghei, Guzun Oleg, Guzun Valeriu, Sajin Ghenadie, Buga Boris, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion (în continuare a doua grupă de martori), au declarat următoarele: - la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2 Călinești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, au participat două grupe de gonași și țintași, fiind repartizați în două locuri diferite pentru vânat; - nu au știut că vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, deoarece nu au fost instalate semne vizibile de interzicere a vânătorii în acest trup de pădure, nimeni nu i-a preîntâmpinat despre acest lucru, colaboratorii poliției de frontieră fără nici o avertizare au permis trecerea în aceasta zona a pădurii; - în cadrul vânatului țintașii au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând legal doar doi mistreți; - biletele de vânător, cotoarele biletelor de vânător, registrul tehnicii de securitate, registrul de instructaj la vânătoare au fost semnate de toți participanții după instructaj și înaintea începerii vânătorii; - Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, nici înainte și nici după vânătoare nu au determinat prin constrângere sau dare de bunuri martorii cu scopul de a ascunde oricare circumstanțe ale cauzei. Remarcă acuzatorii de stat, că prima grupă de martori fiind audiați prima dată în cadrul urmăririi penale au dat declarații analogice ca a doua grupă de martori, iar ulterior audiați suplimentar au dat declarațiile contradictorii celor date prima dată, în baza la care și au fost înaintate învinuirile lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Totodată, în cadrul cercetării judecătorești a doua grupă de martori au susținut declarațiile sale date în cadrul urmăririi penale, iar prima grupă de martori au susținut declarațiile sale date prima dată în cadrul urmăririi penale, în acest fel susținând pozițiile martorilor din grupa a doua, refuzându-se în totalmente de declarațiile date suplimentar la urmărirea penală. Martorii din prima grupă au motivat schimbarea declarațiilor prin diferite argumente, cum ar fi: nu au citit declarațiile scrise în procesul-verbal, așa au înțeles de la alții că trebuie de declarat, nu au explicat motive. 19 Analizând declarațiile martorilor acuzării Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Țurcanu Victor, Gordița Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei date în cadrul urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, acuzatorii de stat au ajuns la concluzia că la baza sentinței, instanța urma să pună anume acele declarații unde martorii respectivi au confirmat declarațiile puse la bază în cadrul rechizitoriului și care au fost date citirii în cadrul audierii lor în instanța de judecată. Astfel, martorii respectivi, declarațiile cărora au servit una din bazele probatorii, alăturea de celelalte probe cu care coroborează, în susținerea învinuirii inculpaților, în urma audierilor nu au putut comunica cu desăvârșire motivul schimbării declarațiilor, iar cele date în cadrul urmăririi penale denotă detalii despre care organul de urmărire penală nu cunoștea, iar declarațiile lor coroborează între ele și se confirmă prin alte materiale ale cauzei expuse mai jos. Mai mult, fiind audiat în calitate de martor Țurcanu Victor a comunicat în detalii circumstanțele participării sale la vânătoarea din 23.12.2012, declarații care nu au fost luate în considerație de către instanță. Evidențiază apelanții, că Crețu Gheorghe nu a fost audiat în calitate de bănuit în cadrul urmăririi penale și nu a expus careva versiuni privind evenimentele petrecute la 23.12.2012, însă fiind audiat în calitate de inculpat a expus circumstanțe care se adeveresc din audierea martorului Țurcan Victor expuse mai sus, care potrivit declarațiilor date în fața instanței de judecată și apreciate de către aceasta ca fiind veridice, nu a participat la vânătoarea în cadrul cantonului nr. 4 ci în perimetrul cantonului nr. 7, prin urmare acesta nu avea de unde cunoaște detaliile acestei goane, la fel ca și organul de urmărire penală până la audierea inculpatului Crețu Gheorghe, ca să-l impună în careva mod pe Țurcanu Victor să facă asemenea declarații. Bunăoară Țurcanu Victor ca și Crețu Gheorghe au confirmat transportarea lor la prima goană cu automobilul de model „Zil”, faptul că Crețu Gheorghe a participat ca gonaș și se afla unicul cu armă în remorca „Zil”-ului, faptul că au avut loc două goane, etc. Indică apelanții, că instanța invocând motivele la care s-au referit martorii privind schimbarea declarațiilor, în sensul celor date în fața instanței de judecată, a indicat precum că au fost amenințați de către procurori (trei sau patru la număr) care au efectuat urmărirea penală, precum că vor fi reținuți sau eliberați din funcții. Însă, la acest capitol au evidențiat că de fapt, persoanele reale care aveau chiar posibilitate de a realiza aceste amenințări privitor la eliberarea lor din funcții (majoritatea fiind maiștri și pădurari în cadrul ÎS „Pădurea Domnească”) erau cei de pe banca acuzațiilor, adică Lupu Ion - director al Agenției „Moldsilva” și Irimciuc Denis - director al ÎS „Pădurea Domnească”, prin urmare unicele persoane 20 care aveau posibilitatea reală de influență asupra subalternilor, folosind situația lor de serviciu, erau anume aceste persoane, fapte care au și avut loc și de care au și fost puși sub învinuire. S-a mai invocat despre amenințări cu reținerea acestor martori în schimbul declarațiilor care au fost apreciate critic, însă la acest capitol menționează apelanții că, martorul Anton Ion în ședința de judecată a declarat că, la urmărirea penală a fost audiat de trei ori și odată de către Comisia parlamentară de anchetă, însă declarațiile date în cea de-a doua audiere suplimentară și în fața membrilor Comisiei parlamentare de anchetă nu corespund realității, or la aceste audieri au fost constrânși să dea asemenea declarații. Prin urmare se impune întrebarea dacă de procurori acești martori aveau frică de reținere, atunci ce frică aveau față de membrii Comisiei parlamentare, care nu sunt investiți cu dreptul de a reține persoane. Și în general motivarea martorilor precum că au fost impuși să facă declarațiile expuse în rechizitoriu, pe care instanța le-a apreciat critic, este una bizară și alogică, aceștia fiind influențați și hărțuiți de cca 3-4 procurori și o întreagă Comisie parlamentară de anchetă și instanța le-a dat crezare. Evidențiază acuzarea, că învinuiții Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu nu au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate și referitor la învinuirile înaintate în baza art. 314 alin. (1), art. 312 alin. (1), art. 332 alin. (2) lit. b), art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și au dat declarații ca a doua grupă de martori. Referitor la învinuirile înaintate în baza art. 233 Cod penal, privind vânatul ilegal în locurile interzise inculpații au declarat următoarele: - ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a fost creată prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 02 iulie 1993 „Cu privire la crearea Rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească”. Conform Regulamentului Rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească” care este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 02 iulie 1993, punctul 13 „în cadrul Rezervației se permite: alin. 8) „reglarea numerică a animalelor în vederea optimizării efectivului lor și păstrării speciilor, specifice atât pădurilor de luncă și biotopurilor mlăștinoase din zonă, cât și întregul ecosistem”. În Statutul ÎS RN „Pădurea Domnească” înregistrat la CÎS pe lângă Ministerul Dezvoltării Informaționale oficiul Teritorial Bălți nr. 136 „B” din 19.12.2005 în pct. 3.9 se menționează că „pe teritoriul zonei de administrare naturale se pot desfășura următoarele activități - reglarea densității numerice a animalelor în cadrul aplicării măsurilor de selecție”; - conform art. 25 din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, în rezervația științifică, excepție făcând zonele cu protecție integrală, sunt permise: d) reglarea selectivă a numărului de animale pentru menținerea echilibrului ecologic. Aceeași prevedere este și în Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 785 din 03.08.2000, 21 pct. 12 „pe teritoriul Rezervației, cu excepția zonei (zonelor) cu protecție integrală, se admite: reglarea numerică a efectivului de animale în vederea optimizării și păstrării speciilor specifice ecosistemelor naturale în cauză”; - în conformitate cu ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 106 din 23.05.2012 „Cu privire la instituirea zonei cu protecție integrală a fost creată zona cu protecție integrală, în mai multe sectoare, pe o suprafață totală de 291,7 ha care sunt amplasate - 5VI, 7TI, 17A, 17B, 17C, 17D - zona nucleu, 17E, 17F, 17H, 17J, 38N1, 40N1, 36N1, 36C, 48H, 52A, 528, 52V2, 52V5, 54C, 54L, 54M, 51A, 51C, 51F, 51H, 511, 51K, 51L, 50V5, 50N3, 50N6, 50T, 57V1, 62V3, 658, 65T1. Mențiune: parcelele unde s-a desfășurat vânătoarea din 23.12.2012 nu sunt zone cu protecția integrală; - reglarea numerică a efectivelor de vânat presupune reducerea numărului de animale sălbatice în terenuri cu densități ale acestora mai mari decât cele optime, în vederea asigurării unui echilibru ecologic. În acest mod, poate fi diminuat posibilul prejudiciu cauzat de către vânat sectoarelor silvice, agricole, private sau altor sectoare din economia națională; - rezultatele evaluării vânatului au fost discutate în cadrul ședinței Consiliului Științific al ÎS RN „Pădurea Domnească”, - limitele de recoltare a vânatului au fost stabilite de către Agenție la propunerile entităților silvice subordonate, care apoi au fost coordonate cu Institutul de Zoologie din cadrul Academiei de Științe și prezentate Ministerului Mediului. Conform evaluărilor efectuate de către specialiștii din Rezervația „Pădurea Domnească” din februarie-martie 2012, efectivul real al speciei respective constituia 163 exemplare de mistreți, cota de recoltare în baza metodologiei de calcul fiind stabilită de 35 exemplare. Ministerul Mediului în conformitate cu legislația în vigoare a înaintat proiectul de Hotărâre Guvernului spre aprobare; - conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013” vânătoarea la mistreți este permisă în perioada 18 noiembrie-30 decembrie 2012”, iar limita de recoltare a mistreților este stabilită conform anexei nr. 2 la această Hotărâre de Guvern unde se prevede că în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” - 35 mistreți spre recoltare”; - vânătoarea în rezervația „Pădurea Domnească” a fost organizată și desfășurată autorizat în baza ordinului Agenției nr. 168 din 14 septembrie 2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012” emis în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 606 din 15 august 2012, precum și ordinului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 95-P din 29 noiembrie 2012 „Cu privire Ia deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012”; - conform ordinelor respective, responsabil de organizarea și controlul desfășurării vânătorii în Rezervația „Pădurea Domnească” este desemnat 22 directorul rezervației Irimciuc Denis; - conducător al echipei de vânători, responsabil de desfășurarea vânătorii, în grupul unde s-a petrecut tragicul accident, a fost numit Svistun Valeriu, inginer în cadrul rezervației; - referitor la faptul că vânătoarea s-a desfășurat în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești - în zona de frontieră, adică la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, au relatat, că deși Legea nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la Frontiera de Stat a Republicii Moldova a întrat în vigoare la 01.07.2012, Guvernul prin intermediul Poliției de Frontieră și Agenția „Moldsilva” împreună cu autoritățile administrației publice locale nu au întreprins acțiuni de delimitare a liniei frontierei de stat așa cum prevede Legea menționată. Nu a fost marcată linia de frontieră prin semne și panouri cu inscripții informative, din motiv, că între autoritățile Republicii Moldova și autoritățile din România nu a fost semnat un acord bilateral privind linia de frontieră, deși Legea nr. 215 în dispoziții finale și tranzitorii a stabilit un termen de 6 luni, precum și din lipsa resurselor financiare. Astfel, la 23.12.2012, în condiții de iarnă și zăpadă abundentă era imposibil vizual de a stabili adâncimea de 500 metri de la linia de frontieră de stat pe interior, deoarece ea nu exista, totodată, este necesar de menționat, că vânătoarea s-a desfășurat în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier al Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești a fost organizată cu avizul prealabil al Poliției de Frontieră; - mai mult, Regulamentul cu privire la reglementarea efectivului de animale sălbatice în ariile natural protejate de stat din fondul forestier de stat care prevede măsurile, metodele și procedurile de organizare a activităților de reglementare a efectivului unor specii de animale pe întreaga suprafață a ariilor natural protejate de stat din fondul forestier de stat a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 239 abia la 01.04.2014. Întru combaterea poziției instanței de judecată privind achitarea inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și probarea culpabilității ultimilor în baza art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 332 alin. (1), 312 alin. (1) Cod penal, procurorii relevă faptul că de către organul de urmărire penală au fost acumulate probe, care coroborează între ele și care au fost examinate în cadrul cercetării judecătorești, și anume: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 cu fototabel și planul-schemă anexate (vol.1, f.d. 76-105); - procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 12.01.2013 cu fototabel și planul schemă anexate (vol.1, f.d. 106-116); - procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 15.01.2013 cu fototabel și planul schemă anexate (vol.1, f.d. 118-128); 23 - cererea cet. Paciu Adriana privind recunoașterea în calitate de succesor al părții vătămate decedate Paciu Sorin (vol.1, f.d.139); - ordonanță de recunoaștere a cet. Paciu Adriana în calitate de succesor al părții vătămate decedate Paciu Sorin (vol.1, f.d.140); - declarațiile succesorului părții vătămate Paciu Adriana (vol.1, f.d. 144-145); - ordonanța din 15.03.2013 privind recunoașterea cet. Paciu Ion și Paciu Galina în calitate de parte vătămată (vol.1, f.d. 156-157); - declarațiile părții vătămate Paciu Ion (vol.1, f.d. 164-167); - partea vătămată Paciu Galina a depus declarații analogice cu partea vătămată Paciu Ion (vol. 1, f.d. 172-174); - cerere de recunoaștere în calitate de partea civilă a părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, cu materialele anexe (vol.1 f.d. 177-183); - ordonanță de recunoaștere în calitate de partea civilă a cet. Paciu Ion și cet. Paciu Galina (vol.1, f.d. 184, 186); - ordonanță din 26.12.2012 de ridicare de la cet. Svistun Valeriu a armei de vânătoare de model TOZ 34 cal.12 mm, cu care ultimul a participat la vânătoarea din 23.12.2013 (vol.2, f.d.1); - procesul-verbal de ridicare din 26.12.2012 de la cet. Svistun Valeriu a armei de vânătoare de model TOZ 34 cal.12mm, cu care ultimul a participat la vânătoarea din 23.12.2013, precum și cartușele și tuburile goale care au fost utilizate în cadrul vânătorii (vol.2, f.d.2); - ordonanța din 28.12.2012 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal și anume a armei de vânătoare de model TOZ 34 cal.12 mm nr. 8940911, trei tuburi goale, două cartușe cu tuburile din plastic de culoare albă, cu care Svistun Valeriu a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (vol.2, f.d.3); - procesul-verbal de examinare din 15.02.2013 și anume obiect al examinării a constituit biletul nr. 011656 la autorizația nr. 003405; cotorul bilețelului nr. 011656 la autorizația nr. 003405; cotorul la autorizația seria AA nr. 003405 eliberat la 23 decembrie 2012 cet. Svistun V. valabilă de la 23.12.2012 până la 23.12.2012 de către SVP Glodeni; exemplarul doi al facturii fiscale seria JJ0863005 care a fost eliberată la 28.12.2012 de către RN „Pădurea Domnească”, în calitate de cumpărător fiind indicat numele de familie Svistun V., privind procurarea a 21 kg de carne în baza autorizației nr. 003405, fiind achitat în numerar, inclusiv TVA, suma de 840 lei (vol.2, f.d.4-5); - ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal din 15.02.2013, și anume a fost recunoscut drept corp delict și anexat la cauza penală nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul biletului 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria JJ863005 (vol.2 f.d.6-12); 24 - procesul-verbal de examinare din 18.02.2013 și anume obiect al examinării a constituit biletul nr. 011759 la autorizația nr. 003404; cotorul biletului nr. 011795 la autorizația nr. 003404; cotorul la autorizația seria AA nr. 003404 eliberat la 23 decembrie 2012 cet. V. Svistun, valabilă de la 23.12.2012 până la 23.12.2012 de către SVP Glodeni; exemplarul doi al facturii fiscale seria JJ0863007 care a fost eliberată la 28.12.2012 de către RN „Pădurea Domnească”, în calitate de cumpărător fiind indicat numele de familie Praf Grigori, privind procurarea a 25 kg de carne în baza autorizației nr. 003404, fiind achitat în numerar, inclusiv TVA, suma de 1375 lei (vol.2 f.d.13-14); - ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal din 18.02.2013, și anume a fost recunoscut drept corp delict și anexat la cauza penală nr. 2012378040, biletul nr. 011795, cotorul biletului 011795, cotorul autorizației seria AA nr. 003404 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria JJ863007 (volumul 2, f.d. 15-19); - ordonanță de ridicare din 12.01.2013 de la Rezervația Științifică „Pădurea Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a rezervației (vol. 2, f.d.20); - procesul-verbal de ridicare din 12.01.2013 de la Rezervația Științifică „Pădurea Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a rezervației, cu anexă copii a registrului menționat (vol. 2, f.d.21); - procesul-verbal de examinare din 14.02.2013 a registrului instructajului de protecție a muncii a rezervației ridicat la 12.01.2013 de la Rezervația Științifică „Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 22-27); - ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la dosarul penal din 14.02.2013, și anume a fost recunoscut drept corp delict și anexat la cauza penală nr. 2012378040 registrul instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, registrul de evidență a formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr. 103971 (vol. 2, f.d. 28); - procesul-verbal de examinare din 14.02.2013 și anume obiect al examinării a constituit Registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare ridicat de la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 34-38); - informația din 01.03.2013, parvenită de la Departamentul poliției de Frontieră, schema sectorului poliției de frontieră „Călinești”, în care este indicată zona de frontieră, delimitarea sectoarelor nr. 4 și 7 din rezervația „Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 45-46); - la 08 februarie 2013, procurorul în procuratura raionului Fălești, Burlacu Dorin a adoptat ordonanța de neîncepere a urmăririi penale în privința colaboratorilor de poliție CP Fălești, deoarece lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 327-329 Cod penal (vol. 2, f.d. 54-58); 25 - informația nr. 01-1-6/07 din 17.01.2013 parvenită de la Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în care se menționează familiile persoanelor (care au participat la vânătoarea din 23.12.2012 în rezervația „Pădurea Domnească”), numărul de carnet, anul aderării și locul de evidență (vol. 2, f.d. 61-62); - informația nr. 39/01 din 05.02.2013 parvenită de la Institutul de Zoologie al Academiei de Știință a Moldovei (vol. 2, f.d. 66-67); - informația nr. 01-1-6/06 din 15.01.2013 parvenită de la Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova (vol. 2, f.d. 74-75); - informația nr. 35/1-858 din 28.02.2013 parvenită de la Departamentul Poliției de Frontieră al MAI în care se indică lista mijloacelor de transport care au întrat în zona de frontieră la sectorul „Călinești” în rezervația „Pădurea Domnească” nemijlocit pe lângă sediul sectorului respectiv la 23.12.2012 și la 25.12.2012 (vol. 2, f.d. 76-77); - informația nr. 6/373 din 14.02.2013 parvenită de la Departamentul Poliției al MAI în care se indică lista persoanelor (care au participat la vânătoarea din 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească”) și armele de vânătoarea și cu țeavă ghintuită aflate în proprietatea lor (vol. 2, f.d. 81-84); - informația nr. 01-07/186 din 15.02.2013 parvenită de la Agenția „Moldsilva” la care sunt anexate materialele care se referă la drepturile și obligațiunile factorilor de decizie a Agenției „Moldsilva” și Rezervației „Pădurea Domnească”, statutul Rezervației „Pădurea Domnească”, organizarea și activitatea Consiliului Științific al Rezervației Pădurea Domnească”, organizarea tunurilor și locurilor speciale de hrană și aprovizionarea cu apă a mistreților pe teritoriul rezervației, persoane responsabile de organizarea și petrecerea vânătorii la mistreți în anul 2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” (vol. 2, f.d. 85-181); - raportul de expertiză medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 (vol. 3, f.d. 3-5); - raportul de expertiză nr. 154-161 din 30.01.2013 (vol. 3, f.d. 20-66); - raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 (vol. 3, f.d. 67-90); - raportul de expertiză nr. 1010 din 12.06.2013 (vol. 3, f.d. 98-115); - declarațiile martorilor Zubco Valeriu (vol. 4, f.d. 1-4); Pleșca Ion (vol. 4, f.d. 5-8); Lupu Ion (vol. 4, f.d. 9-11); Nastas Iurie (vol. 4, f.d. 12-15); Latîș Sergiu (vol. 4, f.d. 18-21); Railean Serghei (vol. 4, f.d. 16-17); Guzun Oleg (vol. 4, f.d. 22-24, 26-31); Sajin Ghenadie (vol. 4, f.d. 34-35, 36-40); - procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului Sajin Ghenadie la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 42-48); - declarațiile martorului Svistun Valeriu (vol. 4, f.d. 49-51, 52-54); - procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului Svistun Valeriu la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 57-68); 26 - declarațiile martorului Buga Boris (vol. 4, f.d. 77-80, 89-90); - procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului Buga Boris la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 4, f.d. 81-88); - declarațiile martorilor Irimciuc Denis (vol. 4, f.d. 91-93, 95-98); Zalevschi Ghenadii (vol. 4, f.d. 99-101); Ifodi Alexandru (vol. 4, f.d. 103-105); Ifodi Ion (vol. 4 f.d. 107-109, 110-111, 113-115); Praf Grigore (vol. 5, f.d. 6-11); - procesul-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului Praf Grigore la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 5, f.d. 12-14); - declarațiile martorilor Praf Mihail (vol. 5, f.d. 20-25); Jardan Nicolae (vol. 5, f.d. 26-30); Căpăstru Gheorghe (vol. 5, f.d. 41-44); Croitoru Ion (vol. 5, f.d. 50-53); Căpăstru Victor (vol. 5, f.d. 59-62); Țurcanu Victor (vol. 5, f.d. 67-79); - procesul-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului Țurcanu Victor la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 5 f.d. 89-91); - declarațiile martorilor Gordița Oleg (vol. 5, f.d. 92-97); Mamai Mihail (vol. 5, f.d. 116-122); - procesul-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului Mamai Mihail la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol. 5, f.d. 124-127); - declarațiile martorilor Gherman Vasile (vol. 5, f.d. 132-135); Anton Ion (vol. 5, f.d. 140-143); Grosu Serghei (vol. 5, f.d. 151-155); Ciobanu Anatolie (vol. 5, f.d. 165-169); Grosu Marin (vol. 5, f.d. 174-177); Gorbaciov Iurii (vol. 5, f.d. 178-181); Gurduza Oleg (vol. 5, f.d. 182-185); Iftodi Dorin (vol. 5, f.d. 187-190); Rotaru Ghenadie (vol. 5, f.d. 191-194); Gherman Andrei (vol. 5, f.d. 195-197); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013, cu fototabel (vol. 5, f.d. 198-202); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului din 26.03.2013, cu fototabel anexat (vol. 5, f.d. 203-205); - declarațiile martorului Bucătari Serghei (vol. 5, f.d. 208-210); - raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 283 din 20.10.2014. În concluzie acuzarea consideră că prima instanță a dat apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui Irimciuc Denis în baza art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1) Cod penal, Svistun Valeriu în baza art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1) Cod penal și în privința lui Lupu Ion în baza art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 312 alin. (1) Cod penal. La fel, partea acuzării consideră că la pronunțarea sentinței, prima instanță nu a aplicat o pedeapsă echitabilă inculpatului Crețu Gheorghe, neapreciind obiectiv gravitatea infracțiunilor săvîrșite, inculpatul nu a dat dovadă de căință în cele săvîrșite, de lipsa cărorva circumstanțe atenuante, precum și circumstanțele 27 comiterii infracțiunii, comportarea lui în timpul și după săvîrșirea infracțiunilor. Relevă, că în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe au fost stabilite doar circumstanțe agravante prevăzute în dispoziția art. 77 Cod penal, și anume: alin. (1) lit. b) - provocarea prin infracțiune a urmărilor grave; alin. (1) lit. c) - săvîrșirea infracțiunii prin orice formă de participație. 3.1. Inculpatul Crețu Gheorghe împreună cu avocații săi Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru, au depus apel preliminar, solicitând casarea acesteia, în partea ce ține de condamnarea lui Crețu Gheorghe în baza art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri privind achitarea lui Crețu Gheorghe, din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal cu respingerea acțiunilor civile înaintate de Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat, ca fiind neîntemeiate. De asemenea au solicitat anularea încheierilor Judecătoriei Fălești din 16.06.2014, 24.07.2014 și 03.12.2014, privind respingerea cererilor referitor la dispunerea efectuării expertizei criminalistice în comisie, expertizei medico-legale complexe în comisie, expertizei criminalistice în comisie și expertizei medico-legale repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală Iași și privind examinarea locului vînătorii din 23.12.2012, ca fiind neîntemeiate. În motivarea apelului au invocat următoarele argumente: - cercetarea judecătorească și probele administrate au confirmat incontestabil faptul că în acțiunile lui Crețu Gheorghe, lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și 233 Cod penal; - participând la vânătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe nu a încălcat prevederile legislației în vigoare și actelor normative ce reglementează locul vînătorii, regulile de securitate la vânătoare, arma și cartușele utilizate la vînătoarea de mistreți; - mai mult, învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe referitor la participarea la vânătoarea ilegală, este una generală, fără a se specifica prevederile cuprinse în dispoziția art. 233 Cod penal; - atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată, prin sentința contestată, i-a afectat grav lui Crețu Gheorge dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, încălcând principiul contradictorialității în procesul penal; - la vânătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe a efectuat trageri din arma de vânătoare pe care o deținea legal, doar în direcția mistreților și nu în direcția regretatului Paciu Sorin; - atât organul de urmărire penală cât și instanța de judecată, nu a stabilit făptuitorul, altfel spus, persoana care a împușcat în Paciu Sorin, în atare situație, în acțiunile lui Crețu Gheorghe lipsesc cu desăvârșire elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal. 28 Apelanții au considerat ilegale și pasibile casării încheierea Judecătoriei Fălești din 16.06.2014, prin care a fost respinsă cererea privind examinarea locului vânătorii din 23.12.2012, precum și încheierile din 24.07.2014 și 03.12.2014, prin care au fost respinse cerererile părții apărării privind dispunerea efectuării expertizei criminalistice în comisie. În acest sens au menționat, că dispunerea efectuării expertizei criminalistice în comisie, ar fi confirmat în mod incontestabil faptul că la vînătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vînătoare de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat. De asemenea, efectuarea expertizei criminalistice în comisie ar fi confirmat că Crețu Gheorghe a efectuat trageri în mistreți, sub unghiul prevăzut de regulile de securitate de vînătoare. Consideră apelanții, că este vădit ilegală și încheierea Judecătoriei Fălești din 03.12.2014, privind respingerea cererii privind efectuarea expertizei medico-legale repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală Iași. Or, efectuarea acestei expertize ar fi confirmat în mod incontestabil că decesul lui Paciu Sorin, a survenit ca urmare a reținerii efectuării intervenției chirurgicale cu circa 2 ore și 30 minute, tratamentului neglijent și incorect, acordării asistenței medicale în volum insuficient și necalitativ și altor factori de tratament necorespunzător. În opinia apelanților, respingerea acestei cereri i-a încălcat lui Crețu Gheorghe dreptul la un proces echitabil sub aspectul privării de dreptul de a prezenta probe în confirmarea nevinovăției în comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 149 alin. (1) și 233 Cod penal. 3.1.1. Ulterior, inculpatul Crețu Gheorghe și avocații acestuia, Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru au depus apel motivat, menținând aceleași solicitări înaintate în apelul nemotivat. a) Cu referire la condamnarea inculpatului Crețu Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, apărarea relevă că prima instanță a conchis că: „Anume conduita greșită a inculpatului Crețu Gheorghe, în timpul efectuării împușcăturilor, a dus la rănirea victimei Paciu Sorin. Această a survenit, în rezultatul indisciplinei, neatenției și lipsei de precauție a inculpatului”. Tot prima instanță a reținut că latura subiectivă a infracțiunii de lipsire de viață prin impudență, se exprimă numai în vinovăție sub formă de imprudență, care la rîndul ei, poate fi exprimată în neglijență sau încredere exagerată. Au subliniat apelanții, că pentru recunoașterea persoanei vinovate de săvârșirea unei infracțiuni prin imprudență, în speță lipsirea de viață prin imprudență nu se admite cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine ca modalitate a vinovăției sub formă de imprudență cu unele elemente ale neglijenței. 29 De asemenea au specificat, că inculpatul Crețu Gheorghe este vînător cu acte în regulă de mai bine de 12 ani și deține legal arma de vînătoare de model „MȚ 21-12”, iar participând la vînătoare, acesta întotdeauna a respectat cu strictețe Regulile de securitate la vînătoare aprobate de Consiliul Republican al Societății Vînătorilor și Pescarilor din RM și MAI. Responsabilul de vînătoarea din 23.12.2012, d-l V. Svistun, pînă la începerea vînătorii propriu-zise a verificat la toți participanții cartușele și nu a expus obiecții. Aranjarea vânătorilor după numere și a gonașilor a fost efectuată de către d-nul V. Svistun conform prevederilor Regulilor de securitate la vînătoare. De altfel, Crețu Gheorghe nu cunoștea și nici nu trebuia să cunoască și evident nu putea să-și dea seama că cineva din participanții la vînătoare (gonașii sau țintașii) își va shimba samovolnic locul amplasării în timpul petrecerii nemijlocite a vînătorii, ținînd cont de principiul comportamentului normativ. Conducătorul vânătorii d-nul V. Svistun nu a suspedat vânătoarea, deoarece nu cunoștea și nu putea să cunoască referitor la schimbarea locului amplasării regretatului Paciu Sorin. În opinia apărării, nu poate fi reținută concluzia primei instanțe precum că inculpatul Crețu Gheorghe la vînătoarea din 23.12.2012 a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat și nici concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din 22.02.2013, că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin constituie aproximativ 9 grade, față de drum. În acest sens apelanții remarcă faptul, că expertul judiciar Baxan Anatolie fiind audiat în cadrul ședinței de judecată din 26.06.2014, nu a formulat concluzii clare și univoce la întrebările referitor la unghiul țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin. Mai mult, expertul a confirmat că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin nu a fost determinat în cadrul investigațiilor la efectuarea expertizei complexe din 22.02.2013, acesta declarând că: „Noi am verificat doar datele prezentate de Procuratură”. De altfel, expertul judiciar Zavorot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiași ședințe de judecată a declarat că: „Unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreț relativ locului depistării lui Paciu Sorin poate fi determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-științifice-criminalistice suplimentare.” Susține apărarea, că concluzia expusă în Raportul de expertiză criminalistică din 22.02.2013 referitor la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin este neîntemeiată și urmează a fi apreciată critic de către instanța de apel, din următoarele considerente: - unghiul tragerii vânătorului-țintaș Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei criminalistice, deoarece Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri cu arma de vînătoare 30 în direcția locului depistării lui Paciu Sorin; - potrivit declarațiilor inculpatului, de altfel confirmate de inculpatul Svistun Valeriu și martorii audiați în cadrul ședințelor de judecată Sajin Gh., Guzun V., Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vînătoare în direcția lui Paciu Sorin. Mai mult ca atât, Crețu Gheorghe a efectuat trageri în direcția aflării mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade. În ipoteza cînd unghiul de tragere a țintașului Gheorghe Crețu în mistreț relativ locului depistării lui Sorin Paciu nu a fost determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-științifice-criminalistice concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din 22.02.2013 sunt insuficiente pentru a combate afirmația lui Crețu Gheorghe că nu a efectuat trageri din arma de foc de vînătoare de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, efectuînd doar trageri în direcția aflării mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade; - potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 și schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe este menționat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea mistreț este menționat sub nr.

Pornind de la locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe și locul căderii mistrețului al doilea, se observă că unghiul de tragere a țintașului relativ locului depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 nu se regăsește în lista materialelor prezentate spre examinare experților judiciari, care au efectuat expertiza complexă din 22.02.2013; - experții judiciari au prezentat concluzii referitor la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Sorin Paciu, pornind de la ipoteza părții acuzării că Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri în direcția locului depistării lui Paciu Sorin; - prima instanță a confundat noțiunile: unghiul amplasării țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Sorin Paciu cu unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe în mistreț, relativ locului depistării mistrețului împușcat, iar în sprijinul acestei afirmații vin și concluziile expuse în raportul de expertiză complexă din 30.01.2013. Mai relevă apelanții, că prima instanță a reținut raportul de expertiză medico-legală din 25.12.2012 și raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 283 din 20.10.2014, ca probe în confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal. Cu toate acestea partea apărării consideră că prima instanță nu a ținut cont de faptul, că: - expertiza medico-legală din 25.12.2012 a fost efectuată fără a lua în calcul că regretatul Paciu Sorin a fost transportat la Spitalul raional Fălești pentru a fi internat în regim de urgență la ora 12:35, iar internarea lui în documentele 31 medicale este fixată doar la ora 13:40. Intervenția chirurgicală a fost începută la ora 16:06; - leziunile corporale depistate la Paciu Sorin potrivit declarațiilor expertului medico-legist Isac Valentin erau compatibile cu viața; - la efecturea expertizei medico-legale în comisie nr. 283 au fost încălcate prevederile art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de procedură penală; - experții au trecut cu vederea că la etapa postoperatorie, starea regretatului Paciu Sorin nu a fost monitorizată de medicul reanimatolog și au formulat un răspuns evaziv referitor la impactul negativ al neantrenării la etapa postoperatorie a medicului reanimatolog pentru salvarea lui Paciu Sorin; - experții nu au răspuns la toate întrebările menționate în încheierea Judecătoriei Fălești din 24 iulie 2014. Cu referire la raportul de expertiză complexă din 30.01.2013, reținut de către prima instanță în confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe, precum că glontele extras din corpul victimei în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași componență chimică cu gloanțele extrase din cartușul de model „Taxo-Trio”, ridicat de la Crețu Gheorghe, apărarea relevă următorele: - la cercetarea comparativă a compoziției chimice a gloanțelor sus menționate s-a stabilit diferența cantitativă a compoziției chimice; - componența chimică identică a acestor gloanțe nu confirmă că au fost trase din arma de vînătoare a lui Crețu Gheorghe și că au fost parte componentă a tuburilor împușcate de inculpat; - deasemenea, nu confirmă că tuburile de cartuș depistate în cadrul cercetării la fața locului și glonțul extras din corpul victimei Paciu Sorin au fost anterior părți integrante ale unui cartuș; - glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin nu a fost tras din arma de vînătoare deținută legal de Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”; - raportul de expertiză complexă din 30.01.2013 nu confirmă în mod incontestabil că glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin a fost tras din arma de vînătoare deținută legal de Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”. b) Cu referire la condamnarea inculpatului Crețu Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal - vînatul ilegal cu unelte interzise și cauzarea de daune în mărime de 10000 lei. Invocă apărarea, că prima instanță greșit a concluzionat că inculpatul Crețu Gheorghe a participat în calitate de vînător-țintaș, la vînătoarea din 23.12.2012, cu unelte interzise - cartușe „Taxo Trio”, or, cartușele respective au fost procurate de către Crețu Gheorghe, în magazinele specializate „Cartuș”. Potrivit condițiilor tehnice prezentate și anexate la materialele cauzei penale, cartușele „Taxo Trio”, constituie gloanțe și sunt destinate pentru vînătoarea de mistreți. Apreciază apelanții ca fiind neîntemeiată afirmația primei instanțe, precum 32 că cartușele „Taxo Trio”, sunt interzise pentru utilizarea la vîntătoarea de mistreți. În acest sens relevă, că actele legislative, normative și departamentale, în vigoare la data de 23.12.2012, expres nu interziceau utilizarea cartușelor „Taxo Trio”, la vînătoarea de mistreți. Pct. 9 din Ordinul Agenției Moldsilva, cu privire la deschiderea vînătorii de mistreți, în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, stipulează în mod expres și univoc, că este interzis tirul asupra mistreților cu cartușe cu poșuri cu diametrul de 6.25-9,00 mm, pe cînd, diametrul gloanțelor „Taxo Trio”, este de 11,6 mm. Mai mult, potrivit pct. 6 din Ordinul directorului rezervației „Pădurea Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de asemenea, nu este interzis tirul asupra mistreților cu cartușe „Taxo Trio”. Invocă apelanții, că nu poate fi reținută concluzia primei instanțe precum că Crețu Gheorghe a ignorat prevederile pct. 85 (3) din Regulile de securitate la vînătoare în Republica Moldova, potrivit cărora se interzice folosirea la vînătorile de mistreți a gloanțelor rotunde deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare, ori Regulile de securitate la vînătoare citate supra, nu se cunoaște cînd au fost aprobate, deoarece instanța de judecată nu se referă la data, luna și anul aprobării acestor reguli. Mai mult, aceste Reguli de securitate la vînătoare în RM nu au fost publicate în Monitorul Oficial și evident nu au un caracter normativ obligatoriu. Totodată, această interzicere nu se referă la gloanțele „Taxo Trio”, ci se referă la cartușele cu poșuri (alice), deoarece aceste cartușe se încarcă cu mai multe poșuri și evident la efectuarea tirului asupra mistreților sau altor animale, ele ricoșează sub un unghi mare. Potrivit condițiilor tehnice ale cartușelor „Taxo Trio”, după efectuarea tirului, ele nu ricoșează și containerul în care se află gloanțele, se deschide doar cînd întîmpină un obstacol. De altfel, Ordinul nr. 168 din 14.09.2012, cu privire la deschiderea vînătorii de mistreți în anul 2012, emis de ÎS „Moldsilva”, care interzicea doar tirul asupra mistreților cu cartușe cu poșuri și categoric nu interzicea tirul asupra mistreților cu cartușe de model „Taxo Trio”, pînă în prezent nu a fost anulat. Apărarea apreciază ca fiind abuzivă și afirmația primei instanțe, precum că „inculpatul nu a prezentat nici un act, care ar fi confirmat procurarea de către el a cartușelor „Taxo Trio” de la un magazin specializat, cum ar fi spre exemplu bonul fiscal sau factura fiscală”. În acest sens, prin prisma prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, susțin apelanții că inculpatul Crețu Gheorghe nu avea obligația procesuală de a-și demonstra nevinovăția în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal. Consideră apelanții, că odată ce partea acuzării l-a pus pe Crețu Gheorghe sub învinuire în săvârșirea vînatului ilegal, cu unelte interzise, atunci avea obligația procesuală de a prezenta probele în confirmarea acestei vinovății, inclusiv de a 33 prezenta probe că cartușele „Taxo Trio”, nu au fost procurate de Crețu Gheorghe în rețeaua de magazine specializate „Cartuș”, ci au fost aduse în Republica Moldova, prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal. Totodată, partea acuzării avea obligația de a prezenta probe, că cartușele „Taxo Trio” nu sunt destinate pentru vînătoarea de mistreți, urmând a fi folosite în alte locuri, cum ar fi tiruri. Mai mult, partea acuzării atât la urmărirea penală cît și la judecarea cauzei în fond, nu a afirmat că cartușele „Taxo Trio” au fost procurate de Crețu Gheorghe, în mod ilicit și nu în rețeaua de magazine specializate „Cartuș”. Având în vedere că cauzarea daunelor ce depășesc 200 u.c., este un element obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 233 Cod penal, apelanții consideră că prima instanță urma să menționeze probele care confirmă faptul că la vînătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe, a cauzat daune ce depășesc suma de 4000 lei. Prima instanță nici nu a menționat actele legislative și normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor ce depășesc 200 u.c. În sentința contestată, nu se regăsește instituția, întreprinderea, agentul economic căruia i-a fost cauzate daune în sumă de 10000 lei, ori, absența părții vătămate, persoana juridică căreia i s-a cauzat prin infracțiune un prejudiciu material, în sumă de 10000 lei, demonstrează lipsa elementului obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 233 Cod penal. Potrivit art. 3 din Legea nr. 439 din 27.04.1995, regnul animal este proprietatea statului. Astfel, în ipoteza când la vânătoarea din 23.12.2012, statului i-au fost cauzate daune în sumă de 10000 lei, ultimul prin intermediul ÎS „Pădurea Domnească”, urma a prezenta organului de urmărire penală, o cerere privind recunoașterea în calitate de parte vătămată. Relevant este faptul că ÎS „Pădurea Domnească” nu a sesizat pînă în prezent, nici organele de urmărire penală, nici instanța de judecată referitor la cauzarea daunelor la vînătoarea din 23.12.2012, în sumă de 10000 lei. În concluzie, apărarea susține că lipsește elementul obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal - cauzarea de daune ce depășesc 200 u.c. și evident, în acțiunile lui Crețu Gheorghe, lipsesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni. 3.2. Avocatul Munteanu Petru în numele părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, a depus apel nemotivat împotriva sentinței primei instanțe, în scopul respectării termenului prevăzut de lege pentru contestarea sentinței, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care: - Crețu Gheorghe să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală; - Irimciuc Denis, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor 34 prevăzute de art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală; - Svistun Valeriu, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 327 alin. (2) lit. c), 233, 332 alin. (1), 314 alin. (1), 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală; - Lupu Ion, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 327 alin. (2) lit. b), c), 314 alin. (1), 233, 332 alin. (2) lit. b), 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală; - acțiunea civilă depusă de Paciu Ion și Paciu Galina să fie admisă integral, cu încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de prejudiciu material suma de 73500 (șaptezeci și trei de mii cinci sute) lei, cheltuieli suportate pentru înmormântare, cu servicii funerare și datinele creștinești potrivit obiceiurilor locului și altele; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion suma de 3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, pentru fiecare în parte, a despăgubirii datorate pentru prejudicul cauzat prin pierderea întreținătorului - unicul lor fiu, care îi susținea material pe ei ca părinții lui, care sunt de vârstă pensionară, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în valoare de (conform datelor Biroului Național de Statistică) 1500 lei x 12 luni x 3 ani = 54000 (cincizeci și patru mii) lei pentru fiecare părinte, sau o plată periodică lunară, potrivit cu legislația civilă, ca un supliment la veniturile lor care la moment sunt net inferioare celor pe care i le asigura fiul lor fiind în viață; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion cheltuielile de judecată. 3.2.1. Ulterior, părțile vătămate Paciu Galina și Paciu Ion împreună cu avocatul acestora, Munteanu Petru, au depus apel motivat, solicitând admiterea 35 cererii de apel, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru primă instanță prin care: - Crețu Gheorghe, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233 Cod penal și art. 149 alin. (1) Cod penal, potrivit învinuirii înaintate, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală; - Lupu Ion, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală; - Irimciuc Denis, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală; - Svistun Valeriu, să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de legea penală; - acțiunea civilă depusă de Paciu Ion și Paciu Galina să fie admisă integral cu dispunerea încasării în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de prejudiciu material suma de 73500 (șaptezeci și trei mii cinci sute) lei, cheltuieli suportate pentru înmormîntare, cu servicii funerare și datinile creștinești potrivit obiceiurilor locului și altele; a încasa în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion suma de 3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; a încasa în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 (trei milioane cinci sute mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; a încasa în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiului Paciu Ion și Paciu Galina, pentru fiecare în parte, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului - unicul lor fiu, care îi susținea material pe ei ca părinții lui, care sunt de vîrstă pensionară, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în valoare de (conform datelor Biroului Național de Statistică) 1500 lei x 12 luni x 3 ani =54000 (cincizeci și patru mii) lei, pentru fiecare părinte sau o plată periodică lunară, potrivit cu legislația civilă, ca un supliment la veniturile acestora, care la moment sunt net inferioare celor pe care i le asigura fiul lor fiind în viață; a încasa în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, 36 Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion cheltuielile de judecată pentru instanța de fond și în ordine de apel. În argumentarea apelului au invocat următoarele temeiuri: - prima instanță corect a stabilit vinovăția lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal, însă incorect i-a stabilit lui Crețu Gheorghe pedeapsa închisorii pe termen de doi ani, cu suspendarea condiționată a executării ei, la stabilirea căreia a reținut calitatea de magistrat a inculpatului; - relevă, că fiind magistrat, dar și vânător cu peste 12 ani de experiență, inculpatul Crețu Gheorghe, cunoștea sau se prezumă că trebuia să cunoască urmare a susținerii examenului oral și practic din luna septembrie 2012, despre existența prevederilor pct. 85 alin. (3) din Regulile de securitate la vînătoare în Republica Moldova (vol.VI, f.d. 103-110), prin care se interzice folosirea la vînătorile de mistreți a gloanțelor rotunde, deoarece aceastea ricoșează sub un unghi mai mare; - necătând la aceasta, Crețu Gheorghe, chiar și în urma instructajului efecuat de responsabili înainte de vânătoare, conform cărora era permisă utilizarea doar a cartușelor cu glonte, a ignorat faptul de a nu folosi carteci, în categoria cărora se înscrie și cartușul interzis de formă rotundă TRIO; - astfel, la aplicarea pedepsei urma să țină cont de nivelul de responsabilitate și cunoaștere a legislației în vigoare la acel moment de către magistratul Crețu Gheorghe, precum și sfidarea instrucțiunilor responsabilului pentru vânătoarea din data de 23.12.2012. În ceea ce privește suma prejudiciului material pe care prima instanță a dispus a fi încasată de la Crețu Gheorghe, comparat cu cerințele înaintate în cererea din 13.11.2014, apelanții menționează că pedeapsa prea blândă cu suspendare a executării ei, precum și reducerea semnificativă a sumei cerute ca și prejudiciu moral, face să se simtă, că justiția nu și-a atins scopul. Susțin apelanții și cerințele înaintate referitor la compensarea prejudiciului moral, inclusiv ținând cont de faptul că Crețu Gheorghe a refuzat, până în prezent, să-și recunoască partea de vinovăție și nu a considerat, cel puțin din punct de vedere uman, să manifeste regret sau să-și asume responsabilitatea, pentru o viață umană curmată și pentru distrugerea câtorva altor vieți, ale celor apropiați (familie, copil și părinți). Apelanții invocă dezacordul cu sentința și în partea achitării lui Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) și c), 332 alin. (1), 314 alin. (1) și 312 alin. (1) Cod penal. La fel, consideră apelanții că prima instanță a interpretat eronat prevederile 37 legii la adoptarea soluției privind achitarea lui Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal. La acest segment au invocat, că potrivit prevederilor legislației, atât actuale, cât și a celei existente la momentul organizării și petrecerii vînătorii din 23.12.2012, Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” se afla pe teritoriu interzis desfășurării vânatului. Conform prevederilor art. 15 alin. (2) al Legii nr. 108 din 17.05.1994 privind frontiera de stat a Republicii Moldova (abrogată prin Legea nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova) „Vînatul în zona de frontieră este interzis”. Totodată, potrivit prevederilor Legii nr. 215 din 04.11.2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova, art. 32 expres stipulează că: „Vînătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adîncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior, este interzisă. Vînătoarea organizată în zona de frontieră pînă la limita prevăzută la alin. (1) se admite numai în perioada luminoasă a zilei, cu avizul prealabil al Poliției de Frontieră, respectîndu-se regulile și restricțiile prevăzute de legislația în vigoare”. Dispozițiile finale și tranzitorii ale aceleiași legi prevăd ca, Guvernul, în termen de 6 luni, a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în vigoare în concordanță cu prezenta lege. Susțin apelanții, că din prevederile menționate mai sus, rezultă expres, că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 215, era instituită o restricție absolută la vînatul în zonele de frontieră, respectiv și pe teritoriul Rezervației naturale „Pădurea Domnească”. În acest context, apelanții apreciază critic depozițiile martorului Zubco Valeriu, precum că „după 23.12.2012 în aceeași Rezervație s-au petrecut încă 5-6 partide de vânătoare, iar în rezultatul analizei din anul 2009 pînă în anul 2012 în „Pădurea Domnească” au participat în total circa 400 vânători, ceea ce denotă că vânătorile în „Pădurea Domneasca” erau vânători legale, desigur cu respectarea cotelor prevăzute de Hotărârile Guvernului”. În opinia apelanților, caracterul ilegal al vânătorii se deduce din faptul că în materialele dosarului nu există nicio dovadă scrisă sau depoziție a martorilor din care să rezulte îndeplinirea prevederilor exprese din alin. (2) ale art. 32 al Legii nr. 215, și anume obținerea avizului prealabil al Poliției de Frontieră. Mai mult, consideră că prima instanță nu a dat nicio apreciere juridică faptului, că majoritatea participanților la vînătoarea din 23.12.2012 au depus mărturii incontestabile despre controlul de frontieră dispus în privința fiecăruia. Deci, la intrarea în Rezervația „Pădurea Domnească”, autoritățile competente ale statului și-au delimitat vizual și prin prezență fizică zona sa de frontieră de stat, prin amplasarea unui punct de control de frontieră, cu grăniceri. Astfel, în contextul în care toți martorii au declarat că au fost supuși controlului de frontieră, în mod evident este un semnal de penetrare într-o zonă 38 care cade fie sub incidența art. 15 alin. (2) al Legii nr. 108 din 1994, fie, în perioada tranzitorie de 6 luni de implementare a art. 32 al Legii nr. 215 din 2011. Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 283 din 28.12.2011 cu privire la Poliția de Frontieră, nu intră în atribuțiile sau competența Poliției de Frontieră sancționarea sau investigarea infracțiunilor referitoare la vânat. Polițiștii de Frontieră în data de 23.12.2012 s-au limitat strict la obligațiunile de serviciu ale acestora de a verifica actele persoanelor la intrarea în zona de frontieră, neavând competența de a interzice vânatul. Consideră apelanții, că interpretarea instanței de judecată precum că toți martorii au declarat că nu au văzut niciun însemn sau panou care ar interzice vînatul sau accesul în acea zonă, astfel, vînatul nu a fost ilegal, este lipsit de logică juridică. În ceea ce privește încălcarea prevederilor care interzic vânatul cu folosirea uneltelor și metodelor nepermise, apelanții consideră corectă soluția primei instanțe cu privire la constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, prin ignorarea prevederilor pct. 85 alin. (3) din Regulile de securitate la vînătoare în Republica Moldova, potrivit căruia se interzice folosirea la vînătorile de mistreți a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare. Consideră apelanții că aceeași interpretare urma a fi aplicată și în privința calificării acțiunilor inculpaților Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion, deoarece aceștia au fost organizatorii și responsabilii direcți de vânatul din data de 23.12.2012. Or, din depozițiile majorității martorilor, este evident faptul că responsabil pentru securitatea participanților la vînătoare a fost Svistun Valeriu, care a făcut instrucțiunea detaliată de securitate. În același timp, conform propriilor declarații, dar și coroborat cu depozițiile altor martori, Svistun Valeriu a verificat cartușele țintașilor. În acest context, este inexplicabil faptul permiterii de către Svistun Valeriu de a utiliza gloanțe rotunde la vînătoare de mistreți, în același timp, instanța de judecată pronunțând o sentință de achitare în privința acestuia. La fel, faptul organizării vânătorii ilegale în comun de către Lupu Ion, folosind situația sa de serviciu și de Irimciuc Denis, în calitatea sa de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, este confirmat cu certitudine prin însăși depozițiile acestora și probele din dosar. În acest sens, inițiatorul vânătorii din data de 23.12.2012 este Lupu Ion, care, în calitatea sa de director al Agenției de Stat „Moldsilva” a emis ordinul nr. 168 din 14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea vânătorii de mistreți în anul 2012. De asemenea, conform propriilor depoziții din ședința de judecată din 21.12.2012 personal l-a telefonat și l-a rugat pe directorul Rezervației „Pădurea Domnească”, Irimciuc Denis, să organizeze o vânătoare pe data de 23.12.2012. 39 Afirmația lui Lupu Ion că acesta s-a prezentat la vânătoare drept simplu vânător și nu în calitate de director al Agenției „Moldsilva” nu rezistă criticii, deoarece nu poate „un simplu vânător” sa dea indicații orale directorului Rezervației „Pădurea Domnească” să organizeze o vânătoare. Mai mult, din propriile depoziții depuse în cadrul ședinței de judecată rezultă clar că acesta era în exercițiul atribuțiilor de serviciu în ziua respectivă: „Din spusele lui Irimciuc vânătoarea era planificată pe teritoriul cantonului nr. 4 din apropierea s. Călinești. Tot în acea zi a avut planificat un control de serviciu în r-nul Edineț. Astfel, el a hotărât să participe la vânătoare, pînă la orele 12:00, iar după aceasta să plece în controlul de serviciu la Edineț”. Consideră apelanții, că instanța de apel urmează să încaseze solidar despăgubirile materială și morală atât de la Crețu Gheorghe, cât și solidar de la Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion, precum și de la Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația „Pădurea Domnească”. De asemenea, consideră că prin exonerarea responsabilității instituțiilor statului de la repararea prejudiciului cauzat prin decesul lui Paciu Sorin, rezultat direct al acțiunilor funcționarilor de stat, lui Paciu Ion și Paciu Galina li s-au încălcat prevederile art. 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (dreptul la viață) (cauza Oneryildiz c.Turciei, nr. 48939/99, hotărârea Marii Camere din 30.11.2004). 3.3. Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel și succesorul părții vătămate, Paciu Adriana împreună cu avocatul Caragia Elisaveta, care solicită casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei lui Crețu Gheorghe, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă aplicarea față de inculpatul Crețu Gheorghe în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, a pedepsei cu închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 233 Cod penal, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Crețu Gheorghe pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Mai solicită recunoașterea vinovăției lui Irimciuc Denis în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe termen de 3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe termen de 3 ani; în baza art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de 40 răspundere și de conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Irimciuc Denis pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe un termen de 4 ani. A-l recunoaște vinovat pe Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe un termen de 3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe un termen de 3 ani; în baza art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Svistun Valeriu pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe termen de 4 ani. A-l recunoaște vinovat pe Lupu Ion în baza art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe termen de 3 ani; în baza art. 233 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 2 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe termen de 3 ani; în baza art. 314 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an; în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe termen de 1 an, fără privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere. Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili inculpatului Lupu Ion pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe termen de 3 ani 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de conducere pe un termen de 4 ani. La fel solicită admiterea integrală a acțiunii civile înaintată de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana, cu dispunerea încasării din contul inculpatului Crețu Gheorghe a sumelor: - 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material, recuperarea cheltuielilor legate de înmormântarea părții vătămate Paciu Sorin; 41 - 410 868 lei, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor, Xxxxx, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani; - 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părții vătămate Paciu Adriana; - 30 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor Xxxxx. În motivarea apelului au invocat următoarele argumente: - la individualizarea pedepsei penale în privința lui Crețu Gheorghe, instanța de judecată urmează să țină cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului; - prima instanță nu a ținut cont de existența circumstanței agravante conform art. 77 alin. (1) lit. b) Cod penal, și anume: provocarea prin infracțiune a unor urmări grave; - la fel, instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul Crețu Gheorghe nu a recunoscut vina, nu se căiește de cele comise, fapt ce denotă că acesta nu a conștientizat gravitatea faptelor sale; - consideră apelanții că pedeapsa aplicată inculpatului Crețu Gheorghe a fost incorect individualizată și stabilită prea blândă pentru o persoană care nu recunoaște că a greșit și nu regretă ce a făcut, nu a încercat în nici un mod să înlăture consecințele faptelor sale, nu și-a cerut scuze de la familia lui Paciu Sorin; - pedeapsa aplicată contravine prevederilor art. 61 Cod penal și nu va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atît din partea lui cît și din partea altor persoane. Cu referire la vinovăția inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu consideră apelanții că aceasta a fost pe deplin dovedită prin probe concludente, pertinente și utile cauzei. Apelanții critică soluția primei instanțe și în partea prin care a fost admisă parțial acțiunea civilă cu referire la încasarea din contul inculpatului Crețu Gheorghe a despăgubirii pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor, Xxxxx, sub formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani, și anume a sumei de 1500 lei/lunar până la împlinirea majoratului. La acest segment apelanții consideră că sentința este ilegală, pronunțată în contradicție cu interesul major al copilului, încălcând grav Convenția cu privire la drepturile copilului (în vigoare pentru Republica Moldova din 25.02.1993) din următoarele considerente: - carnetul de muncă reprezintă unul din actele prin care se confirmă 42 activitatea salariatului, însă nu este singurul act care dovedește angajarea unei persoane în câmpul muncii, iar venitul salarial al angajatului se constată prin certificatul de salarizare. Faptul că nu a prezentat carnetul de muncă în instanța de judecată nu constituie un motiv ca instanța să nu considere probate veniturile lui Paciu Sorin. Ceea ce a intenționat să probeze nu este angajarea în mai multe locuri de muncă, care s-ar proba și prin carnetul de muncă, ci venitul obținut de Paciu Sorin de la locurile de muncă de unde era angajat, iar acest fapt se probează prin certificate de salariu și nu prin carnet de muncă; - nu există niciun temei pentru care instanța de judecată ar putea ignora sau pune la îndoială veridicitatea și autenticitatea certificatelor prezentate în dovedirea veniturilor obținute; - consideră ilegală ignorarea de către instanța de judecată a unor documente ce certifică veniturile persoanei, atâta timp cât aceste certificate sunt autentice, eliberate de la unități care în continuare desfășoară activități și pot furniza informații suplimentare la necesitate referitor la modalitatea de angajare a lui Paciu Sorin; - instanța de judecată ilegal și-a depășit atribuțiile pronunțându-se asupra corectitudinii angajării lui Paciu Sorin, prin cumul, în mai multe locuri de muncă, pe când instanța era chemată doar să constate mărimea veniturilor obținute de partea vătămată Paciu Sorin în calitatea sa de întreținător principal al familiei; - chiar dacă s-ar admite argumentul instanței de judecată precum că Paciu Sorin incorect ar fi deținut prin cumul alte funcții în timp ce era angajat în funcția de director general la SA „Maconrut”, aceste circumstanțe nu exclud faptul că toate aceste venituri au fost obținute și cheltuite de partea vătămată pentru întreținerea familiei sale. Pe de altă parte, odată ce Paciu Sorin era angajat oficial în mai multe locuri de muncă, respectiv din toate veniturile sale salariale erau deduse impozite conform legii, astfel ignorarea de către instanța de judecată a acestor venituri consideră că este ilegală și făcută în detrimentul copilului minor; - consideră neîntemeiate criticile primei instanțe cu referire la faptul, că nu este real ca jumătate din veniturile părții vătămate Paciu Sorin erau cheltuite pentru întreținerea copilului. Xxxxx frecventa o grădinița cu condiții mai speciale, unde copiii dispun de mai multe posibilități de a avea diverse activități intelectuale, interactive, unde aveau rechizite mai diverse, unde alimentația era una mai bogată și mai diversificată decât într-o grădiniță obișnuită etc. Faptul că copilul xxxxx frecventa cercuri artistice sau avea activități extracuriculare se datora la fel dorinței părinților care considerau necesar și doreau să investească în copilul lor atât financiar cât și afectiv, sentimental, alocând pentru acest fapt bani, energie, timp, etc; - în opinia apelanților prima instanță incorect și depășit a dat apreciere unor probe, stabilind dacă unele bunuri sunt sau nu sunt strict necesare copilului, la fel 43 nu a dat apreciere corectă nici probelor ce se referă la cheltuielile de studii suportate de succesorul părții vătămate în legătură cu înmatricularea minorei Xxxxx la LT „Xxxxx”. Faptul că, cheltuielile de școlarizare nu pot fi puse pe seama lui Crețu Gheorghe din motiv că în Republica Moldova învățământul de stat este gratuit constituie o abordare în contradicție cu drepturile copilului incluse și în Convenția privind drepturile copilului (art. 3 din Convenția privind drepturile copilului, adoptată la 20.11.1989 la New York, de Adunarea generală a Națiunilor Unite); - repararea prejudiciului cauzat are ca scop final urmărit de legiuitor înlăturarea în măsura posibilităților a consecințelor unei infracțiuni, astfel încât persoanele care suportă pierderea întreținătorului să nu sufere sau să nu fie prejudiciate material de această pierdere, consecințele fiind înlăturate anume prin acordarea unei rate lunare care să substituie întreținerea pierdută de copilul minor, și nicidecum acordarea acestor despăgubiri nu are un caracter formal; - asigurarea minorei Xxxxx cu minimul de existență, nicidecum nu reprezintă o reparare reală a prejudiciului suportat de copil prin pierderea întreținătorului, or acesta urmează a fi reparat ținând cont de statutul social al copilului, de mediul în care a trăit până la decesul părintelui său, de condițiile sale de viață asigurate de întreținătorul decedat, etc. Referitor la repararea prejudiciului moral solicitat instanței de judecată, apelanții remarcă faptul că în motivarea hotărârii, în partea descriptivă a acesteia instanța s-a expus referitor la aprecierea ca fiind întemeiată compensarea prejudiciului moral succesorului părții vătămate Paciu Adriana, la fel și părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina cu suma de 200 000 lei, pentru fiecare dintre ei, în timp ce în dispozitiv instanța de judecată a dispus încasarea unui prejudiciu moral de câte 250 000 lei, pentru fiecare dintre persoanele indicate. Cu toate acestea prejudiciul moral încasat de prima instanță este prea mic și invers proporțional cu suferințele suportate de către succesorul părții vătămate precum și de fiica acesteia Xxxxx și constituie o sfidare a suferințelor și trăirilor psihice pe care le-au suportat părțile vătămate în toată perioada de timp de la tragicul eveniment din „Pădurea Domnească” precum și pe parcursul procesului de judecată. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, au fost admise apelurile declarate de către procurorii Secției exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale Sîrcu Artur și Caraman Alexandru, de către părțile vătămate Paciu Ion, Paciu Galina și avocatul Munteanu Petru, de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocații Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru, de către succesorul victimei Paciu Adriana și avocatul Caragia Elisaveta, a fost casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează. 44 Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Crețu Gheorghe în baza art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din 08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional. Procesul contravențional în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional în privința lui Crețu Gheorghe, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod contravențional. Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din 08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Lupu Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din 08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Irimciuc Denis a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ce constituie echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 (trei) ani. Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii 45 prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Svistun Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din 08.02.2008), în temeiul art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Svistun Valeriu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1500 (una mie cinci sute) unități convenționale, ce constituie echivalentul a 30000 (treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 (trei) ani. Au fost menținute dispozițiile sentinței privind achitarea inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Paciu Adriana a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate pentru înmormântare, în sumă de 39941 (treizeci și nouă mii nouă sute patruzeci și unu) lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, suma de 1500 (una mie cinci sute) lei/lunar, începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil. S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, 46 suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 100 000 (una sută mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată, suma de 16 000 (șaisprezece mii) lei. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate pentru înmormântare, suma de 29 893 (douăzeci și nouă mii opt sute nouăzeci și trei) lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani (conform datelor Biroului Național de Statistică) în sumă de 54 000 (cincizeci și patru mii) lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Galina, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în sumă de 54 000 (cincizeci și patru mii) lei. S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, în sumă de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei. 47 S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru asistență juridică, suma de 109 390 (una sută nouă mii trei sute nouăzeci) lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de transport, suma de 20237 (douăzeci mii două sute treizeci și șapte) lei. În rest, dispozițiile sentinței primei instanțe au fost menținute. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat, că judecînd cauza penală de învinuire a lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. În opinia instanței de apel, soluția primei instanțe referitor la achitarea inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, este una întemeiată și motivată și care se bazează pe probele cercetate pe caz, această soluție fiind menținută fără modificări. 4.2. Pe de altă parte, instanța de apel a ajuns la concluzia, că judecând cauza 48 penală de învinuire a lui Crețu Gherghe în latura învinuirilor aduse în baza art. 233 alin. (1) Cod penal și art. 149 alin. (1) Cod penal, prima instanță nu a respectat normele procesuale ce țin de întocmirea sentinței prevăzute de art. 394 alin. (1) pct. 1), 4) Cod de procedură penală, potrivit căror se reglementează, că partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii; în cazul cînd o parte a acuzației este considerată neîntemeiată – temeiurile pentru aceasta. În acest sens instanța de apel a statuat, că deși Crețu Gheorghe prin sentință a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, totodată în partea descriptivă a sentinței adoptate prima instanță nu a descris deplin faptele criminale, considerate ca fiind dovedite în acțiunile inculpatului prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, neindicând modalitatea comiterii infracțiunii și leziunile corporale stabilite la Paciu Sorin potrivit raportului de expertiză, precum și motivele constatării parțial neîntemeiate a acuzației depline aduse lui Crețu Gheorghe, după cum a fost formulată învinuirea. La fel, deși prima instanță a stabilit parțial vinovăția lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din 21.12.2007, în vigoare la data comiterii infracțiunii), totodată nu a indicat deplin faptele prevăzute de art. 233 Cod penal, ce țin de urmările prejudiciabile stabilite, la fel nu a descris motivele constatării parțial neîntemeiate a acuzației depline aduse lui Crețu Gheorghe, după cum i-a fost formulată învinuirea. 4.3. Cu referire la soluția de achitare a inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat, că deși prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsește un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că motivarea soluției contrazice dispozitivul adoptat. La fel, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc elementele laturii subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului, motivarea soluției fiind în contrazicere cu dispozitivul sentinței. În același timp, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea 49 sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă, astfel că motivarea soluției contravine dispozitivului sentinței. Referitor la soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, instanța de apel a remarcat că prima instanță deși a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, astfel că motivarea soluției contravine dispozitivului sentinței. În privința soluției privind achitarea inculpatului Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a remarcat, că deși prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsește un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că motivarea soluției contrazice dispozitivul adoptat. La fel, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsește latura subiectivă a infracțiunii și interesul personal al inculpatului. Totodată, adoptând soluția de achitare a inculpatului Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, pe de o parte prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a inculpatului din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, însă în motivarea sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă. Deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a inculpatului din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, soluție de altfel diferită de cea adoptată referitor la inculpatul Lupu Ion în aceeași învinuire. Referitor la achitarea inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a remarcat că prima instanță a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a 50 inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsește un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, astfel că motivarea soluției contrazice dispozitivul adoptat. La fel, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare a inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc elementele laturii subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului. Totodată, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă, astfel că motivarea soluției contravine dispozitivului adoptat. A mai reținut instanța de apel, că deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a motivat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii, astfel că motivarea soluției contravine dispozitivului adoptat. 4.4. La fel, deși prima instanță a admis în parte acțiunea civilă privind compensarea prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, cît și de succesorul Paciu Adriana și în motivarea sentinței s-a pronunțat referitor la compensarea prejudiciului moral părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina și lui Paciu Adriana în sumă de 200 000 lei, pentru fiecare dintre ei, în același timp, în dispozitivul sentinței instanța de judecată a dispus încasarea unui prejudiciu moral de câte 250 000 lei, pentru fiecare. Totodată, deși prima instanță a admis în parte acțiunea civilă privind compensarea prejudiciului material în folosul părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina și a indicat încasarea sumei totale de 26893 lei, instanța de apel a stabilit că prima instanță greșit a calculat sumele pretinse, iar în dispozitivul sentinței a dispus încasarea prejudiciului în sumă totală de 29893 lei. 4.5. Ținînd cont de erorile stabilite, instanța de apel a considerat că prima instanță nu a determinat motivat chestiunile pe care urmează să le soluționeze la adoptarea soluției pe caz referitor la fiecare inculpat în parte și a omis să constate aspecte importante la adoptarea sentinței. 51 Totodată, având în susținere prevederile art. 385 alin. (1) pct. 1), 2), 3), 4), 10), art. 385 alin. (2), (3), art. 394 alin. (3) pct. 1), 2), art. 396 alin. (1) pct. 1), 2), art. 397 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii apelurilor declarate, inclusiv din alte motive decît cele invocate, potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu casarea parțială a sentinței, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, conform ordinii stabilite pentru prima instanță. 4.6. Având în vedere că prima instanță a pronunțat o sentință de achitare a inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, precum și în urma constatării de către prima instanță ca fiind parțial neîntemeată acuzația adusă lui Crețu Gheorghe, instanța de apel a admis cererea procurorilor participanți în ședință în vederea respectării prevederilor legale, dispunând reluarea cercetării judecătorești, cu cercetarea probelor în ședința instanței de apel. Astfel, în ședința instanței de apel a fost audiat inculpatul Lupu Ion (f.d. 255 vol. 23), fiind cercetate și declarațiile acestuia date în prima instanță (f.d. 140-143 vol. 16); a fost audiat inculpatul Irimciuc Denis (f.d. 253 vol. 23) cu cercetarea declarațiilor acestuia date în prima instanță (f.d. 76-83 vol. 16); a fost audiat inculpatul Svistun Valeriu (f.d. 254 vol. 23) cu cercetarea declarațiilor date de către ultimul în fața primei instanțe (f.d. 105-113 vol. 16); a fost audiat inculpatul Crețu Gheorghe (f.d. 258-268 vol. 23) cu cercetarea declarațiilor acestuia depuse în prima instanță (f.d. 127-139 vol. 16); a fost audiat succesorul părții vătămate Paciu Adriana (f.d. 219-220 vol. 23) și cercetate declarațiile ultimei depuse în fața primei instanțe (f.d. 219-221 vol. 14); a fost audiată partea vătămată Paciu Ion (f.d. 221 vol. 23) și verificate declarațiile acesteia depuse în prima instanță (f.d. 215-218 vol. 14); a fost audiat reprezentantul părții civilmente responsabile Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, Acru Iurie (f.d. 256 vol. 23) și reprezentantul părții civilmente responsabile Agenția „Moldsilva” Grosu Radu (f.d. 257 vol. 23, 249-250 vol. 17). La fel, în ședința instanței de apel au fost audiați următorii martori: - Grosu Marin (f.d. 169-171 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia depuse în prima instanță (f.d. 165-167 vol. 15); - Gorbaciov Iuri (f.d. 172-173 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor ultimului în prima instanță (f.d. 211-212 vol. 15); - Iftodi Dorin (f.d. 174-177 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia date la faza urmăririi penale la cantonul Rezervației „Pădurea Domnească” din 13.02.2013 (f.d. 154-157 vol. 5) și celor depuse în prima instanță (f.d. 252-253 vol. 15); - Rotaru Ghenadie (f.d. 178-181 vol. 23), precum și cercetate declarațiile ultimului depuse în cadrul urmăririi penale la 16.02.2013 (f.d. 158-161 vol. 5) cât și în prima instanță (f.d. 186-187 vol. 15); 52 - Grosu Serghei (f.d. 182-185 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui martor depuse în cadrul urmăririi penale (f.d. 117 vol. 5). După citirea declarațiilor depuse în cadrul urmăririi penale martorul Grosu Serghei în ședința instanței de apel a declarat că depozițiile citite diferă de declarațiile depuse în instanța de apel, deoarece colaboratorii Procuraturii i-au speriat că o să-i închidă și o să-i dea afară din lucru dacă nu vor declara, astfel și a dat declarațiile respective, procurorul scria așa cum considera de cuviință. Personal a fost amenințat de persoane necunoscute că va fi dat afară din funcție dacă nu va da declarații corespunzătoare. La fel, au fost cercetate și declarațiile martorului respectiv depuse în prima instanță (f.d. 172-174 vol. 15); - Anton Ion (186-189 vol. 23), cu verificarea declarațiilor martorului respectiv depuse în cadrul urmăririi penale, la 19.01.2013 (f.d. 106-108 vol. 5), la 16.02.2013 (f.d. 110-113 vol. 5), a declarațiilor suplimentare ale martorului Anton Ion depuse în cadrul urmăririi penale la 05.02.2013 (f.d. 114-116 vol. 5), cât și a celor depuse în prima instanță (f.d. 169-170 vol. 15); - Gherman Andrei (f.d. 190-192 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestuia depuse în prima instanță (f.d. 214-215 vol. 15); - Mamai Mihail (f.d. 193-194 vol. 23), fiind citite și declarațiile acestuia depuse în cadrul urmăririi penale la 19.01.2013 (f.d. 82-84 vol. 5), a celor suplimentare depuse la 05.02.2013 (f.d. 86-88 vol. 5), precum și a celor din 13.02.2013 (f.d. 89-93 vol. 5), dar și a declarațiilor martorului depuse în prima instanță (f.d. 143-145 vol. 15); - Ciobanu Anatolie (f.d. 195-197 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui martor depuse în cadrul urmăririi penale, la 12.01.2013 (f.d. 126-128 vol. 5), a celor suplimentare din 06.02.2013 (f.d. 130-131, 132-136 vol. 5), precum și a declarațiilor ultimului depuse în prima instanță (f.d. 189-192 vol. 15); - Gurduza Oleg (f.d. 198-199 vol. 23), cu verificarea declarațiilor acestuia depuse în cadrul urmăririi penale la 13.02.2013 (f.d. 149-152 vol. 5), cât și în prima instanță (f.d. 227-228 vol. 15); - Ifodi Ion (f.d. 200-202 vol. 23) și verificate declarațiile acestuia depuse în fața primei instanțe (f.d. 115-120 vol. 15); - Ifodi Alexandru (f.d. 203-204 vol. 2) și verificate declarațiile martorului depuse în prima instanță (f.d. 112-113 vol. 15); - Bucatari Serghei (f.d. 205-208 vol. 23) și verificate declarațiile ultimului depuse în prima instanță (f.d. 249-250 vol. 15); - Botnari Fiodor (f.d. 209-210 vol. 23), cu verificarea declarațiilor acestui martor depuse în faza urmăririi penale la 16.01.2013 (f.d. 171-173 vol. 5); - Țurcanu Victor (f.d. 211-214 vol. 23), cu verificarea declarațiilor martorului respectiv depuse la data de 19.01.2013 (f.d. 62-64 vol. 5), la data de 13.02.2013, (f.d. 66-72 vol. 5), cât și a declarațiilor ultimului depuse în prima instanță (f.d. 53 137-141 vol. 15); - Gherman Vasile (f.d. 215-218 vol. 23), cu verificarea declarațiilor ultimului depuse și în faza urmăririi penale, la data de 12.01.2013 (f.d. 100-102 vol. 5), suplimentar la data de 22.02.2013 (f.d. 104-105 vol. 5), cât și în prima instanță (f.d. 206-209 vol. 15); - Jardan Nicolae (f.d. 222-225 vol. 23), precum și au fost citite declarațiile ultimului depuse în prima instanță (f.d. 69-72 vol. 15); - Căpăstru Gheorghe (f.d. 226-227 vol. 23), cu verificarea declarațiilor martorului dat, care au fost depuse în prima instanță (f.d. 88-92 vol. 15); - Căpăstru Victor (f.d. 228-230 vol. 23), precum și verificarea declarațiilor ultimului depuse în prima instanță (f.d. 74-78 vol. 15); - Croitoru Ion (f.d. 231-233 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui martor în cadrul primei instanțe (f.d. 85-86 vol. 15); - Praf Grigore (f.d. 234-236 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor ultimului depuse în prima instanță (f.d. 47-51 vol. 15); - Praf Mihail (f.d. 237-238 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor martorului respectiv depuse în prima instanță (f.d. 53-55 vol. 15); - Guzun Valeriu (f.d. 239-242 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor lui depuse în prima instanță (f.d. 241-245 vol. 14); - Buga Boris (f.d. 243-247 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui martor depuse în prima instanță (f.d. 234-240 vol. 14); - Sajin Ghenadie (f.d. 248-252 vol. 23), cu cercetarea declarațiilor acestui martor depuse în prima instanță (f.d. 102-109 vol. 15). La fel în ședința instanței de apel au fost cercetate înscrisurile solicitate de participanții la proces: volumul 1 - procesele-verbale din 11.01.2013 și 16.01.2013 de consemnare a celor constatate privitor la infracțiunea depistată, raportul din 16.01.2013 (f.d. 31-33, 36-37, 38, 58-59, 60-61) - raportul în ordinea art. 263 CPP adresat Prim adjunctului Procuraturii Generale Pîntea A. din 15.02.2013 nr. 1, procesul-verbal din 15.02.2013 de consemnare a celor constatate privitor la infracțiunea depistată (f.d. 70, 71); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.02.2012, cu schema și planșa fotografică de cercetare la fața locului (f.d. 76-78, 79-102); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, cu plan-schemă și planșa fotografică de cercetare suplimentară la fața locului (f.d. 103-104, 105-111); - procesul-verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu planșa fotografică (f.d. 114-115, 116-121); - plan-schemă a sectorului nr. 76 a RN „Pădurea Domnească”, schema cu 54 unghiul și distanța între punctele 3 și 1, între punctele 2 și 1 și alte scheme a măsurărilor, cu tabel explicație a măsurărilor (f.d. 122-125, 130-134); - cerere de chemare în judecată depusă de Paciu Adriana privind repararea prejudiciului material și moral cauzat, cu anexă (f.d. 147-151, 152-161). volumul 2 - procesul-verbal din 25.12.2012 privind efectuarea ridicării de la cet. Buga Boris a obiectelor care au importanță pentru cauza penală și anume a hainelor victimei S. Paciu în care acesta era îmbrăcat la data de 23.12.2012 (f.d. 1, 2); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 26.12.2012, planșa fotografică (f.d. 3, 4-18); - procesul-verbal din 23.12.2012 de ridicare a glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la cet. Paciu S. (f.d. 20, 21); - procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului-glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin (f.d. 22, 23-25); - copii xerox a registrului de evidență a internării bolnavilor și renunțării la spitalizare, registrului pentru anunțuri la procuratură S. internare și registrului pentru anunțuri la poliție S. internare (f.d. 28-36); - fișa medicală a bolnavului Paciu Sorin nr. 9066 (f.d. 37-96); - copia registrului nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente CPR Fălești vol.11, registrului nr.1 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni CPR Fălești vol.3 început la 23.09.2012, registrului nr.1 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni CPR Fălești început la 01.01.2013, registrului de primire a fișelor de evidență primară și expedierea lor în subdiviziunea de evidență a CPR Fălești (f.d. 98, 99-122); - procesul-verbal din 26.12.2012 de ridicare de la cet. Svistun V. a armei de vînătoare de model „TOZ 34 EP” calibru 12mm nr.III 8940911 cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012, precum și cartușele și tuburile goale care au fost utilizate în cadrul vânătorii (f.d. 124); - procesul-verbal din 28.12.2012 de ridicare de la Crețu Gheorghe a armei de vânătoare de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm și cartușele folosite la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 127); - ordonanță din 27.12.2012 privind efectuarea ridicării de la cet. Buga Boris a armei de vânătoare de model „Benelli” calibrul 12 mm, cu care acesta a participat la vânătoarea din 23.12.2012, precum și cartușele și tuburile goale care au fost utilizate în cadrul vânătorii, procesul-verbal de ridicare din 27.12.2012 (f.d. 129-130, 131); - procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la Praf Grigore a armei de 55 vânătoare de model „TOZ 13”, patru cartușe de calibrul 16 (f.d. 132-133); - procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la Croitor Ion a armei de vânătoare de model „Stoeger 2000 Cama” și patru cartușe cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 135-136); - procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Praf Mihail a armei de vânătoare de model „MȚ 2112 P” și două cartușe de model „Takho” calibru 12 cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 138-139); - procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Căpăstru Victor a armei de vânătoare de model „TOZ 63” și patru cartușe de calibrul 16 cu care a participat la vînătoarea din 23.12.2012 (f.d. 141-142); - procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Jardan Nicolae a armei de vânătoare de model „IJ 59” și trei cartușe de model „TAXO” calibrul 16 cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 144-145); - procesul-verbal de ridicare din 04.02.2013 de la cet. Sajin Ghenadie a armei de vânătoare de model „IJ 58” cu calibrul 16 mm și patru cartușe de model „TAXO” calibru 16 mm cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 147-148); - procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Nastas Iurie a armei de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Raffaello Elegant”, calibru 12 mm cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 150-151); - procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Pleșca Ion a armei de vânătoare cu țeavă lisă de model „IJ 27M” calibru 12 mm cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 152-153); - procesul-verbal de ridicare din 21.02.2013 de la cet. Zubco Valeriu a armei de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Elegant” calibru 12 mm cu care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 154-155); - procesul-verbal de ridicare din 26.02.2013 de la cet. Railean Sergiu a armei de vânătoare cu țeavă lisă de model „Benelli Raffaello Elegant”, calibru 12x76 mm cu care a participat la vînătoarea din 23.12.2012 (f.d. 156-157). volumul 3 - raportul de expertiză-medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 (f.d. 2-3); - ordonanță de ridicare din 16.01.2013 de la ÎS „Pulbere” mai multe cartușe „Taxo” cu glonte trio, calibru 12 în calitate de mostre pentru cercetarea comparativă (f.d. 19); - raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-55); - planșa fotografică la raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 (f.d. 56-75); - raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB 006376, planșa fotografică la raportul de expertiză nr. 289-296 din 22.02.2013 (f.d. 87-98); 56 - raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 21.02.2013 (f.d. 105-108); - anexa nr. 1 la raportul de expertiză medico-legală nr. 237 din 21.02.2013 (f.d. 109-111); - raportul de expertiză nr. 1005 din 25.03.2013, din care rezultă concluziile (f.d. 116-120); - raportul de expertiză nr. 2550 din 24.04.2013 (f.d. 129-130). volumul 4 - copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Sajin Ghenadie la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal (f.d. 41-47); - copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Svistun Valeriu la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal (f.d. 56-57, 58-67); - copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Buga Boris la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal (f.d. 70-71, 72-78). volumul 5 - copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Praf Grigore la locul infracțiunii din 26.03.2013 și planșa fotografică anexă la procesul-verbal (f.d. 12-13); - copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Țurcan Victor la locul infracțiunii din 26.03.2013 și planșa fotografică anexă la procesul-verbal (f.d. 74-75); - copia procesului-verbal de audiere a martorului Mamai Mihail din 19.01.2013 (f.d. 82-84); - copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu aplicarea înregistrării foto din 26.03.2013 cu participarea martorului Mamai Mihail și planșa fotografică anexă la procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului (f.d. 96-97, 98-99); - copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013 și planșa fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 164, 165-167); - copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii cu aplicarea înregistrării video din 26.03.2013 cu participarea martorului Gherman A. și planșa fotografică anexă la procesul-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului (f.d. 168-169, 170); - copia extrasului din registru-listă (f.d. 180). volumul 6 - copia procesului-verbal de ridicare din 11.02.2013 prin care au fost ridicate procesul penal nr.20133700017 cu șase discuri cu înregistrări video și audio, împachetate în plicuri sigilate cu ștampila CPR Fălești (f.d. 3-4); 57 - copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.04.2013 prin care s-a examinat procesul penal înregistrat în REI-1 al CPR Fălești sub nr. 17 din 06.01.2013 ridicat prin ordonanța procurorului A. Rusu din 11.02.2013, materialul procesului penal fiind compus din 125 file (f.d. 5-6); - copia ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 08.02.2013 privind internarea lui Paciu Sorin în spitalul raional Florești, din motivul lipsei elementelor a careva infracțiuni din Codul penal (f.d. 9-13); - copia Registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă (f.d. 20-25); - copia ordonanței din 14.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal, registrul instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, registrul de evidență a formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr.103971, copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 26, 27); - copia registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, bilet nr.011795, factură fiscală, autorizație pentru recoltarea de mistreț, registrul de evidență a formularelor cu regim special, factură de expediție (f.d. 28-44); - copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013 (f.d. 45); - copia registrului de înregistrare a licențelor de vînătoare (f.d. 46-48); - copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor la dosarul penal și anume biletul nr.011656, cotorul biletului nr.011656, cotorul autorizației seria AA nr.003405 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria nr.JJ0863005, copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013, copia documentelor anexate (f.d. 49, 50-51, 52-57); - copia scrisorii directorului Institutului de Zoologie al AȘM I.Toderaș din 05.02.2013 nr. 39/01 (f.d. 59-60); - copia procesului-verbal de ridicare din 17.01.2013 din sediul Agenției de stat „Moldsilva” a registrului de evidență a autorizațiilor privind efectuarea vânatului în Rezervația „Pădurea Domnească” și exemplarul hărții zonei de protecție integrală a rezervației (f.d. 74-75); - copia ordinului nr. 106 din 23.05.2012 cu privire la instituirea zonei cu protecție integrală în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” (f.d. 76-79); - copia scrisorii șefului Departamantului Purice D. nr. 35/1-1658 din 12.11.12 (f.d. 80-81); - copia scrisorii Societății Vînătorilor RM cu listele persoanelor deținători de carnete de vînători (f.d. 91-92); - copia Regulilor de securitate la vînătoare în Republica Moldova (f.d. 103-112); - copia Registrului primirii-predării Serviciului de către Specialistul Serviciului Dispecerat SPF „Călinești” (f.d. 113-129); 58 - copia răspunsului Agenției „Modsilva” nr. 01-07/186 din 15.02.2013 (f.d. 132); - copia ordinului nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 emis de Rezervația „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 137-139); - copia ordinului nr. 38 din 05.02.2013 emis de către Agenției „Modsilva” cu privire la organizarea anchetei de serviciu în cadrul ÎS RN „Pădurea Domnească” (f.d. 140-141, 144); - copia anexei ordinului nr. 168 privind cota de recoltare a mistreților în fondurile de vânătoare ale Agenției „Modsilva” și reglarea numerică a acestuia în arii naturale protejate de stat, anul 2012 (f.d. 147-150); - extras din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al RN „Pădurea Domnească” ÎS din 19.07.2012 (f.d. 151); - copia ordinului nr. 27c din 23.04.2008 cu privire la angajarea lui Svistun V. în funcția de inginer pază și protecția pădurii emis de RN „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 158); - copia contractului individual de muncă nr. 600/08 din 24.04.2008 încheiat între Svistun V. și RN „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 160-163); - copia fișei postului inginerului de pază și protecția pădurii nr. 27 din 23.04.2008 (f.d. 164-165); - copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 privind transferul lui Irimciuc Denis din funcția de inginer-șef în silvicultură în funcția de director al RN „Pădurea Domnească” (f.d. 177); - copia cererii depusă de Irimciuc Denis privind transferul în funcția de director al RN „Pădurea Domnească” (f.d. 178); - copia Instrucțiunii de funcție a directorului rezervației naturale (f.d. 179-180); - copia contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 în privința lui Irimciuc Denis (f.d. 181-184); - copia Statutului RN „Pădurea Domnească” ÎS din 04.10.1993 (f.d. 185-202); - copia ordinului nr. 204 din 14.11.2012 emis de directorul Agenției „Moldsilva” privind completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012” (f.d. 203); - copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea zonelor de vânătoare în zona de frontieră și cooperare cu serviciile cointeresate (f.d. 205-206); - copia Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica securității la vânătoare a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 64-71, 216-223); - răspunsul RN „Pădurea Domnească” nr. 88 din 05.06.2012 adresat Agenției „Moldsilva” la faxograma nr. 01-07/506 din 29.05.2012 referitor la cotele de recoltare a vânatului în anul 2012 (f.d. 224); 59 - totalizator cu privire la evaluarea efectivelor de vânat din fondul forestier gestionat de Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 225); - copiile fișelor de evaluare a efectivelor de vânat din fondul forestier gestionat de Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS nr. 34 din 12.01.2012 (f.d. 226-242). volumul 7 - procesul-verbal de ridicare din 14.01.2013 de la Societatea Vânătorilor și Pescarilor din RM a dosarului personal a lui Crețu Gheorghe (f.d. 7, 8-9, 10-14); - procesul-verbal privind efectuarea ridicării de obiecte și documente de la Comisariatul de poliție sect. Botanica, mun. Chișinău a dosarului de evidență a posesorului de arme în privința lui Crețu Gheorghe (f.d. 15, 16-17); - permisul de armă nr. 126 pe numele Crețu Gheorghe, în original (f.d. 18); - permisul de armă nr. 475 pe numele Crețu Gheorghe, în original (f.d. 19); - dosar de evidență a posesorului de armă pe numele Crețu Gheorghe (f.d. 20-47). volumul 8 - copia raportului și procesului-verbal de autosesizare din 23.12.2012 a procurorului Procuraturii r-lui Fălești, L. Țărnă (f.d. 19, 20); - copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012, copia schemei de cercetare la fața locului și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105); - copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema și planșa fotografică (f.d. 106-109, 110-116); - copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, planșa fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120, 121-128). volumul 9 - copia ordonanței și procesul-verbal din 26.12.2012 privind ridicarea de obiecte și documente de la Svistun V. a obiectelor care au importanță pentru cauza penală și anume a armei de vânătoare de model „TOZ 34 EP” calibru 12 mm Ш-8940911 cu care Svistun Valeriu a participat la vânătoarea din 23.12.2012, precum și cartușele și tuburile goale care au fost utilizate în cadrul vânătorii (f.d. 1, 2); - copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013 (f.d. 4-5); - copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6, 7-12); - copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d. 13-14); 60 - copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22); - copia Registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal: Registrul instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, Registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, Registrul de evidență a formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr. 103971, în calitate de mijloace materiale de probă și păstrare la cauza penală (f.d. 23-27, 28, 29); - copia Registrului de evidență a formularelor cu regim special a Agenției de Stat pentru silvicultură „Moldsilva” (f.d. 30-33); - copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 34); - copia Registrului de înregistrare a licențelor de vânătoare Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 35-37); - copia informației nr. 01-6/09 din 10.01.2013 IMSP Spitalului raional Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești (f.d. 39-43); - copia informației nr. 35/7-882 din 01.03.2013 Direcției Supraveghere și Control Frontierei de Stat adresată Procurorului, șef interimar al secției control ierarhic superior și asistență metodică privind remiterea schemei Sectorului Poliției de Frontieră „Călinești” (f.d. 45-46); - copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.04.2013, a procesului penal înregistrat în REI-1 al CPR Fălești nr. 17 din 06.01.2013 ridicat prin ordonanța procurorului A. Rusu din 11.02.2013 pe 125 file (f.d. 51-52); - copia ordonanței din 14.04.2013 privind anexarea documentelor la cauza penală nr. 2012378040, cuprinse în procesul penal înregistrat în REI-1 al CPR Fălești nr. 17 din 06.01.2013 pe 125 file (f.d. 53); - răspunsul Societății vânătorilor din RM privind lista persoanelor deținătoare de carnete de vânătoare (f.d. 61-62); - copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr. 39/01 din 05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman (f.d. 66-67); - copia răspunsului Șefului adjunct al Departamentului poliției Gori I. adresat Ministerului Mediului nr. 6/118 din 15.01.2013 (f.d. 69); - copia răspunsului nr. 04-05/74 din 16.01.2013 Ministrului Șalaru Gh. adresat MAI RM (f.d. 70); - copia răspunsului Șefului adjunct al Departamentului Poliției I.Gori adresat Directorului general al Agenției „Moldsilva” I. Lupu, nr. 6/117 din 15.01.2013 (f.d. 71); - copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr. 01-07/33 din 15.01.2013 (f.d. 72); - copia răspunsului Șefului Departamentului Poliției de Frontieră D. Purice 61 adresat Directorului general Agenției „Moldsilva” nr. 35/1-1658 din 12.11.2012 (f.d. 78-79); - copia răspunsului Șefului Departamentului Poliție MAI adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman, nr. 1373 din 14.02.2013 (f.d. 81-84); - copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat Procuraturii mun. Chișinău nr. 01-07/186 din 15.02.2013 (f.d. 87); - copia ordinului nr. 168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012 (f.d. 88-90); - copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 referitor la cota de recoltare a mistreților în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile naturale protejate de stat, anul 2012 (f.d. 91-94); - copia actelor cu privire la numirea lui Lupu Ion în funcția de director general al Agenției „Moldsilva” (f.d. 99-101); - copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea zonelor de vânătoare în zona de frontieră și cooperarea cu serviciile cointeresate (f.d. 114-115); - copia certificatului de înregistrare a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 134); - copia Extrasului din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 31539 din 04.10.2011 cu privire la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 135); - copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 emis de Agenția „Moldsilva” cu privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de inginer-șef în silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu 22.08.2011 (f.d. 136); - copia Instrucțiunii de funcție a directorului al rezervației naturale (f.d. 138-139); - copia contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 încheiat între Agenția „Moldsilva” și Irimciuc Denis (f.d. 140-143); - copia ordinului nr. 27c din 23.04.2008 emis de directorul RN „Pădurea Domnească” cu privire la angajarea lui Svistun Valeriu în funcia de inginer pază și protecția pădurii (f.d. 152); - copia contractului individual de muncă nr. 600/08 din 24.04.2008 încheiat între RN „Pădurea Domnească” și Svistun Valeriu (f.d. 154-157); - copia fișei postului anexă la contractul de muncă nr. 27 din 23.04.2008 (f.d. 158-159); - copia Instrucțiunii de funcție a inginerului pază și protecția pădurilor aprobată de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 160-162); 62 - copia informației privind componența Consiliului Științific al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” pentru anul 2012 (f.d. 163-164); - copia Regulamentului Consiliului științific al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 165-168); - copia extrasului din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al RN „Pădurea Domnească” din 19.07.2012 (f.d. 169); - copia informației nr. 88 din 05.06.2012 adresată Agenției „Moldsilva”, Secția de pază și protecția gospodăriei cinegetică d-lui Movileanu S. de către directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” privind cotele de recoltare a vânatului în anul 2012 (f.d. 171); - copia totalizatorului cu privire la evaluarea efectivelor de vânat din fondul forestier gestionat de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 172); - copia Fișei de evaluare a efectivelor de vânat din fondul forestier al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” OS Călinești (f.d. 173). volumul 10 - raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010 din 12.06.2013 (f.d. 98-115 vol. 10). volumul 11 - copia procesului-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului Svistun V. la locul infracțiunii, cu planșa fotografică (f.d. 57-59, 60-69); - copia procesului-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului Buga Boris la locul infracțiunii, planșa fotografică (f.d. 81-82, 83-88). volumul 12 - copia procesului-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului Praf Grigore la locul infracțiunii, planșa fotografică (f.d. 12-13, 14); - copia procesului-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului Mamai Mihail la locul infracțiunii cu aplicarea mijloacelor foto, planșă fotografică (f.d. 124-125, 126-127); - copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013 cu participarea lui A. Gherman, planșa fotografică (f.d. 198-199, 200-202); - copia procesului-verbal din 26.03.2013 de verificare a declarațiilor martorului Gherman Andrian la locul infracțiunii cu aplicarea înregistrării video, planșa fotografică (f.d. 203-204, 205). volumul 14 - cerere de chemare în judecată înaintată de Paciu Adriana către Crețu Gheorghe privind repararea prejudiciului material și moral cauzat, cu anexe (f.d. 194-199). volumul 15 - declarațiile martorului Latiș Sergiu depuse în prima instanță (f.d. 4-11); - declarațiile martorului Răilean Sergiu depuse în prima instanță (f.d. 63 13-16); - declarațiile martorului Zubco Valeriu depuse în prima instanță (f.d. 38-45); - declarațiile martorului Pleșca Ion depuse în prima instanță (f.d. 80-83); - declarațiile martorului Nastas Iurie depuse în prima instanță (f.d. 132-135); - declarațiile martorului Gordița Oleg depuse în prima instanță (f.d. 183-184); - declarațiile martorului Guzun Oleg depuse în prima instanță (f.d. 203-204); - declarațiile martorului Zalevschi Ghenadie depuse în prima instanță (f.d. 222-225); - declarațiile martorului Șadurschi Alexei depuse în prima instanță (f.d. 247). volumul 16 - declarațiile părții vătămate Paciu Galina depuse în instanța de judecată (f.d. 27-28); - declarațiile martorului Andrieș Nicolae depuse în prima instanță (f.d. 40-44); - ordonanță din 29.03.2013 de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte – tuburile și cartușele depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului din 25.12.2012 (f.d. 61); - procesul-verbal al ședinței de judecată din 02.04.2014 de prezentare a corpurilor delicte, potrivit cărui procurorul participant a prezentat corpurile delicte și s-a anexat ordonanța din 29.03.2013 de recunoaștere și anexare la materialele cauzei penale a corpurilor delicte, fiind cercetate corpurile delicte (f.d. 62-67, 68); - procesul-verbal al ședinței de judecată din 24.02.2014, potrivit cărui de către acuzare s-au prezentat corpurile delicte (f.d. 20-24); - declarațiile martorului Buga Vladislav depuse în prima instanță (f.d. 178-179); - certificat prezentat de administratorul ÎS „Cartuș” mun. Chișinău, nr. 107 din 18.04.2013, prin care se confirmă faptul, că în baza contractelor și facturilor importă și comercializează în permanență în rețeaua sa de comerț muniții cal. 12, 16 (glonț Trio), produse de compania „TAXO”, Ucraina (f.d. 190); - declarațiile expertului Baxan Anatolie depuse în prima instanță (f.d. 208-211); - declarațiile expertului Zaborot Anatolie depuse în prima instanță (f.d. 213-214); - declarațiile expertului Fonari Alexandru depuse în prima instanță (f.d. 216); - declarațiile expertului Isac Valentin depuse în prima instanță (f.d. 218). 64 volumul 17 - raportul de constatare medico-legală nr. 134 din 18.01.2012 (f.d. 21); - raport de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62); - cerere de chemare în judecată înaintată de Paciu Ion și Paciu Galina către I. Lupu, Gh. Crețu, D. Irimciuc, V. Svistun, Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, anexe la cererea respectivă în copii (f.d. 77-84, 85-175); - cererea depusă de Paciu Ion și Paciu Galina de concretizare a sumelor prejudiciului material și moral în cererea de chemare în judecată depusă la Judecătoria Fălești la 13.11.2014, anexe la cererea respectivă în copii (f.d. 206-207, 208-215). volumul 22 - raspunsul ÎS „Cartuș” din care rezultă, că în perioada anilor 2011-2012, întreprinderea de Stat „Cartuș” a importat cartușe de tip „TRIO” de la întreprinderea „Takho” din or. Herson, Ucraina, cartușele de tip „TRIO”, importate din Ucraina, nu necesită omologarea pe teritoriul Republicii Moldova. După procurarea cartușelor de tip „TRIO”, consumatorii le utilizează în scopurile prevăzute de legislație (sport, vînat) (f.d. 24); - raspunsul președintelui Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova din 10.07.2017 (f.d. 83); - raportul de expertiză nr. 3646 din 16.07.2013 (f.d. 110, 112-115); - procesul-verbal de examinare din 22.07.2013 a telefonului mobil de model Samsung, care se afla în posesia cet. Paciu Sorin la 23.12.2012, ridicat de la succesorul părții vătămate Paciu Adriana la 13.02.2013, precum și un purtător optic de informații de model „Emtec” anexă la raportul de expertiză nr. 3646 din 16.07.2013 (f.d. 116-117); - raportul de expertiză extrajudiciară a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare a IGP nr. 34/12/1-R-1117 din 27.03.2018 (f.d. 164-166). 4.7. Cu privire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de apel reținut că inculpatul a fost pus sub învinuire pentru faptul că el a săvârșit lipsirea de viață din imprudență a unei persoane în următoarele circumstanțe: La 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor 65 naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin Ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59, 62, 64, 66, 67; ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 6 și 10; ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vînătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 4 și 6, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți. În cadrul vânatului ilegal, aproximativ la ora 11:30 min., schimbând din propria inițiativă locul său de poziționare în calitate de vînător - țintaș, a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanțelor rotunde din tubul „Taxo Трио”, din arma de foc de vânătoare semi-automată cu țeavă lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm, cu numărul xxxxx confecționată industrial la uzina de armament din or. Tula, Federația Rusă, deținută legal, considerând în mod ușuratic că careva urmări prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul raional Fălești, unde în urma leziunilor provocate la 25.12.2012 a decedat. Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 146 din 25.12.2012, decesul cet. Paciu Sorin a survenit în urma plagii penetrante a abdomenului prin lezare cu armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic, care au putut fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere și se referă la categoria leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață. Astfel, Crețu Gheorghe a fost pus sub învinuire că a comis prin acțiuni intenționate o infracțiune prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, adică: „Lipsirea de viață din imprudență”. 4.7.1. Deși inculpatul Crețu Gheorghe în ședințele judiciare nu a recunoscut vina sa în comiterea infracțiunii de lipsire de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, 66 instanța de apel a considerat că declarațiile de nerecunoaștere a vinovăției se combat prin cumulul de probe cercetat, astfel că vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, se demonstrează prin elementele de fapt dobândite din mijloacele de probă rezultate din acțiunile procesuale petrecute pe caz, din declarațiile părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, a succesorului victimei Paciu Adriana, din depozițiile martorilor, declarațiile și concluziile experților, înscrisurile administrate pe caz, cercetate în ședința instanței de fond, cît și de apel, la cercetarea cărora inculpatul a avut acces deplin și nu a fost îngrădit, și anume: - declarațiile părții vătămate Paciu Ion date în prima instanță, susținute în instanța de apel (f.d. 215-218 vol. 14, f.d. 221 vol. 23); declarațiile succesorului părții vătămate Paciu Adriana date în prima instanță și susținute în instanța de apel (f.d. 219-221 vol. 14, f.d. 219-220 vol. 23); declarațiile părții vătămate Paciu Galina depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 27-28 vol.16); declarațiile martorului Sajin Ghenadie date în prima instanță și în instanța de apel (f.d. 102-109 vol. 15, f.d. 248-252 vol. 23); declarațiile inculpatului Svistun Valeriu, date în prima instanță și susținute în ședința instanței de apel (f.d. 105-113 vol. 16, f.d. 254 vol. 23); declarațiile martorului Buga Boris, date atît în ședința instanței de apel, cît și în prima instanță (f.d. 234-240 vol. 14, f.d. 243-247 vol. 23); - volumul 1: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012, cu schema și planșa fotografică, potrivit căruia a fost examinat locul din parcela 76 subparcela A al cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, unde la 23.12.2012 a avut loc o vânătoare soldată cu rănirea cet. Paciu Sorin, în cadrul cercetării la fața locului fiind depistate și ridicate tuburi de cartușe, care au fost împachetate și sigilate (f.d. 76-102); procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 12.01.2013, cu planul-schemă și planșa fotografică, fiind cercetate suplimentar locurile amplasării victimei Paciu Sorin, a lui Sajin Ghenadie, a lui Svistun Valeriu, a lui Crețu Gheorghe și a lui Buga Boris. Cu ajutorul detectorului de mine „Vallon”, în preajma locurilor indicate au fost depistate și ridicate 2 obiecte din metal, un tub de cartuș (f.d. 103-111); - procesul-verbal suplimentar de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu participarea specialistului inginerului cadastral al OCT Fălești, cu planșa fotografică și planuri schemă anexate a sectorului nr. 76 a RN „Pădurea Domnească” (f.d. 114-125, 130-134). Instanța de apel a conchis, că din circumstanțele indicate potrivit procesului-verbal respectiv, cu schemele întocmite, se confirmă, că în direcția victimei Paciu Sorin (indicat în schema grafică cu poziția nr.1) s-a tras anume din poziția lui Crețu Gheorghe (indicat în schema grafică cu poziția nr. 3). Potrivit măsurărilor efectuate în cadrul cercetării la fața locului nominalizate, 67 indicate în procesul-verbal respectiv, s-a stabilit, că Crețu Gheorghe se afla poziționat, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), moment enunțat în tabelul întocmit, fapt menționat și de martorul Sajin Ghenadie în declarațiile sale, care a declarat că în partea dreaptă terenul era unul drept, iar în partea din față era vale, pe Svistun Valeriu îl vedea integral, iar pe Crețu Gheorghe numai de la jumate în sus, locul unde era amplasat Crețu Gheorghe la vînătoare se afla în văgăună și că imediat după împușcătură l-a văzut pe Crețu Gheorghe cu fața spre ei, pe când Svistun Valeriu stătea cu spatele, ceea ce denotă că tragerea a fost efectuată de către Crețu Gheorghe, momente enunțate și prin declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu în ședința judiciară, precum și reflectate potrivit procesului-verbal de verificare a declarațiilor la fața locului petrecute cu Svistun Valeriu și cu Sajin Ghenadie. Faptul că a fost efectuată împușcătura în direcția victimei Paciu Sorin anume din direcția țintașului Crețu Gheorghe se confirmă și prin nivelul constatat inclus în tabelul întocmit în cadrul cercetării la fața locului, anexat la procesul-verbal de cercetare la fața locului cu măsurările efectuate, care indică că Crețu Gheorghe se afla poziționat, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), fiind sprijinite prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, care a declarat despre aflarea lui Crețu Gheorghe la nivel mai jos comparativ cu el și Paciu Sorin și că împușcătura în direcția lui Paciu Sorin a fost din partea lui Crețu Gheorghe, precum și prin declarațiile martorului Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, cît și însuși a inculpatului Crețu Gheorghe, care a declarat că locul unde a fost poziționat de Svistun Valeriu se afla în văgăună. În același timp, măsurările respective privind poziționarea lui Crețu Gheorghe, în raport cu victima Paciu Sorin la un nivel mai jos (-1,46 m), sunt întărite și prin declarațiile martorului Nicolae Andrieș, medic chirurg la ÎMSP „Spitalul raional Fălești”, care a efectuat intervenția chirurgicală lui Sorin Paciu, care fiind audiat în ședința primei instanțe, a declarat că: „intrarea glontelui față de cuibul în care a fost găsit în corpul lui Paciu Sorin se afla undeva cu 2-3 centimetri mai jos”, declarațiile respective fiind verificate în ședința instanței de apel. La fel, în rezultatul măsurărilor efectuate pe caz în cadrul cercetării la fața locului din 15.01.2012, a fost întocmită schema generală și schema detaliată /mărită/ a traiectoriei pe secțiuni, reieșind din locul de aflare a țintașului Crețu Gheorghe, spre locul de aflare a victimei Paciu Sorin dedusă din deteriorările produse pe ramurile de arțar canadian, astfel, din analiza traectoriei indicată în aceste scheme, rezultă că în direcția victimei Paciu Sorin s-a tras din direcția țintașului Crețu Gheorghe (f.d. 124, 125 vol.1). În opinia instanței de apel vinovăția lui Crețu Gheorghe se demonstrează și prin elementele de fapt constatate din: - volumul 2: procesul-verbal de examinare din 26.12.2012 a hainelor 68 victimei S. Paciu în care acesta era îmbrăcat la data de 23.12.2012, cu planșa fotografică (f.d. 3-18, 19); procesele-verbale din 23.12.2012 și 26.12.2012 de ridicare și examinare a glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin (f.d. 21, 22-25, 26); copii xerox a registrului de evidență a internării bolnavilor și renunțării la spitalizare, registrului pentru anunțuri la procuratură S. internare și registrului pentru anunțuri la poliție S. internare (f.d. 28-36); fișa medicală a bolnavului Paciu Sorin nr. 9066 în original (f.d. 37-96); procesul-verbal din 28.12.2012 de ridicare de la Crețu Gheorghe a armei de vînătoare cu țeavă lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm și cartușele folosite la vânătoarea din 23.12.2012 (f.d. 126-127, 128); - volumul 3: raportul de expertiză medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 a cadavrului cet. Paciu Sorin (f.d. 2-3); procesul-verbal de ridicare din 16.01.2013 de la magazinul ÎS „Pulbere” a 25 cartușe „Taxo” cu glonte trio, calibrul 12 în calitate de mostre pentru cercetarea comparativă (f.d. 19-21); raportul de expertiză complexă nr. 154-161 a Centrului Național de Expertize Judiciare MJ și nr. 8 a Centrului de Medicină Legală din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-55); planșa fotografică la raportul de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 (f.d. 56-75); raportul de expertiză CNEJ nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB 006376 (f.d. 75-86, 87-98); raportul de expertiză medico-legală al Centrului de Medicină Legală nr. 237 din 26.02.2013 (f.d. 105-108, 109-111); - volumul 4: copia procesul-verbal de verificare a declarațiilor martorului Sajin Ghenadie la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal de verificare la fața locului a declarațiilor martorului Sajin Ghenadie (f.d. 41-47); copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Svistun Valeriu la locul infracțiunii din 17.01.2013 și anexă la procesul-verbal de verificare la fața locului a declarațiilor martorului Svistun V. (f.d. 56-57, 58-67); copia procesului-verbal de verificare a declarațiilor martorului Buga Boris la locul infracțiunii din 17.01.2013 cu anexă (f.d. 70-71, 72-78); - volumul 6: copia ordinului nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 emis de Rezervația „Pădurea Domnească” ÎS (f.d. 137-139); copia ordinului nr. 168 din 14.09.2012 cu anexa privind cota de recoltare a mistreților în fondurile de vînătoare ale Agenției „Modsilva” și reglarea numerică a acestuia în arii naturale protejate de stat, anul 2012 (f.d. 144-150); extras din procesul-verbal al ședinței Consiliului Științific al RN „Pădurea Domnească” ÎS din 19.07.2012 (f.d. 151); copia ordinului nr. 204 din 14.11.2012 emis de directorul Agenției „Moldsilva” privind completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012” (f.d. 203); copia dispoziției nr. D-90 din 15.11.2012 cu privire la coordonarea zonelor de vânătoare în zona de frontieră și cooperare cu serviciile cointeresate (f.d. 205-206); 69 - volumul 7: procesul-verbal de ridicare din 14.01.2013 de la Societatea Vînătorilor și Pescarilor din RM a dosarului personal a lui Crețu Gheorghe cu anexă (f.d. 7-9, 10-14, 2-47); - volumul 15: declarațiile martorului Latiș Sergiu depuse în prima instanță, verificate în ședința instanței de apel (f.d. 4-11); declarațiile martorului Răilean Sergiu depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 13-16); declarațiile martorului Zubco Valeriu depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 38-45); declarațiile martorului Pleșca Ion depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 80-83); declarațiile martorului Nastas Iurie depuse în prima instanță (f.d. 132-135); - declarațiile date de martorul Andrieș Nicolae în prima instanță și citite în instanța de apel (f.d. 40-44, vol.16); declarațiile martorului Buga Vladislav depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 178-179 vol. 16); declarațiile expertului Baxan Anatolie depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 208-211 vol. 16); declarațiile expertului Zaborot Anatolie depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 213-214 vol. 16); declarațiile expertului Fonari Alexandru depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 216 vol. 16); declarațiile expertului Isac Valentin depuse în prima instanță și verificate în ședința instanței de apel (f.d. 218 vol 16); - volumul 17: raportul de constatare medico-legală nr. 134 din 18.01.2012 privind cercetarea a 6 fragmente de organe prelevate de la cadavrul lui Paciu Sorin (f.d. 21); raportul de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62 vol. 17). Instanța de apel a reținut, că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, care a fost nemijlocit alături de victima Paciu Sorin în toată perioada vânătorii, rezultă, că imediat după momentul producerii împușcăturilor și cînd Sorin i-a spus că este rănit a văzut personal că Crețu Gheorghe se afla cu fața spre locul unde se afla el cu Sorin, că i-a strigat lui Crețu Gheorghe ce face că a tras în el, aceste declarații sunt sprijinite ferm de declarațiile inculpatului Svistun Valeriu, participant și responsabil de vânătoare și care se afla în același grup de vânători, care a declarat că a văzut poziția lui Crețu Gheorghe la momentul împușcăturilor produse, imediat după împușcăturile produse la vânătoare a auzit un strigăt în spate, „nașule ajutor sunt rănit”, când a auzit strigătele stătea cu fața înspre vecinul din stânga Crețu, Crețu aflîndu-se cu fața spre el, ulterior când l-a întrebat Crețu Gheorge a răspuns că a împușcat cu trio, din aceste declarații se dovedește că împușcătura în direcția lui Paciu Sorin a fost din locul aflării lui Crețu Gheorghe. Potrivit instanței de apel, aceste declarații sunt sprijinite prin procesele-verbale de cercetare la fața locului cu schemele întocmite, prin concluziile rapoartelor de expertiză petrecute pe caz, întărite prin declarațiile 70 experților, care au confirmat concluziile expuse potrivit rapoartelor de expertiză la efectuarea căror au participat. Astfel, instanța de apel a constatat din probele cercetate, că anume în urma împușcăturilor produse de Crețu Gheorghe din arma folosită de Crețu Gheorghe cu nr. xxxxx, cu țeava lisă, cu calibrul 12, model „MȚ 21-12” a fost rănit Paciu Sorin, totodată glontele extras din corpul victimei în rezultatul intervenției chirurgicale s-a constatat că are aceeași componență chimică cu gloanțele extrase din cartușul de model „TAXO ТРИО”, ridicat de la Crețu Gheorghe, iar în urma examinării, potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 a glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, s-a stabilit, că glontele reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul de 1 cm, pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol. 2). Mai mult, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 146 din 25.12.2012 a cadavrului cet. Paciu Sorin rezultă concluziile: „Decesul cet. Paciu Sorin a.n. xxxxx a survenit în urma plăgii penetrante a abdomenului prin lezare cu armă de foc cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic, la ce indică datele documentelor medicale și necropsiei cadavrului. Aceste leziuni corporale conform datelor documentelor medicale prezentate, au putut fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin o tragere și se referă la categoria leziuni corporale grave, periculoase pentru viață. Conform datelor documentelor medicale orificiul de întrare este localizat pe linia iliacă stînga a peretelui abdominal-plagă cu diametrul 2,0 cm. Dintre leziunile corporale depistate și cauza decesului se prevede legătură cauzală directă (f.d. 2-3 vol. 3).” Totodată, concluzia instanței de apel se bazează și pe concluziile rapoartelor de expertiză complexă nr. 154-161 a Centrului Național de Expertize Judiciare MJ și nr. 8 a Centrului de Medicină Legală din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75 vol. 3), raportului de expertiză CNEJ nr. 289-296 din 22.02.2013 Seria BB 006376 (f.d. 75-98 vol. 3), raportului de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62 vol. 17). Astfel, conform concluziilor experților evidențiate în raportul de expertiză nr. 154-161 din 30.01.2013, s-a stabilit, că glonțul extras din corpul victimei Paciu Sorin, prezentat spre examinare a fost tras din armă de vînătoare cu țeavă lisă de calibrul 12,0 mm. Aceiași experți au conchis, că arma cu nr. xxxxx, prezentată la examinare experților, în urma ridicării de la Crețu Gheorghe, face parte din categoria armelor de foc de vânătoare semi-automată, cu țeava lisă, cu calibrul 12, model „MȚ 21-12”, la fel că glontele extras din corpul victimei în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași componență chimică cu gloanțele (3 buc.) extrase din cartușul de model 71 „TAXO ТРИО”, ridicat de la Crețu Gheorghe. În concluzie, instanța de apel a menționat că din probele cercetate rezultă acționarea din partea lui Crețu Gheorghe din imprudență la momentul împușcării din arma deținută încărcată și cu folosirea cartușelor cu gloanțe rotunde de model Taxo-Trio, împușcând în direcția aflării liniei trăgătorilor, unde se aflau Sajin Ghenadie și Paciu Sorin, anume un astfel de glonte a fost depistat în corpul lui Paciu Sorin și de la leziunile produse de glontele depistat în corpul lui Paciu Sorin, ultimul a decedat la data de 25.12.2012 în urma plăgii penetrante a abdomenului prin lezare cu armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic, pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere, astfel decesul lui Paciuc Sorin fiind în legătură cauzală cu acțiunile imprudente prejudiciabile ale lui Crețu Gheorghe. Ținînd cont de practica judiciară referitor la calificarea fapelor prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a constatat, că prin probele administrate se demonstrează că Crețu Gheorghe a comis faptele incriminate sub formă de lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin. Astfel, vătămările corporale constatate la Paciu Sorin au fost provocate prin acțiunile imprudente ale lui Crețu Gheorghe, care nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, aflîndu-se la vînătoare și folosind arma de foc încărcată cu gloanțe „Taxo Trio” rotunde, nu a prevăzut posibilitatea că poate fi produsă rănirea unui om, în urma cărora să survină decesul acestuia, deși fiind vînător cu acte în regulă, trebuia și putea să le prevadă, la caz fiind prezent anume raportul cauzal dintre acțiunile lui Crețu Gheorghe și urmările care au survenit – decesul lui Paciu Sorin. Instanța de apel a accentuat, că Crețu Gheorghe a acționat din imprudență, ultimul, deși fiind vânător și se afla la vânătoare, folosind armă de foc, cunoscând că acțiunea sa poate avea ca rezultat rănirea unor persoane, nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, nu s-a asigurat că prin acțiunile sale pot avea loc accidente cu oameni, deși folosind arma încărcată, trebuia și putea să prevadă survenirea, astfel în conduita inculpatului Crețu Gheorghe este prezentă fapta de lipsire de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, ceea ce duce implicit la tragerea la răspundere penală a inculpatului. Instanța de apel a accentuat, că potrivit învinuirii formulate lui Crețu Gheorghe, acuzatorul de stat a indicat că prin acțiunile sale intenționate Crețu Gheorghe a comis infracțiunea prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, adică „lipsirea de viață din imprudență”, însă la acest aspect instanța a punctat că, latura subiectivă a infracțiunii de lipsire de viață din imprudență, în care este învinuit Crețu Gheorghe, prin definiție nu poate fi exprimată prin vinovăție sub formă de intenție (directă sau indirectă), dar se exprimă numai în vinovăție sub formă de imprudență, care la rîndul ei poate fi exprimată în neglijență sau încredere 72 exagerată. Totodată, în opinia instanței de apel o asemenea învinuire contravine prevederilor art. 17 Cod penal, unde legislatorul a definit expres infracțiunea săvîrșită cu intenție. Instanța de apel a remarcat, că declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe prin care nu recunoaște vinovăția sa nu pot fi luate în considerație în favoarea inculpatului, deoarece nu combat situația stabilită pe cauză de constatare a vinovăției inculpatului în lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, aceste declarații ale inculpatului fiind în contrazicere cu probele existente pe cauză care demonstrează vina inculpatului în faptele incriminate, declarațiile fiind apreciate ca un drept al inculpatului, care nu poate fi îngrădit. Totodată, faptul nerecunoașterii vinei sale de către inculpat nu poate echivala cu achitarea persoanei, din moment ce probele cercetate, în cumul, demostrează cu certitudine vina inculpatului în faptele incriminate. Cu referire la argumentele apărării prin care a fost invocat că nu este clară forma imprudenței adusă spre învinuire inculpatului, instanța de apel a menționat, că la calificarea faptei nu contează tipul imprudenței, stabilirea acesteia fiind necesară la individualizarea pedepsei. Or, încrederea exagerată denotă un grad mai ridicat de pericol social în comparație cu neglijența, deoarece în primul caz făptuitorul prevede posibilitatea producerii morții, sperând în mod ușuratic să o evite, pe când în cel de-al doilea caz făptuitorul nu prevede posibilitatea producerii morții în prezența obligației și a aptitudinii de a o prevedea. În cazul lui Crețu Gheorghe acuzarea a fost adusă în lipsirea de viață din imprudență a unei persoane, și anume în faptul că Crețu Gheorghe, aflându-se la vânătoare și folosind armă de foc, nu a prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, a acționat imprudent împușcând în direcția aflării lui Paciu Sorin, ca rezultat acesta fiind rănit, această modalitate fiind caracteristică neglijenței, cât și în parte încrederii exagerate. Totodată, instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută susținerea apărării că acuzarea nu a indicat care formă de imprudență este în acțiunile inculpatului, deoarece în ordonanța de punere sub învinuire se indică că Crețu Gheorghe a săvârșit lipsirea de viață din imprudență, că Crețu Gheorghe la 23.12.2012 în cadrul vânătorii a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, din arma de foc, considerând în mod ușuratic că careva urmări prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin. 4.7.2. Referitor la învinuirea adusă inculpatului cu privire la încălcarea anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, potrivit căreia Rezervația „Pădurea Domnească” se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor 73 naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vînatul, instanța de apel a considerat că acuzarea este neîntemeiată. În acest sens instanța de apel a menționat, că potrivit pct. 1, 2, 3 din Hotărârea Guvernului cu privire la crearea Rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească” nr. 409 din 02 iulie 1993 (cu modificările ulterioare) s-a hotărât, inclusiv : 1. Se înființează Rezervația naturală de stat „Pădurea Domnească” în baza ocolului silvic Balatina (parcelele 6; 8-10; 23-36; 38; 40-50, raionul Glodeni) și a ocolului silvic Călinești (parcelele 8-9; 12 și 13, raionul Glodeni și parcelele 16; 17 subparcelele 1-19; 21-27; parcelele 18-43, raionul Fălești) din cadrul gospodăriei silvice Glodeni, cu suprafața totală de 5389 ha, delimitând în interiorul ei o zonă cu regim absolut de circa 1000 hectare, cu aprobarea Regulamentului Rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească” și Regulamentului cu privire la zona de protecție a Rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească” (anexa nr.1 și nr.2). 2. Se creează în jurul teritoriului rezervației naturale de stat „Pădurea Domnească” o zonă de protecție cu lățimea de 1,5 km, în funcție de conturul hotarelor naturale ale drumurilor, terenurilor agricole și localităților. Delimitarea hotarelor se va efectua în comun cu organizațiile cointeresate. 3. Rezervația naturală de stat „Pădurea Domnească” se subordonează Asociației de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva”. Potrivit anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 409 din 02 iulie 1993, Regulamentului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, art. 13 p. 8) se indică, că în cadrul Rezervației se permite: 8) reglarea numerică a animalelor în vederea optimizării efectivului lor și păstrării speciilor specifice atât pădurilor de luncă și biotopurilor mlăștinoase din zonă, cât și întregului ecosistem. La fel, potrivit art. 7 p. 4 al anexei nr. 2 al Regulamentului zonei de protecție a Rezervației naturale „Pădurea Domnească” se indică, că se permite: 4) extragerea (scoaterea) surplusului de animale din complexul faunistic al Rezevației în scopul răspândirii lor pe alte teritorii și în gospodăriile cinegetice ale republicii, precum și reglarea numerică a lor prin intermediul captării și vânatului în modul stabilit. Potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, se reglementează, că fondul ariilor protejate constă din următoarele categorii de obiecte și complexe naturale: 1) delimitate în conformitate cu clasificarea Uniunii Internaționale de Conservare a Naturii, printre care se indică: a) rezervație științifică. Potrivit art. 105 alin. (1) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, părți integrante ale prezentei legi sînt: 74 anexa nr.1 - Rezervațiile științifice. Conform anexei nr. 1 la Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 „Rezervațiile științifice”, la rubrica „Nr. crt.” este indicat cifra „5”, iar la rubrica „Denumirea” este indicat „Pădurea Domnească”, amplasamentul raioanele Glodeni și Fălești. Astfel, prin aprobarea Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, legiuitorul a atribuit Rezervația naturală „Pădurea Domnească” la categoria rezervațiilor științifice, aceasta având la situația din 23 decembrie 2012 statut de rezervație științifică. În același timp, potrivit Statutului înregistrat la Camera Înregistrării de Stat, în redacție nouă, la 15 decembrie 2005, Rezervația a fost reînregistrată ca Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (volumul 6, f.d. 185-202). Potrivit art. 26 lit. e) din Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998, se reglementează, că în rezervația științifică sunt interzise activitățile ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, printre care vânatul. Totodată, conform art. 25 lit. d) din aceeași Lege, în vigoare la data infracțiunii incriminate, se indica, că în rezervația științifică, excepție făcând zonele cu protecție integrală, sunt permise: reglarea selectivă a numărului de animale pentru menținerea echilibrului ecologic. Potrivit pct. 28 din Regulamentul gospodăriei cinegetice, aprobat prin Legea regnului animal nr. 439 – XIII din 27 aprilie 1998 (anexa nr. 1), în varianta în vigoare la data faptei incriminate, se indica, că pe teritoriul republicii este permisă vânătoarea sportivă și de amatori, vânătoarea în scopul stabilirii, reglementării efectivului de animale și selecției lor, precum și în scopuri științifice, cultural-educative, estetice și pentru trofee. Potrivit pct. 29 din același Regulament se reglementează, că modul și mijloacele de efectuare a vânătorii se stabilesc de către Departamentul Protecției Mediului Înconjurător în comun cu Asociația de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” și cu respectarea cerințelor prezentului regulament, după stabilirea efectivului de vânat care urmează să fie împușcat. Din extrasul procesului-verbal al ședinței Consiliului științific al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din 19.07.2012, rezultă, că la ședința respectivă la ordinea de zi au fost aduse la cunoștință rezultatele inventarierii efectivului de vânat de pe teritoriul rezervației, despre faptul că efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă, din motivul neajunsului sursei de hrană mistreții devastează câmpurile agricole din preajma rezervației, pricinuind pagube enorme deținătorilor de terenuri agricole, fiind hotărât de a lua act de informația prezentată și de a transmite informația secției pază și protecție a Agenției „Moldsilva” (vol. 4 f.d. 151). 75 La data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din 16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35 unități. Totodată, la data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director general al Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că ordinul în cauză a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal nr. 439-XIII din 27 aprilie 1995 și Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind stabilirea modului, termenilor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de vânătoare al anului 2012, precum și în baza propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a următoarelor chestiuni: 1. De a deschide vânătoarea la mistreți în perioada de la 18.11.2012 până la 30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenția „Moldsilva”, conform limitei și termenului acordat (cotele de recoltare se anexează). 2. În Rezervațiile Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecție și de reglare numerică a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervației și a fondurilor de vînătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentați în toate zilele săptămânii de la 18 noiembrie pînă la 30 decembrie 2012, conform autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva” (fără plată). Organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervații se pune în sarcina conducătorilor Rezervațiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și arendașilor. 4. Vânătoarea sportivă și de amatori se permite cu autorizații eliberate de Agenția „Moldsilva”, prin intermediul unităților silvice subordonate. Pentru fiecare grup de vânători sportivi, de către persoana responsabilă din ocolul silvic sau administrația unității silvice, se eliberează un bilet (permis) pentru o zi de vânătoare. În bilet se indică numărul autorizației înregistrate, specia de vânat, componența grupului de vânători, posesorul autorizației, precum și persoanele responsabile de vânătoare. Toți participanții la vânătoare vor fi instruiți obligatoriu cu Regulile de securitate de către persoana responsabilă din cadrul unității silvice și se vor semna în registrul corespunzător. 5. De stabilit costul unei autorizații pentru mistreț în mărime de 2500 lei pentru 2 (două) zile de vînătoare (sîmbătă și duminică), iar a unui bilet la 76 autorizație – 250 lei pentru o zi de vânătoare. Plata se efectuează la unitatea silvică pentru care s-a eliberat autorizația. Lucrătorilor serviciului silvic de stat și arendașilor terenurilor de vânătoare din fondul forestier biletele se eliberează gratuit. 6. Vânătoarea se desfășoară numai în prezența lucrătorilor serviciului silvic de stat (preferabil din domeniul vânatului). Grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10 țintași, numărul gonașilor neînarmați până la 8 persoane și numărul limită de cîini de vânătoare de rasă dresați special nu trebuie să depășească – 3 (trei) cîini, la un grup de vânători. 10. Se interzice: vânătoarea cu folosirea armelor ghintuite; vânătoarea în zilele cu vizibilitatea redusă (ceață, ninsori abundente, în amurg); vânătoarea cu cîini neînregistrați în carnetele de vânător, precum și în alte cazuri prevăzute de Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova; tirul asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu 0 6,25-9,0 mm). 12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare. 12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanții la vânătoare privitor la regulile și măsurile de securitate la vînătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în biletul de autorizație. 12.3. Autorizația se închide imediat la locul de împușcare a mistrețului, înainte ca acesta să fie încărcat în unitatea de transport. 12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza veterinară și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta clasică porcină conform „Programului complex de măsuri de combatere și profilaxie a pestei clasice porcine în Republica Moldova”, aprobat prin ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002. 12.5. Carnea de mistreț dobândită în rezervațiile naturale să se comercializeze la preț de piață. 12.8. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic de stat (f.d. 144 vol. 6). În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012, precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul vânătorii din 23.12.2012, se constată că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat în scopul anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în ordinul emis. Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS și vânătoarea a fost petrecută în Rezervația științifică „Pădurea Domnească”, anume 77 în urma intervenirii propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a vânatului în ariile protejate de stat în anul 2012. Totodată, vânătoarea s-a efectuat în baza autorizațiilor eliberate gratuit, fiind petrecută de persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Grosu Marin, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie, Gurduza Oleg și Iftodi Dorin, care erau angajați ai Rezervației Științifice „Pădurea Domnească”, doar Paciu Sorin și Irimciuc Denis au participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, toți ceilalți participanți în calitate de gonași sau țintași la vânătoare dețineau carnete de vânător, fapte confirmate prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92 vol. 6). În afară de aceasta, ce ține de calificarea vânătorilor ca experimentați, instanța de apel a indicat, că o astfel de noțiune lipsește în Regulile de securitate la vânătoare, cît și în alte acte normative ce reglementează procedura de petrecere a vânătorii și a statutului vânătorilor. Potrivit pct. 3.4 din Statutul Asociației Obștești „Societatea vânătorilor și pescarilor din Republica Moldova”, se indică, că toți vânătorii sunt membrii asociației, iar calitatea de membru al asociației poate fi dobândită numai după susținerea examenului de vânător, fără a fi însă definită noțiunea de vânător experimentat. Reeșind din cele menționate, instanța de apel a considerat că sectorul masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, pe teritoriul căruia a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu este loc interzis pentru vânătoare în vederea reglării numerice, după cum a invocat cu caracter de declarație acuzarea. Mai mult, din declarațiile martorului Bucatari Serghei, șeful Secției științe din cadrul Rezervației „Pădurea Domnească”, cu vechime în funcție de peste douăzeci de ani se constată, că toate vânătorile care se petrec în Rezervația „Pădurea Domnească” sunt de reglare numerică, fiind petrecute cu acordul Consiliului științific al rezervației. Anume că Consiliul științific al Rezervaței „Pădurea Domnească” la ședința din 19.07.2012 a hotărât de a lua act de informația prezentată privind rezultatele inventarierii efectivului de vânat de pe teritoriul rezervației, despre faptul că efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă, cu transmiterea informației secției pază și protecție a Agenției „Moldsilva”. Mai mult, legislația în vigoare nu prevedea reglementarea procedurii de efectuare a reglării selective a numărului de animale, moment enunțat și de către directorul Institutului de Zoologie al Academiei de Ștințe a Moldovei, potrivit 78 scrisorii nr. 39-01 din 05.02.2013 (vol. 6 f.d. 59-60). Astfel, Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a Moldovei prin scrisoarea enunțată, a comunicat, că există Regulamentul gospodăriei cinegetice (Anexa 1 la Legea regnului animal, 1995), însă lipsește procedura legalizată de efectuare a reglării selective a numărului de animale. În același timp, lipsa unui regulament care ar legaliza procedura de efectuare a reglării selective a numărului de animale, la data producerii faptelor, nu poate fi interpretată în defavoarea inculpatului Crețu Gheorghe. Având în susținere prevederile art. 389 alin. (1) și (2), coroborat cu art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis, că din probele cercetate reiese, că vînătoarea din 23 decembrie 2012 s-a desfășurat în scopul reglării selective a numărului de animale, fiind organizată și supravegheată desfășurarea ei de conducerea Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS și s-a desfășurat în Rezervația „Pădurea Domnească”, moment permis și prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 606, și în care nu este interzisă desfășurarea vînătorii în scopul reglării numerice a numărului de animale. 4.7.3. Referitor la învinuirea adusă privind încălcarea de către Crețu Gheorghe a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I din Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează, instanța de apel a menționat următoarele. Potrivit pct. 35 lit. a) din Regulamentul gospodăriei cinegetice, aprobat prin Legea regnului animal nr. 439 – XIII din 27 aprilie 1995, se reglementează, că se consideră vânătoare ilicită (braconaj): a) vânătoarea fără autorizație, fără carnet de vânător sau fără autorizația de deținere, portarmă și de folosire a armei de vânătoare, cu carnetul de vânător nevalabil sau cu carnetul de vânător ce aparține altei persoane, cu depășirea normelor stabilite de recoltare a vânatului în locuri și termene interzise, precum și în locuri care nu sunt indicate în permis (foaie, fișă pentru recoltare), autorizație, licență, cu arme de vânătoare ce aparțin altei persoane fizice sau juridice, cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează. Astfel, din norma respectivă reiese, că se consideră vânătoare ilicită (braconaj): vânătoarea fără autorizație; vânătoarea fără carnet de vânător sau fără autorizația de deținere portarmă și de folosire a armei de vânătoare; vânătoarea cu carnetul de vânător nevalabil sau cu carnetul de vânător ce aparține altei persoane; cu depășirea normelor stabilite de recoltare a vânatului; vânătoarea în locuri și termene interzise; vânătoarea în locuri care nu sunt indicate în permis (foaie, fișă pentru recoltare), autorizație; vânătoarea cu arme de vânătoare ce aparțin altei 79 persoane fizice sau juridice; vânătoarea cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează. În conformitate cu pct. 36 al anexei nr. 1 la Legea regnului animal, se interzice orice vânătoare, cu excepția reglementării efectivului de animale și păsări, în rezervații științifice, braniști, parcuri naționale, zone de agrement, precum și în raza de 2 km după hotarele orașelor Chișinău, Bălți, Bender și Tiraspol, în raza de 500 m de la marginea altor localități. În sensul dat referitor la locul vânătorii, instanța de apel a menționat, că locul stabilit pentru vânătoarea din 23 decembrie 2012 a fost Rezervația științifică „Pădurea Domnească”, teritoriu enunțat și prin hotărârea Guvernului RM nr. 606 din 15.08.2012. Potrivit pct. 10 din Regulamentul Rezervației „Pădurea Domnească” aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 409 din 02 iulie 1993 se indică, că sistemul de măsuri sanitare și de restabilire a vegetației, de captivare și vânare a animalelor se examinează de Consiliul științific al Rezervației, fiind coordonat și aprobat de către Departament. După cum s-a enunțat, la data de 19 iulie 2012 Consiliul științific al ÎS Rezervației „Pădurea Domnească” a informat Agenția „Moldsilva” despre faptul că efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă și, din motivul neajunsului sursei de hrană, mistreții devastează câmpurile agricole din preajma rezervației, pricinuind pagube enorme deținătorilor de terenuri agricole. La data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova a aprobat Hotărârea cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012 nr. 606 din 15.08.2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din 16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile fondului forestier, inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35 unități. La fel, referitor la locul vânătorii, instanța de apel a indicat, că conform autorizației seria AA nr. 003404 și autorizației seria AA nr. 003405, valabile de la data de 23.12.2012 pînă la 23.12.2012, vînătoarea din 23.12.2012 a fost autorizată pentru petrecerea în fondul de vânătoare (pădurea) Călinești, ocolul silvic Călinești, ÎS Rezervația „Pădurea Domnească” (f.d. 39, 54 vol. 6). Totodată, asupra legalității desfășurării vânătorii în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” ca loc al desfășurării vânătorii, instanța de apel s-a expus că locul petrecerii vânătorii din 23.12.2012 nu a fost constatat ca loc interzis, astfel că este neîntemeiată invocarea participării lui Crețu Gheorghe la vânătoare anume în loc interzis. Privind pretinsa încălcare a legislației, imputată lui Crețu Gheorghe, instanța de apel a mai indicat, că acuzarea nu a evidențiat clar care anume încălcări ale legislației au fost admise nemijlocit în aspectul respectiv de Crețu Gheorghe, astfel 80 că învinuirea dată este neconcretă și se exclude. Referitor la modalitatea vânătorii desfășurate în Rezervația „Pădurea Domnească”, aceasta este reflectată în ordinul directorului Agenției Moldsilva, cât și directorului Rezervației „Pădurea Domnească” Irimciuc Denis cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 (f.d. 137-138 vol. 6), cu indicarea despre petrecerea de către vânători și gonași, cu următoarele interdicții: cu folosirea armelor ghintuite; în zilele cu vizibilitate redusă (ceață, ninsori ambudente, în amurg); cu cîini; împușcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei (scroafelor conducătoare) și cu cartușuri cu poșuri (alice) cu diametru 6,25-9,0 mm), care nu au fost constatate ca încălcate de către Crețu Gheorghe, astfel că învinuirea este neîntemeiată. 4.7.4. Cu privire la invocarea aflării în zona de frontieră și încălcării de către Crețu Gheorghe a Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărei se reglementează, că vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă, instanța de apel a menționat următoarele. Potrivit art. 32 alin. (1) din Legea cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova nr. 215 din 04 noiembrie 2011 (în vigoare de la 01 iulie 2012), în vigoare la data faptei incriminate, se indica, că vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adîncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior, este interzisă. Conform art. 1 alin. (1) al Legii cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova nr. 215 din 04 noiembrie 2011 (în vigoare de la 01 iulie 2012), se reglementează, că frontiera de stat a Republicii Moldova reprezintă linia naturală sau convențională care marchează limitele externe ale teritoriului asupra căruia Republica Moldova își exercită suveranitatea exclusivă pe uscat, pe sectoarele acvatice, subterane, aeriene și care trece, în linie dreaptă, de la un semn de frontieră la altul ori, acolo unde frontiera de stat nu este marcată în teren cu semne de frontieră, de la un punct de coordonate la altul. Pe fluvii și pe celelalte ape curgătoare frontiera de stat este cea stabilită prin tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine, respectându-se principiul dreptului internațional, conform căruia frontiera de stat trece pe mijlocul șenalului navigabil principal, iar pe apele curgătoare nenavigabile, pe la mijlocul pânzei de арă. Potrivit art. 2 al aceleiași legi se indică, că frontiera de stat se stabilește și se modifică prin lege organică, în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, respectându-se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional. Conform art. 3 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova se reglementează, că frontierele țării sunt consfințite prin lege organică, respectându-se principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional. Art. 5 alin. (1) din Constituție prevede că, frontiera de stat se stabilește în 81 tratatele încheiate de Republica Moldova cu statele vecine și se marchează în teren cu semne de frontieră clar vizibile. Tratatul privind trasarea și marcarea frontierei de stat în teren se ratifică de către Parlament. Potrivit art. 5 alin. (2) al aceleiași legi se indică, că frontiera de stat se trasează: a) pe uscat – pe liniile distinctive de relief; b) pe sectoarele acvatice – pe linie dreaptă, frântă sau curbă, de la un semn de frontieră la altul, precum urmează: - pe sectoarele navigabile – pe mijlocul râului ori pe mijlocul brațului său, pe mijlocul șenalului navigabil principal sau pe talvegul râului; - pe sectoarele nenavigabile – de regulă, pe axa care unește punctele de ieșire a frontierei de stat la malurile bazinului de apă sau pe mijlocul pânzei de apă a bazinului. În sensul expus, frontierele de stat ale Republicii Moldova sunt consfințite prin lege organică, în conformitate cu prevederele tratatelor încheiate cu statele vecine. Republica Moldova a încheiat cu Ucraina tratat cu privire la frontiera de stat, semnat la 18.08.1999, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 343 – XV din 12.07.2001, întrat în vigoare din 12.07.2001, prin care s-a stabilit în art. 5, că frontiera de stat pe teren se marchează cu semne de frontieră clar vizibile. La 08.11.2010 a fost semnat Tratatul de frontieră cu România, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova la 28.06.2013. Deși potrivit legislației în vigoare se reglementează, că semnele de marcare a frontierei trebuie să fie clar vizibile, în urma cercetării probelor propuse de acuzare, nu s-a constatat prezența dovezilor care să confirme constatarea semnelor de marcare a frontiereri de stat în zona unde a fost petrecută vânătoarea din 23.12.2012. Totodată, din declarațiile inculpaților și martorilor audiați, participanți la vânătoare, cât și a probelor scrise, nu s-a constatat că la locul petrecerii vânătorii în regiunea de frontieră erau prezente semne de marcare a frontierei în locurile unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012, precum și de interzicere a vânătorii. Faptul participării inculpatului Crețu Gheorghe la data de 23 decembrie 2012, la vînătoare anume în zona de frontieră, pe o adîncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior, după cum a indicat acuzarea, nu este confirmată prin probe, nefiind prezentată nicio dovadă scrisă a locului desfășurării acțiunilor încriminate inculpatului în raport cu locul amplasării râului Prut (frontiera naturală). Mai mult, din declarațiile tuturor inculpaților și a martorilor date în cadrul ședințelor judiciare, reiese, că în locul unde a avut loc vânătoarea nu erau semne de 82 interzicere a vânătorii, la fel că fiind opriți de persoane în haine de camuflaj, după verificarea actelor, le-a fost permisă trecerea. În acest sens instanța de apel a menționat că nu poate reține ca probă declarațiile martorului Anton Ion date în instanța de apel, unicul din martori, care a declarat, că goana la vânătoare a avut loc în apropiere de frontiera de stat care nu este marcată, dar cunoaște că este frontieră, deoarece este vecin cu cantonul respectiv, goana a avut loc la 200 metri de frontiera de stat, deoarece în sensul dat nu sunt confirmate prin alte probe, iar careva măsurări care să confirme distanța enunțată nu au fost efectuate, aceste declarații fiind contrazise de celelalte mărturii a martorilor. Totodată, instanța de apel a menționat și faptul, că din scrisoarea Departamentului Poliției de Frontieră rezultă, că șeful adjunct al sectorului Poliției de Frontieră „Călinești” a fost informat personal de către șeful Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” la data de 21.12.2012 despre desfășurarea unei vânători la data de 23.12.2012 și 25.12.2012 în zona de frontieră respectivă (f.d. 11-112 vol. 6). Potrivit ordinului „Cu privire la completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012”, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215 din 04.11.2012 „Cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova” precum și în scopul coordonării sectoarelor de pădure aflate în limitele zonei de frontieră unde se planifică de efectuat vânătoarea la mistreți, și neadmiterii încălcării regimului de frontieră de stat, s-a ordonat: -1. Directorilor unităților silvice subordonate Agenției „Moldsilva”: -1.1. De a respecta întocmai prevederile Legii nr. 215 din 04.11.2012 „Cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova”. -1.2. Până la data de 15.11.2012, prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru coordonarea și delimitarea sectoarelor de pădure în limitele zonei de frontieră unde este planificată efectuarea vânătorii la mistreți în anul 2012. -1.3. Coordonarea și delimitarea sectoarelor de pădure în limitele zonei de frontieră unde este planificată efectuarea vânătorii la mistreți în anul 2012 de efectuat în comun cu Subdiviziunile teritoriale ale Departamentului Poliției de Frontieră. A notat instanța de apel, faptul că nu au fost delimitate sectoarele în limitele zonei de frontieră unde a fost planificată vânătoarea, iar faptul că lipsesc semne de interzicere a vânătorii nu poate fi pusă în vina lui Crețu Gheorghe, mai ales că nu el a fost persoana responsabilă privind delimitarea sectoarelor de pădure în limitele zonei de frontieră unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012, astfel că în sensul dat învinuirea a fost considerată neîntemeiată. În opinia instanței de apel nu a fost probat faptul aflării lui Crețu Gheorghe la 83 locul desfășurării acțiunilor incriminate, în zona de frontieră, anume în adâncimea de 500 metri de la linia frontierei de stat, deoarece careva dovezi certe nu au fost prezentate, mai ales că măsurări potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața locului care să dovedească petrecerea vânătorii pe o adâncime anume de 500 metri de la linia frontierei nu au efectuate pe caz, astfel de dimensiuni nefiind reflectate nici într-un act procesual întocmit pe caz. Mai mult, potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului din 25 decembrie 2012 (f.d. 76-78 vol. 1), ca punct de pornire a cercetării a constituit nu apa de frontieră (porțiunea de apă curgătoare sau stătătoare pe care trece linia frontierei de stat), dar o bornă silvică, despre care nu se cunoaște la ce distanță este amplasată de la apa de frontieră. Totodată, din cele indicate în procesul-verbal nu reiese că vânătoarea a avut loc anume de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior, totodată martorii audiați și probele scrise nu dovedesc aceste circumstanțe invocate de acuzare. În același timp, în ședința judiciară atât în instanța de apel, cât și de fond, nimeni din inculpații Crețu Gheorghe, Lupu Ion, Svistun Valeriu și Irimciuc Denis, cât și martorii audiați nu au confirmat că vânătoarea a avut loc la 500 metri de la linia frontierei de stat, după cum s-a invocat. Totodată faptul că au fost verificați participanții la vânătoare de către poliția de frontieră nu demonstrează că locul unde s-a petrecut vânătoarea a fost anume la adâncimea de 500 metri de la linia frontierei de stat. 4.7.5. Cu referire la invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vînătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85, care acționau la momentul comiterii infracțiunii, instanța de apel a menționat următoarele. Potrivit pct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în anul 1993, în vigoare la momentul petrecerii vănătorii din 23.12.2012, se reglementa următoarele: - Condiția principală a securității la folosirea armei de vânătoare este cunoașterea perfectă și respectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a acestei arme, precum și respectarea severă a disciplinei de către toți vânătorii în timpul vânătorii. În sensul dat, instanța de apel a considerat că acuzarea nu a indicat prin ce anume a admis Crețu Gheorghe încălcări a pct. 1, care sunt reguli generale, totodată nefiind de fapt stabilită încălcarea nemijlocită de către Crețu Gheorghe a prevederilor respective, invocate în mod abstract de către acuzare, astfel că acuzarea este fără temei și a fost exclusă. 84 Potrivit pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din anul 1993 se indică, că: linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum, margine de pădure, etc.). În sensul invocat de acuzare a încălcării respective de către Crețu Gheorghe, instanța de apel a stabilit, că acuzarea nu a indicat prin ce se manifestă vina nemijlocit a inculpatului Crețu Gheorghe în formarea liniei trăgătorilor. Potrivit pct. 61 din același Reguli se reglementează, că conducătorul îi plasează pe vânători după numere, alege hăitașii din echipa de vânători, controlează armele și munițiile, iar la sfârșitul goanei dă semnalul de alarmă. Responsabil de petrecerea vânătorii, inclusiv amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor a fost, potrivit probelor cercetate, Svistun Valeriu, și nu Crețu Gheorghe, astfel că în sensul dat acuzarea adusă este neîntemeiată și se exclude. Totodată, instanța de apel a constatat că este întemeiată imputarea încălcării de către inculpatul Crețu Gheorghe a pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare nominalizate, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri. Astfel din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, efectuat cu participarea specialistului OCT Fălești, Cervaniuc Vladimir, rezultă, că pentru calcularea distanței liniare și ale unghiurilor necesare și a denivelărilor de teren au fost folosite ruleta electronică model „Hilti”, taxiometru de model „TRIMBLE M5”, GPS de model „Leica”, iar după efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost procesate cu ajutorul computerului folosind program specializat geodezic „CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după prelucrarea datelor ele au fost plasate pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134 vol. 1). Potrivit explicației detaliate anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-115 vol. 1), anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre p. 1, unde la vînătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p. 3, unde se afla Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume glontele folosit de Crețu Gheorghe „TAXO TRIO” fiind depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin, astfel că este dovedită acuzarea în sensul dat. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 85 din Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993, potrivit cărora se 85 reglementează, că se interzice: -1. schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei; -2. tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat; -3. folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare; -4. părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit pînă la sfârșitul goanei; -5. tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; -6. tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș; -7. folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise). În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat ca fiind dovedită învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe a admiterii încălcărilor pct. 85 subp. 2 din reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, cît și din elementele de fapt dobîndite din procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare, concluziile rapoartelor de expertiză, se dovedește că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături din arma de foc, rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor în imediata apropiere de țintașul Sajin Ghenadie, Crețu Gheorghe fiind văzut de Sajin Ghenadie cu arma îndreptată în direcția locului trăgătorilor, astfel Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în afara hotarului sectorului de tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, în urma cărui fapt ultimul a decedat. Astfel, potrivit pct. 75 și 76 din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, aprobate de Prezidiul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova, se indică, că: - hotarele sectorului de tragere trebuie marcate prin repere pe teren și să constituie un unghi nu mai mic de 45 de grade în dreapta și în stânga trăgătorului. - La vînătoarea cu gonași tragerea se admite în limitele indicate sau în afara lor. Dacă animalul sparge linia trăgătorilor sau dacă gonașii se află la o distanță mai mică de 200 metri, tragerea nu se face decât după ce animalul trece peste linia trăgătorilor. Vânătorul se întoarce în cazul acesta la 180 de grade și împușcă în limitele sectorului de tragere, adică sub un unghi de 45 grade în dreapta și în stânga sa de la perpendiculara pe linia trăgătorilor. Din procesele-verbale de cercetare la fața locului, cât și declarațiile martorului Sajin Ghenadie, inculpaților Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe, reiese, că Sajin Ghenadie a fost plasat pe aceeași linie cu Crețu Gheorghe, la fel din 86 declarațiile lui Sajin Ghenadie se constată, că anume în spatele lui Sajin Ghenadie se afla victima Paciu Sorin. Explicația detaliată anexată la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-115, 121, 122 vol. 1), indică, atât distanța dintre p. 1, unde la vânătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p. 3, unde se afla Crețu Gheorghe, stabilită ca 89,697 metri, cît și faptul că Paciu Sorin, aflat în imediata apropiere de țintașul Sajin Ghenadie, se afla în linia țintașilor. Anume în urma împușcăturii produse din arma lui Crețu Gheorghe, încărcată cu cartușe „Taxo-Trio”, Paciu Sorin a fost rănit, din corpul ultimului în cadrul intervenției chirurgicale fiind extras glonte „Taxo Trio” de formă rotundă, astfel se constată că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc în direcția liniei țintașilor. În același timp, potrivit raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie 2013 se constată concluziile în pct. 9, că corpul pătimitului Paciu Sorin la momentul efectuării împușcăturii se afla față de linia din punctul „3” în punctul „1” cu un unghi de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol. 3). Astfel, prin probele cercetate se constată, că Crețu Gheorghe a efectuat tragerea din arma de foc în direcția liniei țintașilor, peste hotarele sectorului de tragere determinat, fapt stabilit prin declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, prin măsurările efectuate potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața locului, cât și prin declarațiile martorului Buga Boris, care a declarat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis. În aspectul invocat, instanța de apel a considerat că din probele cercetate se constată încălcarea de către Crețu Gheorghe a pct. 85 subp. 2) al Regulilor privind interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, ca rezultat, în urma acțiunilor inculpatului Crețu Gheorghe în timpul efectuării împușcăturilor a fost rănit Paciu Sorin, care se afla nemijlocit lângă țintașul Sajin Ghenadie. Instanța de apel a considerat ca fiind dovedită și folosirea la vânătoarea din 23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde, contrar prevederilor Regulilor enunțate în pct. 85 p. 3), care indică că este interzisă folosirea gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare. Astfel, din probele cercetate rezultă, că Crețu Gheorghe a folosit la vînătoarea din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă rotundă, fapt evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului – glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul examinării s-a stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol. 2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a declarat că a folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare. 87 Faptul folosirii anume a unui astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a fost demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria BB 006321, din care rezultă că glontele extras din corpul victimei în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași componență chimică cu gloanțele (3 buc.) extrase din cartușul de model „TAXO ТРИО”, ridicat de la Crețu Gheorghe (f.d. 28-75 vol. 3). În rest, ce ține de invocarea că Crețu Gheorghe a încălcat prevederile art. 85 din Regulile nominalizate privind: schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei; părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei; tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș; folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), instanța de apel a considerat absolut neîntemeiată acuzarea, deoarece în sensul dat nu s-a stabilit admiterea de către Crețu Gheorghe a acestor încălcări, astfel că acuzarea în această parte a fost exclusă. Instanța de apel a mai notat, că acuzarea, nu a prezentat nici o probă care ar fi demonstrat faptul că Crețu Gheorghe și-ar fi schimbat din proprie inițiativă sau ar fi părăsit locul său înainte de sfârșirea goanei, nimeni din persoanele aflate în apropiere de Crețu Gheorghe, și anume Sajin Ghenadie, Svistun Valeriu, Buga Boris nu au declarat că Crețu Gheorghe și-a schimbat locul de aflare sau că ar fi părăsit locul său indicat de Svistun Valeriu înainte de sfîâșirea goanei, din contra fiind constatat că Crețu Gheorghe a părăsit locul său doar după ce s-a anunțat de persoana responsabilă că vânătoarea a luat sfârșit în urma rănirii lui Paciu Sorin. Astfel, din declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe rezultă, că ultimul a declarat, că împușcăturile efectuate la vânătoare au fost dintr-un singur loc, de la locul poziționării, iar tuburile de cartușe au rămas jos, așa cum le arunca mecanismul armei spre dreapta, pentru a se convinge dacă unul din mistreți a fost doborât, a făcut un pas și ridicându-se puțin și-a aruncat privirea în direcția unde era primul mistreț doborât, însă imediat Svistun Valeriu i-a făcut semn cu mîna să stea locului și el a rămas la locul amplasării. Aceste declarații sunt sprijinite și prin declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu, care a declarat, că „după împușcarea mistrețului Crețu Gheorghe s-a pornit înspre mistrețul doborât, însă i-a cerut printr-un semn să se întoarcă înapoi și Crețu Gheorghe s-a întors înapoi”, astfel aceste declarații nu denotă însă că Crețu Gheorghe și-a schimbat de fapt locul, astfel că rezultă că Crețu Gheorghe a rămas în același loc. Totodată, potrivit proceselor–verbale de cercetare la fața locului din 25.12.2012, 12.01.2013 și din 15.01.2013, nu este consemnată schimbarea locului de poziționare a lui Crețu Gheorghe. 88 La fel, nici alte probe cercetate nu indică despre faptul că la vânătoare Crețu Gheorghe și-a schimbat din proprie inițiativă locul de poziționare ca țintaș, indicat de Svistun Valeriu. Instanța de apel a remarcat, că nu a fost constatat că Crețu Gheorghe a admis părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei, în sensul dat nefiind probată acuzarea prin careva dovezi, nici persoanele participante la vânătoare în apropiere de Crețu Gheorghe, și anume Sajin Ghenadie, Svistun Valeriu, Buga Boris, fiind audiați, nu au declarat că Crețu Gheorghe a părăsit locul de pândă și că s-a apropiat de mistreț pînă la sfârșitul goanei, fiind cu caracter de declarație acuzarea în sensul dat. Referitor la invocarea încălcării ce ține de tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin, precum și tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș, instanța de apel a indicat, că din declarațiile martorilor Buga Boris, Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, prin probele scrise cercetate nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a tras asupra mistrețului care se îndrepta spre pândașul vecin, cât și că a tras asupra unui animal căzut de la împușcătura altui țintaș, în sensul dat acuzarea fiind nefondată. Totodată a fost considerată neîntemeiată și acuzarea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice, deoarece acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar confirma faptul că Crețu Gheorghe a consumat înaintea și în timpul vînătorii din 23 decembrie 2012 băuturi alcoolice și că s-a aflat în stare de ebrietate alcoolică, în sensul dat acuzarea fiind cu caracter de declarație. 4.7.6. Referitor la acuzația adusă lui Crețu Gheorghe în încălcarea Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59, 62, 64, 66, 67, instanța de apel a menționat următoarele. Potrivit pct. 59 din Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se indică că: este strict interzis de a se schimba cu numerele, de a alege de sine stătător locurile și de a părăsi locul înainte de încheierea gonirii. În acest sens instanța de apel a remarcat, că acuzarea de fapt nu a indicat în învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe prin ce s-a manifestat încălcarea respectivului punct din partea inculpatului Crețu Gheorghe. Totodată, în ședința judiciară nu s-a constatat, că inculpatul Crețu Gheorghe la vânătoarea din 23.12.2012 s-a schimbat cu numerele, că și-a ales de sine stătător locul sau că a părăsit locul înainte de încheierea gonirii. În ședința judiciară de fapt s-a stabilit prin declarațiile inculpatului Svistun Valeriu, cît și a inculpatului Crețu Gheorghe, că locul amplasării lui Crețu Gheorghe în timpul vânătorii a fost indicat de persoana responsabilă 89 Svistun Valeriu, totodată nimeni din martorii audiați nu a declarat că Crețu Gheorghe și-a ales personal locul sau că și-a schimbat cu numerele, precum și că a părăsit locul înainte de încheierea gonirii, în sensul dat acuzarea fiind neconfirmată. În contradictoriu, inculpatul Svistun Valeriu a declarat, că personal a arătat lui Crețu Gheorghe locul aflării la vânătoare, fapt demonstrat și prin mențiunile evidențiate din procesul-verbal de cercetare la fața locului, astfel că învinuirea respectivă se exclude. Potrivit pct. 62 din Instrucțiunea de protecție a muncii nominalizată se indică, că: e interzisă tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de tragere, interzicere identică cu subp. 2 din p. 85 din Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vînătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993, potrivit cărora se reglementează, că se interzice: tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, astfel că este valabilă motivarea instanței de apel anume la încălcarea respectivă expusă anterior. Astfel, în ședința judiciară s-a constatat prin declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a lui Buga Boris, precum și declarațiile inculpatului Svistun Valeriu, precum și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cu schemele, explicațiile și planșa foto anexate, că anume Crețu Gheorghe a efectuat tragerea din arma de foc, ca urmare fiind rănit Paciu Sorin, care se afla lângă țintașul Sajin Ghenadie, amplasat pe aceeași linie cu Crețu Gheorghe, astfel se constată că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături în direcția liniei țintașilor, unde se afla Paciu Sorin, totodată peste hotarele sectorului de tragere determinat, moment motivat de instanța de apel, astfel că în sensul dat instanța de apel a considerat dovedită învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 62 din Instrucțiunea de protecție a muncii nominalizată. Potrivit pct. 64 din Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se reglementează, că: pentru evitarea rănirii gonașilor vânătorul este obligat să cerceteze sectorul său, locul și direcția împușcăturii. Ținînd cont de faptul stabilirii de către prima instanță că în direcția lui Paciu Sorin a fost tras de către Crețu Gheorghe din arma deținută de ultimul, instanța de apel a constatat încălcarea prevederilor p. 64 al Instrucțiunii de protecție a muncii de către Crețu Gheorghe, care participând la vânătoare și fiind obligat să cerceteze sectorul său, locul și direcția împușcăturii, în sensul dat nu a cercetat locul și direcția împușcăturii, ca rezultat, acționând din imprudență și împușcând din arma de vânătoare deținută, încărcată cu glonte rotund „Taxo-Trio”, din imprudență a admis rănirea lui Paciu Sorin. Potrivit pct. 66 din Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul 90 directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se indică, că: în timpul vânatului cu hăitași a mistrețului tragerea din armă cu țeavă netedă se efectuează cu cartuș cu glonț la o distanță nu mai mare de 50 metri. Respectiva interzicere din Instrucțiune coincide cu interzicerea reglementată de Regulile de securitate la vânătoare în pct. 79, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri, încălcare constatată de instanța de apel în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe, cu motivarea corespunzătoare, astfel că este valabilă motivarea la chestiunea dată expusă anterior. Faptul că glontele de model „Taxo-Trio”, împușcat de Crețu Gheorghe la 23.12.2012 din arma de vânătoare deținută a rănit pe Paciu Sorin, aflat la distanța de 89,697 metri, moment dovedit cert prin explicația detaliată anexată la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-115, 121, 122 vol. 1), demonstrează, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, astfel este dovedită învinuirea în încălcarea de către Crețu Gheorghe a p. 66 din Instrucțiunea aprobată la 26.12.2002. Conform art. 67 al aceleiași Instrucțiuni se indică, că: folosirea glontelui rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa sub unghiuri mari. În sensul dat, instanța de apel a considerat că este dovedită acuzarea adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind folosirea glontelui rotund, anume că s-a demonstrat prin probele cercetate că la vânătoare Crețu Gheorghe a folosit cartușe „Taxo Trio”, care sunt de formă rotundă, fapt evidențiat prin examinarea glontelui extras din corpul lui Sorin Paciu, din care rezultă că glontele examinat este de formă rotundă, cu planșa fotografică. Această interzicere este identică cu încălcarea enunțată în p. 85 pct. 3 din Regulile de securitate la vânătoare, încălcare stabilită în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe și motivată anterior. 4.7.7. Cu referire la acuzarea în încălcarea de către Crețu Gheorghe a ordinului directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 6 și 10, instanța de apel a reținut, că partea acuzării nu a adus o învinuire clară în sensul dat, nefiind specificat care anume încălcare din p. 6 și 10, a admis Crețu Gheorghe. Astfel, potrivit ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, se indică, printre altele, următoarele chestiuni: 6. Vânătoarea se desfășoară numai în prezența lucrătorilor serviciului silvic de stat (preferabil din domeniul vânatului). Grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10 țintași, numărul gonașilor neînarmați până la 8 persoane și numărul limită de cîini de vânătoare de rasă dresați special nu trebuie să depășească – 3 (trei) cîini, la un grup de vânători. 91 10. Se interzice: vânătoarea cu folosirea armelor ghintuite; vânătoarea în zilele cu vizibilitatea redusă (ceață, ninsori abundente, în amurg); vânătoarea cu cîini neînregistrați în carnetele de vânător, precum și în alte cazuri prevăzute de Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova; aflarea în fondul de vânătoare a cîinilor fără zgardă, fiind calificată ca nelegitimă (aceștia pot fi reținuți și tratați conform legislației în vigoare; împușcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei (scroafele conducătoare); tirul asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu 6,25-9,0 mm). În sensul dat, instanța de apel a constatat, că invocarea încălcării p. 6 privind faptul petrecerii vînătorii în prezența lucrătorilor serviciului silvic de stat nu poate fi reținută inculpatului Crețu Gheorghe, deoarece nu Crețu Gheorghe a fost desemnat responsabil de rezolvarea acestei chestiuni, totodată vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc în prezența lucrătorilor Serviciului silvic de stat, asfel că Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Grosu Marin, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie, Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați în cadrul Rezervației științifice „Pădurea Domnească” și doar Paciu Sorin și Irimciuc Denis nu dețineau carnete de vînători, chestiune care însă nu ținea de răspunderea lui Crețu Gheorghe. Totodată, din probele cercetate prezentate de acuzare nu s-a stabilit, că grupa de vânătoare în care a participat Crețu Gheorghe a avut mai mult de 10 țintași și mai mult de 8 gonași, mai mult decât atât, nu în sarcina lui Crețu Gheorghe a fost formarea grupelor de vânătoare, astfel că această învinuire este nefondată. Referitor la încălcarea p. 10 din ordin instanța de apel a menționat, că nu a fost constatată folosirea armei ghintuite de către Crețu Gheorghe, care a participat la vânătoarea din 23.12.2012 cu armă lisă, fapt confirmat și prin concluziile raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30.01.2013, din care reiese, că arma cu nr. „xxxxx”, ridicată la 28.12.2012 de la Crețu Gheorghe, face parte din categoria armelor de foc de vânătoare semi-automată, cu țeava lisă, cu calibrul 12, model „MȚ 21-12”, confecționată industrial la uzina de armament din or. Tula, Rusia. La fel nu a fost stabilit prin probele cercetate că în ziua de 23.12.2012 a fost vizibilitate redusă, în sensul dat nefiind constatat că vânătoarea a avut loc pe timp cu ceață, în timpul ninsorii abundente, sau în amurg, de fapt vănătoarea fiind finisată în jurul orelor 11:30, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, cît și prin probele scrise, inclusiv prin momentul internării lui Paciu Sorin la spitalul raional înscris în cartela medicală a lui Paciu Sorin, care a avut loc la orele 13:40 (f.d. 37 vol. 2). La fel, în opinia instanței de apel sunt absolut neîntemeiate acuzațiile aduse lui Crețu Gheorghe în încălcarea p. 10 privind interzicerea vânătorii cu cîini neînregistrați în carnetele de vânător, precum și în alte cazuri prevăzute de 92 Regulamentul gospodăriei cinegetice a Republicii Moldova, privind aflarea în fondul de vânătoare a cîinilor fără zgardă, fiind calificată ca nelegitimă (aceștia pot fi reținuți și tratați conform legislației în vigoare, privind împușcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei (scroafele conducătoare), în sensul dat în ședința judiciară nefiind adusă nici o dovadă, respectivele interziceri nefiind stabilite ca încălcate de Crețu Gheorghe. Cât privește invocarea încălcării prevederilor ce țin de p. 10 privind interzicerea tirului asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu 6,25 - 9,0 mm), instanța de apel a menționat, că prin procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare a glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, se constată, că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol. 2). Potrivit planșei fotografice la raportul de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie 2013, imaginea nr. 19/1, gloanțele cartușului „Taxo Trio” sunt de formă rotundă (f.d. 63 vol. 3). În sensul dat, instanța de apel a considerat că prin probele cercetate, este demonstrat că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoare glonte rotund „Taxo-Trio”, însă nici o concluzie a experților nu indică despre folosința de către Crețu Gheorghe anume a cartușelor cu poșuri sau despre analogia gloanțelor folosite de Crețu Gheorghe cu cartușele cu poșuri, indicate în ordinul vizat, astfel că instanța de apel a considerat că nu poate fi imputată lui Crețu Gheorghe încălcarea prevederilor prevăzute în ordinul nr. 168, și anume interzicerea tirului asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu 6,25-9,0 mm). Instanța de apel a mai indicat, că prin ordinul menționat se interzice tirul asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu diametru 6,25-9,0 mm), pe când diametrul glontelelui „Taxo Trio” este de 11,6 mm, prin urmare glontele „Taxo Trio” nu cade sub incidența restricției impuse prin ordinul nr. 168 din 14.09.2012, în legătură cu ce această învinuire se exclude. 4.7.8. Referitor la invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a ordinului directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a Întreprinderii de Stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 4 și 6, instanța de apel a menționat următoarele. Invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a p. 4 din ordinul nominalizat care indică că vânătoarea se desfășoară numai în prezența lucrătorilor întreprinderii, că grupele de vânători nu trebuie să depășească numărul de 10 țintași și numărul gonașilor neînarmați 8 persoane nu poate fi reținută, deoarece nu Crețu Gheorghe a fost desemnat ca persoana responsabilă de organizarea vânătorii și de formarea grupelor de vânători. Este fără temei și invocarea încălcării de către Crețu Gheorghe a p. 6 prin care 93 se interzice: vânătoarea cu folosirea armelor ghintuite; vânătoarea în zilele cu vizibilitate redusă, ceață, ninsori abundente, în amurg; vânătoarea cu câinii; împușcarea femelelor care se află în fruntea ciurdei (scroafelor conducătoare), deoarece respectivele interziceri nu au fost stabilite ca admise de Crețu Gheorghe, care la vânătoare a participat cu armă cu țeavă lisă, nu s-a constatat prin probele cercetate, că vânătoarea a avut loc în zi cu vizibilitate redusă, că a avut loc pe timp cu ceață, în timpul ninsorii abundente, sau în amurg, de fapt vânătoarea fiind finisată în jurul orelor 11:30, după cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, cît și din probele scrise, inclusiv prin momentul internării lui Paciu Sorin la spitalul raional înscris în cartela medicală a lui Paciu Sorin, care a avut loc la orele 13:40 (f.d. 37 vol. 2). La fel nu s-a stabilit că vânătoarea a avut loc cu câini și că au fost împușcate femele care se aflau în fruntea ciurdei, în aspectul dat nefiind prezentată nici o dovadă certă, fiind cu caracter de declarație acuzația adusă. Ce ține de indicarea încălcării pct. 6, prin care se interzice tirul asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu diamentrul 6,25-9,0 mm), instanța de apel a considerat nefondată acuzarea, deoarece după cum s-a motivat anterior, glontele „Taxo Trio” nu cade sub incidența restricției impuse prin ordinul nr. 168 din 14.09.2012, la fel nu cade nici sub restricția ordinului nr. 95 P din 29.11.2012 emis de Irimciuc Denis, astfel că învinuirea în latura dată se exclude. 4.7.9. În urma circumstanțelor stabilite în cadrul examinării cauzei penale în ordine de apel, instanța de apel a reținut în sarcina lui Crețu Gheorghe faptul că a săvârșit lipsirea de viață din imprudență a unei persoane în următoarele circumstanțe: Crețu Gheorghe, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, încălcând Regulile de securitate la vînătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. 79, pct. 85 subp. 2, 3, încălcând Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. 62, 64, 66, 67, a participat în calitate de vînător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânătoare de mistreți. În cadrul vânătorii, aproximativ la ora 11:30 min., a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanțelor rotunde din tubul „Taxo Трио”, din arma de foc de vânătoare semiautomată cu țeavă lisă de model „MȚ 21-12”, calibrul 12 mm, cu numărul xxxxx confecționată industrial la uzina de armament din or. Tula Federația Rusă, deținută legal, considerând în mod ușuratic că careva urmări 94 prejudiciabile vor fi evitate, nu a prevăzut, deși putea și trebuia să prevadă accidente cu oameni, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul raional Fălești, unde în urma leziunilor provocate la 25.12.2012 a decedat. Conform raportului de expertiză medico - legală nr. 146 din 25.12.2012, decesul cet. Paciu Sorin a survenit în urma plăgii penetrante a abdomenului prin lezare cu armă de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic, care au putut fi pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere și se referă la categoria leziunilor corporale grave, periculoase pentru viață. Acțiunile respective ale lui Crețu Gheorghe au fost încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de „lipsirea de viață din imprudență”. Tot cu referire la învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reținut temeiurile de încetare a procesului penal prevăzute de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal și art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, în privința inculpatului Crețu Gheorghe, din motivul intervenirii termenului de prescripție. În acest sens instanța de apel a constatat, că potrivit art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea prevăzută de art. 149 alin. (1) Cod penal, stabilită în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe ca fiind săvârșită la 23.12.2012, este calificată ca mai puțin gravă, iar termenul de prescripție a expirat după cinci ani de la săvârșirea infracțiunii. 4.8. Cu privire la învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din 21.12.2007, în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate). Instanța de apel a notat, că Crețu Gheorghe a fost pus sub învinuire în faptul, că el, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în Rezervația Științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la 95 linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin Ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59, 62, 64, 66, 67; ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 6 și 10; ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, pct. pct. 4 și 6, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți. În cadrul vânatului ilegal, Crețu Gheorghe, folosind cartușe interzise „Taxo Трио” cu gloanțe rotunde, împreună și prin comun acord cu alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime de 25000 lei, ceea ce constituie 1250 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995. Astfel, Crețu Gheorghe a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „vânatul în locurile interzise, cu unelte interzise și metode nepermise, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale”. 4.8.1. Deși inculpatul nu a recunoscut vina în folosirea gloanțelor interzise la vînătoarea din 23.12.2012, instanța de apel a considerat că nu pot fi luate în considerație declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe că uneltele cu care a participat la vânătoare nu sunt interzise, considerându-le ca un mod de apărare, totodată, în urma cercetării și evaluării probelor, s-a stabilit că nu există dubii rezonabile în dovedirea vinei inculpatului Crețu Gheorghe în folosirea la vânătoarea din 23.12.2012 a gloanțelor care nu puteau fi folosite la vânătoarea de mistreț, doar că fapta inculpatului nu constituie infracțiune, ci contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, fapte dovedite prin probe pertinente și concludente. În acest sens instanța de apel a remarcat, că însuși inculpatul Crețu Gheorghe a recunoscut, atât în ședința primei instanțe cât și în ședința instanței de apel, că la vânătoarea din 23.12.2012 a folosit cartușe cu glonte de model „TAXO TPИO”, produse și fabricate în condiții de uzină, adică la uzina din orașul Nicolaev, Ucraina. Declarațiile inculpatului au fost confirmate prin declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu în cadrul ședinței primei instanței, citite în ședința instanței de apel, din care rezultă cert, că după ce la vânătoarea din 23.12.2012 s-a 96 stabilit că a fost rănit Paciu Sorin, l-a întrebat pe Crețu Gheorghe, deoarece numai el se afla cu fața și cu direcția armei înspre locul aflării victimei, de ce a tras cu carteci, iar Crețu Gheorghe i-a răspuns că a tras cu „TRIO”, declarații susținute și de martorul Țurcanu Victor, astfel că din probele cercetate rezultă, că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoarea din 23.12.2012 anume glonte „TAXO TRIO”, care este de formă rotundă. Potrivit prevederilor pct. 85 subp. 3 din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, se reglementează, că: se interzice folosirea la vânătoarea de mistreți a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare. Potrivit planșei fotografice la raportul de expertiză nr. 154-161 din 30.01.2012, imaginea nr. 19/1 se constată, că gloanțele cartușului „TAXO TPИO” sunt de formă rotundă (f.d. 63 vol. 3). În opinia instanței de apel, vina inculpatului Crețu Gheorghe se demonstrează și prin: procesul-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului-glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin (f.d. 22-25 vol. 2); concluziile raportului de expertiză nr. 154-161 din 30 ianuarie 2013, conform căruia se constată, că glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași componență chimică cu gloanțele (3 buc.) extrase din cartușul de model „TAXO TPИO”, ridicat de la Crețu Gheorghe (f.d. 28-98 vol. 3). Instanța de apel a respins declarațiile inculpatului Crețu Gheorghe referitor la faptul că cartușele de model „TAXO TPИO” sunt destinate pentru vânătoarea de mistreți pe teritoriul Republicii Moldova și că acestea au fost procurate de la un magazin specializat, deoarece anume că folosirea la vânătoarea de mistreți a cartușelor „TAXO TPИO”, gloanțele căruia sunt de formă rotundă, este interzisă pe teritoriul Republicii Moldova, fapt menționat expres în Regulile cu privire la vânătoare, în vigoare la data comiterii faptei incriminate. Deși în demonstrarea declarațiilor sale inculpatul Crețu Gheorghe a prezentat certificatul nr. 107 din 18.04.2013 eliberat de ÎS „Cartuș”, prin care se confirmă că întreprinderea în cauză, în baza contractelor și facturilor importă și comercializează în permanență în rețeaua de comerț muniții cal.12,16 (glonte Trio), produse de compania „Taxo”, Ucraina și catalogul cartușelor produse de această companie (f.d. 190-197 vol. 16), la fel a prezentat certificatul nr.173 din 02.10.2015 privind faptul că ÎS „Cartuș” a importat cartușe de tip „TRIO” de la întreprinderea „Takho” din or. Herson, Ucraina și că cartușele de tip „TRIO”, importate din Ucraina, nu necesită omologarea pe teritoriul Republicii Moldova, că consumatorii le utilizează în scopurile prevăzute de legislație (sport, vânat), totodată aceste certificate nu pot fi luate în considerație ca dovezi care dezvinovățesc inculpatul, deoarece înscrisurile prezentate nu dovedesc că aceste cartușe sunt destinate anume vânătorii de mistreți pe teritoriul Republicii Moldova. 97 Astfel, instanța de apel a considerat dovedită folosirea la vânătoarea din 23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde „TAXO TRIO”, contrar prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare indicate în pct. 85 pct. 3), anexate la f.d. 103-110 vol. 6, care reglementează, că este interzisă folosirea gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare, precum și contrar interzicerii prevăzute de p. 67 al Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica securității la vânătoare, aprobate de directorul Rezervației „Pădurea Domnească” la 26.12.2002 prin ordinul nr. 111, anexate la f.d. 64-71 vol. 6, care indică clar că folosirea glonțului rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa sub unghiuri mari. Totodată, invocarea comercializării cartușelor respective în magazinele specializate din țară nu dovedește că este permisă folosirea cartușelor date, care sunt de formă rotundă, anume la vânătorile de mistreți. Mai mult, țara de origine a cartușelor „TAKHO TPИO” este Ucraina, iar în Republica Moldova se interzice folosirea cartușelor rotunde, care ricoșează sub un unghi mai mare. Instanța de apel a accentuat, că nu poate fi reținut ca probă în favoarea inculpatului Crețu Gheorghe nici răspunsul Societații Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova din 10.07.2017, din care rezultă că: - Întru executarea prevederilor legii Regnului animal nr. 439 din 27.04.1995 și hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012, Agenția „Moldsilva” la data de 14.09.2012 a emis ordinul nr. 168 „Cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012”. Ordinul sus-menționat al Agenției „Moldsilva” se referea la stabilirea modului, termenelor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de vânătoare al anului 2012. Totodată, acest ordin se referea la cartușele care erau interzise pentru a fi utilizate la vânătoarea de mistreț. - La punctul 10 al ordinului nr. 168 din 14.09.2012 era stipulat în mod expres faptul că „se interzice tirul asupra mistrețului cu cartușe cu poșuri (alice cu diam.6,25 - 9 mm)”. - Potrivit p. 69 al Regulilor de securitate la vânătoare în Republica Moldova, la goana de mistreț se va trage numai din arme cu țeava lisă cu gloanțe (de fabrică), la o distanță nu mai mare de 50 metri. - Cartușele de tip „TRIO” (diam. 12,0 mm) sunt produse de întreprinderea „TAKHO” or. Herson, Ucraina și sunt destinate inclusiv și pentru vânătoarea de mistreț. - Având în vedere că cartușele de tip „TRIO” cu diam. 12,0 mm sunt produse de fabrică și au un calibru ce depășește mărimea interzisă de 9 mm, utilizarea lor la vânătoarea de mistreț nu este interzisă (f.d. 83 vol. 22). În aspectul dat, răspunsul vizat indică despre interzicerea stipulată doar în p. 10 al ordinului nr. 68 din 14.09.2012 emis de Agenția „Modsilva” ce țin de 98 cartușele cu poșuri și glonte de fabrică, fără însă a ține cont de art. 85 pct. 3 al Regulilor de securitate în timpul organizării și desfășurării vânătorii cu gonași, care interzice folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare. Instanța de apel a respins și afirmațiile inculpatului că Regulile enunțate nu sunt acte normative și nu pot fi luate în considerație, fiind declarative, mai ales că Regulile respective erau în vigoare la momentul comiterii faptei incriminate, totodată Crețu Gheorghe nu a fost în imposibilitate de a cunoaște aceaste reguli, fiind vânător cu acte în regulă de mai mulți ani, deține carnet de vânător și este membru al Asociației Vânătorilor și Pescarilor din Republica Moldova. Însuși Crețu Gheorghe a susținut, că în fiecare sezon a participat la vânători, inclusiv și la vânătorile de mistreți, respectând cu strictețe regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, aprobate de Prezidiul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor al Republicii Moldova, cât și cele ale Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nefiindu-i înaintate niciodată careva obiecții, că grupul de vânători din care a făcut parte mereu, era format din vânători cu experiență, în luna septembrie 2012 grupul lor a fost testat de către Asociația Vânătorilor și Pescarilor, susținând testul verbal și proba la împușcat, fapt ce rezultă din declarațiile date în ședința judiciară în prima instanță (f.d. 127-139 vol. 16), verificate în ședința instanței de apel. Reieșind din cele stabilite pe caz, instanța de apel a conchis că în ședința judiciară s-a constatat, că Crețu Gheorghe, la vînătoarea din 23.12.2012, desfășurată în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, a folosit cartușe interzise pentru vânătoarea de mistreți. Instanța de apel a precizat că la adoptarea soluției operează cu prevederile Comentariului Codului penal la art. 233 Cod penal, în varianta Legii nr. 292-XVI din 21.12.2007 (în vigoare din 08.02.2008), de până la modificările operate prin Legea nr. 157 din 26.07.2018. Ținând cont de aceste comentarii, instanța de apel a conchis, că în acțiunile lui Crețu Gheorghe se constată folosirea la vânătoarea din 23.12.2012 a uneltelor interzise, iar potrivit dicționarului explicativ al limbii române – DEX.ro, unealtă constituie o piesă sau un ansamblu de piese care servește pentru efectuarea unei operații sau folosită pentru atingerea unui anumit scop, astfel că folosirea gloanțelor rotunde este apreciată ca unealtă folosită la vînătoare. 4.8.2. În același timp, referitor la acuzarea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în „vînatul în locuri interzise”, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată, în sensul dat nefiind stabilită ca dovedită vina lui Crețu Gheorghe, fiind valabilă motivarea instanței de apel referitor la invocarea de către acuzare a aflării lui Crețu Gheorghe în loc interzis indicată anterior. 99 Cât privește acuzarea adusă inculpatului Crețu Gheorghe în „vânatul prin metode nepermise”, instanța de apel de asemenea a considerat-o neîntemeiată. În acest sens a indicat, că potrivit pct. 35 al anexei nr. 1 la Legea regnului animal, se consideră ilicită: a) dobândirea animalelor cu folosirea metodelor considerate periculoase: săparea gropilor pentru prins animale; fixarea armelor, arbaletelor; amplasarea cârligelor, clamelor, apucătoarelor, tăietoarelor; instalarea lațurilor, capcanelor; organizarea curselor; urmărirea cu orice fel de mijloace de transport (inclusiv automobile, motociclete, tractoare, elicoptere, avioane și alte aparate de zbor); b) împușcarea și dobândirea animalelor cu ajutorul aparatelor de vedere pe timp de noapte, aparatelor laser, ale altor dispozitive electronice, cu ajutorul farurilor mijloacelor de transport, ale altor aparate de iluminat artificiale; instalarea plaselor, ieterelor, lațurilor, colibelor, oblicelor; gonirea pe pojghița de gheață, pe zăpadă adâncă, pe gheață, în foc, în apă, pe miriște de stuf; dezgroparea vizuinii; c) vânătoarea din mijloace de transport, în cerc, la pândă; vânătoarea păsărilor de baltă din șalupe, bărci cu motor, din alte mijloace mecanice plutitoare, în momentul trecerii obstacolelor de apă. Potrivit deciziei, nici una din metodele date nu s-au stabilit că au fost folosite la vânătoarea din 23.12.2012 de către Crețu Gheorghe, totodată acuzarea nici nu a evidențiat prin ce se manifestă acțiunile lui Crețu Gheorghe la înaintarea învinuirii în vânatul prin metode interzise. 4.8.3. La fel, ce ține de invocarea de către acuzare la incriminarea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal a aflării lui Crețu Gheorghe în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, cu încălcarea: - zonei de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”; - încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; - Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; - Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; 100 - Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; - Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 59, 62, 64, 66, 67; - ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătoarei la mistreți în anul 2012, pct. pct. 6 și 10; - ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a Întreprinderii de stat nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătoarei la mistreți în anul 2012, pct. pct. 4 și 6, instanța de apel a menționat, că este valabilă motivarea din pct. 132-139 al deciziei. La fel, în urma cercetării probelor enunțate de acuzare instanța de apel a considerat, că nu a fost dovedită învinuirea privind împușcarea la vânătoarea din 23.12.2012 a cinci mistreți, întrucît faptul împușcării anume a cinci mistreți nu a fost confirmat prin nici o dovadă, astfel că atât inculpații Crețu Gheorghe, Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cât și martorii audiați în cadrul ședinței instanței de apel, cât și instanței de fond, au declarat că la vânătoare au fost împușcați doi mistreți, moment demonstrat și prin facturile fiscale Seria nr. JJ 0863007 și Seria nr. JJ 0863005, potrivit cărora a fost achiziționată carnea a doi mistreți în baza autorizației nr. 003404 și nr. 003405 (f.d. 38 și 55 vol. 6). 4.8.4. Distinct de circumstanțele relatate mai sus, instanța de apel a considerat necesar să precizeze, că în acțiunile inculpatului nu este prezentă latura obiectivă a infracțiunii penale incriminate, dar este prezentă fapta contravențională prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, reieșind din următoarele. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 233 alin. (1) Cod penal, se realizează prin vânatul fără autorizația corespunzătoare fie în perioada interzisă, fie în locurile interzise, fie cu unelte și metode nepermise (braconajul), având ca consecință cauzarea daunei ce depășește 200 unități convenționale. În acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe s-a stabilit vânatul cu unealtă interzisă, și anume cu folosirea gloanțelor rotunde de model „Taxo Trio”, având ca consecință împușcarea a doi mistreți în valoare de 10000 lei. Potrivit Anexei la Legea regnului animal nr. 439-XIII din 27.04.95, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 62-63/688 din 09.11.1995, se indică plata de încasare pentru pagubele cauzate de către persoanele fizice și juridice prin vânare, dobândire, comercializare, posesiune și export ilicite sau prin nimicire a animalelor de vânat din republică, fiind indicată plata în unități convenționale pentru mistreț - 250. Totodată, prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative 101 nr. 207 din 29.07.2016, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 369-378 art. 751 din 28.10.2016, în vigoare de 07.11.2016, unitatea convențională a devenit echivalentă cu 50 lei, astfel că dauna cauzată stabilită pe caz nu depășește 200 de unități convenționale. Respectiv, instanța de apel a ajuns la concluzia, că fapta inculpatului Crețu Gheorghe nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, în varianta în vigoare la data comiterii infracțiunii, fiind lipsă latura obiectivă, adică în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe lipsesc urmările prejudiciabile sub formă de daune ce depășesc 200 unități convenționale. Luând în considerație prevederile art. 10 Cod penal, instanța de apel a considerat necesară aplicarea prevederilor legii ce au intrat în vigoare după săvârșirea de către inculpatul Crețu Gheorghe a infracțiunii imputate prevăzute de art. 233 Cod penal, ce are efect retroactiv și respectiv dezincriminează acțiunile inculpatului, iar în circumstanțele date fapta lui Crețu Gheorghe constituind contravenția prevăzută la art. 128 alin. (2) Cod contravențional. Astfel, art. 128 alin. (2) Cod contravențional, în redacția în vigoare la data de 23.12.2012, reglementa comiterea faptei de vânătoare fără autorizație (licență), fără carnet de vânător sau fără autorizație de deținere, portarmă și de folosire a armei de vânătoare, depășirea normelor stabilite de recoltare a vânatului, precum și vânătoarea în locurile interzise și în perioadele de prohibiție, folosirea armelor, uneltelor și metodelor interzise. În sensul dat, instanța de apel a considerat că probele cercetate demonstrează că acțiunile comise de Crețu Gheorghe la 23.12.2012 constituie contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, sub formă de folosirea la vânătoare a uneltelor interzise, și anume a gloanțelor „TAXO TRIO”. 4.8.5. Drept urmare, instanța de apel a constatat în sarcina inculpatului Crețu Gheorghe acțiunile conform faptei prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, și anume: Crețu Gheorghe la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00, aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, încălcând Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. 85 subp. 3, încălcând Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. 67, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânătoare de mistreți. În cadrul vânatului, Crețu Gheorghe a folosit cartușe interzise „Taxo Трио” cu gloanțe rotunde, vânând doi mistreți, prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime 102 de 10000 lei, ceea ce constituie 200 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995. Acțiunile respective au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional, sub formă de vînătoare cu folosirea uneltelor interzise. Totodată, având în susținere prevederile alin. (2) și alin. (3) art. 30 Cod contravențional, instanța de apel a reținut, că fapta a avut loc la 23.12.2012, iar termenul de tragere la răspundere contravențională prevăzut de art. 30 Cod contravențional la momentul dat a expirat, efect ce de drept conduce la încetarea procedurii în cauză, în conformitate cu prevederile art. 441 alin. (1) lit. b) Cod contravențional. 4.9. Cu referire la apelurile declarate de inculpatul Crețu Gheorghe și avocații Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru. Instanța de apel a menționat, că nu pot fi luate în considerație afirmațiile aduse în apel că cercetările judecătorești și probele administrate au confirmat incontestabil faptul că în acțiunile lui Crețu Gheorghe lipsesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal, deoarece de fapt în instanța de apel, s-a ajuns la concluzia că Crețu Gheorghe este vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, precum și de comiterea contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, fapt care a fost amplu argumentat în conținutul deciziei. Au fost respinse argumentele aduse în apelul preliminar de apelanți, că participând la vînătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe nu a încălcat prevederile legislației în vigoare și actelor normative ce reglementează locul vânătorii, regulile de securitate la vânătoare, arma și cartușele utilizate la vânătoarea de mistreți, deoarece deși nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a încălcat prevederile legilor în vigoare, incriminate potrivit ordonanței de învinuire, totodată s-a stabilit încălcarea de către Crețu Gheorghe a Regulilor de securitate la vînătoare în RM enunțate în art. 85 pct. 2, 3, cât și a Instrucțiunii de protecție a muncii din 26.12.2002 art. 62, 64, 66, 67, inclusiv fiind constatat cert, că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoare gloanțe rotunde, interzise pentru vânătoare, argumente care au fost desfășurate în motivarea soluției de constatare a vinei lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cât și a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional. Au fost respinse ca declarative afirmațiile apelanților, precum că învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe referitor la participarea la vânătoarea ilegală este una generală, fără a se specifica prevederile cuprinse în dispoziția art. 233 Cod penal. La fel, nu au fost reținute nici afirmațiile apelanților precum că atât organul de urmărire penală cât și instanța de judecată, prin sentința contestată, i-a afectat grav lui Crețu Gheorghe dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, încălcând 103 principiul contradictorialității în procesul penal, aceste argumente fiind neclare, iar de către instanță nefiind constatată încălcarea drepturilor enunțate. Au fost apreciate ca nefondate argumentele aduse de apelanți, precum că recunoașterea lui Crețu Gheorghe, vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, este una ilegală și abuzivă, precum că la vânătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe a efectuat trageri din arma de vânătoare pe care o deținea legal, doar în direcția mistreților și nu în direcția regretatului Paciu Sorin, precum că atât organul de urmărire penală cât și instanța de judecată, nu a stabilit făptuitorul, altfel spus, persoana care a împușcat în Paciu Sorin, precum că în atare situație, în acțiunile lui Crețu Gheorghe lipsesc cu desăvârșire elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal. În acest sens instanța de apel a remarcat, că faptul deținerii legale de către Crețu Gheorghe a armei de vînătoare nici nu a fost pusă la îndoială, fiind constatată doar tragerea de către Crețu Gheorghe a împușcăturilor cu încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare în RM, cu folosirea gloanțelor rotunde care sunt interzise în Republica Moldova la vânătoarea cu gonași, ca rezultat acțiunile imprudente ale inculpatului Crețu Gheorghe au dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în urma leziunilor primite de la plaga penetrantă a abdomenului prin lezare cu arma de foc, a decedat la 25.12.2012. Instanța de apel a reținut, că potrivit concluziilor raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie 2013, glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași componență chimică cu gloanțele (3 buc.) extrase din cartușul de model „TAKHO TPИO”, ridicat de la Crețu Gheorghe (f.d. 28-98 vol. 3). Folosirea gloanțelor rotunde „Taxo Trio” la vânătoarea din 23.12.2012 a fost recunoscută de însuși inculpatul Crețu Gheorghe, totodată faptul că ultimul susține că aceste gloanțe nu sunt interzise în țară nu poate fi reținută, deoarece contravine Regulilor de securitate la vânătoare, cât și Instrucțiunii din 25.12.2002. Indicarea de către apelanți că nu a fost stabilit făptuitorul este neîntemeiată, deoarece anume Crețu Gheorghe a fost constatat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, anume glonț de model „Taxo Trio”, folosit de Crețu Gheorghe, și nu de altcineva, a fost depistat în rezultatul intervenției chirurgicale și extras din corpul lui Paciu Sorin. Argumentele apelanților cu privire la ilegalitatea încheierii Judecătoriei Fălești, prin care a fost respinsă cererea privind examinarea locului vânătorii din 23.12.2012, precum și că încheierile Judecătoriei Fălești din 24.07.2014 și 03.12.2014 sunt ilegale au fost respinse de către instanța de apel, ca fiind declarative. În acest sens instanța de apel a menționat, că locul petrecerii vânătorii din 23.12.2012 a fost cercetat de mai multe ori în cadrul urmăririi penale, fiind întocmite procese-verbale de cercetare la fața locului din 25.12.2012 (f.d. 76-100 104 vol. 1), din 12.01.2013 (f.d. 103-111 vol. 1), din 15.01.2013 (f.d. 114-125 vol. 1), cu participarea specialistului OCT, cu anexarea planșelor fotografice referitor la cercetările efectuate, iar examinarea locului vânătorii din 23.12.2012, după o perioadă îndelungată după comiterea faptei incriminate, este nerelevantă. Cu referire la motivele de ilegalitate aduse încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23.03.2017 prin care a fost respins demersul înaintat de avocatul Ploșnița Emanoil și inculpatul Crețu Gheorghe privind efectuarea reconstituirii faptei la fața locului, instanța de apel a menționat, că această acțiune procesuală trebuie efectuată în condiții maximale ajustate la cele în care s-a produs fapta, în caz contrar, aceasta poate duce la pierderea valorii probante a datelor obținute. La caz, au fost efectuate mai multe cercetări la fața locului inclusiv cu examinarea locului, depistarea și ridicarea mai multor obiecte, cu întocmirea planșei fotografice și planurilor scheme, cu efectuarea măsurilor. În același timp, din partea lui Crețu Gheorghe în cadrul urmăririi penale nici nu a fost solicitată efectuarea reconstituirii faptei la fața locului. Instanța de apel a respins cererile apărării privind dispunerea efectuării expertizelor medico-legale complexe și criminalistice în comisie, menționând că respingerea acestor cereri de către prima instanță nu a încălcat dreptul lui Crețu Gheorghe la un proces echitabil sub aspectul prezentării probelor și confirmării nevinovăției în săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 149 alin. (1) și 233 Cod penal, deoarece pe caz au fost dispuse și efectuate mai multe expertize, inclusiv au fost citați și audiați experții participanți la efectuarea expertizelor pe caz, totodată la demersul inculpatului a fost dispusă efectuarea expertizei medico-legale în comisie prin încheierea din 24.07.2014, necesitatea efectuării altor expertize solicitate nefiind stabilită. Deși apărarea a susținut că dispunerea efectuării expertizei criminalistice în comisie, ar fi confirmat în mod incontestabil faptul că la vânătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vânătoare de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, că ar fi confirmat că Crețu Gheorghe a efectuat trageri în mistreți, sub unghiul prevăzut de regulile de securitate de vânătoare, aceste afirmații au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind declarative. La fel, în acest sens instanța de apel a preluat argumentele expuse la p. 72-82 din sentință. A mai punctat instanța de apel, că prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23.03.2017 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind numirea unei expertize medico-legale în comisie repetate ca neîntemeiată; prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06.04.2017 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind numirea unei expertize criminalistice repetate în comisie ca neîntemeiată; prin încheierea Colegiului penal 105 al Curții de Apel Bălți din 21.05.2018 a fost respinsă cererea înaintată de inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul Ploșnița Emanoil privind dispunerea pe caz a efectuării expertizei criminalistice în comisie repetată ca neîntemeiată. Preluând argumentele din încheierile menționate, instanța de apel a statuat, că refuzul dispunerii unei expertize repetate pe caz, nu poate fi considerat ca fiind neechitabil. Faptele invocate de apărare că la faza urmăririi penale, în cadrul efectuării acțiunilor procesuale și anume la cercetarea la fața locului, reproducerea mărturiilor la fața locului cu indicarea locului amplasării tuturor participanților la vânătoare, cât și efectuarea măsurărilor și cercetărilor la fața locului, cât și numirea și executarea expertizelor au fost efectuate în lipsa lui Crețu Gheorghe, care nu a avut posibilitatea reală să indice locul poziționării tuturor vânătorilor pe linia țintașilor și să explice circumstanțele derulării partidei de vânătoare din 23.12.2012, că au fost respinse demersurile privind numirea expertizelor și astfel se încalcă dreptul la apărare și principiul prezumției nevinovăției, cât și principiul egalității armelor în procesul penal, au apreciate de către instanța de apel ca fiind declarative, mai ales că inculpatul Crețu Gheorghe nu a negat amplasarea persoanelor la vânătoare anume cum sunt indicate în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, cât și măsurările efectuate pe caz de specialistul OCT Fălești, în sensul dat nefiind aduse obiecții motivate. Totodată, procedura penală nu indică participarea obligatorie a persoanelor la efectuarea cercetării la fața locului, mai mult, Crețu Gheorghe nu a solicitat în cadrul urmăririi penale efectuarea cercetării la fața locului cu participarea sa, cât și a reconstituirii la fața locului, ultimul de fapt refuzând să dea declarații în cadrul urmăririi penale. Anume că la demersul apărării inculpatului Crețu Gheorghe au fost dispuse efectuarea expertizei medico-legale în comisie de instanța de judecată, la fel a fost dispusă audierea experților care au formulat concluzii, și anume Zaborot A. Baxan A. și Fonari A. Faptul că nu a indicat personal locul poziționării vânătorilor în cadrul acțiunilor procesuale efectuate pe caz nu poate fi reținută, deoarece în cadrul urmăririi penale Crețu Gheorghe nu a fost lipsit de dreptul de a solicita petrecerea acțiunilor procesuale cu participarea sa. Mai mult, potrivit declarațiilor însuși a inculpatului Crețu Gheorghe, ultimul nici nu a pus la îndoială locurile amplasării participanților la vânătoare indicate potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața locului și nici nu a avut obiecții la locurile tuturor, inclusiv a locului amplasării sale, a lui Sajin Ghenadie și a lui Paciu Sorin, astfel că afirmațiile sunt declarative. Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți, că efectuarea expertizei medico-legale repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală Iași, ar fi confirmat în mod incontestabil că decesul lui Paciu Sorin, a survenit ca urmare a reținerii efectuării intervenției chirurgicale cu circa 2 ore și 30 minute, 106 tratamentului neglijent și incorect, acordării asistenței medicale în volum insuficient și necalitativ și altor factori de tratament necorespunzător, în sensul dat apreciind argumentele date ca declarative. Or, aceste argumente se combat prin concluziile comisiei de experți judiciari medico-legali din raportul de expertiză medico-legală nr. 283 din 20.10.2014 (f.d. 53-62 vol. 17). Totodată, reieșind din motivarea expusă, instanța de apel a respins cerința apelanților privind anularea încheierilor Judecătoriei Fălești din 16.06.2014, 24.07.2014 și 03.12.2014, privind respingerea cererilor referitor la dispunerea efectuării expertizei criminalistice în comisie, expertizei medico-legale complexe în comisie, expertizei criminalistice în comisie și expertizei medico-legale repetate în comisie de către Institutul de Medicină Legală Iași și privind examinarea locului vînătorii din 23.12.2012, ca fiind neîntemeiate, deoarece nu s-au constatat careva temeiuri de anulare a acestor încheieri. Cu referire la argumentele apelanților, precum că sentința privind recunoașterea lui Crețu Gheorghe vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal și art. 233 Cod penal, este una vădit ilegală și neîntemeiată, instanța de apel a notat, că alte motive decît cele indicate de instanța de apel de casare a sentinței în privința lui Crețu Gheorghe nu s-au stabilit, totodată motivarea instanței de apel fiind redată separat referitor la fiecare învinuire. Instanța de apel a menționat, că nu pot fi reținute nici afirmațiile aduse cu referire la prevederile art. 149 alin. (1) Cod penal și art. 18 Cod penal, precum că lipsa unuia din elementele obligatorii a imprudenței sub formă de încredere exagerată în sine (ușuratică) sau sub formă de neglijență exclude comiterea faptei cu vinovăție sub formă de imprudență, că pentru recunoașterea persoanei vinovate în comiterea unei infracțiuni prin imprudență, în speță lipsirea de viață prin imprudență nu se admite cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine ca modalitate a vinovăției sub formă de imprudență cu unele elemente ale neglijenței. În acest sens, instanța de apel a remarcat, că prin probele cercetate s-a constatat că Crețu Gheorghe, aflându-se la vânătoare și împușcând din arma de foc încărcată, nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, cu toate că folosind arma încărcată, trebuia și putea să prevadă survenirea lor, astfel a acționat imprudent, deoarece glontele de formă rotundă împușcat din arma sa, l-a rănit pe Paciu Sorin, iar în urma leziunilor primite, victima a decedat. Au fost respinse și afirmațiile aduse în apelul motivat că Crețu Gheorghe este vânător cu acte în regulă de mai mult de 12 ani și deține legal arma de vânătoare de model „MȚ 21-12”, că în calitate de membru al societății vânătorilor și pescarilor din RM pe parcursul acestor ani a participat la vânătoare în fiecare sezon de vânătoare, inclusiv și la vânătoarea de mistreți și că Crețu Gheorghe a respectat cu 107 strictețe Regulile de securitate la vânătoare aprobate de Consiliul Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din RM și MAI, deoarece anume în sensul dat nu se pune la îndoială deținerea de către Crețu Gheorghe a actelor care permit participarea la vânătoare, cât și de deținere a armei de vânătoare, anume că faptul că este vânător de mai mulți ani dovedește că Crețu Gheorghe cunoaște Regulile de securitate la vânătoare, incriminate și constatate de instanța de apel că le-a încălcat, necătând la aceasta, s-a constatat încălcarea lor de către Crețu Gheorghe la vânătoarea din 23.12.2012. Faptul că s-a invocat că anterior Crețu Gheorghe nici la o vânătoare nu a încălcat regulile de securitate la vânătoare, fapt confirmat prin informația furnizată de Societatea Vânătorilor și Pescarilor din RM nu poate fi reținută, deoarece nu eliberează inculpatul Crețu Gheorghe de răspundere penală pentru infracțiunile stabilite în acțiunile lui. Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți că responsabilul de vânătoarea din data de 23.12.2012, Svistun Valeriu, până la începerea vânătorii a verificat la toți vânătorii cartușele, inclusiv și cartușele care le deținea Crețu Gheorghe și nu a expus obiecții, înainte de începerea vînătorii Svistun Valeriu a controlat prezența carnetelor de vânător la toți vânătorii, precum și a permiselor port-armă, fiind aduse la cunoștință vânătorilor și gonașilor regulile de securitate la vânătoare și că a aranjat persoanele conform prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare, deoarece nu indică la nevinovăția penală a inculpatului Crețu Gheorghe. Au fost respinse și afirmațiile aduse că în zona amplasării vânătorilor Sajin Ghenadie și Svistun Valeriu nu se aflau alte persoane și în hotarele sectorului de tragere nu erau urme, care ar fi confirmat faptul că în această zonă puteau să se afle și alte persoane cu excepția lui Sajin Ghenadie și Svistun Valeriu, că astfel, Crețu Gheorghe avea ferma convingere că alte persoane nu se aflau în sectoarele sus menționate și nu trebuiau să se afle în sectorul de tragere, că Crețu Gheorghe nu cunoștea și nici nu trebuia să cunoască și evident nu putea să-și dea seama că cineva din participanții la vânătoare (gonașii sau țintașii) își va shimba samavolnic locul amplasării în timpul petrecerii nemijlocite a vânătorii, ținând cont de principiul comportamentului normativ, deoarece faptul schimbării locului de către Paciu Sorin nu modifică esența învinuirii, în același timp Crețu Gheorghe nu era în drept să încalce regulile de securitate la vânătoare și a instrucțiunii ce ține de tehnica securității la vânătoarea de mistreți, constatate ca încălcate de Crețu Gheorghe. Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți că Crețu Gheorghe a respectat cu strictețe prevederile Regulilor de securitate la vânătoare și era ferm convins că nici unul din participanții la vânătoare nu va încălca Regulile de securitate la vânătoare, dar vor respecta aceste reguli și potrivit 108 cărora în cazul schimbării locului, responsabilul de vânătoare trebuie să anunțe toți participanții la vânătoare despre aceasta sau să sisteze vânătoarea, deoarece s-a constatat de fapt prin probele cercetate, la care s-a făcut referire, vinovăția lui Crețu Gheorghe în încălcarea prevederilor din Regulile de securitate la vânătoare, cît și a Instrucțiunii enunțate potrivit faptei criminale constatate, totodată responsabilitatea altor persoane în cele întîmplate nu scutește inculpatul Crețu Gheorghe de răspunderea penală pentru faptele săvârșite personal. Din aceleași motive nu a fost reținută invocarea din apel că conducătorul vânătorii Svistun Valeriu nu a suspendat vânătoarea, că nu cunoștea și nu putea să cunoască referitor la schimbarea locului amplasării regretatului Paciu Sorin și că în consecință și Crețu Gheorghe nu cunoștea și nu putea să cunoască, să prevadă și să observe schimbarea locului amplasării lui Paciu Sorin, care avea calitatea de participant la vânătoare ca gonaș și nu avea dreptul să se afle după linia de țintași în spate la o distanță de peste 20 m și pe hotarele sectorului de tragere determinat, deoarece încălcarea de către alte persoane a regulilor ține de constatarea vinovăției lor, dar nu lipsește de răspundere pe Crețu Gheorghe, fiind constatată vina ultimului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, prin probele cercetate la care s-a făcut referire. În sensul dat, potrivit pct. 59 al Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, se indică, că este strict interzis de a se schimba cu numerele, de a alege de sinestătător locurile și de a părăsi locul înainte de încheierea gonirii. În cadrul ședințelor judiciare s-a constatat, că Paciu Sorin din proprie inițiativă a părăsit locul unde a fost plasat ca gonaș, venind lângă Sajin Ghenadie. Acțiunile lui Paciu Sorin de schimbare a locului său însă nu constituie o infracțiune și au generat urmări în primul rând pentru victimă, fiind rănit la vânătoare de glontele împușcat din arma lui Crețu Gheorghe, totodată, indiferent de schimbarea locului de către Paciu Sorin, Crețu Gheorghe nu era în drept de a efectua împușcături peste limitele hotarului de tragere și inclusiv de-a lungul liniei trăgătorilor, după cum s-a constatat în ședința judiciară prin probele cercetate, cu folosirea gloanțelor rotunde, care ricoșează sub un unghi mare. Referitor la criticile apelanților cu privire la concluzia primei instanțe precum că inculpatul Crețu Gheorghe la vânătoarea din 23.12.2012 a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat și nici concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din data de 22.02.2013, că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin constituie aproximativ 9 grade, față de drum, instanța de apel le-a apreciat ca declarative, din motiv că s-a constatat, că Paciu Sorin se afla în imediata apropiere de Sajin Ghenadie, care se afla în linia țintașilor, totodată Paciu Sorin a fost rănit de un glonte Taxo-Trio, fiind constatat că are aceeași 109 componență ca gloanțele ridicate de la Crețu Gheorghe. Ce ține de invocarea declarațiilor expertului judiciar Baxan Anatolie, precum că fiind audiat în cadrul ședinței de judecată din data de 26.06.2014 nu a formulat concluzii clare și univoce la întrebările referitor la unghiul țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin, instanța de apel a statuat că alegațiile respective poartă un caracter declarativ. Mai mult, din probele cercetate s-a stabilit că anume glontele folosit de Crețu Gheorghe „Taxo-Trio” de formă sferică a fost depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin, în acest sens fiind și concluziile experților enunțate în rapoartele de expertiză petrecute pe caz. Au fost respinse afirmațiile apărării precum că expertul Baxan Anatolie a confirmat că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin nu a fost determinat în cadrul investigațiilor la efectuarea expertizei complexe din data de 22.02.2013, declarând că „Noi am verificat doar datele prezentate de Procuratură”, deoarece în cadrul cercetării la fața locului din 15.01.2013 a participat în calitate de specialist și inginerul cadastral al OCT Fălești Cervaniuc Vladimir, iar pentru calcularea distanței liniare și ale unghiurilor necesare și a denivelărilor de teren au fost folosite ruleta electronică model „Hilti”, taxiometru de model „TRIMBLE M5”, GPS de model „Leica”, totodată după efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost procesate cu ajutorul computerului folosind program specializat geodezic „CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după prelucrarea datelor ele au fost plasate pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului. Anume schemele respective aflate la f.d. 114-120, 121-125, vol. 1, indică la măsurările efectuate, care au fost executate de inginer cadastral și nu de procuratură. Instanța de apel a respins afirmațiile aduse de apelanți, precum că expertul judiciar Zaborot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiași ședințe de judecată a declarat că: „Unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreț relativ locului depistării lui Paciu Sorin poate fi determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-științifice-criminalistice suplimentare”, că concluzia expusă în raportul de expertiză criminalistică din 22.02.2013 referitor la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin este neîntemeiată și urmează a fi apreciată critic de către instanța de apel. În acest sens instanța de apel a reținut, că la solicitarea independentă a lui Crețu Gheorghe a fost efectuată expertiză extrajudiciară de către Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare a IGP nr.34/12/1-R-1117 din 27.03.2018 (f.d. 164-166 vol. 22). Având în susținere prevederile art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel a notat, că raportul de expertiză dat a fost petrecut în afara procesului judiciar, fără respectarea prevederilor legale de dispunere a efectuării 110 expertizei, indicate în prevederile art. 144-145, fără ca demersul să fie pus la discuția participanților la proces, astfel că nu poate fi reținut de instanța de apel. Mai mult, concluziile enunțate în raportul de expertiză extrajudiciară se referă și menționează doar constatările din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012, fără a ține cont și de celelalte cercetări la fața locului, inclusiv din 15.01.2013, petrecut cu participarea specialistului OCT Fălești, precum și cu folosirea mijloacelor speciale de măsurare. Instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele aduse de apelanți că unghiul tragerii vânătorului-țintaș Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Sorin Paciu apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei criminalistice, deoarece Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri cu arma de vânătoare în direcția locului depistării lui Sorin Paciu, or, acest argument vine în contradicție cu probele cercetate, inclusiv cu declarațiile martorului Sajin Ghenadie și Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, cât și elementele de fapt dobândite din procesele-verbale de cercetare la fața locului, precum și concluziile rapoartelor de expertiză enunțate. Instanța de apel a considerat că nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile invocate de apelanți că potrivit declarațiilor inculpatului Crețu Gheorghe, dealtfel confirmate de inculpatul Svistun și martorii audiați în cadrul ședințelor de judecată Sajin G., Guzun V., Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vânătoare în direcția lui Paciu Sorin, mai mult ca atât, Crețu Gheorghe a efectuat trageri în direcția aflării mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade, că în ipoteza când unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreț relativ locului depistării lui Paciu Sorin nu a fost determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-științifice-criminalistice concluziile expuse în raportul de expertiză criminalistică din 22.02.2013 sunt insuficiente pentru a combate afirmația lui Crețu Gheorghe că nu a efectuat trageri din arma de foc de vânătoare de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, efectuând doar trageri în direcția aflării mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade. Astfel, anume că martorul Sajin Ghenadie a declarat, că în timpul vânătorii l-a văzut pe Crețu Gheorghe cu arma îndreptată în direcția sa și a lui Paciu Sorin, fiind produse împușcături, iar Paciu Sorin spunându-i că este rănit, aceste declarații sunt sprijinite prin declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu, cât și prin declarațiile martorului Buga Boris, care a declarat în cadrul ședinței judiciare, că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis de tragere. Anume că afirmațiile lui Crețu Gheorghe sunt combătute și prin concluziile rapoartelor de expertiză enunțate în decizie în partea motivată, ca probe în dovedirea vinovăției inculpatului, astfel că afirmațiile enunțate de apelanți sunt declarative. În opinia instanței de apel, nu pot fi reținute nici afirmațiile aduse de apelanți, 111 că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 și schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe este menționat sub nr.5, locul unde a căzut al doilea mistreț este menționat sub nr.17. Pornind de la locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe și locul căderii al doilea mistreț observă că unghiul de tragere a țintașului relativ locului depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade, că procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 nu se regăsește în lista materialelor prezentate spre examinare experților judiciari, care au efectuat expertiza complexă din 22.02.2013. Aici instanța de apel a indicat, că în cadrul cercetării la fața locului din 12.01.2013 s-au stabilit distanța, unghiul și nivelul locului aflării lui Paciu Sorin, Crețu Gheorghe, Svistun Valeriu, a locului unde au ieșit mistreții și deteriorările produse pe ramurile de arțar canadian, fiind fixată poziționarea lor, cu stabilirea dimensiunilor exacte cu ajutorul utilajului special, dimensiuni care de fapt nu au fost puse la îndoială de Crețu Gheorghe. Faptul că se invocă că unghiul de tragere a lui Crețu Gheorghe relativ locului depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade nu poate fi reținut, deoarece s-a constatat, că Paciu Sorin a fost rănit de glontele rotund de model Taxo-Trio, împușcat de Crețu Gheorghe, totodată Paciu Sorin se afla lângă Sajin Ghenadie, care era amplasat în linia țintașilor, prin ce se demonstrează tragerea în direcția liniei țintașilor. Cu referire la argumentul, că experții judiciari au prezentat concluzii referitor la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin, pornind de la ipoteza părții acuzării că Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri în direcția locului depistării lui Paciu Sorin, că prima instanță nu a invocat în sentința contestată nici o probă veridică suficientă și utilă în confirmarea faptului, că Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri din arma de foc de vânătoare în direcția locului depistării lui Sorin Paciu, de-a lungul liniei țintașilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, instanța de apel a menționat că acestea sunt declarative, mai ales că experții s-au condus de materialele cauzei puse la dispoziție, fiind preîntîmpinați despre răspunderea penală pentru darea de concluzii false. În același timp, prima instanță a menționat la adoptarea soluției declarațiile martorului Sajin Ghenadie, care a menționat că Crețu Gheorghe în momentul împușcăturilor se afla cu fața spre el, imediat după aceasta Paciu Sorin i-a spus că este rănit, declarații susținute și de Svistun Valeriu, care a dat aceleași declarații, precum și probele scrise indicate în sentința motivată. Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute argumentele apelului potrivit cărora prima instanță a confundat noțiunile: unghiul amplasării țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin cu unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe în mistreț, relativ locului depistării mistrețului împușcat, că în sprijinul acestei afirmații vin și concluziile expuse în raportul de expertiză 112 complexă din 30.01.2013. În sensul dat instanța de apel a remarcat, că chiar și în situația invocată că glontele ce a nimerit în victima Paciu Sorin ar fi ricoșat în urma unui impact intermediar cu un obstacol amplasat pe linia de tragere în mistreț a țintașului Crețu Gheorghe, inculpatul Crețu Gheorghe necesită a fi tras la răspundere penală în temeiul art. 149 alin. (1) Cod penal, deoarece din probele cercetate se dovedește că anume din arma lui Crețu Gheorghe a fost împușcat glontele de model „Taxo Trio”, fiind rănit Paciu Sorin, anume astfel de glonte a fost extras din corpul lui Paciu Sorin. Instanța de apel a respins argumentele apelului precum că expertul judiciar Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în ședința instanței de judecată din 26.06.2014, a confirmat că Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de foc de vânătoare în direcția locului depistării lui Paciu Sorin de-a lungul liniei țintașilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, deoarece astfel de concluzie de fapt nu a fost făcută de expertul Zaborot Anatolie. Referitor la afirmațiile invocate ce țin de leziunile corporale grave, periculoase pentru viață, depistate la Paciu Sorin, că raportul de expertiză medico-legală din 25.12.2012 și raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.283 din 20.10.2014 sunt invocate de către prima instanță ca probe în confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, dar expertiza medico-legală din 25.12.2012 a fost efectuată fără a lua în calcul că regretatul Paciu Sorin a fost transportat la Spitalul raional Fălești pentru a fi internat în regim de urgență la ora 12:35, iar internarea lui în documentele medicale este fixată doar la ora 13:40, că leziunile corporale depistate la Paciu Sorin potrivit declarațiilor expertului medico-legist Isac Valentin erau compatibile cu viața, că la efectuarea expertizei medico-legale în comisie nr.283 au fost încălcate prevederile art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel a notat că în aspectul dat nu au fost stabilite careva motive, care ar pune la îndoială concluziile rapoartelor de expertiză sau care ar indica despre insuficiența volumulul de asistență medicală acordat pacientului Paciu Sorin, fapt menționat în concluziile raportului de expertiză medico-legală în comisie nr.283 din 20.10.2014, de declarațiile martorilor medici care au efectuat intervenția chirurgicală lui Paciu Sorin, și anume Andrieș Nicolae și Buga Vladislav. În sensul invocat de apărare, că raportului de expertiză nr. 146 din 25.12.2012 nu-i poate fi atribuită calitatea de probă admisibilă, în contextul prevederilor legale referitor la pertinență, concludență și utilitate, iar raportul de expertiză medico-legală nr. 283 demonstrează superficialitatea „efectuării” acestei expertize, nu pot fi reținute, deoarece temei de inadmisibilitate a acestui raport nu s-a stabilit, mai ales că nu s-a dovedit incompatibilitatea experților la efectuarea acestei expertize, în aspectul dat afirmațiile fiind declarative. 113 Cu referire la argumentele apelului prin care se invocă încălcarea prevederilor art. 145 alin. (1), 66 (16), 151 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel a menționat că despre dispunerea expertizelor s-a adus la cunoștință participanților la proces, inclusiv lui Crețu Gheorghe, ultimul având dreptul să înainteze recuzări experților în ordinea prevăzută de lege. Din aceleași motive nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile expuse că experții concluzionează, că regretatul Paciu Sorin a fost internat în Spitalul Raional Fălești, la data de 23.12.2012, cu indici vitali, fapt care se evidențiază din fișa medicală a bolnavului de staționar, că în atare situație, experții erau obligați de a efectua cercetări și analize pentru a constata dacă asistența medicală lui Paciu Sorin a fost acordată în volum deplin și corespunzător stării sănătății lui atât în perioada preoperatorie, operatorie cât și postoperatorie, că asemenea cercetări nu au fost efectuate și concluziile expuse în acest sens, sunt abuzive și incorecte, că experții au trecut cu vederea că la etapa postoperatorie, starea lui Paciu Sorin nu a fost monitorizată de medicul reanimatolog și au formulat un răspuns evaziv referitor la impactul negativ al neantrenării la etapa postoperatorie a medicului reanimatolog pentru salvarea lui Paciu Sorin, astfel, constată că raportul de expertiză medico-legală nr. 283 este superficial, neclar, neîntemeiat și îndoielnic, fiind cu caracter de declarație, mai ales că experții concluzionează despre toate etapele asistenței medicale acordate lui Paciu Sorin, și anume preoperatorie, operatorie cât și postoperatorie, de fapt neclarități și îndoieli cu referire la concluziile experților nefiind stabilite. Instanța de apel a respins ca nefondate și argumentele aduse, că experții nu au răspuns la toate întrebările menționate în încheierea Judecătoriei Fălești din data de 24 iulie 2014 și că este un act de susținere corporativă, integrală și necondiționată a colegilor de breaslă, fiind o părere subiectivă a autorilor apelului, de fapt fiind date răspunsuri clare la toate întrebările formulate, răspunsurile fiind complete, totodată nefiind constatată susținerea invocată declarativ a colegilor de breaslă. Mai mult, experții au fost preîntâmpinați pentru răspunderea penală pentru prezentarea concluziilor false, inclusiv și în ședința judiciară, astfel că pretinderea apărării este cu caracter de declarație. Au fost respinse și afirmațiile invocate de apelanți că din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității rapoartele de expertiză medico-legală din 25.12.2012 și nr. 283 din 20.10.2014 urmează a fi respinse, ca fiind inadmisibile, nefiind stabilită inadmisibilatea acestor probe, invocată absolut declarativ de apărare. În opinia instanței de apel nu pot fi reținute nici argumentele aduse de apelanți că cu titlu de probă, în confirmarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în lipsirea de viață din imprudență a regretatului Paciu Sorin se invocă și raportul de expertiză complexă din 30.01.2013, referindu-se la concluzia că glontele extras din corpul 114 victimei în rezultatul intervenției chirurgicale are aceeași componență chimică cu gloanțele extrase din cartușul de model „Taxo-Trio”, ridicat de la Crețu Gheorghe, că cercetarea comparativă a compoziției chimice a gloanțelor sus-menționate a stabilit diferența cantitativă a compoziției chimice, că de exemplu, cantitatea Pb în glontele extras din corpul victimei constituia 83,516 %, pe cînd Pb în gloanțele cartușului de model „Taxo-Trio” constituia 84,512 %, că Sn în glontele extras din corpul victimei constituia 12,274 % și respectiv din gloanțele cartușului de model „Taxo-Trio” constituia 11,413 % - celelalte componente chimice ale gloanțelor cercetate în cadrul efectuării expertizei complexe din 30.01.2013 deasemenea diferă, fiind declarative, deoarece diferența acestor indici sunt neesențiali. Mai mult, după cum rezultă din probele cercetate, doar Crețu Gheorghe a folosit la vânătoarea din 23.12.2012 gloanțe „Taxo-Trio” rotunde, moment recunoscut și de ultimul, totodată de la toți participanții la vânătoare fiind ridicate armele și gloanțele deținute, nu s-a constatat nici o corespundere a gloanțelor deținute cu glontele depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin. Totodată, vinovăția lui Crețu Gheorghe în cele stabilite de instanța de apel nu se bazează doar pe aceste concluzii invocate, dar pe totalitatea probelor enunțate în motivarea instanței de apel privind vinovăția lui Crețu Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal. Din aceleași motive nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile aduse că componența chimică identică a acestor gloanțe nu confirmă că au fost trase din arma de vânătoare a lui Crețu Gheorghe și că au fost parte componentă a tuburilor împușcate de Crețu Gheorghe, că nu confirmă că tuburile de cartuș depistate în cadrul cercetării la fața locului și glonțul extras din corpul victimei Paciu Sorin au fost anterior părți integrante al unui cartuș, altfel spus, glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin nu a fost tras din arma de vânătoare deținută legal de Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”, aceste afirmații fiind declarative. Au fost respinse și afirmațiile aduse referitor la concluziile expuse în raportul de expertiză complexă din 30.01.2013, că la punctele 5, 6, 7 al acestui raport de expertiză, experții respectiv concluzionează că tuburile de cartuș depistate în cadrul cercetării la fața locului și a containerului prezentate spre examinare, puteau fi trase din armă/arme de vânătoare cu țeavă lisă de calibru 12,0 mm, că este de reținut, că la data de 23.12.2012, la vânătoare au participat și alți vânători, care dețineau arme de vânătoare cu țeavă lisă, fapt menționat și în raportul de expertiză complexă din data de 30.01.2013, deoarece afirmațiile date sunt contrazise prin concluziile experților. Au fost respinse și afirmațiile invocate de apelanți cu referire la concluzia experților că de stabilit dacă tuburile de cartuș depistate în cadrul cercetării la fața locului și glonțul extras din corpul victimei Paciu Sorin în rezultatul intervenției chirurgicale prezentate spre examinare au fost anterior părți integrante ale unui 115 cartuș este imposibil, din motiv că în momentul efectuării împușcăturii lipsește contactul direct al glontelui cu suprafața țevii, deoarece în sensul dat experții doar au conchis imposibilitatea stabilirii apartenenței tuburilor de cartușe depistate la cercetarea la fața locului cu glontele extras de la Sorin Paciu, indicând motivul, însă această concluzie nu dovedește nevinovăția penală a lui Crețu Gheorghe în faptele stabilite de instanța de apel. Instanța de apel a respins și argumentele aduse de apelanți, cu referire la concluziile experților că tuburile de cartușe depistate în cadrul cercetării la fața locului, prezentate spre expertizare au fost trase/împușcate din arma de model „MT 21-12” cu numărul „xxxxx”, care de altfel, a fost confirmat și de către Crețu Gheorghe, care a declarat, că la data de 23.12.2012, a efectuat din arma de vânătoare 5 împușcături în cei doi mistreți, deoarece aceste concluzii nu vin în contradicție cu probele cercetate în cadrul ședințelor judiciare. Au fost respinse și argumentele aduse că în concluzie, raportul de expertiză complexă din 30.01.2013 nu confirmă în mod incontestabil că glontele extras din corpul victimei Paciu Sorin a fost tras din arma de vânătoare deținută legal de Crețu Gheorghe, model „MT 21-12”, fiind cu caracter de declarație, în circumstanțele stabilite pe caz, anume că concluziile din raporul dat, în coroborare cu probelele la care s-a făcut referire, dovedește vina lui Crețu Gheorghe în faptele stabilite de instanța de apel. Instanța de apel a considerat nefondată și solicitarea enunțată în apeluri că obiectiv se impune casarea sentinței Judecătoriei Fălești din 04.02.2015 și pronunțarea în privința inculpatului Crețu Gheorghe, a unei sentințe de achitare din motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunii prevăzute la art. 149 alin. (1) Cod penal, deoarece alte motive, decât cele enunțate de instanța de apel de casare a sentinței în latura învinuirii aduse lui Crețu Gheorghe în baza art. 149 alin. (1) Cod penal nu s-au stabilit, totodată s-a constatat existența infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal în acțiunile inculpatului potrivit faptei criminale considerate ca fiind dovedită descrisă de instanța de apel. De către instanța de apel au fost apreciate ca fiind nefondate și argumentele aduse de apelanți referitor la pct. 9 din Ordinul Agenției Moldsilva, cu privire la deschiderea vânătorii de mistreți în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, care stipulează în mod expres și univoc, că este interzis tirul asupra mistreților cu cartușe cu poșuri cu diametrul de 6,25-9,00 mm, pe când, diametrul gloanțelor „Taxo Trio”, este de 11,6 mm, prin urmare, ordinul sus-citat, nu interzice utilizarea cartușelor „Taxo Trio”, cu diametrul de 11,6 mm, că potrivit pct. 6 din Ordinul directorului rezervației „Pădurea Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de asemenea, nu este interzis tirul asupra mistreților cu cartușe „Taxo Trio”, deoarece instanța de fond, cît și de apel, nu a constatat vina lui Crețu Gheorghe în încălcarea acestor prevederi din ordinele enunțate. 116 De asemenea instanța de apel a respins și afirmațiile aduse că nu poate fi reținută concluzia primei instanțe că Crețu Gheorghe a ignorat prevederile pct. 85 (3) din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, potrivit cărora se interzice folosirea la vânătorile de mistreți a gloanțelor rotunde deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare, că Regulile de securitate la vânătoare supra, nu se cunoaște când au fost aprobate, că instanța de judecată nu se referă la data, luna și anul aprobării acestor reguli, că Regulile de securitate la vânătoare în RM nu au fost publicate în Monitorul Oficial și evident nu au un caracter normativ obligatoriu. Or, faptul nepublicării anume în Monitorul Oficial nu-l poate scuti de răspundere pe Crețu Gheorghe în încălcarea acestor reguli, mai ales că ultimul este vânător cu acte în regulă, de mai multe ori a participat la vânători și anume aceste Reguli reglementau la data de 23.12.2012 regulile de securitate la vânătoare. Au fost apreciate ca nefondate și argumentele aduse de apelanți, că prima instanță eronat a interpretat prevederile pct. 85 a Regulilor de securitate la vânătoare, referitor la interzicerea folosirii la vânătorile de mistreți a gloanțelor rotunde, că lecturând pretinsele Reguli de securitate la vânătoare, constată că această interzicere nu se referă la gloanțele „Taxo Trio”, ci se referă la cartușele cu poșuri (alice), deoarece aceste cartușe se încarcă cu mai multe poșuri și evident la efectuarea tirului asupra mistreților sau altor animale, ele ricoșează sub un unghi mare, fiind declarative, de fapt Regulile nu se referă la cartușe cu poșuri, o astfel de noțiune nefiind evidențiată în reguli. Instanța de apel a respins și argumentele aduse în apeluri că potrivit condițiilor tehnice ale cartușelor „Taxo Trio”, după efectuarea tirului, ele nu ricoșează și containerul în care se află gloanțele, se deschide doar când întâmpină un obstacol, că astfel, constată că după efectuarea tirului, cartușele „Taxo Trio”, nu ricoșează în toate direcțiile așa cum ricoșează cartușele cu poșuri (alice), fiind cu caracter de declarație, mai ales că anume un glonte „Taxo-Trio” a fost extras din corpul lui Paciu Sorin, în sensul dat nefiind stabilite careva îndoieli, după cum rezultă din concluziile rapoartelor de expertiză petrecute pe caz. Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate și afirmațiile aduse de apelanți în apel cu referire la ordinul nr. 168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii de mistreți în anul 2012, emis de ÎS „Moldsilva”, care interzicea doar tirul asupra mistreților cu cartușe cu poșuri și categoric nu interzicea tirul asupra mistreților cu cartușe de model „Taxo Trio”, că până în prezent nu a fost anulat, că acest ordin este un act normativ care interzicea doar tirul asupra mistreților cu cartușe cu poșuri, deoarece în ședința judiciară nu s-a stabilit că Crețu Gheorghe a încălcat anume această prevedere din ordin, dar s-a constatat că Crețu Gheorghe a încălcat art. 85 p. 3) din Regulile de securitate la vânătoare, care erau în vigoare la data comiterii faptei, care interzic folosirea gloanțelor rotunde, care ricoșează. Mai mult, în aspectul invocat, instanța de apel a specificat, că și în actuala redacție a Regulilor 117 de securitate la vânătoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 140 din 10.03.2017, publicată în Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 85-91/226 din 24.03.2017, art. 78, se reglementează că: În timpul vânătorii la copitate cu gonași se va trage numai din armă de vânătoare la o distanță cel mult de 50 m, iar cartușele vor fi încărcate numai cu glonț de fabrică. Se interzice folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare. Din aceleași motive nu au fost reținute nici afirmațiile apelanților că în concluzie, utilizarea de către Crețu Gheorghe, la vânătoarea din 23.12.2012, a cartușelor „Taxo Trio”, nu era interzisă de actele legislative, normative și departamentale în vigoare și deaceea, vădit ilegal a fost catalogată de către Judecătoria Fălești, ca vânat ilegal cu unelte interzise, deoarece sunt declarative în aspectul invocat. Au fost respinse și afirmațiile invocate că este abuzivă afirmația în sentința contestată, precum că „inculpatul nu a prezentat nici un act, care ar fi confirmat procurarea de către el a cartușelor „Taxo Trio” de la un magazin specializat, cum ar fi spre exemplu bonul fiscal sau factura fiscală”, că inculpatul Crețu Gheorghe nu avea obligația procesuală de a-și demonstra nevinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, deoarece Crețu Gheorghe nici nu a fost pus în situația să-și dovedească nevinovăția penală. La fel, au fost respinse și argumentele aduse de apelanți că atât timp, cât partea acuzării l-a pus pe Crețu Gheorghe sub învinuire în vânatul ilegal, cu unelte interzise, avea obligația procesuală de a prezenta probele în confirmarea acestei vinovății, inclusiv de a prezenta probe că cartușele „Taxo Trio” nu au fost procurate de Crețu Gheorghe în rețeaua de magazine specializate „Cartuș”, ci au fost aduse în Republica Moldova, prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal, deoarece de fapt s-a dovedit prin probele acuzării că Crețu Gheorghe a folosit gloanțe „Taxo Trio” de formă rotundă, care sunt interzise pentru vânătoarea de mistreți în RM, totodată nici nu s-a adus învinuire că cartușele au fost aduse în Republica Moldova prin contrabandă ori procurate în alt mod ilegal. Instanța de apel a respins și argumentele aduse că tot partea acuzării avea obligația de a prezenta probe, că cartușele „Taxo Trio” nu sunt destinate pentru vânătoarea de mistreți, urmând a fi folosite în alte locuri, cum ar fi tiruri, deoarece de fapt s-a constatat că cartușele folosite de Crețu Gheorghe la vânătoare sunt rotunde, astfel sunt interzise pentru vânătoare, în sensul dat vinovăția lui Crețu Gheorghe fiind demonstrată prin probele cercetate, la care s-a făcut referire. Instanța de apel a respins și argumentele aduse că prima instanță urma a menționa probele care confirmă faptul că la vânătoarea din 23.12.2012, Crețu Gheorghe, a cauzat daune ce depășesc suma de 4000 lei, că probele se rezumă la mențiunea că la vânătoarea din 23.12.2012, au fost împușcați doar doi mistreți, cauzând daune în mărime de 10 000 lei, că prima instanță nu a menționat actele 118 legislative și normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor ce depășesc 200 u.c., că atât timp cât în sentința contestată nu sunt menționate probele în confirmarea cauzării daunelor ce depășesc 200 u.c., ca element obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 233 Cod penal, constată că în acțiunile lui Crețu Gheorghe, lipsesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni, deoarece în aspectul dat de fapt s-a casat sentința instanței de fond, cu rejudecarea cauzei și cu adoptarea unei hotărâri noi. Cu referire la argumentele din apel că în sentința contestată, nu se regăsește instituția, întreprinderea, agentul economic căruia i-au fost cauzate daune în sumă de 10 000 lei, că absența părții vătămate, persoana juridică căreia i s-a cauzat prin infracțiune un prejudiciu material, în sumă de 10 000 lei, demonstrează lipsa elementului obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 233 Cod penal, instanța de apel a menționat că faptul nerecunoașterii instituției cui i s-a adus prejudiciu ca parte vătămată, nu indică la nevinovăția penală a lui Crețu Gheorghe. Totodată în ședința instanței de apel s-a constatat că în acțiunile lui Crețu Gheorghe lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, în redacția în vigoare la data comiterii faptei, însă există fapta contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, anume în aspectul dat fiind încetat procesul penal, cu atragere la răspundere contravențională a inculpatului Crețu Gheorghe, cu încetarea procesului contravențional, deoarece a expirat termenul prescripției de tragere la răspundere contravențională prevăzut de lege. Faptul că nu s-a depus o cerere din partea statului, căruia i-au fost cauzate daune în sumă de 10 000 lei, prin intermediul ÎS „Pădurea Domnească”, organului de urmărire penală sau instanței de judecată, nu poate fi reținut ca lipsa probelor în comiterea de către Crețu Gheorghe a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod Contravențional. Ce ține de invocarea încălcării drepturilor lui Crețu Gheorghe admise în cadrul urmăririi penale și judecării cauzei, instanța de apel a menținut motivarea primei instanțe, considerând că în cazul dat nu a fost constatată încălcarea drepturilor lui Crețu Gheorghe. Instanța de apel a menționat, că atât ordonanța de punere sub învinuire în privința lui Crețu Gheorghe, cât și rechizitoriul, întrunesc condițiile legale prevăzute de legislator, sunt explicite și întocmite cu respectarea prevederilor legii de procedură penală cu privire la forma și conținutul acestor documente procesuale, și astfel, nu pot fi recunoscute nule, reieșind și din faptul că valoarea probatorie a acestora a fost expusă prin analiza dovezilor, care au fost puse la baza acuzării inculpatului în faptele incriminate. 4.10. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal. 119 Instanța de apel a reținut, că Lupu Ion a fost pus sub învinuire pentru faptul că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal, adică: „Prezentarea cu bună-știință, a declarațiilor mincinoase de către martor, acțiuni care au fost săvîrșite în cadrul urmăririi penale”. Instanța de apel a remarcat, că deși acuzarea a pretins că Lupu Ion la 21.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate din 23.12.2012, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase, acuzarea în ședința instanței de apel nu a solicitat cercetarea anume a acestor declarații date de Lupu Ion în cadrul urmăririi penale. În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a considerat că în sensul învinuirii aduse vina inculpatului Lupu Ion nu și-a găsit confirmare, astfel că în latura dată sentința de achitare a inculpatului Lupu Ion, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii urmează a fi menținută. Deși în vederea demonstrării vinovăției inculpaților partea acuzării a invocat declarațiile martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail, Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, instanța de apel a constatat că declarațiile martorilor respectivi nu au confirmat că inculpatul Lupu Ion a dat în cadrul urmăririi penale declarații neadevărate referitor la cele întâmplate la vânătoare. Mai mult, martorii Guzun Valeriu, Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Ifodi Ion, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru și Gherman Andrei au depus în ședințele de judecată exact aceleași declarații ca și în cursul urmăririi penale, din care rezultă că vânătoarea s-a desfășurat în două cantoane diferite, vânătorii au fost împărțiți în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, iar în rezultatul vânătorii de către un grup au fost împușcați doi mistreți, iar de către celălat grup nu a fost împușcat nici un mistreț. În același timp, martorii Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe și Căpăstru Victor au declarat în cadrul celei de-a doua audieri la urmărirea penală că vânătoarea a avut loc într-un singur loc, de un grup de vânători fiind împușcați cinci mistreți, ultimii explicând motivele, asfel că au susținut declarațiile date anume în cadrul ședinței judiciare, indicând că nu au fost constrânși să dea declarații la urmărirea penală de inculpați referitor la vânătoare. 120 Instanța de apel a mai menționat și faptul, că după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat să solicite audierea inculpatului în instanța de apel și să prezinte în ședința de judecată anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului. La caz, necercetarea în ședința instanței de apel a declarațiilor date de Lupu Ion în cadrul urmăririi penale, pretinse de acuzare ca fiind neadevărate, a pus în imposibilitate instanța de apel să verifice învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, anume sub formă de prezentarea cu bună-știință a declarațiilor minciunoase de către martor, acțiuni care au fost săvîrșite în cadrul urmăririi penale. 4.11. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost învinuit de faptul că el, exercitând funcția de director general a Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, având statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” Irimciuc Denis, la 23 decembrie 2012, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase. Astfel, Lupu Ion a fost învinuit, că prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit determinarea, prin constrângere, prin darea de bunuri, a martorilor la depunerea declarațiilor mincinoase, faptă prin care a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 314 alin. (1) Cod penal. Cercetând materialele dosarului, audiind inculpatul și martorii Guzun Oleg (f.d. 203-204 vol. 15); Ifodi Alexandru (f.d. 203-204 vol. 23); Anton Ion (f.d. 186- 189 vol. 23, f.d. 169-170 vol. 15); Țurcanu Victor (f.d. 211-218 vol. 23, f.d. 62-64 vol. 5, f.d. 137-141 vol. 15); Mamai Mihail (f.d. 193-194, vol. 23, f.d. 143-145 vol. 15); Iftodi Ion (f.d. 200-202 vol. 23, f.d. 115-120 vol. 15); Gherman Vasile (f.d. 215-218 vol. 23, f.d. 206-209 vol.15), Ciobanu Anatolie (f.d. 198-199 vol. 23, f.d. 189-192 vol. 15); Grosu Serghei (f.d. 182-185 vol. 23, f.d. 172-174 vol. 15); 121 Grosu Marin (f.d. 169-171 vol. 23, f.d. 165-167 vol. 15); Gordița Oleg (f.d. 183-184 vol. 15); Gurduza Oleg (f.d. 198-199 vol. 23, f.d. 227-228 vol. 15); Iftodi Dorin (f.d. 174-176 vol. 23, f.d. 252-253 vol. 15); Rotaru Ghenadie (f.d. 178-181 vol. 23, f.d. 186-187 vol. 15); Gorbaciov Iurii (f.d. 172-173 vol. 23, f.d. 211-212 vol. 15); Gherman Andrei (f.d. 190-192 vol. 23, f.d. 214-215 vol. 15) instanța de apel a considerat că acuzarea adusă lui Lupu Ion nu a fost confirmată prin probe. Astfel, fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați nu au incriminat pe Lupu Ion că i-ar fi determinat personal să dea careva declarații mincinoase referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi penale la prima audiere, totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au primit ceva bunuri de la Lupu Ion sau că au discutat cel puțin cu Lupu Ion despre cele petrecute la vânătoarea din 23.12.2012. Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în instanța de fond și cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, iar la următoarele audieri au dat declarații și le-au semnat după cum le-a spus persoanele care i-au audiat. În același timp, după o sentință de achitare pronunțată de către prima instanță, acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de apel a declarațiilor martorilor Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie, Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale, pretinse ca fiind date în urma constrângerii de către Lupu Ion și ca minciunoase, astfel că instanța de apel, ținând cont de principiul contradictorialității în procesul penal, s-a aflat în imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste persoane în cadrul urmăririi penale, în raport cu cele date în instanța de judecată, pentru a constata dacă sunt sau nu diferite. Totodată, martorii solicitați pentru audiere de acuzare fiind audiați în instanța de apel, au susținut declarațiile date în prima instanță, nefiind constatat că martorii au dat declarații fiind constrânși de Lupu Ion să dea careva declarații neadevărate. În același timp, fiind date citire declarațiilor date în cadrul urmăririi penale a martorilor Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, martorii în ședința instanței de apel au declarat, că nu au fost constrânși să dea declarații de Lupu Ion, că susțin declarațiile date în cadrul ședinței instanței de fond, iar fiind audiați în cadrul urmăririi penale, au dat alte declarații fiind speriați, și anume: Anton Ion, Țurcanu Victor și Gherman Andrei au declarat că au fost constrânși în cadrul urmăririi penale să dea alte declarații de persoanele care i-au interogat, Grosu Serghei, Mamai Mihail, Iftodi Dorin au declarat, că au fost speriați, 122 li s-a spus că vor fi eliberați și închiși, Ciobanu Anatolie a declarat ce i s-a spus, fiind arestat directorul rezervației în acea perioadă, Rotaru Ghenadie a dat declarații după cum au hotărât toți. Faptul că au fost constrînși de către Lupu Ion să dea declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din 23 decembrie 2012, nu a declarat nici un martor în cadrul audierii pe viu în cadrul ședinței instanței de apel, și nici în instanța de fond. Totodată, fiind citite declarațiile martorilor Guzun Oleg și Gordița Oleg, date în cadrul ședinței primei instanțe, din aceste declarații la fel rezultă, că nu au fost constrânși de Lupu Ion. În consecință instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale nu pot fi luate în considerație ca probe în susținerea acuzării lui Lupu Ion. Cu referire la prevederile art. 371 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a accentuat, că fiind date citirii în parte, de acuzare, declarațiile martorilor care se pretinde că au fost constrânși de Lupu Ion, martorii au explicat motivul contradicțiilor între declarațiile date în ședință de judecată și cele depuse la a doua și a treia audiere în cadrul urmăririi penale. În același timp instanța de apel a ținut cont de declarațiile date de martori anume în cadrul procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ, declarații care corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care rezultă că nu au fost constrânși nemijlocit de Lupu Ion să dea careva declarații anume. Astfel instanța de apel a concluzionat, că nu se demonstrează că Lupu Ion în careva mod ar fi constrâns pe martorii invocați de acuzare să dea declarații mincinoase în cadrul urmăririi penale, mai ales că nimeni din martorii audiați nu au indicat la Lupu Ion ca la persoana care i-a determinat să dea în genere careva declarații. Faptul că acuzarea pretinde că declarațiile martorilor au fost date în urma constrângerii de către Lupu Ion, sunt cu caracter de declarație și nu s-a demonstrat în cadrul procesului judiciar. Niciunul din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au declarat despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda după cum se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea inculpaților, și nemijlocit din partea lui Lupu Ion. Mai mult, la data producerii pretinselor fapte încriminate inculpatului Lupu Ion, - Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nu aveau calitatea de martori și nici nu erau participanți la procesul penal. 123 În același timp, acuzarea, căreia în revine obligația de a prezenta probele în susținerea acuzației după adoptarea unei sentințe de achitare, nu a supus cercetării în ședința instanței de apel declarațiile date în cadrul urmăririi penale de martorii Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie și German Andrei. Totodată martorii Guzun Oleg și Gordița Oleg nici nu au fost audiați în instanța de apel, fiind verificate doar declarațiile date de ultimii în prima instanță, din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către Lupu Ion să dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă cercetate declarațiile date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru a putea fi verificate corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul audierilor. În acest sens instanța de apel a făcut referire și la jurisprudența CEDO, care în mod expres a constatat necesitatea audierii pe viu a martorilor acuzării după o sentință de achitare - Ekbatani c. Suediei, hotărârea din 26 mai 1988, pct. 32; Popovici c. Moldovei, hotărârea din 27 noiembrie 2007, par. 72; Dănilă c. României, hotărârea din 8 martie 2007, par. 62-63; Spînu c. României, hotărârea din 29 aprilie 2008, par. 60. Mai mult, potrivit acuzării formulate, Lupu Ion a constrâns să dea declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă nu au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării judecătorești. În urma rejudecării cauzei și în circumstanțele stabilite pe caz, instanța de apel a ajuns la concluzia, că în conduita inculpatului Lupu Ion lipsește însăși fapta infracțională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la răspundere penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat prima instanță. Astfel, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a-l achita pe inculpatul Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, însă, greșit a motivat soluția referindu-se la lipsa obiectului infracțiunii. 4.12. Cu referire la învinuirea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din 21.12.2007 (în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate). Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost pus sub învinuire pentru faptul că el, exercitând funcția de director general a Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, avînd statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, folosind situația de serviciu, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflîndu-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de 124 frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încalcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35, lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți. În cadrul vânatului ilegal, Lupu Ion împreună și prin comun acord cu alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995. Astfel, acțiunile lui Lupu Ion au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale”. Instanța de apel a constatat, că inculpatul Lupu Ion a fost acuzat de faptul că la 23.12.2012 a participat la vânătoarea desfășurată în parcela nr. 76 a cantonului nr. 4, al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în cadrul unui singur grup, însă în ședința de judecată, inculpatul a declarat că vânătoarea la care a participat el s-a desfășurat în cantonul nr. 7, fiind de fapt formate două grupuri, care au participat la vânătoare în două locuri diferite. Faptul că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat nu numai în cadrul unui singur grup de vânători și gonași și nu numai în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației ÎS „Pădurea Domnească”, dar și în alt canton al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS reiese cert din: - declarațiile martorilor care la vânătoarea din 23.12.2012 au participat în calitate de țintași, inclusiv: Buga Boris, Sajin Ghenadie, Guzun Valeriu, Praf Grigore, 125 Căpăstru Victor, Praf Mihail, Jardan Nicolae și Croitoru Ion, din declarațiile inculpaților Crețu Gheorghe și Svistun Valeriu care au declarat, că conducătorul grupului lor de țintași a fost Svistun Valeriu, în prima goană nu a ieșit nici un mistreț și nu a fost efectuată nici o împușcătură, din care motiv au mers în alt loc, unde a avut loc a doua goană și au fost produse împușcături; - declarațiile martorilor care la vânătoarea din 23.12.2012 au participat în calitate de gonași, inclusiv: Gherman Vasile, Grosu Marin, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Căpăstru Gheorghe și Ifodi Ion, care au declarat că conducătorul grupului lor de gonași a fost Ifodi Ion, până la locurile unde s-au început goanele, au mers cu autocamionul „ZIL”, după apropierea gonașilor în prima goană de linia trăgătorilor, nu a ieșit nici un mistreț, motiv pentru care au mers în alt loc, unde s-a efectuat a doua goană, în prima goană nu au auzit nici o împușcătură din direcția grupului de țintași, în a doua goană au auzit împușcături din direcția grupului de țintași. Aceste declarații sunt întărite prin declarațiile martorilor care la vânătoarea din 23.12.2012 au participat în calitate de țintași, inclusiv: Răilean Serghei, Latîș Sergiu, Nastas Iurie, Zubco Valeriu și Pleșca Ion, care au declarat că conducătorul grupului lor de țintați a fost Irimciuc Denis, până la apropierea gonașilor de linia trăgătorilor, vânătoarea a fost oprită și nu au efectuat împușcături. La fel, această situație este confirmată și prin declarațiile martorilor care la vânătoare au participat în calitate de gonași, și anume Țurcanu Victor, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail, Anton Ion, Ifodi Alexandu și Guzun Oleg, din declarațiile căror rezultă clar, că conducătorul grupului lor de gonași a fost Zalevschi Ghenadie, până la locul unde s-a început goana au mers cu automobilul „Niva” (Guzun Oleg și Ifodi Alexandru) și cu sania (Țurcanu Victor, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail și Anton Ion), până la apropierea gonașilor de linia trăgătorilor vânătoarea a fost oprită și nu au fost auzite împușcături din direcția grupului de țintași. Martorii Țurcanu Victor, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail și Anton Ion, fiind angajați ai Rezervației, cunoscând bine locurile și numărul cantoanelor, au declarat că singura goană la care ei au participat s-a desfășurat în cantonul nr. 7 și nu a fost finisată, dar nu în cantonul nr. 4. Mai mult, toți martorii audiați în prima instanță și în instanța de apel, cât și inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat, că la vânătoare au fost formate două grupuri și au avut loc în două locuri diferite. Faptul repartizării participanților la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, cu desfășurarea partidelor de vânătoare în două locuri diferite, precum și poziționarea fiecărui țintaș și gonaș se confirmă și prin declarațiile tuturor martorilor, întărite și prin înscrisurile 126 cercetate. Astfel, martorul Buga Boris a declarat în ședința judiciară, că la vânătoare a participat în calitate de țintaș, lîngă el era Crețu Gheorghe, apoi Svistun Valeriu, iar mai apoi Sajin Ghenadie. Irimciuc Denis și Lupu Ion nu a făcut parte din grupul lor. Martorul Sajin Ghenadie a declarat instanței, că la vânătoarea din 23.12.2012 a participat în calitate de țintaș, la a doua goană în partea lui dreaptă pe linie era amplasat Guzun Valeriu, iar în față Svistun Valeriu, ca țintași au mai participat Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe și Buga Boris. Aceste declarații sunt confirmate prin declarațiile martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Căpăstru Victor, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Gherman Vasile, Grosu Marin, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Căpăstru Cheorghe, Ifodi Ion, Pleșca Ion, Zubco Valeriu, toți declarând că au fost repartizați în două grupuri și au avut loc în două locuri diferite. Temei de a nu crede declarațiilor tuturor martorilor date în cadrul ședințelor judiciare, care au fost preîntâmpinați privind răspunderea penală pentru darea de mărturii false, precum și au dat declarații în proces penal public sub jurământ, cât și a inculpaților în sensul dat nu s-au constatat, totodată aceste declarații nu au fost combătute de acuzare. Totodată, deși inculpatul Lupu Ion a declarat că vânătoarea la care a participat el, s-a desfășurat în cantonul nr. 7, în sensul dat astfel de declarații au dat și Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, cât și martorii audiați, organul de urmărire penală nici nu a încercat să verifice această versiune, prin cercetarea acestui loc din cantonul nr. 7, nu a efectuat verificarea declarațiilor la fața locului, pentru a constata circumstanțele cauzei și adevărul, deși era obligat să o verifice, înaintând învinuirea inculpatului în temeiul art. 233 Cod penal, cu acuzarea că Lupu Ion a participat la vânătoare în cantonul nr. 4, însă fără a prezenta măcar o probă care ar fi dovedit locul aflării exacte a inculpatului Lupu Ion, în calitatea sa de țintaș, la vânătoarea din 23.12.2012, fie și în cantonul nr. 4. Mai mult, nici într-un act procesual întocmit de cercetare la fața locului locul amplasării lui Lupu Ion la vânătoare nu este fixată. În atare situație stabilită, cele invocate de acuzare că vânătoarea a avut loc doar în cantonul nr. 4 nu se confirmă nici prin o dovadă, astfel că instanța de apel, reieșind din aceste declarații, în lipsa altor probe certe din partea acuzării privind crearea doar a unui grup și de aflare a lui Lupu Ion la vânătoare anume în cantonul nr. 4, a conchis că participanții la vânătoarea din 23.12.2012, desfășurată în sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, au fost repartizați în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, iar partidele de vânătoare s-au desfășurat în cantonul nr. 4 și respectiv în cantonul nr. 7 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, totodată că Lupu Ion la vânătoare s-a aflat în cantonul nr. 7, după cum reiese din declarațiile 127 martorilor Zubco Valeriu, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și a inculpaților Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion. A mai menționat instanța de apel, că lui Lupu Ion i-a fost adusă învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu invocarea aflării lui Lupu Ion la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min. în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, încălcând: - anexa numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, potrivit căreia se indică, că Rezervația „Pădurea Domnească” se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, - prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora, în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; - prevederile Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 1 Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit.a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; - prevederile Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; - Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; - Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002. În sensul invocat instanța de apel a menționat, că referitor la învinuirea adusă pe acest capăt de învinuire lui Lupu Ion este valabilă motivarea expusă în decizie referitor la aceleași chestiuni cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, considerând că încălcările imputate ultimului și învinuirea respectivă este nefondată. Potrivit instanței de apel este neîntemeiată și invocarea încălcării de către Lupu Ion a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85, care acționau la momentul comiterii infracțiunii, în sensul dat nefiind probată acuzarea. Aici instanța de apel a notat, că potrivit răspunsului Șefului Departamentului Poliție MAI adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman nr. 1373 din 14.02.2013 (f.d. 81-84 vol. 9), cît și scrisorii Societății Vânătorilor și 128 pescarilor din RM din 17.01.2013 (f.d. 97 vol. 6), că Lupu Ion deține armă de vânătoare de model „Benelli Duca Di Montefeltro”, în baza autorizației eliberată la 25.08.2011 cu termen de valabilitate pînă la 25 august 2016, cu care a și participat la vânătoarea din 23 decembrie 2012, fapt ce rezultă din declarațiile ultimului. Această armă nu a fost ridicată, examinată și nici recunoscută ca corp delict. La fel nu a fost prezentată nici o dovadă că la vânătoarea din 23.12.2012 inculpatul Lupu Ion ar fi avut cartușe interzise, astfel că această acuzare este neprobată. De asemenea instanța de apel a stabilit, că învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în încălcarea pct. 85 subpct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993, este nedovedită, deoarece acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar fi demonstrat locul în care s-a aflat inculpatul Lupu Ion la vânătoare, precum și că Lupu Ion și-a schimbat locul sau l-a părăsit, din proprie inițiativă, până la sfârșitul goanei, momente care nu se constată din probele cercetate. Mai mult, în ședința de judecată s-a constatat că inculpatul Lupu Ion a participat la o singură partidă de vânătoare în cantonul nr. 7 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, în calitate de țintaș, fiind plasat la locul pândei de către persoana responsabilă Irimciuc Denis, în toată perioada aflării la pândă nu și-a schimbat locul și nici nu l-a părăsit pînă cînd partida de vânătoare nu a fost întreruptă de către persoana responsabilă. Ce ține de imputarea încălcării pct. 85 subp. 2 din reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, instanța de apel a considerat acuzarea neîntemeiată, deoarece din declarațiile martorilor audiați Răilean Serghei, Latîș Sergiu, Nastas Iurie, Zubco Valeriu și Pleșca Ion, care au participat ca țintași, rezultă că nimeni dintre țintași nu au efectuat împușcături, deoarece nu a ieșit nici un mistreț, fapt confirmat și prin declarațiile martorilor Țurcanu Victor, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail, Anton Ion, Ifodi Alexandru și Guzun Oleg, care au avut calitatea de gonași și care s-au deplasat spre linia grupului de țintași din care făcea parte și inculpatul Lupu Ion, din declarațiile cărora se constată, că nu au auzit nicio împușcătură din direcția grupului de țintași. În opinia instanței de apel este nedovedită și invocarea încălcării de către Lupu Ion la vânătoarea din 23.12.2012 a prevederilor Regulilor enunțate în pct. 85 subpct. 3, care indică că este interzisă folosirea gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare. În aspectul dat, instanța de apel a concluzionat că acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar fi confirmat faptul că inculpatul Lupu Ion la vânătoarea din 23 decembrie 2012 ar fi folosit gloanțe rotunde, mai ales că cartușele cu care a 129 participat la vânătoare Lupu Ion nu au fost ridicate de la acesta, nu au fost examinate și nici prezentate instanței. La fel, ce ține de invocarea că Lupu Ion a încălcat prevederile art. 85 din Regulile nominalizate privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, de părăsire a locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei, instanța de apel de asemenea a considerat-o neîntemeiată, în ce privește apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin, tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș invocarea este fără temei. Instanța de apel a conchis, că de către acuzare nu a fost prezentată nici o dovadă, în partea ce ține de părăsirea locului de pândă de către inculpatul Lupu Ion, totodată Lupu Ion nu a putut să se apropie de animalul rănit sau ucis pînă la sfîrșitul goanei, deoarece la partida de vînătoare în care a participat nici nu au ieșit mistreți și respectiv nici un țintaș nu a tras nici un foc, și nu a fost rănit și nici ucis nici un animal, moment enunțat de martorii audiați. Cu referire la invocarea de către acuzare a încălcării de Lupu Ion a Regulilor pct. 85 ce țin de interzicerea folosirii înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), instanța de apel a considerat că acuzarea este absolut neîntemeiată, deoarece nu s-a prezentat instanței nici o probă care ar confirma faptul că inculpatul Lupu Ion la vânătoare ar fi fost în stare de ebrietate alcoolică sau că ar fi consumat băuturi alcoolice înaintea și în timpul vânătorii, astfel nu s-a stabilit admiterea de către Lupu Ion a acestor încălcări invocate de acuzare. Referitor la acuzația adusă lui Lupu Ion în încălcarea Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel de asemenea a considerat-o absolut nefondată, din motiv că nu a fost indicat clar care prevederi din instrucțiunea indicată au fost încălcate, care conține 5 capitole și 75 de articole, nefiind clar ce a încălcat Lupu Ion, astfel că prevederile regulilor cuprinse în instrucțiune, pretins a fi încălcate de Lupu Ion, urmau a fi constatate, incriminate și probate în instanța de judecată. Cu referire la folosirea de către inculpatul Lupu Ion a situației de serviciu, instanța de apel a menționat că potrivit practicii judiciare, printre cei care își folosesc situația de serviciu la comiterea vânatului ilegal se pot număra: directorii, directorii adjuncți, inginerii silvici - șefi, șefii de ocoale silvice din cadrul Agenției „Moldsilva”; persoanele cu funcții de răspundere ale Gărzii forestiere a Agenției „Moldsilva”, din cadrul autorității centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale și cu protecția mediului înconjurător, al Inspectoratului Ecologic de Stat etc, al administrației parcurilor naționale, rezervațiilor de resurse, rezervațiilor biosferei etc.; persoanele care gestionează Societatea vânătorilor și pescarilor etc. 130 Prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în limitele competenței sale de serviciu. Prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20 aprilie 2011, Lupu Ion a fost numit în funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, eliberându-l din funcția deținută anterior. Astfel, învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion (în situația în cauză), în folosirea situației de serviciu, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal, este în conexiune directă cu învinuirea adusă inculpatului în vânatul în locurile interzise, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal. În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012, la care a participat inculpatul Lupu Ion, nu s-a petrecut în locuri interzise, nu a avut loc cu încălcarea legislației în vigoare, motiv pentru care, instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută nici învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în folosirea situației de serviciu, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal. Mai mult, în învinuirea formulată lui Lupu Ion nici nu s-a indicat prin ce s-a manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma legală, mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului nr. 168 de către Lupu Ion ar fi fost efectuat cu careva abatere, în contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză a fost emis ca urmare a Hotărârii Guvernului RM. Contrar celor invocate de acuzare, instanța de apel a considerat, că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012, precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul vânătorii din 23.12.2012, vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat în scopul anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în ordinul emis, nefiind folosită situația de serviciu de către Lupu Ion în emiterea acestui ordin. Cât privește acuzarea în vânătoare ilegală cu împușcarea a cinci mistreți, instanța de apel a notat că este valabilă motivarea oferită referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară împușcarea anume a cinci mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012. Mai mult, din probele cercetate s-a constatat, că în grupul unde a participat Lupu Ion în genere nu au fost vânați mistreți și nu au fost produse nici împușcături, în aspectul dat acuzarea fiind fără dovadă. În același timp, în al doilea grup, unde a participat Crețu Gheorghe, s-a constatat că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile inculpaților și a martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea locului anume a doi mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ acuzarea (f.d.114-125 vol. 1). 131 4.13. Cu referire la învinuirea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului Lupu Ion a fost pus sub învinuire în faptul, că el, exercitând funcția de director general a Agenției „Moldsilva”, numit în funcție prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20.04.2011, avînd statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, din cadrul Agenției „Moldsilva” Irimciuc Denis și cu inginerul de pază și protecție a pădurii al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00 – 15:30, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupei de vânători, a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute, fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76, cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS. Astfel, Lupu Ion a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică: „Înscrierea de către o persană cu funcție de demnitate publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale”. Instanța de apel a constatat în urma cercetării probelor, că la formularea învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, acuzarea de stat a invocat că Lupu Ion a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș a lui Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a avut loc. 132 Din probele cercetate se constată, că la vânătoarea din 23 decembrie 2012 au fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de vânător nr. 011656 și biletul de vânător nr. 011795. Din biletul de vânător nr. 011795 aflat la f.d. 36 volumul 6 rezultă, că a fost întocmit în baza autorizației nr. 003404 eliberată pentru recoltarea unui mistreț în Pădurea Călinești, sectorul silvic Călinești, gospodăria silvică de Stat „Pădurea Domnească” valabilă în perioada de la 23 decembrie 2012 până la 23 decembrie 2012. În componența brigăzii de vânători au fost incluși: Praf Grigore - carnet de vânător nr. 011796; Căpăstru Victor – carnet de vânător nr. 011212; Jardan Nicolae - carnet de vânător nr. 012197; Căpăstru Gheorghe - carnet de vânător nr. 017102; Praf Mihail - carnet de vânător nr. 018534; Croitoru Ion - carnet de vânător nr. 013277; Buga Boris - carnet de vânător nr. 000337; Guzun Valeriu - carnet de vânător nr. 011905; Sajin Ghenadie - carnet de vânător nr. 015961; Crețu Gheorghe - carnet de vânător nr. 001347; Ifodi Ion - gonaș; Gherman Vasile – gonaș; Paciu Sorin – gonaș; Grosu Marin – gonaș; Grosu Serghei – gonaș; Ciobanu Anatolie - gonaș; Svistun Valeriu – gonaș. La fel, biletul de vânător nr. 011656, aflat la f.d. 52 volumul 6, a fost întocmit în baza autorizației nr. 003405 eliberată pentru recoltarea unui mistreț în pădurea Călinești, sectorul silvic Călinești, gospodăria silvică de Stat „Pădurea Domnească” valabilă în perioada de la 23 decembrie 2012 până la 23 decembrie 2012, în componența brigăzii de vânători fiind incluși: Lupu Ion - carnet de vânător nr. 017678; Pleșca Ion - carnet de vânător nr. 017706; Latîș Serghei - carnet de vânător nr. 018800; Zubco Valeriu - carnet de vânător nr. 017592; Răilean Sergiu - carnet de vânător nr. 018635; Nastas Iurie - carnet de vânător nr. 015138; Zalevschi Ghenadie – gonaș; Mamai Mihail – gonaș; Țurcanu Victor – gonaș; Anton Ion – gonaș; Ifodi Alexandru – gonaș; Guzun Oleg – gonaș; Irimciuc Denis – gonaș. După cum s-a motivat, din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare, printre care declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din 23.12.2012, audiați în cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în prima instanță, verificate în ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a constatat, că la vânătoarea din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, care au participat în două locuri diferite la vânătoare, situație care corespunde cu cele indicate în listele întocmite, cât și cu probele cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare la fața locului, temei de a pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile cercetate nefiind constatate. Mai mult, nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat despre faptul că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură grupă de țintași și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat 133 afirmativ acuzarea. Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia, că învinuirea adusă inculpatului Lupu Ion în faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), contravine faptelor real petrecute, este fără temei și contravine declarațiilor martorilor date în cadrul procesului judiciar public, sub jurământ, cât și probelor scrise. Cu referire la participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din 23.12.2012, instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al echipei, fiind indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile inculpaților și a martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în calitate de conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea partidei de vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare. La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, instanța de apel a constatat, că acesta a avut calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795, participând în grupul de vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat două partide de vânătoare. La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat în calitate de gonaș, iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă Sajin Ghenadie, unde s-a aflat pînă la momentul când a fost rănit, astfel că situația stabilită nu contravine celor indicate în bilet. Din învinuirea adusă se constată, că Lupu Ion este învinuit și de falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și Irimciuc Denis. În sensul invocat, instanța de apel a indicat, că deși a adus o astfel de învinuire lui Lupu Ion, acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă veridică în falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin de Lupu Ion, cât și de mai multe persoane, totodată acuzarea în acțiunea de falsificare a unei singure semnături, pe un singur document, de către mai multe pesoane este lipsită de orice temei, întrucât se exlude imitarea unei singure semnături, pe un singur document, concomitent de către mai multe persoane. Acuzarea a prezentat ca dovadă raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010 din 12.06.2013, însă din concluziile acestuia nu se constată că Lupu Ion a consemnat ceva în biletul de vânătoare sau că a falsificat semnătura lui Paciu Sorin. Deși în concluzia respectivă se indică că semnătura din biletul de vânătoare nu a fost executată de Paciu Sorin, totodată faptul că a fost falsificată anume de Lupu Ion nu a fost dovedit prin probe incontestabile. În opinia instanței de apel, acuzarea nu a prezentat nici o probă directă sau indirectă care, în rezultatul coraborării ei cu raportul de expertiză, ar fi confirmat că Lupu Ion a falsificat semnătura lui Paciu Sorin, în contradicție, concluziile din 134 raport constată, că nu pot răspunde cine a efectuat semnătura. Mai mult, concluziile din raport indică despre executarea de altă persoană, și nu de alte persoane, după cum a fost adusă învinuirea lui Lupu Ion că a comis fapta incriminată, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane. În consecință instanța de apel a considerat că raportul de expertiză prezentat nu servește ca probă în condamnarea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate. Prima instanță a motivat la adoptarea soluției de achitare a inculpatului Lupu Ion, că în acțiunile acestuia, în forma încriminată în rechizitoriu, lipsește elementul component al infracțiunii - latura subiectivă. În învinuirea formulată nu este indicat și respectiv descris interesul personal al inculpatului Lupu Ion, la comiterea infracțiunii încriminate. Or, interesul personal constituie - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane apropiate de către persoana cu funcție de răspundere ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu. Prezența în pretinsele acțiuni ale inculpatului a elementelor laturii subective a acestei infracțiuni nu a fost demonstrată prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinării cauzei. Instanța de apel a accentuat și faptul, că din probele cercetate nu se constată în acțiunile lui Lupu Ion fapta prevăzută de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, și nu doar latura subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat prima instanță, care deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, dar a achitat inculpatul din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Din probele cercetate anume că se constată lipsa cărorva temeiuri de fapt și de drept de constatare a existenței infracțiunii incriminate în acțiunile lui Lupu Ion și care ar determina în mod incontestabil concluzia privind vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii date. 4.14. Cu referire la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că potrivit rechizitoriului, Lupu Ion a fost pus sub învinuire în faptul, că el exercitând funcția de director general al Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unui organ central al administrației publice, fiind astfel persoană cu funcție de demnitate publică, folosind intenționat situația de serviciu, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” Irimciuc Denis, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de către el personal la 14.09.2012 și ordinului nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 emis de Irimciuc Denis la 29.11.2012, încălcând Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr.I, 135 cap.III, pct. 35 lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538 din 25.02.1998, art. 26 pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, a organizat vânătoarea ilegală de mistreți în sectorul nr. 2 Călinești, parcela nr. 76 a cantonului 4 al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, vânătoare soldată cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Sorin Paciu, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești. În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a înscris date vădit false în documentele oficiale și a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la prezentarea cu bună-știință a declarațiilor mincinoase depunerea de declarații mincinoase. Prin acțiunile sale cet. Lupu Ion, fiind persoană cu funcție de demnitate publică, a folosit intenționat situația de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave, fapte prin care a comis infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. În urma cercetării probelor solicitate de acuzare după pronunțarea sentinței de achitare în privința inculpatului Lupu Ion, instanța de apel a considerat că din probele cercetate nu se constată existența faptei infracțiunii incriminate inculpatului, acuzarea adusă nefiind demonstrată. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din 20 aprilie 2011 cu privire la numirea în funcție, Lupu Ion a fost numit în funcția de director general al Agenției „Moldsilva”. Potrivit anexei la Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică nr. 199 din 16 iulie 2010, funcția de director general al Agenției „Moldsilva” este una de demnitate publică. În același timp, în atribuțiile de serviciu ale lui Lupu Ion nu sunt indicate organizarea vânătorilor, fapt ce rezultă din fișa de post a directorului general al Agenției „Moldsilva” (f.d. 85-87 vol. 11). Totodată, după cum s-a stabilit în ședința judiciară prin probele cercetate, vânătoarea din 23.12.2012 a fost organizată nu de către inculpatul Lupu Ion în calitate de director general al Agenției „Moldsilva”, dar de către directorul Rezervației „Pădurea Domnească” Irimciuc Denis, fapt recunoscut de ultimul potrivit declarațiilor date. În același timp, emiterea de către Lupu Ion în calitate de director general al Agenției „Moldsilva” a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, nu poate fi catalogată ca încălcare a legilor, după cum a invocat declarativ acuzarea, în sensul dat acuzarea fiind nefondată și a fost 136 motivată desfășurat în pct. 133 al deciziei, fiind valabilă și cu referire la învinuirea prezentă adusă lui Lupu Ion. Astfel, la data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea vînătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din 16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35 unități. Totodată, la data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director general al Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că ordinul în cauză a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal nr. 439-XIII din 27 aprilie 1995 și Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind stabilirea modului, termenelor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de vânătoare al anului 2012, precum și în baza propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a chestiunii: - organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervații se pune în sarcina conducătorilor Rezervațiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și arendașilor (f.d. 144 vol. 6). În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012, precum și Ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul vânătorii din 23.12.2012, se constată că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat în scopul anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în ordinul emis. Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” Î.S. și vânătoarea a fost petrecută în Rezervația științifică „Pădurea Domnească”, anume în urma intervenirii propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a vânatului în ariile protejate de stat în anul 2012. La fel, în privința lui Lupu Ion ce ține de încălcările imputate în acuzarea respectivă este valabilă motivarea expusă în decizie referitor la aceleași chestiuni cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, motivare care urmează a fi luată în considerație în privința lui Lupu Ion, pentru a nu fi repetate aceleași prevederi identice. În aspectul dat, încălcarea Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr.I, cap.III, pct.35 lit.a) potrivit căreia se consideră vânătoare ilicită 137 vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează este una declarativă, instanța de apel motivând lipsa acestei încălcări adusă și în contextul acuzării în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, acuzare nestabilită în acțiunile inculpatului. La fel, în opinia instanței de apel nu s-a constatat încălcarea de către Lupu Ion a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 pct. e), potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul, acuzare care s-a considerat neîntemeiată. Instanța de apel a considerat că nu poate fi reținută nici acuzarea adusă lui Lupu Ion în încălcarea Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, care indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei de stat este interzisă, că tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat sunt interzise, în sensul dat nefiind constatate încălcări. În contextul enunțat, nu s-a constatat din probele cercetate, că vânătoarea petrecută la 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în aspectul dat acuzarea fiind pur afirmativă. Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma cercetării probelor nici tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat, astfel că învinuirea este cu caracter de declarație. La fel nu a fost demonstrat nici faptul că anume de Lupu Ion a fost organizată vânătoarea de mistreți în sectorul nr. 2 Călinești, parcela nr. 76 a cantonului 4 a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, fiind stabilit că vânătoarea a fost organizată de Irimciuc Denis, care în sensul dat a emis ordinul nr. 95-p din 29.11.2012, fapt recunoscut și de ultimul în ședința judiciară. În același timp, în ședința judiciară nu s-a dovedit că vânătoarea a fost ilegală, totodată s-a constatat din probele cercetate, că în cadrul vânătorii Paciu Sorin a fost rănit de către vânătorul Crețu Gheorghe, victima în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești. În sensul invocat de acuzare, deși s-a constatat că a avut loc lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, totodată s-a stabilit că vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, privind lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin este anume Crețu Gheorghe, fapt motivat de instanța de apel. Însă faptul că lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin a fost comisă ca urmare a folosirii situației de serviciu din partea lui Lupu Ion nu s-a stabilit prin probele cercetate, mai ales că Lupu Ion de fapt nici nu a participat la vânătoare în 138 locul unde a fost rănit Paciu Sorin în cantonul 4. Potrivit instanței de apel, acuzarea nici nu a indicat în învinuirea adusă lui Lupu Ion acțiunile sau inacțiunile acestuia contrare intereselor publice sau drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, care se referă anume la situația de serviciu a persoanei și să decurgă din exercitarea atribuțiilor sale de serviciu. Mai mult, existența infracțiunii de abuz de putere sau abuz de serviciu presupune stabilirea legăturii de cauzalitate dintre fapta abuzivă a persoanei cu funcție de răspundere și urmările prejudiciabile, moment care nu a fost nici invocat de acuzare și nu a fost constatat cu referire la Lupu Ion. Instanța de apel a notat, că nu a fost stabilit din probele cercetate nici faptul că Lupu Ion, din interes personal și material, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a înscris date vădit false în documentele oficiale și a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la prezentarea cu bună-știință a declarațiilor mincinoase depunerea de declarații mincinoase. Mai mult, instanța de apel a reliefat, că acțiunile respective invocate de acuzare în învinuirea lui Lupu Ion, de fapt țin de acțiunile ce au avut loc după rănirea lui Paciu Sorin în timpul vânătorii, și nu nemijlocit de acțiuni care au condus la omorul din imprudență a lui Paciu Sorin. Instanța de apel a indicat și faptul, că fapta de abuz de putere sau abuz de serviciu, prevăzută de art. 327 Cod penal, la momentul comiterii faptei incriminate, consta în folosirea intenționată de către o persoană cu funcție publică a situației de serviciu în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Potrivit Legii nr. 60 din 07.04.2016, publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 123-127/246 din 06.05.2016, în vigoare din 06.05.2016, s-au întrodus în art. 327 Cod penal următoarele modificări: - la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale,” se exclude; - la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins: „b1) săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane”. Totodată, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, în vigoare din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) art. 327 Cod penal. Ținând cont de practica judiciară, cât și de lipsa probelor în demonstrarea învinuirii aduse lui Lupu Ion în aspectul invocat de acuzare, instanța de apel a 139 considerat că acuzarea nu a fost dovedită și din probele cercetate nu se constată în acțiunile lui Lupu Ion fapta prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Din probele cercetate propuse de acuzare nu rezultă, că există legătură cauzală dintre faptele lui Lupu Ion, care nu a încălcat careva prevederi la emiterea ordinului nr. 168 și nu a organizat vânătoarea din 23.12.2012, totodată a participat la vânătoare în alt loc decât cantonul nr. 4, unde nemijlocit a avut loc rănirea lui Paciu Sorin de către Crețu Gheorghe, ca rezultat survenind urmările prejudiciabile decesul lui Paciu Sorin, după cum s-a constatat în ședința judiciară, nemijlocit cu decesul lui Sorin Paciu. Prima instanță a motivat la adoptarea soluției, că indicarea circumstanțelor care confirmă interesul personal și material, omise de acuzatorul de stat, ține de esența acuzației, neindicarea lor în rechizitoriu privează acuzatul de dreptul de a fi informat în mod amănunțit despre natura și cauza acuzației aduse împotriva sa și constituie o violare a art. 6 paragraf 3) lit. a) din Convenția Europeană. La fel, prima instanță a considerat, că în acțiunile încriminate inculpatului Lupu Ion lipsește și legătura cauzală dintre pretinsele fapte prejudiciabile ale inculpatului și urmările prejudiciabile, întrucât infracțiunea prevăzută de art. 327 Cod penal, i-a fost încriminată inculpatului Lupu Ion, cu ambele agravante și anume, săvârșită de o persoană cu înaltă funcție de răspundere (art. 327 alin. (2) lit. b)) și soldată cu urmări grave (art. 327 alin. (2) lit. c)). Prima instanță a reținut, că unul din semnele principale ale laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 327 Cod penal este legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Inculpatului Lupu Ion nu-i poate fi încriminată agravanta „soldată cu urmări grave”, întrucât între pretinsul abuz de serviciu incriminat inculpatului și decesul lui Sorin Paciu, nu există nici o legătură cauzală. Însăși acuzatorul de stat a indicat în învinuire că, „urmarea gravă - moartea lui Paciu Sorin a survenit în rezultatul împușcării de către vânătorul Crețu Gheorghe”, vânătorului Crețu Gheorghe fiindu-i înaintată învinuirea în temeiul art. 149 alin. (1) Cod penal, cu indicii calificativi – lipsirea de viață din imprudență, învinuire stabilită de instanța de apel în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe. Pronunțarea sentinței de achitare în partea ce ține de acuzarea lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal a fost adoptată și în contextul, că în privința inculpatului Lupu Ion este adoptată sentință de achitare și în baza art. 233, art. 312, art. 314 alin. (1) și art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, întrucât organul de urmărire penală a reținut drept folosire a situației de serviciu de către inculpatul Lupu Ion prin participarea la vânătoare în locuri interzise, înscrierea datelor false în biletele de vânător, determinarea prin constrângere la depunerea de declarații false și depunerea de declarații 140 minciunoase, care nu au fost stabilite. Așa fiind, instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe cu referire la achitarea lui Lupu Ion, doar că motivarea instanței s-a redus la lipsa clarității acuzației și laturii subiective, însă de fapt instanța de apel a considerat că în acțiunile lui Lupu Ion nu se constată însăși fapta incriminată, și nu lipsește doar latura subiectivă și motivul incriminat, astfel că în aspectul dat sentința instanței de fond a fost casată parțial, cu adoptarea unei hotărâri, prin care inculpatul Lupu Ion se achită de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 4.15. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire pentru faptul că el, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, aflându-se în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, unde la 15.01.2013 și 05.02.2013 fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare partidei de vânătoare din 23.12.2012 în parcela nr. 76 cantonul nr.4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a prezentat declarații mincinoase. Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, adică prezentarea cu bună-știință, a declarațiilor mincinoase de către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale. Fiind audiat în ședința instanței de apel potrivit regulilor stabilite pentru prima instanță, inculpatul Irimciuc Denis a declarat că susține declarațiile depuse în prima instanță, alte completări sau adăugiri nu are, vina nu recunoaște, pledează nevinovat, la întrebări adăugător refuză să răspundă (f.d. 253 vol. 23), totodată fiind date citirii declarațiile inculpatului depuse în prima instanță. Potrivit acuzării, declarațiile lui Irimciuc Denis sunt false, întrucât circumstanțele descrise de inculpat în cadrul audierilor în calitate de martor, nu corespundeau cu circumstanțele de fapt relatate de majoritatea martorilor, în cadrul celei de-a doua audieri în faza de urmărire penală. Cu toate acestea instanța de apel a remarcat, că deși acuzarea a pretins că Irimciuc Denis la 15.01.2013 și 05.02.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii 141 organizate din 23.12.2012, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase, acuzarea în ședința instanței de apel nu a solicitat cercetarea anume a acestor declarații date de Irimciuc Denis în cadrul urmăririi penale. În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a considerat că învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis nu și-a găsit confirmare, astfel că în latura dată sentința de achitare a inculpatului Irimciuc Denis din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii a fost menținută fără modificări. Soluția respectivă a instanței de apel s-a bazat pe aceleași considerente referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în baza art. 312 alin. (1) Cod penal. 4.16. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire pentru faptul, că exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general a Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00 – 15:30 min., aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, prin constrângere, prin dare de bunuri, a determinat martorii: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase. Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, adică: „Determinarea, prin constrângere, prin darea de bunuri, a martorilor la depunerea declarațiilor mincinoase”. Fiind audiat în ședința instanței de apel potrivit regulilor prevăzute pentru prima instanță, inculpatul Irimciuc Denis a declarat, că susține integral declarațiile depuse în prima instanță, pledează nevinovat și folosindu-se de drepturile sale, refuză să răspundă la careva întrebări sau precizări (f.d. 253 vol. 23). Din declarațiile depuse de inculpatul Irimciuc Denis în prima instanță, citite în ședința instanței de apel, rezultă la fel că inculpatul nu recunoaște învinuirea 142 adusă, nu a determinat pe nimeni din martori la darea declarațiilor false (f.d. 76-83 vol. 16). Deși acuzarea a invocat în calitate de probe în susținerea acuzării în latura dată declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale, instanța de apel a considerat că acuzarea adusă lui Irimciuc Denis nu a fost confirmată, în sensul dat, fiind valabilă motivarea oferită în privința lui Lupu Ion în învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a mai menționat, că deși acuzarea a incriminat inculpatului Irimciuc Denis faptul că i-a determinat pe Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase, în sensul dat acuzarea nu a fost demonstrată prin probe. Fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați nu au incriminat pe Irimciuc Denis că i-ar fi determinat personal să dea careva declarații mincinoase referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi penale la prima audiere, totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au primit ceva bunuri de la Irimciuc Denis sau că au discutat cu ultimul despre cele petrecute la vânătoarea din 23.12.2012. Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în prima instanță și cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, unde au dat aceleași declarații, iar la următoarele audieri au dat declarații și le-au semnat după cum le-a spus persoanele care i-au audiat. În același timp instanța de apel a sesizat, că după o sentință de achitare pronunțată de prima instanță, acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de apel declarațiilor martorilor Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie, Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale, pretinse ca fiind date în urma constrângerii de către Irimciuc Denis și ca mincinoase, astfel că instanța de apel, ținând cont de principiul contradictorialității în procesul penal, s-a aflat în imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste persoane în cadrul urmăririi penale, în raport cu cele date în instanța de judecată, pentru a constata dacă sunt sau nu diferite. Din declarațiile martorilor instanța de apel nu a constatat, că martorii la urmărirea penală au dat la a doua audiere declarații fiind constrânși de Irimciuc Denis să dea careva declarații neadevărate. În același timp, fiind date citirii declarațiile date în cadrul urmăririi penale a 143 martorilor Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, martorii în ședința instanței de apel au declarat, că nu au fost constrânși să dea declarații de Irimciuc Denis, dar de alte persoane, celora căror au dat declarații. Instanța de apel a reținut declarațiile date de martori anume în cadrul procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ, declarații care corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care rezultă că nu au fost constrânși nemijlocit de Irimciuc Denis să de careva declarații anume, astfel nu se demonstrează că Irimciuc Denis în careva mod ar fi constrâns pe martorii invocați de acuzare să dea declarații mincinoase în cadrul urmăririi penale. Totodată, nimeni din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au declarat despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda după cum se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea inculpaților, și nemijlocit din partea lui Irimciuc Denis. Mai mult, la data producerii pretinselor fapte încriminate inculpatului Irimciuc Denis, anume Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nu aveau calitatea de martori și nici nu erau participanți la procesul penal. Totodată martorii Guzun Oleg și Gordița Oleg nici nu au fost audiați în instanța de apel, fiind verificate doar declarațiile date de ultimii în prima instanță, din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către Irimciuc Denis să dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă cercetate declarațiile date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru a putea fi verificate corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul audierilor. Mai mult, potrivit acuzării formulate, Irimciuc Denis a constrâns să dea declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă nu au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării judecătorești. Astfel, în urma rejudecării cauzei și în circumstanțele stabilite pe caz, instanța de apel a ajuns la concluzia, că în conduita inculpatului Irimciuc Denis lipsește însăși fapta infracțională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la răspundere penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat prima instanță, în rest motivarea primei instanțe în latura dată fiind corectă. Instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a-l achita pe inculpatul Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, însă, greșit a motivat soluția referindu-se 144 la lipsa obiectului infracțiunii, motivul de achitare în cauza penală vizată, fiind cel prescris la art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. 4.17. Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din 21.12.2007, în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate). Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire în faptul, că el, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr.1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr.439 din 27.04.1995, anexa nr.I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap.III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr.215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți. În cadrul vânatului ilegal, Irimciuc Denis împreună și prin comun acord cu alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii regnului animal nr.439 din 27.04.1995. Astfel, Irimciuc Denis se învinuiește că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale”. 145 Instanța de apel a statuat, că referitor la învinuirea lui Irimciuc Denis este valabilă motivarea oferită referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal. Astfel instanța de apel a constatat, că inculpatul Irimciuc Denis a fost acuzat de faptul că la 23.12.2012 a participat la vînătoarea desfășurată în parcela nr. 76 a cantonului nr. 4, al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în cadrul unui singur grup, însă în ședința de judecată, inculpatul Irimciuc Denis a declarat că vânătoarea la care a participat el s-a desfășurat în cantonul nr. 7, fiind de fapt formate două grupuri, care au participat la vânătoare în două locuri diferite. Faptul că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat nu numai în cadrul unui singur grup de vânători și gonași și nu numai în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS dar și în alt canton al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS reiese cert din probele cercetate. Mai mult, toți martorii audiați în instanța de fond și de apel, cât și inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat, că la vânătoare au fost formate două grupuri și că au avut loc în două locuri diferite. Faptul repartizării participanților la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, cu desfășurarea partidelor de vânătoare în două locuri diferite, precum și poziționarea fiecărui țintaș și gonaș se confirmă și prin declarațiile tuturor martorilor, întărite și prin înscrisurile cercetate. Temei de a nu crede declarațiilor tuturor martorilor date în cadrul ședințelor judiciare, care au fost preîntâmpinați privind răspunderea penală pentru darea de mărturii false, precum și au dat declarații în proces penal public sub jurământ, cât și a inculpaților în sensul dat nu s-au constatat, totodată aceste declarații nu au fost combătute de acuzare. Totodată, deși inculpatul Svistun Valeriu a declarat că vânătoarea la care a participat el, s-a desfășurat în cantonul nr. 7, în sensul dat astfel de declarații au dat și Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, cât și martorii audiați, organul de urmărire penală nici nu a încercat să verifice această versiune, prin cercetarea acestui loc din cantonul nr. 7, nu a efectuat verificarea declarațiilor la fața locului, pentru a constata circumstanțele cauzei și adevărul, deși era obligat să o verifice, înaintând învinuirea inculpatului în temeiul art. 233 Cod penal, în acuzarea că Irimciuc Denis a participat la vânătoare în cantonul 4, însă fără a prezenta măcar o probă care ar fi dovedit locul aflării exacte a inculpatului Irimciuc Denis la vînătoarea din 23.12.2012. Mai mult, nici într-un act procesual întocmit de cercetare la fața locului, locul amplasării lui Irimciuc Denis la vânătoare nu este fixată. 146 În atare situație stabilită instanța de apel a menționat, că cele invocate de acuzare că vânătoarea a avut loc doar în cantonul nr.4 nu se confirmă nici prin o dovadă, astfel reieșind din aceste declarații, în lipsa altor probe certe din partea acuzării privind crearea doar a unui grup și de aflare a lui Irimciuc Denis la vânătoare anume în cantonul nr. 4, instanța a conchis că participanții la vânătoarea din 23.12.2012, desfășurată în sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, au fost repartizați în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, iar partidele de vânătoare s-au desfășurat în cantonul nr. 4 și respectiv în cantonul nr. 7 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, totodată Irimciuc Denis la vânătoare s-a aflat în cantonul nr. 7, după cum reiese din declarațiile martorilor Zubco Valeriu, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și a inculpaților Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion. A mai indicat instanța de apel, că lui Irimciuc Denis i-a fost adusă învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, cu invocarea aflării lui la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min. în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, încalcând: - anexa numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, potrivit căreia se indică, că Rezervația „Pădurea Domnească” se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, - prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit.e) potrivit cărora, în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; - prevederile Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. 1 Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; - prevederile Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. 1 potrivit cărora vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; - Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; - Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002. În sensul invocat, instanța de apel a accentuat că în privința învinuirii lui Irimciuc Denis este valabilă motivarea expusă referitor la aceleași chestiuni cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, cât și lui Lupu Ion, motivare care 147 urmează a fi luată în considerație în privința lui Irimciuc Denis, pentru a nu fi repetate aceleași prevederi identice. La fel, instanța de apel a considerat absolut neîntemeiată invocarea încălcării de către Irimciuc Denis a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85, care acționau la momentul comiterii infracțiunii, fiind valabilă motivarea oferită în privința inculpaților Crețu Gheorghe și Lupu Ion. Referitor la acuzația adusă lui Irimciuc Denis în încălcarea Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel a considerat-o absolut nefondată, fără a se indica clar care prevederi din instrucțiunea indicată, care are cinci capitole și 75 de articole, au fost încălcate, nefiind înțeles ce a încălcat inculpatul, astfel că prevederile regulilor cuprinse în înstrucțiune, pretins a fi încălcate de Irimciuc Denis, urmau a fi constatate, incriminate și probate în instanța de judecată, fiind valabilă motivarea primei instanțe la chestiunea dată. Cu referire la folosirea de către inculpatul Irimciuc Denis a situației de serviciu, instanța de apel a menținut aceeași motivare expusă cu referire la învinuirea adusă lui Lupu Ion. Astfel, prin ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011 inculpatul Irimciuc Denis a fost numit în funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” (f.d. 136 vol. 9). Prin folosirea situației de serviciu se înțelege săvârșirea unor acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în limitele competenței sale de serviciu. Învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis (în situația în cauză), în folosirea situației de serviciu, ca modaliatate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal, este în conexiune directă cu învinuirea adusă inculpatului, în vânatul în locurile interzise, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal. În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012, la care a participat inculpatul Irimciuc Denis nu s-a petrecut în locuri interzise, motiv pentru care, pe cale de consecință, nu va fi reținută nici învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis în folosirea situației de serviciu, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal. Mai mult, în învinuirea formulată inculpatului nici nu s-a indicat prin ce s-a manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma legală, mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului de Irimciuc Denis, ca urmare a ordinului nr. 168 emis de către Lupu Ion ar fi fost efectuat cu careva abatere, în contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză a fost emis ca urmare a Hotărârii 148 Guvernului RM. Contrar celor invocate de acuzare, instanța de apel a considerat, că potrivit Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012, precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul vânătorii din 23.12.2012, vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat în scopul anume reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în ordinul emis, totodată nefiind folosită situația de serviciu de către Irimciuc Denis. Cât privește acuzarea în vânătoare ilegală cu împușcarea a cinci mistreți, instanța de apel a menționat, că este valabilă motivarea oferită referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară împușcarea anume a cinci mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012. Mai mult, din probele cercetate se constată, că în grupul unde a participat Irimciuc Denis nu au fost vânați mistreți și nu au fost produse nici împușcături, în aspectul dat acuzarea fiind fără dovadă. În același timp, în al doilea grup, unde a participat Crețu Gheorghe, s-a constatat că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile inculpaților și a martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea locului anume a doi mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ acuzarea (f.d. 114-125 vol. 1). Ținând cont de situația stabilită pe caz instanța de apel a notat că prima instanță, deși a adoptat soluția de achitare a inculpatului Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente a infracțiunii lipsesc, dar de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă. În același timp, în urma evaluării probelor instanța de apel a conchis că soluția de achitare a inculpatului este de fapt una corectă, doar că motivul de achitare este cel prescris de art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a constatat fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului Irimciuc Denis de vânătul în locuri interzise, cu folosirea situației de serviciu prevăzut de art. 233 Cod penal. 4.

Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire în faptul că el, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, avînd statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă 149 cu inginerul pază și protecție a pădurii al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general a Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00 – 15:30, după terminarea partidei de vânătoare propriu-zise care a avut loc cu câteva ore mai înainte, aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și 011795 care constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași) indicarea faptului participării în calitate de gonaș al cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute, fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate partida de vânătoare a avut loc în cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76 cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS. Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, adică: „Înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale”. Referitor la acuzarea respectivă instanța de apel a menținut motivarea expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, învinuire care este identică cu a lui Irimciuc Denis, cu excepția agravantei imputate lui Lupu Ion, la fel fiind propuse aceleași probe. Astfel în urma cercetării probelor instanța de apel a statuat, că la formularea învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, acuzarea de stat a invocat că Irimciuc Denis a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și 011795 care constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al lui Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a avut loc. Din probele cercetate s-a constatat, că la vânătoarea din 23 decembrie 2012 au fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de vânător nr. 011656 și biletul de vânător nr. 011795, cu indicarea persoanelor participante în fiecare grup 150 separat. Totodată din declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din 23.12.2012, audiați în cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în prima instanță, verificate în ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a constatat, că la vânătoarea din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, care au participat în două locuri diferite la vânătoare, situație care corespunde cu cele indicate în listele întocmite, cât și cu probele cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare la fața locului, temei de a pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile cercetate nefiind constatate. Mai mult, nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat despre faptul că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură grupă de țintași și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat afirmativ acuzarea. Astfel, potrivit instanței de apel învinuirea adusă inculpatului Irimciuc Denis în faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), contravine faptelor real petrecute, este fără temei și contravine declarațiilor martorilor date în cadrul procesului judiciar public, sub jurământ, cât și probelor scrise. În ceea ce ține de participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din 23.12.2012, instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al echipei, fiind indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile inculpaților și a martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în calitate de conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea partidei de vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare. La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, instanța de apel a constatat, că Paciu Sorin a avut calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795, participând în grupul de vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat două partide de vânătoare. La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat în calitate de gonaș, iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă Sajin Ghenadie, unde s-a aflat până la momentul cînd a fost rănit, astfel că situația stabilită nu contravine celor indicate în bilet. La fel, Irimciuc Denis este învinuit și de falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și Lupu Ion. În sensul invocat, instanța de apel a indicat, că deși a adus o astfel de învinuire lui Irimciuc Denis, acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă veridică în falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin de Irimciuc Denis, cât și de mai multe 151 persoane împreună, totodată acuzarea în acțiunea de falsificare a unei singure semnături, pe un singur document, de către mai multe pesoane este lipsită de orice temei, întrucât se exlude imitarea unei singure semnături, pe un singur document, concomitent de către mai multe persoane. Acuzarea a prezentat ca dovadă raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010 din 12.06.2013 (f.d. 95-115 vol. 10), dar care nu dovedește nici într-un mod, că Irimciuc Denis a falsificat actele prezentate spre examinare, că a consemnat ceva în biletele de vânătoare sau că a falsificat semnătura lui Paciu Sorin. Deși în concluzia respectivă se indică că semnătura din biletul de vânătoare nu a fost executată de Paciu Sorin, totodată faptul că a fost falsificată anume de Irimciuc Denis nu a fost dovedit prin probe incontestabile. În atare situație, instața de apel a considerat că acuzarea nu a prezentat nici o probă directă sau indirectă care, în rezultatul coraborării ei cu raportul de expertiză, ar fi confirmat că inculpatul Irimciuc Denis a falsificat semnătura lui Paciu Sorin, în contradicție, concluziile din raport constată, că nu pot răspunde cine a efectuat semnătura. Mai mult, concluziile din raport indică despre executarea de altă persoană, și nu de alte persoane, după cum a fost adusă învinuirea inculpatului că a comis fapta incriminată, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane. În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că raportul de expertiză prezentat nu servește ca probă în condamnarea inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. A mai reținut instanța de apel, că prima istanță a motivat la adoptarea soluției de achitare a inculpatului Irimciuc Denis, că în acțiunile acestuia, în forma încriminată în rechizitoriu, lipsește elementul component al infracțiunii - latura subiectivă, că în învinuirea formulată nu este indicat și respectiv descris interesul personal al inculpatului la comiterea infracțiunii încriminate. Or, interesul personal constituie - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obținut, în mod direct sau indirect, pentru sine sau pentru persoane apropiate de către persoana cu funcție de răspundere ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu. Prezența în pretinsele acțiuni ale inculpatului a elementelor laturii subective a acestei infracțiuni nu a fost demonstrată prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale și examinării cauzei. A mai notat instanța de apel, că de fapt din probele cercetate nu se constată în acțiunile lui Irimciuc Denis fapta prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, și nu doar latura subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat instanța de fond, care deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, dar a achitat inculpatul din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Din probele cercetate anume că se constată lipsa cărorva temeiuri de fapt și 152 de drept de constatare a existenței infracțiunii incriminate în acțiunile lui Irimciuc Denis și ce ar determina în mod incontestabil concluzia privind vinovăția acestuia în săvîrșirea infracțiunii date. Astfel instanța de apel a conchis, că în acțiunile lui Irimciuc Denis nu se constată fapta infracțională prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, după cum a fost adusă de acuzare, motiv din care sentința a fost casată, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Irimciuc Denis a fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 4.

Cu referire la învinuirea adusă lui Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că Irimciuc Denis a fost pus sub învinuire pentru faptul că el exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului General al Agenței „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes material și personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu inginerul pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Svistun Valeriu și directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, încălcând Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35 lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, ordinele Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002 care prevede efectuarea expertizei veterinare și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta porcină a animalelor dobândite, precum și nr. 165 din 11.07.2006 cu privire la norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate animală și de sănătate publică referitoare la vânatul sălbatic, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie 2012, a emis ordinul nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, a organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea ilegală de mistreți în parcela nr. 76 cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, care s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012 a decedat în spitalul raional Fălești. În continuarea acțiunilor sale abuzive, din interes personal și material, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale 153 privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanții la vânătoare și componența grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, la 15.01.2013 și 05.02.2013, a prezentat cu bună știință declarații mincinoase, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la depunerea de declarații mincinoase. Astfel, Irimciuc Denis a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave”. În urma evaluării integrale a probelor instanța de apel a ajuns la concluzia, că prima instanță nu a respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, ca rezultat concluzia instanței privind achitarea inculpatului Irimciuc Denis în faptelele incriminate fiind una pripită, eronată și care nu este bazată pe elementele de fapt dobândite din mijloacele de probă în modul prevăzut de legea procesual-penală, conținute la materialele cauzei, fiind admisă o apreciere incompletă, neobiectivă și, ca rezultat, neadevărată a probelor. Totodată instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal se dovedește pe deplin în speță. Astfel, în urma cercetării probelor instanța de apel a stabilit că, prin ordinul directorului general al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011 Irimciuc Denis a fost numit în funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” (f.d. 136 vol. 9). Conform Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, funcția de director al Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” este una publică. Potrivit Instrucțiunii de funcție a directorului rezervației naturale se indică inclusiv: - 4.1 directorul este responsabil personal de activitatea rezervației și îndeplinirea sarcinilor funcțiilor atribuite, - 4.2 este responsabil de activitatea personalului (f.d. 138-139 vol. 9). Conform contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 se indică: 1.5 directorul asigură îndeplinirea hotărârilor fondatorului (f.d. 140-143). În ședința de judecată s-a constatat, că dispunerea organizării vânătorii din 23.12.2012 de fapt a fost cu respectarea prevederilor în vigoare la acel moment, 154 chestiune motivată referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe. Totodată, din probele cercetate, se constată, că vînătoarea din 23.12.2012 a fost organizată de către Irimciuc Denis în calitate de director al Rezervației „Pădurea Domnească”. Astfel, la data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din 16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35 unități. La data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director general al Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că ordinul în cauză a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal nr. 439-XIII din 27 aprilie 1995 și Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind stabilirea modului, termenilor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de vânătoare al anului 2012, precum și în baza propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a următoarelor chestiuni: - 1. De a deschide vânătoarea la mistreți în perioada de la 18.11.2012 până la 30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenția „Moldsilva”, conform limitei și termenului acordat (cotele de recoltare se anexează). - 2. În Rezervațiile Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecție și de reglare numerică a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervației și a fondurilor de vânătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentați în toate zilele săptămânii de la 18 noiembrie pînă la 30 decembrie 2012, conform autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva” (fără plată). - Organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervații se pune în sarcina conducătorilor Rezervațiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și arendașilor. - 12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare. - 12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanții la vânătoare privitor la regulile și măsurile de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în biletul de autorizație. - 12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza veterinară și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta clasică porcină 155 conform „Programului complex de măsuri de combatere și profilaxie a pestei clasice porcine în Republica Moldova”, aprobat prin ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002. - 12.8. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic de stat (f.d. 144 vol. 6). Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS. În același timp, prin ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” a Întreprinderii de Stat, Irimciuc Denis nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, se indică inclusiv următoarele: - 1. De a deschide vânătoare la mistreți în perioada 18.11.2012-30.12.2012 în fondul cinegetic a rezervației conform limitei și termenilor acordați. Cotele de recoltare se anexează. - 2. Vânătoarea de selecție și reglarea numerică a mistreților să se efectueze de către persoane responsabile din cadrul rezervației cu ajutorul vânătorilor experimentați în toate zilele săptămânii de la 18.11.2012 până la 30.12.2012, conform autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva”, fără plată. Controlul și organizarea desfășurării vânătorii se pune în sarcina inginerului PPP Svistun Valeriu. În acest scop de eliberat 150 litri benzină inginerului PPP Svistun Valeriu pentru organizarea vânătorii și combaterea braconajului. - 5. Vânătoarea fără bilet și autorizație se consideră acțiune de braconaj. - 7. De efectuat în mod obligatoriu instructajul privitor la regulile și măsurile de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în biletul de autorizație. - 15. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic de stat. - 19. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum (f.d. 100-101 vol. 9). Din probele cercetate la caz se constată, că vânătoarea a fost petrecută de persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume Irimciuc Denis (persoană responsabilă), Svistun Valeriu (persoană responsabilă), Zalevschi Ghenadie, Ifodi Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Grosu Marin, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie, Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați ai Rezervației științifice „Pădurea Domnească”. În același timp, din probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin și Irimciuc Denis au participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, fapt 156 confirmat prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92 vol. 6). Deși Paciu Sorin a participat și a fost indicat în grupul de gonași, totodată din probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin din proprie inițiativă și-a schimbat locul și s-a aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie, fapt expres menționat de martorul Sajin Ghenadie, cît și de inculpatul Svistun Valeriu, fiind confirmat locul lui Paciu Sorin și prin elementele descrise în procesele-verbale de cercetare la fața locului, inclusiv amănunțit în procesul-verbal din 15.01.2013. Potrivit art. 66 din Regulile enunțate se indică, că condiții importante ale securității în timpul vânătorii cu gonași sunt disciplina strictă a participanților, cunoașterea la perfecție și executarea cu strictețe a regulilor de vânătoare precum și a indicațiilor conducătorului echipei de vânătoare. Potrivit pct. 61 din aceleași Reguli se reglementează, că conducătorul îi plasează pe vânători după numere, alege hăitașii din echipa de vânători, controlează armele și munițiile, iar la sfârșitul goanei dă semnalul de alarmă. Responsabili de petrecerea vânătorii, inclusiv admiterea persoanelor la vânătoare, amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor au fost, în ambele grupe formate, potrivit probelor cercetate, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor audiați, cât și din declarațiile tuturor inculpaților, inclusiv a lui Irimciuc Denis. Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare în calitate de gonaș în lipsa carnetului de vânător, este în legătură directă cu cele întâmplate la vânătoarea din 23.12.2012, totodată ține de responsabilitatea persoanelor, în sarcina căror a fost pusă organizarea și controlul efectuării vânătorii, printre care Irimciuc Denis, care și-a asumat răspunderea pentru controlul executării ordinului emis personal, astfel că în sensul dat acuzarea adusă este întemeiată ce ține de responsabilitatea lui Irimciuc Denis. În ceea ce ține de încălcarea de către Irimciuc Denis a prevederilor Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I, cap. III, pct. 35, lit. a); Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 32 alin. (1), instanța de apel a notat că la acest aspect este valabilă motivarea expusă referitor la învinuirea lui Crețu Gheorghe, nefiind constatate aceste încălcări cu referire la Irimciuc Denis. Ce ține de invocarea încălcării prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215, care indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei de stat este interzisă. Tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat sunt interzise, instanța de apel la fel a considerat acuzarea nefondată și neprobată. În contextul enunțat, nu s-a constatat din probele cercetate, că vânătoarea 157 petrecută la 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în aspectul dat acuzarea fiind pur afirmativă. Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma cercetării probelor nici tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat. Referitor la invocarea încălcării Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108 de către Irimciuc Denis instanța de apel a enunțat următoarele. Potrivit regulilor enunțate în pct. 67, la vânătoarea cu gonași animalul este hăituit spre vânători de persoane alese din timp (gonași), care face parte din componența echipei de vînătoare. În sensul dat, instanța de apel a constatat că este fondată acuzarea în admiterea încălcării, ținând cont de faptul că s-a constatat că Paciu Sorin a participat la vânătoare ca gonaș în lipsa carnetului de vânător, ultimul de fapt nu urma a fi admis în componența echipei de vânătoare, fiind dovedită încălcarea acestei restricții, Irimciuc Denis fiind direct responsabil de respectarea regulilor de securitate la vânătoare. Potrivit Regulilor enunțate la pct. 68, gonașilor li se interzice a se afla cu arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii. În sensul dat, instanța de apel a constatat că acuzarea nu a prezentat nici o probă privind aflarea la vânătoare a gonașilor cu arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii, astfel că învinuirea este nefondată. Potrivit pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în anul 1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012, se reglementa că, linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum, margine de pădure, etc.). În acest sens instanța de apel a constatat, că responsabil de petrecerea vânătorii, inclusiv amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor a fost, în grupa unde a participat Irimciuc Denis, anume Irimciuc Denis, fapt dovedit prin declarațiile martorilor și a inculpaților, totodată, faptul că linia trăgătorilor în acest grup de vânători nu a fost dreaptă și marcată clar nu s-a constatat prin declarațiile martorilor și inculpaților. În același timp, în grupa unde a fost desemnat responsabil Svistun Valeriu, după cum s-a constatat din probele cercetate, linia nu a fost dreaptă și marcată clar pe teren, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris și nemijlocit a inculpatului Svistun Valeriu. În sensul dat, instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi de către Irimciuc Denis, existând responsabilitatea nemijlocită a acestuia, care și-a asumat controlul respectării prevederilor securității la vânătoare. 158 Pe de altă parte, instanța de apel a constatat că este întemeiată în raport cu fapta imputată și încălcarea pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare nominalizate, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri. Astfel din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, efectuat cu participarea specialistului OCT Fălești, Cervaniuc Vladimir, rezultă, că pentru calcularea distanței liniare și ale unghiurilor necesare și a denivelărilor de teren au fost folosite ruleta electronică model „Hilti”, taxiometru de model „TRIMBLE M5”, GPS de model „Leica”, iar după efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost procesate cu ajutorul computerului folosind program specializat geodezic „CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după prelucrarea datelor ele au fost plasate pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134 vol. 1). Potrivit explicației detaliate anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului f.d. 114-115 vol. 1, anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre p.1, unde la vînătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p.3, unde se afla Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel s-a constatat în ședința judiciară, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume glontele folosit de Crețu Gheorghe „Taxo Trio” fiind depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin, iar ca urmare Paciu Sorin a decedat. Instanța de apel a stabilit ca dovedită vinovăția lui Crețu Gheorghe în sensul dat, motivare expusă în decizie, în același timp, deoarece responsabil în petrecerea vânătorii a fost stabilit nemijlocit Irimciuc Denis, fiind stabilită vinovăția acestuia în nerespectarea acestor prevederi, cu folosirea situației de serviciu, ultimul având obligația să asigure respectarea prevederilor Regulilor. Potrivit pct. 84 al Regulilor de securitate la vânătoare se reglementează, că dacă în timpul vânătorii cu gonași s-a întâmplat un accident, vânătoarea trebuie imediat oprită pentru a acorda victimei primul ajutor și transportarea ei la cea mai apropiată instituție medicală. Referitor la cele întâmplate, conducătorul vânătorii trebuie să întocmească proces-verbal și schema concretă a locului întâmplării, unde să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de deplasare a gonașilor. Dacă de cele întâmplate e vinovat unul din vânători, atunci e nevoie ca el să dea în scris explicațiile necesare. De asemenea, trebuie să se ceară fără întârziere explicațiile martorilor. Dacă starea victimei o permite, atunci e necesar să se înregistreze explicațiile lui, care se confirmă prin semnăturile a doi vânători. În cazurile cu urmări mai grave (boală îndelungată, invaliditate sau moartea victimei), e necesar să se cheme la fața locului reprezentanții poliției și procuraturii. Până la sosirea lor se va organiza supravegherea și paza locului întâmplării. 159 La acest segment, instanța de apel a constatat, că accidentul soldat cu rănirea lui Paciu Sorin s-a întâmplat în altă grupă decât cea în care a participat Irimciuc Denis, și anume în grupa condusă de Svistun Valeriu. Totodată, careva proces-verbal și schemă concretă a locului întâmplării, unde să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de deplasare a gonașilor nu a fost executat, la fel nu au fost luate în scris explicații, nu s-a organizat supravegherea și paza locului întâmplării, în sensul dat nefiind întreprinse careva măsuri inclusiv de Irimciuc Denis, care prin ordinul emis de Lupu Ion a fost desemnat responsabil de organizarea și controlul petrecerii vânătorii, în aspectul dat nefiind luate măsurile prevăzute în reguli de Irimciuc Denis. Potrivit prevederilor expuse în pct. 85 al Regulilor de securitate la vânătoare se interzice: schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de pândă înainte de sfârșitul goanei; tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat; folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare; părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit pînă la sfârșitul goanei; tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș; folosirea înainte și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise). Din probele cercetate s-a constatat, că anume Paciu Sorin, care a fost admis la vânătoare în lipsa carnetului de vânător, și-a schimbat locul în timpul vânătorii, fapt ce s-a constatat prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, cât și a proceselor-verbale de cercetare la fața locului, în sensul dat fiind nerespectate prevederile enunțate din reguli. Ce ține de tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, instanța de apel a considerat încălcate și prevederile date, deoarece s-a stabilit, că Crețu Gheorghe a împușcat de-a lungul liniei trăgătorilor peste hotarele de tragere determinate, fapt ce a condus la rănirea lui Paciu Sorin, aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie. În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat dovedită învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 85 subp. 2 din reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, cât și din elementele de fapt dobândite din procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare, concluziile rapoartelor de expertiză, s-a dovedit că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături din arma de foc, rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor în imediata apropiere de țintașul Sajin Ghenadie, astfel Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în afara hotarului sectorului de tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, 160 în urma cărui fapt ultimul a decedat. La fel s-a stabilit nerespectarea prevederilor din Reguli la pct. 85 privind folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare, ținând cont de constatările instanței de apel că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoare gloanțe rotunde „Taxo-Trio”, cu care a fost rănit Paciu Sorin, ca urmare ultimul a decedat. Anume în urma împușcăturii produse din arma lui Crețu Gheorghe, încărcată cu cartușe „Taxo-Trio”, Paciu Sorin a fost rănit, din corpul ultimului în cadrul intervenției chirurgicale fiind extras glonte „Taxo Trio” de formă rotundă, astfel se constată că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc în direcția liniei țintașilor. În același timp, potrivit raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie 2013 se constată concluziile în pct. 9, că corpul pătimitului Paciu Sorin la momentul efectuării împușcăturii se afla față de linia din punctul „3” în punctul „1” cu un unghi de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol.3). Din probele cercetate s-a constatat, că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoarea din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă rotundă, fapt evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului – glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul examinării s-a stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol.2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a declarat că a folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare. Faptul folosirii anume a unui astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a fost demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75 vol. 3). Astfel, prin probele cercetate s-a stabilit clar, că Crețu Gheorghe a efectuat tragerea din arma de foc în direcția liniei țintașilor, peste hotarele sectorului de tragere determinat, fapt stabilit prin declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, prin măsurările efectuate potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața locului, cât și prin declarațiile martorului Buga Boris, care a menționat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis. Motivarea corespunzătoare în aspectul dat este redată în partea ce ține de constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în comiterea lipsirii de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, cât și referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal. În același timp, instanța de apel a considerat nefondată invocarea încălcărilor ce țin de părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin, tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș, folosirea 161 înainte și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), care nu s-a constatat pe caz, în sensul dat acuzarea fiind absolut nefondată. Instanța de apel a mai reținut, că pct. 108 din Regulile de securitate la vânătoare prevede, că vânătorii din carnetul cărora lipsește notița despre susținerea minimulului respectiv nu se admit la vânătoare. În aspectul dat s-a menționat, că potrivit biletului de vânător nr. 011656, Irimiciuc Denis a participat la vânătoarea din 23.12.2012, fiind numit responsabil de grupul format, din care făceau parte Lupu Ion, Pleșca Ion, Latîș Serghei, Zubco Valeriu, Răilean Sergiu, Năstas Iurie, Zalevschi Ghenadie, Mamai Mihail, Țurcanu Victor, Anton Ion, Ifodi Alexandru, Guzun Oleg, Irimciuc Denis. În același timp, Irimciuc Denis nu deține carnet de vânător, respectiv nici notița despre susținerea minimului examenului nu deține, astfel că în sensul dat se constată încălcarea de către Irimciuc Denis a prevederilor date. La fel, la vânătoare a fost admis Paciu Sorin, care nu deține carnet de vânător, moment dovedit prin răspunsul Societății Vânătorilor și Pescarilor din 17.01.2013. Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, deși nu se admite participarea la vânătoare în lipsa carnetului de vânător și în lipsa minimului de examen, totodată ultimul s-a aflat în linia țintașilor, precum și acționarea din imprudență a lui Crețu Gheorghe, care a împușcat cu gloanțe rotunde în direcția liniei țintașilor, a dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale a decedat. Astfel, anume în sarcina conducătorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” Irimciuc Denis a fost pusă organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervație. Prin ordinul emis personal nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, Irimciuc Denis și-a asumat controlul și asupra executării ordinului emis, astfel că acțiunile, cât și inacțiunile lui Irimciuc Denis, care urma să îndeplinească dispozițiile ordinelor emise, cât și atribuțiile de serviciu, în exercițiul funcțiilor sale, să respecte Regulile de securitate la vânătoare și să controleze desfășurarea vânătorii cu respectarea Regulilor de securitate la vânătoare, vânătoare care însă a avut loc cu încălcarea acestor reguli, soldată cu decesul lui Paciu Sorin, sunt cu caracter de infracțiune. În sensul expus, a fost stabilită la caz încălcarea prevederilor regulilor de securitate la vânătoare, Irimciuc Denis fiind responsabil de urmările produse la vânătoarea din 23.12.2012, în sensul dat fiind constatată existența infracțiunii în acțiunile lui Irimciuc Denis, prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, care în cazul dat a acționat din interese personale. Totodată instanța de apel a menționat, că invocarea acuzării privind comiterea infracțiunii din interese anume materiale de către Irimciuc Denis nu s-a constatat. 162 Ce ține de invocarea încălcării Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, invocată fără a se indica nemijlocit care prevederi din instrucțiune a încălcat Irimciuc Denis, la chestunea dată instanța de apel s-a expus anterior, nefiind constatată ca încălcată toată Instrucțiunea. Privind încălcarea de către Irimciuc Denis a ordinului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002 care prevede efectuarea expertizei veterinare și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta porcină a animalelor dobândite, precum și ordinului nr. 165 din 11.07.2006 cu privire la norma sanitară veterinară privind problemele de sănătate animală și de sănătate publică referitoare la vânatul sălbatic, instanța de apel a menționat, că acuzarea nu a indicat care anume prevederi din ordine au fost încălcate de către Irimciuc Denis, acuzarea fiind considerată nefondată. Cu referire la învinuirea că Irimciuc Denis, în continuarea acțiunilor sale abuzive, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanții la vânătoare și componența grupului de vânători, fiind audiat în calitate de martor pe cazul dat în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, la 15.01.2013 și 05.02.2013, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri, furnizându-le produse alimentare din vânatul ilicit, alți martori la depunerea de declarații mincinoase, instanța de apel a indicat, că în sensul dat, nu s-a constatat săvârșirea de către Irimciuc Denis a infracțiunilor imputate în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, art. 314 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a menționat, că vinovăția inculpatului Irimciuc Denis se confirmă deplin din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare, printre care declarațiile inculpaților Irimciuc Denis, Lupu Ion, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, declarațiile martorilor, precum și din elementele de fapt constatate din probele scrise ale cauzei penale, cercetate în ședința instanței de apel. Volumul 8 - copiile proceselor-verbale de cercetare la fața locului din 25.12.2012, cu scheme și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105), copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema și planșa fotografică (f.d. 106-109, 110-116), copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, planșa fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120, 121-128). Volumul 9 - copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013 (f.d. 4-5), copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 163 2 al facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6, 7-12), copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d. 13-14), copia ordonanței din 18.12.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, anexă la procesul-verbal din 18.02.2013 (f.d. 15, 16-19), copia ordonanței și procesului-verbal din 12.01.2013 privind ridicarea de obiecte și documente de la ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 20, 21), copia pocesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22), copia Registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (f.d. 23-27), copia ordonanței și procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal: Registrul instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, Registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, registrul de evidență a formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr.103971, în calitate de mijloace materiale de probă și păstrare la cauza penală (f.d. 28, 29), copia informației nr.01-6/09 din 10.01.2013 IMSP Spitalului raional Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești (f.d. 39-43), copia scrisorii Societății Vânătorilor și Pescarilor din RM nr.01-1-6/07 din 17.01.2013 adresată MAI al RM d-nul Maxian M. privind prezentarea listei vânătorilor, numărului carnetului de vânător, anul aderării și locul de evidență (f.d. 61-62), copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr.39/01 din 05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău, A. Caraman (f.d. 66-67), copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr.01-07/33 din 15.01.2013 (f.d. 72), copia ordinului nr.168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012 (f.d. 88-90), copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 168 din 14.09.2012 referitor la cota de recoltare a mistreților în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile naturale protejate de stat, anul 2012 (f.d. 91-94), copia ordinului nr. 98-c din 22.08.2011 emis de Agenția „Moldsilva” cu privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de inginer-șef în silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu 22.08.2011 (f.d. 136), copia cererii adresată de Irimciuc Denis către directorul Agenției „Moldsilva” Lupu Ion privind transferul în funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 137), copia Instrucțiunii de funcție directorului rezervației naturale (f.d. 138-139), copia contractului individual de muncă nr. 09/11 din 22.08.2011 încheiat între Agenția „Moldsilva” și Irimciuc Denis (f.d. 140-143). Volumul 10 - copia raportului de expertiză medico-legală nr. 146 din 25.12.2012, din care rezultă concluziile privind decesul lui Paciu Sorin (f.d. 3-5), 164 copia raportului de expertiză nr. 154-161 a CNEJ și nr. 8 a CML din 30.01.2013 (f.d. 20-47, 48-66), copia raportului de expertiză nr. 289-296 din 23.02.2013 (f.d. 67-90). Deși Irimciuc Denis nu a recunoscut vinovăția sa, instanța de apel a constatat că din declarațiile ultimului, cât și din ordinele emise de Lupu Ion ca director, cât și de Irimciuc Denis personal, rezultă asumarea controlului în vederea organizării și petrecerii vânătorii anume în sarcina lui Irimciuc Denis, cu respectarea strictă a Regulilor de securitate la vânătoare, totodată contrar celor prescrise, s-a constatat încălcarea acestor reguli, prin folosirea situației de serviciu, în interes personal, încălcarea regulilor enunțate ca rezultat au condus la împușcarea lui Paciu Sorin de către Crețu Gheorghe, în urma leziunilor corporale primite, survenind decesul lui Paciu Sorin. Astfel, în urma cercetării probelor instanța de apel a constatat în sarcina lui Irimciuc Denis faptele potrivit legii în vigoare la data comiterii faptei, și anume că Irimciuc Denis, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului General al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie 2012 a emis ordinul nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, la 23 decembrie 2012, a organizat și a participat nemijlocit la vînătoarea de mistreți în parcela nr. 76 cantonul nr. 7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, vânătoare desfășurată cu încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în rezultatul încălcărilor date vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Fălești. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Irimciuc Denis a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave”. Instanța de apel a menționat, că fapta de abuz de putere sau abuz de serviciu, încriminată în art. 327 Cod penal, la momentul comiterii faptei incriminate, consta în folosirea intenționată de către o persoană cu funcție publică a situației de serviciu în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. 165 Potrivit Legii nr. 60 din 07.04.2016, publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 123-127/246 din 06.05.2016, în vigoare din 06.05.2016, s-au întrodus în art. 327 Cod Penal următoarele modificări: - la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale” se exclude; - la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins: „b1) săvîrșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane”. Instanța de apel a considerat că modificarea respectivă privind excluderea textului „în interes material ori în alte interese personale” din art. 327 alin. (1) Cod penal, nu decriminalizează faptele incriminate incupatului, de fapt fiind prevăzută în forma agravată a art. 327 alin. (2) Cod penal. Totodată, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, în vigoare din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) art. 327 Cod penal. Ținând cont de comentariile din practica judiciară, cât și de circumstanțele constatate în ședința de judecată, instanța de apel a stabilit, că Irimciuc Denis ca persoană publică, fiind direct responsabil de organizarea și petrecerea vânătorii din 23.12.2012 a folosit intenționat situația de serviciu, în interes personal, admițând încălcarea prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare, care ca rezultat au condiționat împușcarea de către Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale a decedat. La caz a fost demonstrată responsabilitatea lui Irimciuc Denis, în sarcina căruia a fost pusă organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervația „Pădurea Domnească” și care și-a asumat controlul asupra respectării ordinului emis privind ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare, reguli care nu au fost respectate la vânătoarea din 23.12.2012. Din probele cercetate propuse de acuzare se constată cert, că există legătură cauzală dintre faptele lui Irimciuc Denis, care și-a asumat răspunderea pentru organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervație, și nerespectarea regulilor de securitate la vânătoare, care au dus la împușcarea lui Paciu Sorin de către Crețu Gheorghe. La capitolul individualizării pedepsei penale stabilite inculpatului Irimiciuc Denis instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, reținând că infracțiunea săvârșită de inculpat face parte din categoria celor grave, că inculpatul este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv. Circumstanțe atenuante și agravante pe caz nu au fost stabilite. 4.

Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal. Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire pentru 166 faptul că el, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, aflându-se în incinta procuraturii raionului Fălești, pe adresa or. Fălești, str. Moldovei, 25, unde la 08.01.2013, 15.01.2013 și 17.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate la 23.12.2012 în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești, a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva”, din interes personal, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, cu bună-știință a prezentat declarații mincinoase. Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal, adică: „Prezentarea cu bună-știință, a declarațiilor mincinoase de către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale”. Deși acuzarea a pretins că Svistun Valeriu la 08.01.2013, 15.01.2013, 17.01.2013, fiind audiat în calitate de martor privind circumstanțele organizării, petrecerii și acțiunilor ulterioare vânătorii organizate din 23.12.2012, a prezentat cu bună-știință declarații mincinoase, acuzarea în ședința instanței de apel nu a solicitat cercetarea declarațiilor date de Svistun Valeriu la 08.01.2013 și la 15.01.2013, date în cadrul urmăririi penale, acuzarea solicitând doar cercetarea procesului-verbal de verificare a declarațiilor lui Svistun Valeriu la locul infracțiunii din 17.01.2013. În același timp, potrivit procesului-verbal de verificare a declarațiilor lui Svistun Valeriu la locul infracțiunii din 17.01.2013 (f.d. 57-59 vol. 11), se constată, că declarațiile acestuia se referă doar la locul vânătorii și la acțiunile executate de el personal și de Crețu Gheorghe, martorul succint a relatat unde și cum au fost poziționați țintașii, de unde urmau să vină gonașii, direcția de unde și cum s-au deplasat mistreții, poziția țintașilor în vizorul cărora s-au aflat mistreții, direcția în care au împușcat, locul unde a fost depistat Paciu Sorin rănit, alte declarații care ar fi contrare declarațiilor date de Svistun Valeriu în ședința de judecată nefiind constatate. Necercetarea în ședința instanței de apel a declarațiilor date de Svistun Valeriu în cadrul urmăririi penale, pretinse de acuzare ca fiind neadevărate, a pus în imposibilitate instanța de apel să verifice învinuirea adusă inculpatului Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, anume sub formă de prezentare cu bună știință a declarațiilor minciunoase de către martor, acțiuni care au fost săvârșite în cadrul urmăririi penale. 167 În atare situație, în urma cercetării probelor, instanța de apel a ajuns la concluzia că în sensul învinuirii aduse vina inculpatului Svistun Valeriu nu și-a găsit confirmare, fiind menținută sentința. Totodată, instanța de apel a preluat motivarea primei instanțe în vederea achitării inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea adusă în baza art. 312 Cod penal, considerând că probele invocate de procuror în susținerea acuzației date, nu pot fi reținute și nu probează de sine stătător fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului Svistun Valeriu de prezentare cu bună știință ca martor a declarațiilor false în cadrul urmăririi penale, deoarece aceste declarații de fapt nici nu au fost auzite de părți nemijlocit în ședința instanței de apel și respectiv nu au putut fi verificate în raport cu declarațiile martorilor audiați și probele invocate în acuzarea inculpatului și cu care acuzarea pretinde că nu corespund. Mai mult, declarațiile date de inculpatul Svistun Valeriu în ședința judiciară, sunt întărite prin declarațiile date de martorii audiați în cadrul ședinței instanței de apel și de fond, cât și prin probele cercetate. În confirmarea vinovăției inculpatului Svistun Valeriu partea acuzării a invocat declarațiile martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail, Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, însă în opinia instanței de apel declarațiile martorilor în cauză nu confirmă învinuirea adusă. 4.

Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 Cod penal. Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire pentru faptul, că el, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general a Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în perioada orelor 13:00 – 15:30 min., aflându-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” și ulterior în alte locuri, inclusiv la sediul Rezervației amplasate în or. Glodeni, din interes personal, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de 168 vânători, prin constrângere, prin dare de bunuri, a determinat alți martori: Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase. Prin urmare, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 314 alin. (1) Cod penal, adică: „Determinarea, prin constrângere, prin darea de bunuri, a martorilor la depunerea declarațiilor mincinoase”. Deși acuzarea a incriminat inculpatului Svistun Valeriu că a determinat pe Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei la depunerea de declarații mincinoase, în sensul dat acuzarea nu a fost demonstrată prin probe. Astfel, fiind audiați în ședința instanței de apel martorii Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nimeni din martorii audiați nu au incriminat pe Svistun Valeriu că i-ar fi determinat personal să dea careva declarații mincinoase referitor la vânătoarea din 23.12.2012 în cadrul urmăririi penale la prima audiere, totodată nimeni din martorii audiați nu au declarat că au primit ceva bunuri de la el sau că au discutat cel puțin cu Svistun Valeriu despre cele petrecute la vânătoarea din 23.12.2012. Toți martorii vizați au declarat că susțin declarațiile date în prima instanță și cele date la prima audiere în cadrul urmăririi penale, iar la următoarele audieri au dat declarații și le-au semnat după cum le-a spus persoanele care i-au audiat. În același timp, după o sentință de achitare pronunțată de prima instanță, acuzarea nici nu a dat citire în ședința instanței de apel a declarațiilor martorilor Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Gordița Oleg, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie, Gherman Andrei, date în cadrul urmăririi penale, pretinse ca fiind date în urma constrângerii de către Svistun Valeriu și ca mincinoase, astfel că instanța de apel, ținînd cont de principiul contradictorialității în procesul penal, s-a aflat în imposibilitate să verifice declarațiile date de aceste persoane în cadrul urmăririi penale, în raport cu cele date în instanța de judecată, pentru a constata dacă sunt sau nu diferite. Totodată, martorii solicitați pentru audiere de acuzare fiind audiați în instanța de apel, au susținut declarațiile date în prima instanță, declarații din care, fiind verificate în ședința instanței de apel, nu se constată că martorii au dat declarații fiind constrânși de Svistun Valeriu să dea careva declarații neadevărate. 169 În același timp, fiind date citire declarațiilor date în cadrul urmăririi penale a martorilor Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, martorii în ședința instanței de apel au declarat, că nu au fost constrânși să dea declarații de Svistun Valeriu, că susțin declarațiile date în cadrul ședinței primei instanțe, iar fiind audiați în cadrul urmăririi penale, au dat alte declarații fiind speriați, și anume: Anton Ion, Țurcanu Victor și Gherman Andrei au declarat că au fost constrânși în cadrul urmăririi penale să dea alte declarații de persoanele care i-au interogat, Grosu Serghei, Mamai Mihail, Iftodi Dorin au declarat, că au fost speriați, li s-a spus că vor fi eliberați și închiși, Ciobanu Anatolie a declarat ce i sa spus, fiind arestat directorul rezervației în acea perioadă, Rotaru Ghenadie a dat declarații după cum au hotărât toți. Faptul că au fost constrânși anume de Svistun Valeriu să dea declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din 23 decembrie 2012, nu a declarat nici un martor în cadrul audierii pe viu în cadrul ședinței instanței de apel, și nici în prima instanță. Totodată, fiind citite declațiile martorilor Guzun Oleg și Gordița Oleg, date în cadrul ședinței primei instanțe, din aceste declarații la fel rezultă, că nu au fost constrânși de Svistun Valeriu. În sensul invocat de acuzare, instanța de apel a considerat că declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale nu pot fi luate în considerație ca probe în susținerea acuzării lui Svistun Valeriu. În același timp instanța de apel a ținut cont de declarațiile date de martori anume în cadrul procesului judiciar public, când au dat declarații sub jurământ, declarații care corespund și probelor scrise cercetate în ședința judiciară, din care rezultă că nu au fost constrânși de Svistun Valeriu să dea declarații minciunoase, astfel nu se demonstrează că Svistun Valeriu în careva mod ar fi constrâns pe martorii invocați de acuzare să dea declarații mincinoase în cadrul urmăririi penale, mai ales că nimeni din martorii audiați în ședința instanței de judecată nu au indicat la Svistun Valeriu ca la persoana care i-a determinat să dea în genere careva declarații. Totodată, nimeni din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au declarat despre constrângerea aplicată față de ei, fie fizică, fie psihică, în metoda după cum se comentează modalitatea de constrângere a martorului, din partea inculpatului Svistun Valeriu. Mai mult, la data producerii pretinselor fapte încriminate inculpatului Lupu Ion, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Iordachi Natalia, Carcea Viorica, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei, nu aveau calitatea de martori 170 și nici nu erau participanți la procesul penal. În același timp, acuzarea, căreia în revine obligația de a prezenta probele în susținerea acuzației după adoptarea unei sentințe de achitare, nu a supus cercetării în ședința instanței de apel declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale de martorii Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion, Grosu Marin, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei. Totodată martorii Guzun Oleg și Gordița Oleg nici nu au fost audiați în instanța de apel, fiind verificate doar declarațiile date de ultimii în prima instanță, din care rezultă că ultimii nu au declarat că au fost constrânși de către Svistun Valeriu să dea declarații false în cadrul urmăririi penale, fără a fi însă cercetate declarațiile date de martorii respectivi în cadrul urmăririi penale, pentru a putea fi verificate corespunderea sau nu a declarațiilor date de martori în cadrul audierilor. Mai mult, potrivit acuzării formulate, Svistun Valeriu a constrâns să dea declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, persoane care însă nu au fost indicate în lista probelor acuzării și nu au fost audiate în cadrul cercetării judecătorești. Instanța de apel a notat, că în acțiunile inculpatului Svistun Valeriu lipsește însăși fapta infracțională, ceea ce duce implicit la inadmisibilitatea tragerii la răspundere penală, și nu lipsește doar obiectul infracțiunii, după cum a motivat prima instanță, în rest motivarea instanței de fond în latura dată și soluția fiind corectă. Astfel, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a ajuns la concluzia de a-l achita pe inculpatul Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, însă, greșit a stabilit lipsa obiectului infracțiunii, motivul de achitare fiind cel prescris la art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procdură penală - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 4.

Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal (în redacția Legii nr. 292-XVI din 21.12.2007 în vigoare din 08.02.2008 și la data infracțiunii incriminate). Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire în faptul că el, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, la 23.12.2012, în perioada orelor 08:30 – 16:00 min., aflându-se în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, care potrivit anexei numărul 1 a Legii privind 171 fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”, încălcând prevederile Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr.I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă; Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85; Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, a participat în calitate de vânător - țintaș împreună și prin comun acord cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală la vânatul ilegal de mistreți. În cadrul vânatului ilegal, Svistun Valeriu împreună și prin comun acord cu alte persoane participante în calitate de vânători - țintași și stabilite de organul de urmărire penală, au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți. Prin acțiunile sale, cauzând daune în mărime de 25 000 lei, ceea ce constituie 1 250 unități convenționale, potrivit anexei nr. 6 a Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995. Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 233 Cod penal, adică: „Vânatul în locurile interzise, cu folosirea situației de serviciu, prin ce a cauzat daune ce depășesc 200 de unități convenționale”. Referitor la acest capăt de învinuire instanța de apel a menționat, că este valabilă motivarea expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal. Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că toți martorii audiați, cât și inculpații Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Crețu Gheorghe au declarat, că la vânătoare au fost formate două grupuri și au avut loc în două locuri diferite. Faptul repartizării participanților la vânătoarea din 23 decembrie 2012 în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, cu desfășurarea partidelor de vânătoare în două locuri diferite, precum și poziționarea fiecărui țintaș și gonaș se confirmă și prin declarațiile tuturor martorilor, întărite și prin înscrisurile cercetate. Temei de a nu crede declarațiilor tuturor martorilor date în cadrul ședințelor judiciare, care au fost preîntâmpinați privind răspunderea penală pentru darea de 172 mărturii false, precum și au dat declarații în proces penal public sub jurământ, cât și a inculpaților în sensul dat nu s-au constatat, totodată aceste declarații nu au fost combătute de acuzare. Referitor la invocarea că Svistun Valeriu s-a aflat la vânătoare în parcela 76 a cantonului numărul 4 al sectorului numărul 2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, în zonă de frontieră, cu încălcarea : - Anexei numărul 1 a Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998 se atribuie la categoria „Rezervații științifice”; - prevederilor Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 lit. e) potrivit cărora în rezervația științifică sunt interzise activități ce pot conduce la dereglarea evoluției firești a proceselor naturale, în special, vânatul; - Legii regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr. I Regulamentul gospodăriei cinegetice, cap. III, pct. 35 lit. a) potrivit căruia se consideră vânătoare ilicită vânătoarea în locuri interzise, precum și cu încălcarea legislației și a modului de vânătoare stabilit pe teritoriul unde ea se efectuează; - Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 32 alin. (1) potrivit căruia vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat către interior este interzisă, instanța de apel a menționat că la acest segment este valabilă motivarea expusă referitor la aceleași chestiuni cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe. Or, nu s-a constatat că Svistun Valeriu a admis încălcările imputate, sub acest aspect învinuirea respectivă fiind nefondată. De asemenea instanța de apel a considerat neîntemeiată invocarea încălcării de către Svistun Valeriu a Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne pct. pct. 1, 71, 79 și 85, care acționau la momentul comiterii infracțiunii, în raport cu învinuirea adusă nemijlocit de vânătoare ilegală, în sensul dat nefiind probată acuzarea. Cu referire la încălcarea pct. 1 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în anul 1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012, potrivit cărora: Condiția principală a securității la folosirea armei de vânătoare este cunoașterea perfectă și respectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a acestei arme, precum și respectarea severă a disciplinei de către toți vânătorii în timpul vânătorii. Instanța de apel a considerat, că acuzarea nu a indicat prin ce anume a admis Svistun Valeriu încălcări a pct. 1, care sunt reguli generale, totodată nefiind stabilită 173 încălcarea nemijlocită de către inculpat a prevederilor respective, invocate în mod abstract de către acuzare. Reieșind din învinuirea adusă și probele cercetate, instanța de apel a considerat că acuzarea de fapt nu a invocat și nu a dovedit prin probe convingătoare, prin ce s-ar fi manifestat acțiunile inculpatului Svistun Valeriu, în calitatea lui de vânător, în ziua de 23.12.2012 în necunoașterea perfectă și nerespectarea cu strictețe a regulilor de utilizare a armei, precum și nerespectarea disciplinei în timpul vânătorii, în raport cu învinuirea de vânătoare ilegală adusă, astfel că acuzarea este fără temei, fiind exclusă. Cu referire la pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din anul 1993 prin care se indică, că: linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum, margine de pădure, etc.), instanța de apel a remarcat, că învinuirea adusă este neîntemeiată. Reținând prevederile Comentariului Codului Penal al RM la art. 233 Cod penal, în varianta Legii nr.292-XVI din 21.12.2007 (în vigoare din 08.02.2008), de până la modificările operate prin Legea nr. 157 din 26.07.2018, instanța de apel a notat că prin probele cercetate, inclusiv declarațiile inculpatului Svistun Valeriu, s-a constatat că în grupa unde a avut lor rănirea prin împușcare a lui Paciu Sorin, Svistun Valeriu a fost responsabil de amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor, fapt dovedit și prin declarațiile martorilor și a inculpaților. În același timp, s-a constatat, că linia trăgătorilor nu a fost dreaptă, fapt dovedit prin declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și prin declarațiile însuși a inculpatului, care a menționat că linia nu a fost dreaptă, fiind sub un unghi mai mare de 90 grade, astfel că se constată încălcarea acestor prevederi din Reguli. Încălcarea acestei prevederi din Reguli, nu are efect asupra existenței componenței de infracțiune prevăzută de art. 233 Cod penal, sub formă de vânat ilegal, care se manifestă când se efectuează fără autorizația corespunzătoare fie în perioada interzisă, fie în locurile interzise, fie cu unelte și metode nepermise (braconajul), fie cu folosirea situației de serviciu. Anume că această acțiune nu poate fi calificată drept vânătoare ilegală, întrucât inculpatului i s-a încriminat comiterea infracțiunii în cauză cu folosirea situației de serviciu și în locuri interzise, iar amplasarea țintașilor de către inculpat cu încălcarea regulii stabilită în pct. 71, adică nu pe linie dreaptă, nu constituie nici vânatul în locuri interzise și nici vânatul cu folosirea situației de serviciu, dar atrage după sine răspunderea prevăzută în Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993. 174 Instanța de apel a considerat neîntemeiată și imputarea încălcării de către inculpat a pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare nominalizate, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri. În acest sens a remarcat, că partea acuzării nu a concretizat prin ce s-au manifestat acțiunile inculpatului care au dus la încălcarea acestei reguli, în raport anume cu învinuirea adusă în vânătoare ilegală. Din probele cercetate se constată, că inculpatul Svistun Valeriu a participat la vânătoarea din 23.12.2012 în calitate de țintaș cu arma de model „T0Z 34 EP”, de calibrul 12 cu țeava dublă vertical, iar careva probă în partea ce ține de deținerea nemijlocit de către ultimul la vânătoare a gloanțelor interzise, nu au fost prezentate instanței. Referitor la învinuirea adusă inculpatului în încălcarea pct. 85 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne în 1993, potrivit cărora se reglementează, că se interzice: -1. schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de pândă înainte de sfârșitul goanei; -2. tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat; -3. folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare; -4. părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei; -5. tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; -6. tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș; -7. folosirea înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (pesoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise). Aici instanța de apel a considerat nedovedită învinuirea adusă inculpatului Svistun Valeriu, în raport cu învinuirea adusă de vânătoare ilegală, în interzicerea subp. 1) pct. 85 privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de pândă înainte de sfârșitul goanei, deoarece acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar fi demonstrat că Svistun Valeriu și-a schimbat locul sau l-a părăsit, din proprie inițiativă, până la sfîrșitul goanei, momente care nu se constată din probele cercetate. Din aceleași temeiuri s-a considerat nefondată imputarea încălcării pct. 85) subp. 2) din Reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, în raport cu învinuirea adusă, deoarece nu a fost prezentată nici o probă că inculpatul Svistun Valeriu, în calitate de țintaș, ar fi tras din arma de vânătoare de-a lungul liniei țintașilor sau peste 175 hotarul sectorului de tragere. Instanța de apel a considerat nedovedită și invocarea încălcării de către inculpat, în raport cu învinuirea adusă, la vânătoarea din 23.12.2012 a prevederilor Regulilor enunțate în pct. 85 subp. 3), considerând că acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar fi confirmat faptul că inculpatul Svistun Valeriu la vânătoarea din 23.12.2012 ar fi folosit gloanțe rotunde. La fel, ce ține de invocarea că inculpatul a încălcat prevederile pct. 85 din Regulile nominalizate privind schimbarea locurilor din proprie inițiativă, de părăsire a locului de pândă înainte de sfîrșitul goanei, instanța de apel a considerat că este neîntemeiată, la fel cât privește apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfîrșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin, tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș. Potrivit instanței de apel, de către acuzare nu a fost prezentată nici o dovadă, în partea ce ține de părăsirea locului de pândă de către inculpatul Svistun Valeriu, de apropierea de animalul rănit, de fapt fiind constatat, că Svistun Valeriu a mers în direcția victimei Paciu Sorin, pentru acordarea ajutorului. Cu referire la încălcarea de Svistun Valeriu a Regulilor pct. 85 ce țin de interzicerea folosirii înaintea și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), instanța de apel a considerat că acuzarea este neîntemeiată, deoarece nu s-a prezentat instanței nici o probă care ar confirma faptul că inculpatul la vânătoare ar fi fost în stare de ebrietate alcoolică sau că ar fi consumat băuturi alcoolice înaintea și în timpul vânătorii, astfel nu s-a stabilit admiterea de către Svistun Valeriu a acestor încălcări invocate de acuzare. Referitor la acuzația adusă lui Svistun Valeriu în încălcarea Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, instanța de apel a notat că acuzarea nu a specificat care prevederi din instrucțiunea indicată, care are cinci capitole și 75 de articole au fost încălcate de Svistun Valeriu, nefiind înțeles ce a încălcat inculpatul, astfel că prevederile regulilor cuprinse în instrucțiune, pretins a fi încălcate de inculpat, urmau a fi constatate, incriminate și probate în instanța de judecată, la acest aspect fiind valabilă motivarea din sentință. Acuzarea s-a limitat la acest capitol doar la indicarea în linii generale că inculpatul a încălcat Instrucțiunea de protecție a muncii aprobată prin ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, fără a indica care anume prevederi din instrucțiune și în ce mod au fost încălcate. Cu referire la folosirea de către inculpat a situației de serviciu, instanța de apel a reținut motivarea expusă privind învinuirea lui Lupu Ion în aceeași infracțiune. Învinuirea adusă inculpatului la caz, în folosirea situației de serviciu, ca 176 modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal, este în conexiune directă cu învinuirea adusă inculpatului în vânatul în locurile interzise, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal. În ședința de judecată s-a constatat însă că, vânătoarea din 23.12.2012 nu s-a petrecut în locuri interzise, nu a avut loc cu încălcarea legislației în vigoare, motiv pentru care, pe cale de consecință, nu va fi reținută nici învinuirea adusă inculpatului Svistun Valeriu în folosirea situației de serviciu, ca modalitate a comiterii infracțiunii de vânat ilegal. Mai mult, în învinuirea formulată lui Svistun Valeriu nici nu s-a indicat prin ce s-a manifestat folosirea situației de serviciu, fiind doar reprodusă formal norma legală, mai ales că nu s-a stabilit, că emiterea ordinului nr. 168 de către Lupu Ion ar fi fost efectuat cu careva abatere, în contradictoriu, fiind stabilit că ordinul în cauză a fost emis ca urmare a Hotărârii Guvernului RM. Instanța de apel a punctat, că contrar celor invocate de acuzare, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012, precum și ordinului nr. 168, ținând cont de prevederile legii în vigoare la momentul vânătorii din 23.12.2012, rezultă că aceasta s-a desfășurat în scopul anume a reglării selective a numărului de animale, fapt menționat nemijlocit și în ordinul emis, în aspectul dat nefiind stabilită folosirea situației de serviciu de către Svistun Valeriu. Cât privește acuzarea în vânătoare ilegală cu împușcarea a cinci mistreți, instanța de apel a reținut motivarea oferită referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, nefiind constatată în ședința judiciară împușcarea anume a cinci mistreți în cadrul vânătorii din 23.12.2012. În grupul unde a participat Svistun Valeriu cu Crețu Gheorghe, s-a constatat că au fost împușcați doi mistreți, situație ce rezultă din declarațiile inculpaților și a martorilor, cât și din însuși elementele de fapt dobândite din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, din care rezultă fixarea locului anume a doi mistreți, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ acuzarea (f.d. 114-125 vol. 1). Deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată instanța de apel a constatat că în motivarea sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, dar de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă, în același timp în urma evaluării probelor instanța de apel a conchis că soluția de achitare a inculpatului Svistun Valeriu este de fapt una corectă, doar că motivul de achitare este cel prescris de art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, deoarece nu s-a constatat fapta infracțiunii. 177 4.

Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire în faptul că exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general a Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, la 23 decembrie 2012, aproximativ în intervalul orelor 13:00 – 15:30, după terminarea partidei de vânătoare care a avut loc cu câteva ore mai înainte, aflîndu-se în incinta cabanei situată pe teritoriul cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS, din cadrul Agenției „Moldsilva” din interes personal, folosind situația sa de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei penale privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin, a.n. xxxxx, și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, participanților la vânătoare și componența grupului de vânători, a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor real petrecute, fapt care în realitate nu a avut loc. În realitate vânătoarea a avut loc în cadrul unui singur grup de vânători și într-un singur loc în parcela nr. 76 la cantonul nr. 4 al sectorului nr. 2 Călinești, Fălești a Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS. Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, adică: „Înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, acțiuni săvârșite din interese personale.” Instanța de apel a remarcat, că referitor la învinuirea în cauză este valabilă motivarea expusă referitor la învinuirea adusă lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, referitor la formularea învinuirii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, acuzarea de stat a invocat că Svistun Valeriu a înscris date vădit false în cuprinsul biletelor de vînător nr. 011656 și nr. 011795 care constituie documente oficiale, semnându-le personal, privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș a lui Paciu Sorin și semnăturii acestuia, ceea ce contravine faptelor care în realitate nu a avut loc. 178 Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că la vânătoarea din 23 decembrie 2012 au fost întocmite două bilete de vânător și anume: biletul de vânător nr. 011656 și biletul de vînător nr. 011795. Totodată din declarațiile inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, a martorilor participanți la vânătoarea din 23.12.2012, audiați în cadrul instanței de apel, cât și martorilor audiați în instanța de fond, verificate în ședința instanței de apel, la care s-a făcut referire, s-a constatat, că la vânătoarea din 23.12.2012 persoanele prezente au fost repartizate în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, care au participat în două locuri diferite la vânătoare, situație care corespunde cu cele indicate în listele întocmite, cât și cu probele cercetate, printre care procesele-verbale de cercetare la fața locului, temei de a pune la îndoială declarațiile respective și înscrisurile cercetate nefiind constatate. Nimeni din martorii audiați în ședințele judiciare nu au declarat despre faptul că la vânătoare a participat o singură grupă de gonași și o singură grupă de țintași și că vânătoarea a avul loc doar în cantonul nr. 4, după cum a indicat afirmativ acuzarea. În consecință instanța de apel a conchis, că învinuirea adusă inculpatului în faptul că distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), contravine faptelor real petrecute, este fără temei și contravine declarațiilor martorilor date în cadrul procesului judiciar public, sub jurământ, cât și probelor scrise. Cu referire la participarea lui Irimciuc Denis la vânătoarea din 23.12.2012, instanța de apel a indicat, că ultimul a avut calitatea de conducător al echipei, fiind indicat în biletul nr. 011656, fapt ce rezultă și din declarațiile inculpaților și a martorilor audiați, care totodată au declarat, că Irimciuc Denis în calitate de conducător nu a fost plasat nici la o poziție, supraveghind desfășurarea partidei de vânătoare de la distanță, fără a deține la el armă de vânătoare. La fel, ce ține de participarea lui Paciu Sorin la vânătoare, acesta a avut calitatea de gonaș, fiind indicat în biletul nr. 011795, participând în grupul de vânători împreună cu Sajin Ghenadie, grup care a efectuat două goane. La prima partidă de vânătoare Paciu Sorin a participat în calitate de gonaș, iar la a doua partidă de vânătoare, după cum rezultă din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, Paciu Sorin a părăsit goana și a venit lângă Sajin Ghenadie, unde s-a aflat până la momentul când a fost rănit, astfel că situația stabilită nu contravine celor indicate în bilet. Din învinuirea adusă se constată, că inculpatul este învinuit și de falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin prin înțelegere prealabilă cu inculpații Svistun Valeriu și Irimciuc Denis. 179 Instanța de apel a notat, că deși a adus o astfel de învinuire lui Svistun Valeriu, acuzarea nu a prezentat în aspectul dat nici o probă certă în falsificarea semnăturii lui Paciu Sorin de Svistun Valeriu, cât și de mai multe persoane, după cum a fost adusă învinuirea în acțiunea de falsificare a unei singure semnături, pe un singur document, de către mai multe pesoane, fiind lipsită de orice temei, întrucât se exlude imitarea unei singure semnături, pe un singur document, concomitent de către mai multe persoane. Acuzarea a prezentat ca dovadă raportul de expertiză grafoscopică nr. 1010 din 12.06.2013 (f.d. 98-115 vol. 10), însă din concluziile acestui raport nu se constată că Svistun Valeriu a înscris date false sau că a falsificat semnătura lui Paciu Sorin. Anume că s-a constatat, că cele indicate în bilete corespunde situației reale întâmplate, fapte ce se demonstrează prin declarațiile tuturor martorilor audiați în cadrul ședințelor judiciare, susținute și de înscrisurile cercetate. Deși în concluzia respectivă se indică că semnătura din biletul de vânătoare nu a fost executată de Paciu Sorin, totodată faptul că a fost falsificată anume de inculpatul Svistun Valeriu nu a fost dovedit. Instanța de apel a mai punctat, că acuzarea nu a prezentat nici o probă directă sau indirectă care, în rezultatul coroborării ei cu raportul de expertiză, ar fi confirmat că inculpatul a falsificat semnătura lui Paciu Sorin, în contradicție, concluziile din raport constată, că nu pot răspunde cine a efectuat semnătura. Astfel, raportul de expertiză prezentat nu servește ca probă în condamnarea inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate. De asemenea, din probele cercetate nu se constată în acțiunile lui Svistun Valeriu fapta prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, și nu doar latura subiectivă și lipsa interesului învinuitului, după cum a motivat prima instanță, care deși a constatat lipsa laturii subiective și interesului inculpatului, a dispus achitarea inculpatului din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Astfel, instanța de apel a considerat că în acțiunile lui Svistun Valeriu nu lipsește doar latura subiectivă și motivul, dar fapta infracțională prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal, după cum a fost adusă de acuzare, motiv din care sentința a fost casată, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care Svistun Valeriu a fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 4.

Cu referire la învinuirea adusă lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Instanța de apel a reținut, că Svistun Valeriu a fost pus sub învinuire pentru faptul că el, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva, fiind numit în funcție prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei 180 întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes material și personal, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu directorul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis și directorul general al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, urmare ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind numit prin ordinul Directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p din 12.11.2012 responsabil de ordinea și respectarea tehnicii securității a participanților la vânătoare, a instruirii participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în întreprindere, a încălcat Legea regnului animal nr. 439 din 27.04.1995, anexa nr.I, cap.III, pct. 35 lit. a); Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26, pct. e); Legea cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, art. 32 alin. (1); Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108; Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73, 75. Astfel, încălcând normele legale menționate Svistun Valeriu a ignorat ordinea organizării și desfășurării partidei de vânătoare, instructajul tehnicii securității, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul vânătorilor, a poziționat în mod ilegal linia de tragere, a permis părăsirea și modificarea locului aflării țintașilor, a permis tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de tragere, nu a verificat și în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare de mistreți cu cartușe interzise, nu a oprit vânătoarea imediat după încălcările depistate și nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune. În rezultatul încălcărilor legislației și actelor normative, vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Fălești. Astfel, Svistun Valeriu a fost învinuit, că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave”. Judecând cauza penală de învinuire a lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a respectat normele procesuale, nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a dat 181 probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea inculpatului fiind una pripită, eronată și care nu este bazată pe elementele de fapt dobândite din mijloacele de probă în modul prevăzut de legea procesual-penală. În acest context instanța de apel a constatat, că Svistun Valeriu prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008, a fost numit în funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” (f.d. 152 vol. 9). Conform Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva” este una publică. Potrivit pct. 4.3 al Instrucțiunii de funcție a inginerului pază și protecția pădurilor a rezervației naturale: inginerul pază și protecția pădurilor este responsabil de respectarea legislației protecției muncii și tehnicii securității în sectorul de activitate încredințat (f.d. 160-162 vol. 9). Prin ordinul Directorului Rezervației „Pădurea Domnească” nr. 88-p din 12.11.2012 Svistun Valeriu a fost numit responsabil de ordinea și respectarea tehnicii securității a participanților la vânătoare, a instruirii participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în întreprindere. Instanța de apel a reiterat, că dispunerea organizării vânătorii din 23.12.2012 de fapt a fost cu respectarea prevederilor în vigoare la acel moment, chestiune motivată la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe. Totodată, din probele cercetate, s-a constatat, că vânătoarea din 23.12.2012 a fost organizată de către Irimciuc Denis în calitate de director al Rezervației „Pădurea Domnească”. Astfel, la data de 15 august 2012 Guvernul Republicii Moldova, la propunerea Agenției „Moldsilva” a aprobat Hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 166-169a/650 din 16.08.2012), stabilind limitele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile fondului forestier, printre care inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35 unități. La data de 14 septembrie 2012, Lupu Ion în calitate de director general al Agenției „Moldsilva”, a emis ordinul nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, în partea întroductivă fiind indicat expres că ordinul în cauză a fost emis în contextul prevederilor Legii regnului animal nr.439-XIII din 27 aprilie 1995 și Hotărârii Guvernului nr. 606 din 15.08.2012 „Cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul de vânătoare 2012-2013”, privind stabilirea modului, termenilor și limitelor de recoltare a mistrețului în sezonul de vânătoare al anului 182 2012, precum și în baza propunerilor privitor la recoltarea vânatului în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile protejate de stat în anul 2012, cu specificarea, în special, a următoarelor chestiuni: -1. De a deschide vânătoarea la mistreți în perioada de la 18.11.2012 până la 30.12.2012 în terenurile de vânătoare gestionate de Agenția „Moldsilva”, conform limitei și termenului acordat (cotele de recoltare se anexează). -2. În Rezervațiile Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și în fondurile de vânătoare arendate, vânătoarea de selecție și de reglare numerică a mistreților să se efectueze de persoane responsabile din cadrul rezervației și a fondurilor de vânătoare arendate cu ajutorul vânătorilor experimentați în toate zilele săptămânii de la 18 noiembrie pînă la 30 decembrie 2012, conform autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva” (fără plată). -Organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervații se pune în sarcina conducătorilor Rezervațiilor Naturale „Codrii”, „Pădurea Domnească”, „Plaiul Fagului” și arendașilor. -12.1. Prin ordinul întreprinderii de numit persoana responsabilă pentru ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare. -12.2. De efectuat în mod obligatoriu instructaje cu participanții la vânătoare privitor la regulile și măsurile de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în biletul de autorizație. -12.4. La animalele dobândite, în mod obligatoriu, de efectuat expertiza veterinară și colectarea probelor în scop de diagnostică la pesta clasică porcină conform „Programului complex de măsuri de combatere și profilaxie a pestei clasice porcine în Republica Moldova”, aprobat prin ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 250 din 10.09.2002. -12.8. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic de stat (f.d. 144 vol. 6). Astfel, prin ordinul dat, organizarea și controlul petrecerii vânătorii a fost pusă în seama conducerii Rezervației științifice „Pădurea Domnească” ÎS. În același timp, prin ordinul directorului Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” ÎS, Irimciuc Denis nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, se indică inclusiv următoarele: -1. De a deschide vânătoare la mistreți în perioada 18.11.2012-30.12.2012 în fondul cinegetic a rezervației conform limitei și termenilor acordați. Cotele de recoltare se anexează. -2. Vânătoarea de selecție și reglarea numerică a mistreților să se efectueze de către persoane responsabile din cadrul rezervației cu ajutorul vânătorilor experimentați în toate zilele săptămânii de la 18.11.2012 până la 30.12.2012, conform autorizațiilor eliberate de Agenția „Moldsilva”, fără plată. Controlul și 183 organizarea desfășurării vânătorii se pune în sarcina inginerului PPP Svistun Valeriu. În acest scop de eliberat 150 litri benzină inginerului PPP Svistun Valeriu pentru organizarea vânătorii și combaterea braconajului. -5. Vânătoarea fără bilet și autorizație se consideră acțiune de braconaj. -7. De efectuat în mod obligatoriu instructajul privitor la regulile și măsurile de securitate la vânătoare cu depunerea semnăturii în registrul special sigilat și în biletul de autorizație. -15. De activizat lupta cu braconajul și de asigurat respectarea tuturor cerințelor prezentului ordin, de adus prezentul ordin la cunoștința serviciului silvic de stat. -19. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum (f.d. 100-101 vol. 9). În aceste condiții instanța de apel a decis, că vânătoarea a fost petrecută de persoane responsabile din cadrul rezervației și vânători, și anume Irimciuc Denis (persoană responsabilă), Svistun Valeriu (persoană responsabilă), Zalevschi Ghenadie, Ion Ifodi, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Grosu Marin, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Gherman Vasile, Gorbaciov Iurie, Gurduza Oleg și Iftodi Dorin erau angajați ai Rezervației științifice „Pădurea Domnească”. În același timp, din probele cercetate s-a constatat, că Paciu Sorin și Irimciuc Denis au participat la vânătoare fără a deține carnet de vânător, fapt confirmat prin răspunsul Societății Vânătorilor din 17.01.2013 din RM (f.d. 91-92 vol. 6). Deși Paciu Sorin a participat și a fost indicat în grupul de gonași, totodată din probele cercetate s-a constatat, că ultimul din proprie inițiativă și-a schimbat locul și s-a aflat în linia țintașilor, lângă Sajin Ghenadie, fapt expres menționat de martorul Sajin Ghenadie, cît și de inculpatul Svistun Valeriu, fiind confirmat locul lui Paciu Sorin și prin elementele descrise în procesele-verbale de cercetare la fața locului, inclusiv amănunțit în procesul-verbal din 15.01.2013. Potrivit art. 66 din Regulile enunțate se indică, că condiții importante ale securității în timpul vânătorii cu gonași sunt disciplina strictă a participanților, cunoașterea la perfecție și executarea cu strictețe a regulilor de vânătoare precum și a indicațiilor conducătorului echipei de vânătoare. Potrivit pct. 61 din aceleași Reguli se reglementează, că conducătorul îi plasează pe vânători după numere, alege hăitașii din echipa de vânători, controlează armele și munițiile, iar la sfârșitul goanei dă semnalul de alarmă. Responsabili de petrecerea vânătorii, inclusiv admiterea persoanelor la vânătoare, amplasarea vânătorilor, marcarea liniei trăgătorilor au fost, în ambele grupe formate, potrivit probelor cercetate, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor audiați, cât și din declarațiile tuturor inculpaților, 184 inclusiv a lui Svistun Valeriu. Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare în calitate de gonaș în lipsa carnetului de vânător, este în legătură directă cu cele întâmplate la vânătoarea din 23.12.2012, totodată ține de responsabilitatea persoanelor, în sarcina căror a fost pusă organizarea și controlul efectuării vânătorii, printre care Svistun Valeriu, anume în sarcina ultimului fiind dispus controlul și organizarea desfășurării vânătorii, astfel că în sensul dat acuzarea adusă este întemeiată ce ține de responsabilitatea lui Svistun Valeriu. În ceea ce ține de încălcarea de către Svistun Valeriu a prevederilor : - Legii regnului animal nr.439 din 27.04.1995, anexa nr.I, cap.III, pct. 35 lit. a); - Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538 din 25.02.1998, art. 26 pct. e); - Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 32 alin. (1), instanța de apel a menținut motivarea expusă referitor la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, nefiind constatate aceste încălcări cu referire la Svistun Valeriu. La fel, nu a fost reținută nici acuzarea adusă lui Svistun Valeriu în încălcarea Legii cu privire la frontiera de stat nr. 215 din 04.11.2011, art. 2, art. 26 pct. 2, care indică că vânătoarea la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei de stat este interzisă, că tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat sunt interzise, în sensul dat nefiind constatate încălcări. Or, din probele cercetate s-a stabilit, că vânătoarea petrecută la 23.12.2012 în Rezervația „Pădurea Domnească” a avul loc nemijlocit la frontiera de stat, pe culoarul de frontieră și în fâșia de protecție a frontierei, în aspectul acuzării aduse fiind pur afirmativă acuzarea. Cu atât mai mult nu s-a stabilit în urma cercetării probelor nici tragerea cu arma și urmărirea animalelor peste frontiera de stat, astfel învinuirea în acest sens fiind declarativă. Referitor la invocarea încălcării Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 68, 71, 79, 84, 85, 108 de către Svistun Valeriu instanța de apel a menționat următoarele. Potrivit pct. 67 din Regulile de securitate la vânătoare, la vânătoarea cu gonași animalul este hăituit spre vânători de persoane alese din timp (gonași), care fac parte din componența echipei de vânătoare. În sensul dat instanța de apel a considerat că este fondată acuzarea în admiterea încălcării, ținând cont de faptul că s-a constatat că Paciu Sorin a participat la vânătoare ca gonaș în lipsa carnetului de vânător, ultimul de fapt nu urma a fi admis în componența echipei de vânătoare, astfel instanța de apel a considerat ca dovedită încălcarea acestei restricții, Svistun Valeriu fiind direct responsabil de respectarea regulilor de securitate la vânătoare. 185 Potrivit pct. 68 din Regulile de securitate la vânătoare, gonașilor li se interzice a se afla cu arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii. În sensul dat, acuzarea nu a prezentat nici o probă privind aflarea la vânătoare a gonașilor cu arma încărcată și să împuște în timpul hăituirii, astfel că învinuirea este nefondată. Potrivit pct. 71 din Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul Prezidiului Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și Pescarilor din Moldova în comun cu Ministerul Afacerilor Interne din Republica Moldova, în anul 1993, în vigoare la momentul petrecerii vânătorii din 23.12.2012, se reglementa că: linia trăgătorilor trebuie să fie dreaptă și marcată clar pe teren (potecă, drum, margine de pădure, etc.). La acest segment instanța de apel a constatat, că în grupa unde a fost desemnat responsabil Svistun Valeriu, după cum s-a constatat din probele cercetate, linia nu a fost dreaptă și marcată clar pe teren, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris și nemijlocit a inculpatului Svistun Valeriu. În sensul dat, instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi de către Irimciuc Denis, existând responsabilitatea nemijlocită a lui Svistun Valeriu, care era responsabil de marcarea liniei trăgătorilor, totodată a fost responsabil și urma să controleze respectarea prevederilor securității la vânătoare. În raport cu fapta imputată a fost constatată de către instanța de apel și încălcarea pct. 79 din Regulile de securitate la vânătoare, care indică că: la goana de mistreți se va trage numai din arme cu țeavă lisă cu gloanțe (de fabrică) la o distanță nu mai mult de 50 metri. Astfel din procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, efectuat cu participarea specialistului OCT Fălești, Cervaniuc Vladimir, rezultă, că pentru calcularea distanței liniare și ale unghiurilor necesare și a denivelărilor de teren au fost folosite ruleta electronică model „Hilti”, taxiometru de model „TRIMBLE M5”, GPS de model „Leica”, iar după efectuarea măsurărilor datele stabilite au fost procesate cu ajutorul computerului folosind program specializat geodezic „CREDO.DAT”, care a prelucrat datele, după prelucrarea datelor ele au fost plasate pe scheme, anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-134, vol. 1). Potrivit explicației detaliate anexate la procesul-verbal de cercetare la fața locului (f.d. 114-115 vol. 1), anexate la f.d. 121, 122 vol. 1, rezultă, că distanța dintre p.1, unde la vânătoare se afla amplasat Paciu Sorin și p.3, unde se afla Crețu Gheorghe, a fost stabilită ca 89,697 metri, astfel s-a constatat în ședința judiciară, că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc cu țeavă lisă de la locul aflării sale la o distanță mai mult de 50 metri, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, anume glontele folosit de Crețu Gheorghe „TAXO TRIO” fiind depistat și extras din corpul lui Paciu Sorin, iar ca urmare Paciu Sorin a decedat. 186 Instanța de apel a stabilit ca dovedită vinovăția lui Crețu Gheorghe în sensul dat, motivare expusă în decizie, în același timp, deoarece responsabil în petrecerea vânătorii în grupa unde a participat Crețu Gheorghe și Paciu Sorin, este stabilit nemijlocit Svistun Valeriu, instanța de apel a considerat că se constată vina lui Svistun Valeriu în nerespectarea acestor prevederi, cu folosirea situației de serviciu, ultimul având obligația să asigure respectarea prevederilor Regulilor. Potrivit pct. 84 al Regulilor de securitate la vânătoare se reglementează, că: Dacă în timpul vânătorii cu gonași s-a întâmplat un accident, vânătoarea trebuie imediat oprită pentru a acorda victimei primul ajutor și transportarea ei la cea mai apropiată instituție medicală. Referitor la cele întâmplate, conducătorul vânătorii trebuie să întocmească proces-verbal și schema concretă a locului întâmplării, unde să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de deplasare a gonașilor. Dacă de cele întâmplate e vinovat unul din vânători, atunci e nevoie ca el să dea în scris explicațiile necesare. De asemenea trebuie să se ceară fără întârziere explicațiile martorilor. Dacă starea victimei o permite, atunci e necesar să se înregistreze explicațiile lui, care se confirmă prin semnăturile a doi vânători. În cazurile cu urmări mai grave (boală îndelungată, invaliditate sau moartea victimei), e necesar să se cheme la fața locului reprezentanții poliției și procuraturii. Până la sosirea lor se va organiza supravegherea și paza locului întâmplării. În contextul celor expuse instanța de apel a constatat, că accidentul soldat cu rănirea lui Paciu Sorin s-a întâmplat în grupa condusă de Svistun Valeriu. Totodată, careva proces-verbal și schemă concretă a locului întâmplării, unde să se indice locurile de pândă ale trăgătorilor, distanța dintre ei, direcția de deplasare a gonașilor nu a fost executat, la fel nu au fost luate în scris explicații, nu s-a organizat supravegherea și paza locului întâmplării, în sensul dat nefiind întreprinse careva măsuri de Svistun Valeriu, care prin ordinul emis de Irimciuc Valeriu a fost desemnat responsabil de organizarea și controlul petrecerii vânătorii, în aspectul dat nefiind luate măsurile prevăzute în reguli de Svistun Valeriu. Potrivit prevederilor expuse în pct. 85 al Regulilor de securitate la vânătoare se interzice: 1. -schimbarea locurilor din proprie inițiativă, precum și părăsirea locului de pândă înainte de sfârșitul goanei; 2. -tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat; 3. -folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare; 4. -părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei; 187 5. -tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin; 6. -tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș; 7. -folosirea înainte și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise). Din probele cercetate instanța de apel a constatat, că anume Paciu Sorin, care a fost admis la vânătoare în lipsa carnetului de vânător, și-a schimbat locul în timpul vânătorii, fapt ce s-a constatat prin declarațiile lui Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, cât și a proceselor-verbale de cercetare la fața locului, în sensul dat fiind nerespectate prevederile enunțate din reguli. Ce ține de tirul de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, instanța de apel a considerat încălcate și prevederile date, deoarece s-a stabilit, că Crețu Gheorghe a împușcat de-a lungul liniei trăgătorilor peste hotarele de tragere determinate, fapt ce a condus la rănirea lui Paciu Sorin, aflat în linia țintașilor, lîngă Sajin Ghenadie. În sensul acuzării aduse, instanța de apel a constatat dovedită învinuirea adusă inculpatului Crețu Gheorghe privind încălcarea pct. 85 subp. 2 din Reguli ce țin de interzicerea tirului de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarul sectorului de tragere determinat, astfel că din declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, cât și din elementele de fapt dobândite din procesele-verbale de cercetare la fața locului, de examinare, concluziile rapoartelor de expertiză, s-a dovedit că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături din arma de foc, rănindu-l pe Paciu Sorin, care se afla în linia țintașilor în imediata apropiere de țintașul Sajin Ghenadie, astfel Crețu Gheorghe a împușcat în direcția țintașilor, în afara hotarului sectorului de tragere determinat, ca rezultat fiind rănit Paciu Sorin, în urma cărui fapt ultimul a decedat. La fel au fost încălcate Regulile de la pct. 85 privind folosirea la aceste vânători a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mare, ținând cont de constatările instanței de apel că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoare gloanțe rotunde „Taxo-Trio”, cu care a fost rănit Paciu Sorin, ca urmare ultimul a decedat. Anume în urma împușcăturii produse din arma lui Crețu Gheorghe, încărcată cu cartușe „Taxo-Trio”, Paciu Sorin a fost rănit, din corpul ultimului în cadrul intervenției chirurgicale fiind extras glonte „Taxo Trio” de formă rotundă, astfel se constată că Crețu Gheorghe a tras din arma de foc în direcția liniei țintașilor. În același timp, potrivit raportului de expertiză nr. 154 - 161 din 30 ianuarie 2013 se constată concluziile în pct. 9, că corpul pătimitului Paciu Sorin la momentul efectuării împușcăturii se afla față de linia din punctul „3” în punctul „1” cu un unghi de cca 15 grade (f.d. 28-55 vol. 3). Astfel, din probele cercetate s-a constatat, că Crețu Gheorghe a folosit la vânătoarea din 23.12.2012 anume glonte „Taxo-Trio”, glonte care este de formă 188 rotundă, fapt evidențiat potrivit procesului-verbal din 26.12.2012 de examinare a obiectului – glontelui confecționat din aliaj metalic depistat și extras în urma intervenției chirurgicale la victima Paciu Sorin, din care rezultă, că în rezultatul examinării s-a stabilit că glontele menționat reprezintă o sferă confecționată din aliaj metalic cu diametrul de 1 cm pe care este prezentă o deformație neînsemnată (f.d. 22-25 vol. 2), moment recunoscut personal și de Crețu Gheorghe, care a declarat că a folosit glonte „Taxo Trio” la vânătoare. Faptul folosirii anume a astfel de glonte la vânătoarea din 23.12.2012 a fost demonstrat și prin concluziile raportului de expertiză nr.154-161 a CNEJ și nr.8 a CML din 30.01.2013 Seria BB 006321 (f.d. 28-75 vol. 3). Astfel, prin probele cercetate s-a stabilit clar, că Crețu Gheorghe a efectuat tragerea din arma de foc în direcția liniei țintașilor, peste hotarele sectorului de tragere determinat, fapt stabilit prin declarațiile martorului Sajin Ghenadie, a inculpatului Svistun Valeriu, prin măsurările efectuate potrivit proceselor-verbale de cercetare la fața locului, cât și prin declarațiile martorului Buga Boris, care a declarat, că a văzut că Crețu Gheorghe nu s-a încadrat în unghiul permis. În același timp, instanța de apel a considerat nefondată invocarea încălcărilor ce țin de părăsirea locului de pândă și apropierea de animalul ucis sau rănit până la sfârșitul goanei, tragerea asupra animalului care se îndreaptă spre pândașul vecin, tragerea asupra animalului care a căzut de la împușcătura altui pândaș, folosirea înainte și în timpul vânătorii a băuturilor alcoolice (persoanele în stare de ebrietate la vânătoare nu sunt admise), care nu s-a constatat pe caz. Potrivit pct. 108 din Regulile de securitate la vânătoare: Vânătorii din carnetul cărora lipsește notița despre susținerea minimulului respectiv nu se admit la vânătoare. În aspectul dat, instanța de apel a constatat, că la vînătoare a fost admis Paciu Sorin, care nu deține carnet de vânător, moment dovedit prin răspunsul Societății Vânătorilor și Pescarilor din 17.01.2013. Faptul că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, deși nu se admite participarea la vânătoare în lipsa carnetului de vânător și în lipsa minimului de examen, totodată ultimul s-a aflat în linia țintașilor, precum și acționarea din imprudență a lui Crețu Gheorghe, care a împușcat cu gloanțe rotunde în direcția liniei țintașilor, a dus la rănirea lui Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale a decedat. Ce ține de invocarea încălcării prevederilor Instrucțiunii de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 52, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 72, 73, 75 de către Svistun Valeriu, instanța de apel a menționat următoarele. Potrivit art. 45 din Instrucțiunea indicată, se reglementează, că: Conducătorul (responsabilul) organizează și conduce vânătoarea colectivă, asigură 189 respectarea regulilor securității și altor reguli ale vânătorii și poartă răspundere pentru aceasta. Înainte de începerea vânatului responsabilul este obligat să verifice actele și permisul organelor de interne privitor la dreptul de portarmă și dreptul de păstrare a acestora. De asemenea e obligat să petreacă un instructaj privitor la tehnica securității. Dacă pentru terenurile de vânătoare sunt elaborate reguli suplimentare privitor la securitatea în timpul vânatului, responsabilul este obligat să aducă la cunoștință tuturor participanților la vânătoare aceste reguli. Concomitent conducătorul aduce la cunoștință: planul, traseul, succesiunea ocolurilor, câte și ce fel de animale se permite de împușcat, semnalele convenționale. În sensul dat, deoarece s-a constatat încălcarea Regulilor securității, inclusiv la neverificarea carnetului de vânător a lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat dovedită încălcarea prevederilor respective. Potrivit art. 52 din Instrucțiune se indică că: Înaintea începerii vânătorii responsabilul petrece un instructaj al tehnicii securitații, ordinea organizării și petrecerii vânătorii. Instructajul e petrecut sub iscălitură fiecărui participant la vânătoare. Aici instanța de apel a ținut cont de declarațiile martorilor, cât și a inculpaților, precum că de către Svistun Valeriu a fost petrecut instructajul, alte probe cercetate că nu au fost respectate prevederile enunțate nu s-au prezentat, astfel că invocarea acestor încălcări este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 53 din Instrucțiune se indică, că: Gonirea animalului spre țintaș e efectuată de persoane (gonași) din rândul vânătorilor. Aici instanța de apel a constatat că probele cercetate dovedesc, că Paciu Sorin a fost admis la vânătoare fără carnet de vânător, ultimul nefiind vânător, astfel că se constată admiterea acestor încălcări cu referire la Svistun Valeriu. Potrivit art. 57 din Instrucțiune se indică, că: Linia de tragere trebuie să fie dreptliniară și bine marcată pe teren (drum, colină, tăitură). Numerele de tragere trebuiesc amplasate la o distanță nu mai mică de 100 m unul de altul, și indicate strict de conducătorul vânătorii, pădurarul în dependență de caracterul vânătorii, teritoriul, armelor și cartușelor folosite. Instanța de apel a constatat încălcarea acestei prevederi, ținând cont de stabilirea că linia de tragere în grupa unde a participat Crețu Gheorghe nu a fost drept marcată, fapt menționat de declarațiile martorilor, cât și recunoscut de inculpatul Svistun Valeriu. Potrivit art. 59 și 62 din Instrucțiune se indică, că: Este strict interzis de a se schimba cu numerele, de a alege de sinestătător locurile și de a părăsi locul înainte de încheierea gonirii. E interzis tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de tragere. Instanța de apel de asemenea a considerat dovedită încălcarea prevederilor 190 enunțate, fiind constatat că Paciu Sorin și-a schimbat locul stabilit, la fel fiind constatat că s-a tras de către Crețu Gheorghe dea lungul liniei, după hotarele sectorului de tragere, fapte dovedite prin declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris, a inculpatului Svistun Valeriu, precum și prin concluziile rapoartelor de expertiză. Potrivit art. 64 din Instrucțiune se indică că: Pentru evitarea rănirii gonașilor vânătorul este obligat să cerceteze sectorul său, locul și direcția împușcăturii. În sensul dat, ținând cont de constatările privind rănirea la vânătoare de către Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat dovedită admiterea acestei încălcări. Privind prevederile art. 66 din Instrucțiune, care reglementează, că în timpul vînatului cu hăitași a mistrețului tragerea din armă cu țeavă netedă se efectuează cu cartuș cu glonț la o distanță nu mai mare de 50 metri, instanța de apel a considerat dovedită admiterea la vânătoare a acestor îmcălcări, moment motivat cu referire la învinuirea adusă lui Crețu Gheorghe, care s-a constatat că a împușcat la o distanță mai mare de 50 metri. Potrivit art. 72, 73 din Instrucțiune se indică, că: Este interzisă împușcătura animalului căzut de împușcătura altui vânător. De apropiat de mistrețul căzut trebuie cu arma încărcată gata de a trage, deoarece animalul care pare mort nu rareori se aruncă la vânătorul care se apropie. În aspectul dat, instanța de apel nu a constatat admiterea a careva încălcări, acuzarea fiind cu caracter de declarație. Potrivit art. 75 din Instrucțiune, se indică: Dacă la vânătoarea cu gonași se întîmplă un accident, vânătoarea se oprește imediat, pătimașului se acordă primul ajutor medical și se organizează transportarea acestuia la prima instituție medicală. Despre cele întîmplate trebuie de alcătuit act cu descrierea deplină a locului petrecerii acțiunii, unde se indică toate locurile opririi vânătorilor la linia de împușcat, distanța dintre ele, direcția goanei. Dacă de incident este vinovat un vânător, e nevoie să scrie lămurire în scris. În același timp urmează de cerut lămurirea martorilor. Dacă situația pătimașului permite, trebuie de fixat și mărturiile lui, care se întăresc de semnăturile a doi vânători. În cazuri mai serioase, când urmează boală îndelungată a pătimașului, invaliditatea sau chiar moartea, la locul întîmplării trebuie de chemat colaboratorii poliției sau ai procuraturii. La apariția lor trebuie de organizat supravegherea locului întîmplării și paza lui. Sub acest aspect instanța de apel a constatat încălcarea acestor prevederi la vânătoarea din 23.12.2012, astfel că despre cele produse la vânătoare referitor la rănirea lui Paciu Sorin nu s-a alcătuit act cu descrierea deplină a locului petrecerii acțiunii, cu indicarea locului opririi vânătorilor la linia de împușcat, distanța dintre ele, direcția goanei. 191 Totodată nu s-a constatat încălcarea de către Svistun Valeriu a permiterii părăsirii și modificării locului aflării țintașilor, cît și neoprirea imediată a vânătorii, în sensul dat acuzarea fiind neconfirmată. Conform prevederilor art. 116 din Regulile de securitate la vânătoare, în cazul cînd încălcarea regulilor de securitate la vânătoare a adus pagube materiale organizațiilor sau cetățenilor, precum și în cazul cînd a prezentat pericol pentru sănătatea sau viața unui cetățean, persoana vinovată poartă răspundere în ordinea prevăzută de legislația în vigoare. Prin ordinul emis personal, nr. 95-P din 29.11.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, Irimciuc Denis a pus în sarcina lui Svistun Valeriu controlul asupra executării ordinului emis, astfel că acțiunile, cât și inacțiunile lui Svistun Valeriu, care urma să îndeplinească dispozițiile ordinelor emise, cât și atribuțiile de serviciu, în exercițiul funcțiilor sale, să respecte Regulile de securitate la vânătoare și să controleze desfășurarea vânătorii cu respectarea Regulilor de securitate la vânătoare, vânătoare care însă a avut loc cu încălcarea acestor reguli, soldată cu decesul lui Paciu Sorin, sunt cu caracter de infracțiune. În sensul expus, fiind stabilită la caz încălcarea prevederilor regulilor de securitate la vânătoare, Svistun Valeriu este responsabil de urmările produse la vânătoarea din 23.12.2012, în sensul dat fiind constatată existența infracțiunii în acțiunile lui Svistun Valeriu, prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, care în cazul dat a acționat din interese personale. Totodată invocarea acuzării privind comiterea infracțiunii din interese anume materiale de către inculpat nu s-a constatat. În ceea ce privește invocarea acuzării că Svistun Valeriu a ignorat instructajul tehnicii securității, instanța de apel a stabilit, că această acuzare nu s-a constatat, fiind stabilit prin declarațiile tututor martorilor audiați în cadrul ședințelor judiciare, că de către Svistun Valeriu a fost petrecut instructajul, moment constatat și prin declarațiile inculpaților. Potrivit instanței de apel, vinovăția inculpatului Svistun Valeriu se demonstrează deplin din probele cercetate în cadrul ședinței judiciare, printre care declarațiile inculpaților Irimciuc Denis, Lupu Ion, Svistun Valeriu, Crețu Gheorghe, declarațiile martorilor, precum și din elementele de fapt constatate din probele scrise ale cauzei penale, cercetate în ședința instanței de apel, printre care: Volumul 8: copiile proceselor-verbale de cercetare la fața locului din 25.12.2012, cu scheme și planșa fotografică (f.d. 76-80, 82-105), copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.01.2013, schema și planșa fotografică (f.d. 106-109, 110-116), copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2013, planșa fotografică, explicație și plan-schemă (f.d. 118-120, 121-128). Volumul 9: copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 15.02.2013 192 (f.d. 4-5), copia ordonanței din 15.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, biletul nr. 011656, cotorul biletului nr. 011656, cotorul autorizației seria AA nr. 003405 și exemplarul 2 al facturii fiscale seria JJ0863005, anexă la procesul-verbal din 15.02.2013 (f.d. 6, 7-12), copia procesului-verbal de examinare a obiectelor din 18.02.2013 (f.d. 13-14), copia ordonanței din 18.12.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal nr. 2012378040, anexă la procesul-verbal din 18.02.2013 (f.d.15, 16-19), copia ordonanței și procesului-verbal din 12.01.2013 privind ridicarea de obiecte și documente de la ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a registrului instructajului de protecție a muncii a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” (f.d. 20, 21), copia pocesului-verbal de examinare a obiectului din 14.02.2013 (f.d. 22), copia Registrului instructajului de protecție a muncii la locul de muncă la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” (f.d. 23-27), copia ordonanței și procesului-verbal de examinare a obiectelor din 14.02.2013 privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la dosarul penal: Registrul instructajului de protecție a muncii la locul de muncă, Registrul de înregistrare a licențelor de vânătoare, registrul de evidență a formularelor cu regim special și factura de expediție seria CN nr.103971, în calitate de mijloace materiale de probă și păstrare la cauza penală (f.d. 28, 29), copia informației nr.01-6/09 din 10.01.2013 IMSP Spitalului raional Fălești adresată Procuraturii raionului Fălești (f.d. 39-43), copia scrisorii Societății Vânătorilor și Pescarilor din RM nr.01-1-6/07 din 17.01.2013 adresată MAI al RM d-nul Maxian M. privind prezentarea listei vânătorilor, numărului carnetului de vânător, anul aderării și locul de evidență (f.d. 61-62), copia răspunsului directorului Institutului de Zoologie al AȘM nr.39/01 din 05.02.2013 adresat procurorului în Procuratura mun. Chișinău A. Caraman (f.d. 66-67), copia răspunsului Agenției „Moldsilva” adresat MAI nr.01-07/33 din 15.01.2013 (f.d. 72), copia ordinului nr.168 din 14.09.2012 Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14.09.2012 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreț în anul 2012 (f.d. 88-90), copia anexei la ordinul Agenției „Moldsilva” nr.168 din 14.09.2012 referitor la cota de recoltare a mistreților în fondurile de vânătoare ale Agenției „Moldsilva” și reglarea numerică a acestuia în ariile naturale protejate de stat, anul 2012 (f.d. 91-94), copia ordinului nr.98-c din 22.08.2011 emis de Agenția „Moldsilva” cu privire la transferul salariatului Irimciuc Denis din funcția de inginer-șef în silvicultură din cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” începând cu 22.08.2011 (f.d.136), copia cererii adresată de Irimciuc Denis către directorul Agenției „Moldsilva” Lupu Ion privind transferul în funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” pe perioada ocupării funcției elective de către actualul director V.Țarigradschi (f.d. 137), copia Instrucțiunii de funcție a directorului rezervației naturale (f.d. 138-139), copia contractului individual de 193 muncă nr.09/11 din 22.08.2011 încheiat între Agenția „Moldsilva” și Irimciuc Denis (f.d. 140-143), copia ordinului nr.27c din 23.04.2008 emis de directorul RN „Pădurea Domnească” cu privire la angajarea lui Svistun Valeriu în funcția de inginer pază și protecția pădurii (f.d. 152), copia contractului individual de muncă nr.600/08 din 24.04.2008 încheiat între RN „Pădurea Domnească” și Svistun Valeriu (f.d. 154-157), copia fișei postului anexă la contractul de muncă nr.27 din 23.04.2008 (f.d. 158-159), copia Instrucțiunii de funcție a inginerului pază și protecția pădurilor aprobată de RN „Pădurea Domnească” (f.d. 160-162). Volumul 10: copia raportului de expertiză medico-legală nr.146 din 25.12.2012, din care rezultă concluziile privind decesul lui Paciu Sorin (f.d. 3-5), copia raportului de expertiză nr.154-161 a CNEJ și nr.8 a CML din 30.01.2013 (f.d. 20-47, 48-66), copia raportului de expertiză nr.289-296 din 23.02.2013 (f.d. 67-90), cât și alte probe cercetate, care demonstrează vinovăția inculpatului. În opinia instanței de apel, probele nominalizate și examinate în ansamblu prezintă o situație clară și fără de dubii a circumstanțelor de fapt și dovedesc vinovăția lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, care a cauzat decesul persoanei, consecințele produse fiind în raport de cauzalitate cu fapta săvârșită. În consecință instanța de apel a constatat în sarcina lui Svistun Valeriu următoarea situație de fapt: Svistun Valeriu, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr.168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind numit prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p din 12.11.2012 responsabil de ordinea și respectarea tehnicii securității a participanților la vânătoare, a instruirii participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în întreprindere, a încălcat Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75. Astfel, încălcând normele legale menționate Svistun Valeriu a ignorat ordinea organizării și desfășurării partidei de vânătoare, a permis gonirea animalelor de către persoane nu din rândul vânătorilor, a poziționat în mod ilegal linia de tragere, a permis tragerea de-a lungul liniei și după hotarele sectorului de tragere, nu a 194 verificat și în rezultat a permis efectuarea tragerii la vânătoare de mistreți cu cartușe interzise, nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune. În rezultatul încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Fălești. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Svistun Valeriu a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit.c) Cod penal, adică: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese personale, soldate cu urmări grave”. Fapta de abuz de putere sau abuz de serviciu, prevăzută la art. 327 Cod penal, la momentul săvârșirii faptei incriminate, consta în folosirea intenționată de către o persoană cu funcție publică a situației de serviciu în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Potrivit Legii nr. 60 din 07.04.2016, publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 123-127/246 din 06.05.2016, în vigoare din 06.05.2016, s-au întrodus în art. 327 Cod Penal următoarele modificări: -la alineatul (1), textul „în interes material ori în alte interese personale,” se exclude; -la alineatul (2), după litera b) se introduce litera b1) cu următorul cuprins: „b1) săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane”. În sensul dat, instanța de apel a considerat că modificarea respectivă privind excluderea textului „în interes material ori în alte interese personale” din art. 327 alin. (1) Cod penal, nu decriminalizează faptele incriminate incupatului, de fapt fiind prevăzută în forma agravată a art. 327 alin. (2) Cod penal. Totodată, conform Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, în vigoare din 07.12.2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin. (1) art. 327 Cod penal. Ținând cont de comentariile din practica judiciară, instanța de apel a considerat că din probele cercetate rezultă, că Svistun Valeriu ca persoană publică, fiind direct responsabil de organizarea și petrecerea vânătorii din 23.12.2012 a folosit intenționat situația de serviciu, în interes personal, admițând încălcarea prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare enunțate la vânătoare, cât și a Instrucțiunii de protecție a muncii, care reglementează regulile de securitate la vânătoare, care ca rezultat au condiționat împușcarea de către Crețu Gheorghe a lui Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale a decedat. La caz s-a constatat responsabilitatea lui Svistun Valeriu, în sarcina căruia a 195 fost pusă organizarea și controlul desfășurării vânătorii în rezervația „Pădurea Domnească” și care era responsabil de executarea ordinului emis privind ordinea și respectarea regulilor de securitate a participanților la vânătoare, reguli care nu au fost respectate la vânătoarea din 23.12.2012. La capitolul individualizării pedepsei inculpatului Svistun Valeriu instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, de faptul că infracțiunea săvârșită de Svistun Valeriu face parte din categoria infracțiunilor grave, de persoana vinovată, care este la prima abatere penală, se caracterizează pozitiv. Circumstanțe atenuante și agravante pe caz nu au fost stabilite. Instanța de apel a considerat că realizarea scopului legii penale față de Svistun Valeriu poate fi înfăptuită prin sancțiunea sub formă de amendă, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani. 4.

Cu privire la acțiunile civile depuse pe caz. La adoptarea soluției privind acțiunile civile instanța de apel a invocat prevederile art. 14 alin. (1), 514, 607 alin. (1), 616 alin. (2), 1398 alin. (1), (3), 1419 alin. (4), 1422 alin. (1), (2), 1423 Cod civil și art. 219 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Totodată, ținând cont de soluția primei instanțe și de solicitările avocatului Munteanu Petru în numele părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, cît și partea vătămată Paciu Ion, cât și ale avocatului Caragea Elisaveta în interesele succesorului victimei Paciu Adriana, instanța de apel a notat, că deși prima instanță a admis în parte acțiunea civilă privind compensarea prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, cît și de succesorul Paciu Adriana și în motivarea sentinței s-a pronunțat referitor la aprecierea ca fiind întemeiată compensarea prejudiciului moral părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina și lui Paciu Adriana în sumă de 200.000 (două sute mii) lei pentru fiecare dintre ei, însă în același timp, în dispozitivul sentinței instanța de judecată a dispus încasarea unui prejudiciu moral de câte 250.000 (două sute cincizeci mii) lei pentru fiecare. La fel, prima instanță deși a admis în parte acțiunea civilă privind compensarea prejudiciului material în folosul părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina și a indicat încasarea sumei totale de 26 893 lei, în sensul dat greșit a calculat sumele pretinse, totodată, în dispozitivul sentinței instanța de fond a dispus încasarea prejudiciului în sumă totală de 29 893 lei. La adoptarea soluției ce ține de acțiunile civile înaintate pe caz de Paciu Adriana și de Paciu Ion și Paciu Galina, instanța de apel a ținut cont de soluția adoptată privind constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, în lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, cât și constatarea în acțiunile ultimului a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod Contravențional. 196 La fel, instanța de apel a ținut cont de existența infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în acțiunile inculpaților Irimciuc Denis și a lui Svistun Valeriu, fiind stabilită responsabilitatea ultimilor în încălcarea prevederilor ce țin de securitatea la vânătoarea din 23.12.2012, soldată cu împușcarea lui Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale primite, a decedat. Instanța de apel a constatat că, la data de 23 decembrie 2012 în cadrul vânătorii desfășurată în parcela 76 a cantonului nr. 4 al sectorului nr. 2 „Călinești” al masivului forestier a ÎS „Pădurea Domnească” din raionul Fălești a fost rănit Paciu Sorin, care după internarea în Spitalul raional Fălești, în urma leziunilor provocate, la 25 decembrie 2012, a decedat. Totodată, prin încheierea Judecătoriei Fălești din 13.11.2014 cererea lui Paciu Ion și Paciu Galina către Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația „Pădurea Domnească” privind compensarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune în partea ce ține de recunoașterea în calitate de parte civilmente responsabilă a Agenției de Stat „Moldsilva” și a Rezervației „Pădurea Domnească” a fost admisă spre examinare, fiind recunoscuți în calitate de parte civilmente responsabilă Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația „Pădurea Domnească” (f.d. 186-190 vol.17). Cu referire la prevederile art. 73 Cod de procedură penală, instanța de apel a remarcat că Irimciuc Denis și Svistun Valeriu sunt angajați ai Rezervației „Pădurea Domnească”. Astfel, deoarece a fost stabilită vinovăția lui Crețu Gheorghe în lipsirea de viață din imprudență a lui Paciu Sorin, totodată a fost constatată responsabilitatea lui Irimicuc Denis și Svistun Valeriu în încălcările admise la vânătoarea din 23.12.2012, soldată cu decesul lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat posibilă încasarea sumelor constatate de la partea civilmente responsabilă, și anume de la Rezervația „Pădurea Domnească”, precum și de la inculpații Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Ce țin de pretențiile civile invocate de părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina în sumă de 73 500 lei cu titlu de prejudiciu material, instanța de apel a reținut că în susținerea pretențiilor părțile vătămate au prezentat instanței: - copia chitanței pentru prestarea serviciilor funerare din 26 decembrie 2012 cu suma de 1.289 lei și bonul fiscal din aceeași dată (Vol. I. f.d. 159 și 185); - copia chitanței pentru prestarea serviciilor funerare din 03 ianuarie 2013 cu suma de 165 lei și bonul fiscal din aceeași dată (Vol. I. f.d. 157 și 186); - bonul nr. 012517 din 26 decembrie 2012 eliberat de CSF Magazin de rechizite funerare, cu suma de 526 lei (Vol. I. f.d. 156 și 187); - bonul nr. 012516 din 26 decembrie 2012 eliberar de CSF Magazin de rechizite funerare, cu suma de 9 289 lei (Vol. I. f.d. 158 și 188); 197 - bonul eliberat de SC „RITUS” SRL nr. 14-888 din 25 decembrie 2012 cu suma de 9 140 lei (Vol. I. f.d. 189); - bonul de plată DN 534079 eliberat de SRL „Calmed” pentru asistența medicală urgentă la 25 și 26 decembrie 2012 cu suma de 3.550 lei (Vol. I. f.d. 190); - copia chitanței nr. 46 din 30 martie 2013 privind construcția cavoului cu suma de 68 000 lei (Vol. XVII. f.d. 199) și lista comenzilor pentru construcția monumentului cu suma de 126 000 lei (Vol. XVII. f.d. 203), în total 194 000 lei, din care rezultă că acest cavou și monument este destinat pentru patru persoane, motiv pentru care suma dată urmează a fi împărțită la patru ceea ce constituie 48 500 lei (Vol. XVII f.d. 210-211). După cum rezultă potrivit bonului nr. 012516 din 26 decembrie 2012 eliberat de CSF Magazin de rechizite funerare, cu suma de 9 289 lei (Vol. I. f.d. 158 și 188), banii în cauză au fost achitați pentru: - arenda a două locuri, prețul unui loc, fiind de 3 500 lei în total 7 000 lei; - arenda unui loc, prețul căruia constituie 1 500 lei; - bronarea a trei locuri, cîte 138 lei, pentru fiecare, în total 414 lei; - întreținerea cimitirului, pentru trei locuri, câte 120 lei pentru fiecare în total 380 lei; - autorizația în sumă de 15 lei pentru un loc. Din conținutul bonulului în cauză reiese cert că aceste servicii au fost achitate pentru trei locuri, în sensul dat prima instanță a reținut ca cheltuieli suportate în legătură cu înmormântarea lui Paciu Sorin numai costul arendei unui loc – 3 500 lei, bronarea unui loc - 138 lei, întreținerea cimitirului pentru un loc - 120 lei și autorizația - 15 lei, în total 3 773 lei. Prima instanță nu a reținut ca justificate cheltuielile pentru asistența medicală urgentă la 25 și 26 decembrie 2012 confirmată prin bonul de plată DN 534079 eliberat de SRL „Calmet” cu suma de 3 550 lei, întrucât reieșind din conținutul bonului în cauză beneficiarul asistenței medicale urgente a fost Răileanu Sergiu, dar nu părțile vătămate (Vol. I. f.d. 190). La fel, prima instanță nu a reținut nici cheltuielele pentru construcția cavoului și monumentului, prin copia chitanței nr. 46 din 30 martie 2013, care confirmă construcția cavoului cu suma de 68 000 lei și lista comenzilor pentru construcția monumentului cu suma de 126 000 lei, că acest cavou și monument este destinat pentru patru persoane și că suma dată urmează a fi împărțită în patru, indicând că construcția unui monument la mormântul lui Paciu Sorin este justificată, totodată mărimea, forma, modelul, calitatea și prețul acestuia a fost ales de către membrii familiei lui, reieșind din posibilitățile financiare, indicând că aceste cheltuieli nu pot fi puse integral în sarcina inculpatului, acesta urmând a compensa prețul unui monument de tip mediu care, în opinia instanței (www. monument-furnerar.blogsport.com) ar fi de 15 000 lei, ceea ce constituie 30 % din 198 valoarea monumentului și cavoului (pentru o persoană) achitată de familia Paciu, în sensul dat motivarea primei instanțe fiind reținută și de către instanța de apel. Instanța de apel a considerat că prima instanță justificat a stabilit dovedirea suportării cheltuielilor pentru înmormântare de către părțile vătămate Paciu Galina și Paciu Ion în sumă de 29893 lei, totodată fiind neîntemeiate solicitarea de încasare a cheltuielilor pentru construcția cavoului și monumentului în mărime deplină, cu prezentarea copiei chitanței nr. 46 din 30 martie 2013, care confirmă construcția cavoului cu suma de 68 000 lei și listei comenzilor pentru construcția monumentului cu suma de 126 000 lei, deoarece acest cavou și monument este destinat pentru patru persoane. În același timp, instanța de apel a considerat că nu este corectă soluția primei instanțe privind respingerea pretenției de încasare a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului. Aici instanța de apel a constatat, că Paciu Ion și Paciu Galina sunt de vârstă pensionară, fiind inapți de muncă, Paciu Sorin fiind unicul lor fiu, totodată invocarea faptului că ultimii erau întreținuți de fiul lor permanent nu a fost combătut prin probe, în sensul dat fiind admise pretențiile înaintate de Paciu Galina și Paciu Ion. Reținând prevederile art. 1419 alin. (1), (2) Cod civil, în vigoare la data săvârșirii faptelor, instanța de apel a reținut că potrivit buletinelor de identitate, Paciu Ion la data decesului unicului fiu Paciu Sorin, avea împlinită vârsta de 60 ani, iar Paciu Galina, avea împlinită vîrsta de 55 ani, respectiv ambii aveau dreptul la întreținere, astfel că pretențiile părților vătămate au fost admise. De asemenea instanța de apel a admis și pretențiile privind încasarea cheltuilelilor judiciare pentru asistența juridică acordată de avocatul Munteanu Petru, cât și a cheltuielilor de transport, fiind confirmată prin probele cercetate. În continuare, ținând cont de constatarea vinovăției inculpaților Crețu Gheorghe, cât și a lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, instanța de apel a considerat necesară încasarea anume în mod solidar a sumelor constatate, inclusiv de la partea civilmente responsabilă. Ce ține de pretențiile privind încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a notat că prejudiciile nepatrimoniale, denumite și daune morale, constituie acele consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, deci cu conținut neeconomic și care rezultă din atingerile și încălcările drepturilor personale nepatrimoniale. Cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, etc. 199 Instanța de apel a acordat eficiență și dispozițiilor art. 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale – și anume dreptul la viață, care este garantat oricărei persoane și, în mod incontestabil, apare ca esențial în sistemul drepturilor fundamentale, întrucât, fără consacrarea și protejarea efectivă a acestui drept, protecția celorlalte drepturi ar rămâne fără obiect. Având în vedere că părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina în acțiunea depusă au invocat cauzarea suferințelor psihice suportate în legătură cu decesul fiului Paciu Sorin solicitând a câte 3 500 000 lei pentru fiecare, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune, instanța de apel a reținut că în rezultatul acțiunilor ilicite ale inculpaților, părțile vătămate au suportat și suportă dureri psihice în urma decesului unicului fiu Paciu Sorin, decedat în urma faptelor constatate în acțiunile inculpaților produse la 23.12.2012. Astfel, prejudiciul moral este evident și necesită recuperare, reieșind din circumstanțele cauzei și din acele suferințe psihice care au fost cauzate părților vătămate în urma decesului fiului produse prin acțiunile inculpaților, de care aceștia sunt responsabili, suferințe care nici nu se supun aprecierii, ținând cont de gradul de vinovăție al inculpaților, de starea lor financiară. Pornind de la art. 41 CEDO, instanța de apel a menționat că cuantumul prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate este unul exagerat, or, cererea cu privire la încasarea prejudiciului moral nu trebuie să fie exorbitantă și să nu tindă la o îmbogățire fără temei. Instanța de apel a ținut cont și de starea materială a inculpaților, precum și de faptul că infracțiunea de lipsire de viață a lui Paciu Sorin a fost comisă din imprudență. Criteriul general invocat de CEDO, în vederea determinării cuantumului despăgubirilor pentru prejudiciul moral și material cauzat, constă în aceea că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. În situația daunelor morale, datorită naturii lor nepatrimoniale, o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă, întinderea despăgubirilor stabilindu-se prin apreciere raportată la elementele de fapt. CEDO, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate. În dependență de criteriile enunțate instanța de apel a ajuns la concluzia că suma de 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea inculpatului Crețu Gheorghe, de 50 000 lei din partea inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cât și suma de 50 000 lei din partea părții civilmente responsabile, este în raport cu suferințele suportate de părțile vătămate și va aduce satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, în legătură cu ce pretențiile părților 200 vătămate se admit în măsura indicată, cu casarea parțială a sentinței în latura civilă, cu adoptarea unei soluții noi, în aspectul nominalizat. De asemenea instanța de apel a considerat dovedite și solicitările părților vătămate privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică și de transport, probate prin înscrisurile anexate la materialele cauzei. Referitor la cerințele succesorului victimei Paciu Adriana invocate în acțiunea civilă, privind încasarea prejudiciului material cauzat în mărime de 39 941 lei, ceea ce constituie cheltuieli legate de înmormântarea părții vătămate Paciu Sorin, instanța de apel a considerat că soluția primei instanțe este corectă. De asemenea instanța de apel a apreciat ca fiind corectă soluția primei instanțe privind admiterea solicitărilor succesorului victimei Paciu Adriana privind încasarea prejudiciului material, susținute de avocatul Caragea Elisaveta. În latura dată instanța de apel a considerat necesar de a interveni doar cu dispunerea încasării sumelor stabilite în favoarea succesorului de la persoana civilmente responsabilă, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Totodată, ținând cont de situația de constatare a vinei atât a inculpatului Crețu Gheorghe, cît și a inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, intervenind și răspunderea părții civilmente responsabile, instanța de apel a considerat necesară încasarea sumelor în mod solidar de la persoanele responsabile, totodată considerând posibilă diminuarea sumei prejudiciului moral încasat nemijlocit de la inculpatul Crețu Gheorghe. În sensul dat, instanța de apel a considerat, că prejudiciul moral cauzat succesorului Paciu Adriana și fiicei Xxxxx prin decesul soțului, și respectiv tatălui, este evident și care necesită recuperare și atât inculpații, cât și partea civilmente responsabilă, în mod separat, urmează să compenseze prejudiciul moral cauzat părții vătămate, însă suma solicitată este o sumă exagerată și încalcă principiul general al echității, care ar constitui un venit nejustificat, astfel că instanța de apel a dispus încasarea sumei de 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din partea inculpatului Crețu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana, precum și în folosul lui Paciu Adriana cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx 100 000 lei, de 50 000 lei din partea inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cât și suma de 50 000 lei din partea părții civilmente responsabile, sumă care este în raport cu suferințele suportate de părțile vătămate și va aduce satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat. La fel, instanța de apel a considerat întemeiate pretențiile privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 16000 lei. 4.

Cu referire la apelul declarat de procurorii Secției exercitare a urmăririi penale în cauze de criminalitate organizată și excepționale a Procuraturii Generale, Caraman Alexandru și Sîrcu Artur. Instanța de apel a notat, că nu pot fi reținute argumentele invocate de 201 apelanți referitor la ilegalitatea sentinței privind achitarea cet. Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și în privința lui Crețu Gheorghe, din motivul blândeței pedepsei aplicate și excluderea unor puncte calificative puse în acuzarea acestuia în baza art. 233 Cod penal, că instanța de judecată a pus la baza hotărârii doar probele apărării și anume declarațiile însuși a inculpaților, care nu au recunoscut vinovăția în săvârșirea infracțiunilor incriminate și au declarat, că vânătoarea produsă la data de 23.12.2012 a fost una legală, careva declarații mincinoase organului de urmărire penală nu au făcut, nu au influențat careva persoane la darea declarațiilor false și nu au introdus careva date false în documente oficiale, totodată instanța, apreciind critic declarațiile date de către grupul de martori care, în virtutea audierilor suplimentare, au comunicat date puse la baza rechizitoriului și care, coraborând cu alte probe materiale și date (pe care de altfel instanța le-a recunoscut veridice și corecte) acumulate în cadrul urmăririi penale, demonstrează cu desăvârșire vina inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, s-a expus în favoarea declarațiilor date exclusiv în fața instanței de judecată, adoptând soluția achitării acestora, deoarece sunt afirmative, ținând cont de soluția adoptată în instanța de apel. Faptul că acuzarea pretinde că sunt veridice doar declarațiile date de martori în cadrul urmăririi penale, la a doua audiere, nu poate fi reținut, deoarece în aspectul dat, fiind audiați martorii propuși de acuzare în instanța de apel, după o sentință adoptată de instanța de fond în privința inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, nimeni din martorii audiați nu au susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale la a doua audiere, chestiune motivată de instanța de apel. La adoptarea hotărârii de achitare a inculpaților Lupu Ion, Denis Irimciuc și Svistun Valeriu în infracțiunile prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, achitare care a fost menținută de instanța de apel, instanța de fond nu a pus doar probele apărării, ci cumulul de probe cercetate, care însă nu a dovedit vina inculpaților în faptele incriminate. În demonstrarea vinovăției inculpaților partea acuzării a invocat declarațiile martorilor Guzun Valeriu, Praf Grigore, Praf Mihail, Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru, Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Ifodi Ion, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie și Gherman Andrei. Declarațiile martorilor respectivi însă nu au confirmat că inculpații Lupu Ion, Svistun Valeriu și Irimciuc Denis au dat în cadrul urmăririi penale declarații neadevărate referitor la cele întâmplate la vânătoare. Anume că declarațiile martorilor date în cadrul judecării cauzei referitor la 202 organizarea și desfășurarea vânătorii din 23.12.2012 sunt identice și nu confirmă că vânătoarea a avut loc într-un singur loc, după cum a invocat acuzarea. Martorii Guzun Valeriu, Zubco Valeriu, Latîș Serghei, Răilean Serghei, Jardan Nicolae, Croitoru Ion, Pleșca Ion, Ifodi Ion, Guzun Oleg, Ifodi Alexandru și Gherman Andrei au depus în ședințele de judecată exact aceleași declarații ca și în cursul urmăririi penale, din care rezultă că vânătoarea s-a desfășurat în două cantoane diferite, vânătorii au fost împărțiți în două grupuri de țintași și două grupuri de gonași, iar în rezultatul vânătorii de către un grup au fost împușcați doi mistreți, iar de către celălalt grup nu a fost împușcat nici un mistreț. În același timp, martorii Anton Ion, Țurcanu Victor, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Ciobanu Anatolie, Grosu Sergiu, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gorbaciov Iurie, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe și Căpăstru Victor au declarat în cadrul celei de-a doua audieri la urmărirea penală că vânătoarea a avut loc într-un singur loc, de un grup de vânători, fiind împușcați cinci mistreți. Analizând declarațiile acestor din urmă martori, instanța de apel a constatat că ele nu pot fi puse la baza sentinței, deoarece acestea nu au fost susținute de martori și nu sunt în coroborare cu restul probelor, astfel că declarațiile anume date în cadrul urmăririi penale de martori nu demonstrează faptele invocate de apărare. Temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor date în cadrul procesului public, fiind preîntâmpinați cu privire la răspunderea penală cu privire la darea de declarații false, cât și sub jurămînt nu s-au stabilit. Instanța de apel a respins și afirmațiile ce țin de invocarea că prin interpretarea unilaterală și preponderent greșită a legislației, expuse în cuprinsul rechizitoriului, ca fiind încălcată de către participanții la vânătoarea cu pricina, în cadrul căreia a fost rănită mortal o persoană, instanța a dat o apreciere juridic greșită a celor întâmplate: statutului juridic al locului unde s-a produs vânătoarea propriu-zisă (care urmează a fi considerată drept o Rezervație Științifică) și se află în zonă de frontieră; procesului reglării numerice a animalelor (unde vânatul este categoric interzis); calitatea persoanelor inculpate care au participat la acea vânătoare (toate fiind persoane de demnitate publică), iar Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion fiind nemijlocit responsabile potrivit funcției ocupate în contracararea acțiunilor de vânătoare ilegală și braconaj; fabricarea de către inculpați (cu excepția lui Crețu Gheorghe) a unei scheme de tăinuire a infracțiunii comise prin falsificarea actelor oficiale (biletelor de vânător și cotoarele acestora) atât prin falsificarea însăși a semnăturii lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport de expertiză) cât și a conținutului acestora, adică a includerii participanților la vânătoare în două grupe, fapte care în realitate nu s-au produs; la fel și determinarea martorilor la darea de declarații mincinoase, fiind afirmative în 203 circumstanțele stabilite pe caz, motivarea privind soluția adoptată pe caz cu referire la cele invocate de acuzare fiind redată în decizia motivată. Instanța de apel nu a constatat aprecierea unilaterală a probelor referitor la statutul juridic al locului unde s-a produs vânătoarea propriu-zisă (care urmează a fi considerată drept o Rezervație Științifică) și se află în zonă de frontieră, deoarece nu s-a constatat că locul unde a avut loc vânătoarea este interzis, la fel că a avut loc anume la 500 metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind aduse probe, iar declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale referitor la locul aflării și apropierea de frontieră fiind probabile, fără însă a fi efectuate careva măsurări exacte a locului celor întâmplate. Anume că în ședința instanței de fond și de apel s-a constatat, că vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc în scopul procesului reglării numerice a animalelor, fapt menționat în ordinele emise cu privire la organizarea vânătorii, mai ales că au avut loc în legătură cu informația prezentată de Consiliul Științific al ÎS Rezervației Științifice „Pădurea Domnească”, care a informat Agenția „Moldsilva” despre faptul că efectivul de mistreți calculat la suprafața rezervației întrece densitatea optimă și din motivul neajunsului sursei de hrană, mistreții devastează câmpurile agricole din preajma rezervației, pricinuind pagube enorme deținătorilor de terenuri agricole (Vol. VI f.d. 151). În cazul dat a fost adoptată hotărârea nr. 606 cu privire la reglementarea vânătorii în sezonul 2012 (publicată în Monitorul Official nr. 166-169a/650 din 16.08.2012), stabilind limetele de recoltare a vânatului la mistreți în terenurile fondului forestier, inclusiv în Rezervația științifică „Pădurea Domnească” – 35 unități. Pe caz nu a fost stabilită nici fabricarea de către inculpații Lupu Ion, Svistun Valeriu și Irimciuc Valeriu a schemei de tăinuire a infracțiunii comise prin falsificarea actelor oficiale (biletelor de vânător și cotoarele acestora) atât prin falsificarea însăși a semnăturii lui Paciu Sorin (fapt constatat prin raport de expertiză), cât și a conținutului acestora, adică a includerii participanților la vânătoare în două grupe, fapte care în realitate nu s-au produs, la fel și determinarea martorilor la darea de declarații mincinoase, deoarece astfel de fapte nu s-au constatat. Mai mult, deși se invocă raportul de expertiză, în sensul dat raportul vizat nu a constatat că semnătura lui Paciu Sorin a fost falsificată și de către cine anume, la fel nu s-a stabilit că la vânătoare a fost formată doar o grupă, în sensul dat declarațiile tuturor inculpaților și a martorilor indică despre prezența a două grupe de vânători, moment motivat de instanța de apel. Au fost respinse și argumentele din apelul procurorilor că învinuirile înaintate lui Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu s-au bazat pe declarațiile martorilor Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, 204 Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Țurcanu Victor, Gordița Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei (ulterior prima grupă de martori) și rezultatele acțiunilor de urmărire penală efectuate, deoarece anume că martorii audiați și probele cercetate au confirmat nevinovăția penală a inculpaților în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 312 alin. (1), 314 alin. (1), 332 alin. (2) și 233 Cod penal. Afirmațiile aduse de apelanți că în urma aprecierii în cadrul urmăririi penale a declarațiilor martorilor s-a constatat că la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2 Călinești a Rezervației Științifice „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, a participat un singur grup de gonași și țintași, au fost respinse de către instanța de apel, deoarece aceste afirmații sunt combătute cert prin declarațiile inculpaților, precum și a martorilor audiați în cadrul procesului judiciar public, în cadrul ședinței judiciare nimeni din martorii invocați nu au declarat că la vânătoare a fost formată o singură grupă. Au fost respinse și argumentele că Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, folosind situația de serviciu și influența asupra subalternilor, urmărind scopul împiedicării cercetării obiective și complete a cauzei privind lipsirea de viață din imprudență a cet. Paciu Sorin și a ascunde adevărul obiectiv privind circumstanțele cauzei, a determinat prin constrângere, prin dare de bunuri martorii în cauză la prezentarea cu bună-știință a declarațiilor mincinoase și depunerea de declarații mincinoase, în sensul dat fiind redată motivarea instanței de fond cu referire la învinuirea adusă inculpaților în mod separat. Mai mult, deși acuzarea a indicat la darea de bunuri martorilor, în sensul dat care sunt aceste bunuri cu care se presupune că au fost determinați martorii la darea altor declarații nu se indică, nici martorii audiați în cadrul urmăririi penale nu au invocat despre oferirea de către cineva din inculpați a careva bunuri. Instanța de apel a respins și afirmațiile aduse cu privire la stabilirea că vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului nr.2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, fiind cu caracter de declarație, faptul dat nefiind confirmat prin careva măsurări sau indicări în unități de măsură în actele procesuale întocmite referitor la locul exact al petrecerii vânătorii de la frontiera de stat. Invocarea că în cadrul vânatului ilegal țintașii au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând ilegal cinci mistreți, deci cauzând daune în mărime de 25000 lei este cu caracter de declarație, or nimeni din martorii audiați în cadrul ședințelor judiciare nu au declarat despre vânarea a mai mult de doi mistreți. 205 Instanța de apel a respins și argumentele aduse că în cuprinsul biletelor de vânător nr. 011656 și 011795 care constituie documente oficiale au fost înscrise date vădit false privind distribuirea vânătorilor în două grupuri, componența acestor grupuri referitor la numărul de persoane implicate în vânătoare (țintași, gonași), indicarea faptului participării în calitate de gonaș al cet. Paciu Sorin și semnăturii acestuia, deoarece nu s-a constatat în cadrul ședinței judiciare, că aceste date sunt false, anume că cele constatate confirmă că vânătorii au fost grupați în două grupe, iar Paciu Sorin a fost inclus ca gonaș, în această calitate ultimul și a participat la vânătoare, doar că și-a schimbat desinestătător locul, moment constatat ca încălcare a Regulilor de securitate la vânătoare pct.85 subp.1 cu referire la infracțiunea de abuz de serviciu constatată în acțiunile lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Au fost respinse și afirmațiile cu referire la declarațiile martorilor Zubco Valeriu, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Latîș Sergiu, Railean Serghei, Guzun Oleg, Guzun Valeriu, Sajin Ghenadie, Buga Boris, Ifodi Alexandru, Ifodi Ion (în continuare a doua grupa de martori), care au declarat precum că la 23.12.2012 la vânătoarea de mistreți care a avut loc în sectorul nr. 2 Călinești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, raionul Fălești, au participat două grupe de gonași și țintași, fiind repartizați în două locuri diferite pentru vânat, că nu au știut că vânătoarea de mistreți care a avut loc în parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului nr.2 „Călinești” al masivului forestier al Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești se află la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, deoarece nu au fost instalate semne vizibile de interzicere a vânătorii în acest trup de pădure, nimeni nu i-a preîntâmpinat despre acest lucru, colaboratorii poliției de frontieră fără nici o averizare au permis trecerea în aceasta zona a pădurii, că în cadrul vânatului țintașii au efectuat mai multe trageri din armele de vânătoare pe care le posedau legal, vânând legal doar doi mistreți, că biletele de vânător, cotoarele biletelor de vânător, registrul tehnicii de securitate, registrul de instructaj la vânătoare au fost semnate de toți participanții după instructaj și înaintea începerii vânătorii, că Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, nici înainte nici după vânătoare nu au determinat prin constrângere sau dare de bunuri martorii cu scopul de a ascunde oricare circumstanțe ale cauzei, deoarece în aspectul dat declarațiile martorilor vizați corespund cu situația stabilită pe caz și nu contravine probelor cercetate. La fel, instanța de apel a considerat nefondate afirmațiile invocate de procurori că prima grupă de martori fiind audiați prima dată în cadrul urmăririi penale au dat declarații analogice ca a doua grupă de martori, iar ulterior audiați suplimentar au dat declarații contradictorii celor date prima dată, în baza la care și au fost înaintate învinuirile lui Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, că în cadrul cercetării judecătorești a doua grupă de martori au susținut declarațiile sale 206 date în cadrul urmăririi penale, iar prima grupă de martori au susținut declarațiile sale date prima dată în cadrul urmăririi penale, în acest fel susținând pozițiile martorilor din grupa a doua, refuzându-se în totalmente de declarațiile sale date suplimentar la urmărirea penală, că martorii din prima grupă au motivat schimbarea declarațiilor prin diferite argumente, cum ar fi: nu au citit declarațiile scrise în procesul-verbal, așa au înțeles de la alții că trebuie de declarat, nu au explicat motive, deoarece faptul că martorii din prima grupă au fost determinați la darea a careva declarații anume de către Lupu Ion, Svistun Valeriu și Irimciuc Denis nu s-a constatat, mai ales că toți martorii invocați din prima grupă în instanța de fond au declarat că nu au fost constrânși de inculpați. Mai mult, potrivit învinuirii formulate inculpații au constrâns să dea declarații mincinoase referitor la circumstanțele în care s-a desfășurat vânătoarea din 23 decembrie 2012 și pe Iordachi Natalia și Carcea Viorica, acestea însă nici măcar nu au fost incluse în lista probelor pentru a fi audiate în cadrul cercetării judecătorești, astfel că acuzarea în aspectul dat este nefondată. În opinia instanței de apel nu pot fi reținute nici afirmațiile invocate de procurori că analizând declarațiile martorilor acuzării Zalevschi Ghenadii, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Țurcanu Victor, Gordița Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Ciobanu Anatolie, Grosu Marin, Gorbaciov Iurii, Gurduza Oleg, Iftodi Dorin, Rotaru Ghenadie, Gherman Andrei, Bucătari Serghei date în cadrul urmăririi penale și ulterior în instanța de judecată, ajung la concluzia că la baza sentinței instanța urmează să pună anume acele declarații unde martorii respectivi au confirmat declarațiile puse la bază în cadrul rechizitoriului și care au fost date citirii în cadrul audierii lor în instanța de judecată, deoarece acuzarea propune la baza hotărârii acele probe pe care le consideră de cuviință, și anume puse la baza rechizitoriului, dar neagă declarațiile martorilor date în cadrul procesului judiciar public, cu respectarea garanțiilor prevăzute de procedura penală. Anume că temei de a pune la îndoială declarațiile martorilor vizați date în cadrul procesului penal public nu s-au stabilit. Mai mult, în ședința instanței de apel procurorul nici nu a dat citire declarațiile martorilor Zalevschii Ghenadie, Praf Grigore, Praf Mihail, Jardan Nicolae, Căpăstru Gheorghe, Căpăstru Victor, Croitoru Ion, Grosu Marin, Gordița Oleg, Gorbaciov Iurii, Bucatari Serghei date în cadrul urmăririi penale, pe care acuzarea solicită să fie luate în considerație. Din aceleași motive au fost respinse și afirmațiile aduse de procurori, că martorii respectivi, declarațiile cărora au servit una din bazele probatorii, alăturea de celelalte probe cu care se coraborează, în susținerea învinuirii inculpaților, în urma audierilor nu au putut comunica cu desăvârșire motivul schimbării 207 declarațiilor, iar cele date în cadrul urmăririi penale denotă detalii despre care organul de urmărire penală nu cunoștea, fiind declarative în aspectul dat, mai ales că martorii au comunicat motivele ce i-au determinat să dea declarații. La fel, nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile invocate privind declarațiile martorului Țurcanu Victor, care a comunicat în detalii circumstanțele participării sale la vânătoarea din 23.12.2012, declarații care nu au fost luate în considerație de către instanță, deoarece martorul Țurcanu Victor în ședința judiciară a declarat, că vânătoarea din 23.12.2012 s-a desfășurat după aceleași reguli ca și celelalte vânători, la care a participat, Svistun Valeriu a efectuat instructajul, au semnat în jurnalul tehnicii securității, a participat la una din cele două echipe formate, cu Mamai Mihai, Zalevschi Ghenadie, Ifodi Alexadru și două persoane pe care nu le cunoaște, totodată a declarat, că susține declarațiile date în instanța de judecată. Faptul invocat că Crețu Gheorghe nu a fost audiat în calitate de bănuit în cadrul urmăririi penale și n-a expus careva versiuni privind evenimentele petrecute la 23.12.2012, că fiind audiat în calitate de inculpat a expus circumstanțe care se adeveresc din audierea martorului Țurcan V. expuse mai sus, care potrivit declarațiilor date în fața instanței de judecată și apreciate de către aceasta ca fiind veridice, nu a participat la vânătoarea în cadrul cantonului nr.4 ci în perimetrul cantonului nr.7, prin urmare acesta nu avea de unde cunoaște detaliile acestei goane, deoarece nu sunt fondate, mai ales că temei de a pune la îndoială declarațiile martorului Țurcanu V. date în ședința judiciară nu s-au stabilit. Au fost considerate nefondate și afirmațiile invocate de procurori că instanța invocând motivele la care s-au referit martorii privind schimbarea declarațiilor acestora, în sensul celor date în fața instanței de judecată, a indicat precum că au fost amenințați de către procurori (trei sau patru la număr) care au efectuat urmărirea penală, precum că vor fi reținuți sau eliberați din funcții, că de fapt persoanele reale care aveau chiar posibilitate de realiza aceste amenințări privitor la eliberarea lor din funcții (majoritatea fiind maiștri și pădurari în cadrul ÎS „Pădurea Domnească”) erau cei de pe banca acuzaților, adică Lupu Ion - director al Agenției „Moldsilva” și Irimciuc Denis - director al ÎS „Pădurea Domnească”, prin urmare unicile persoane care aveau posibilitatea reală de influență asupra subalternilor, folosind situația lor de serviciu, erau anume aceste persoane, fapte care au și avut loc și de care au și fost puși sub învinuire, că s-au mai invocat despre amenințări cu rețineri ai acestor martori în schimbul declarațiilor care au fost apreciate critic, deoarece anume că nimeni din martorii audiați în ședința judiciară nu a declarat despre influiențarea în careva mod de către inculpați la darea declarațiilor. Cât privește invocarea că martorul Anton Ion în ședință de judecată a declarat că la urmărirea penală a fost audiat de trei ori și odată de către Comisia 208 parlamentară de anchetă, însă declarațiile date în cea de-a doua audiere suplimentară și în fața membrilor Comisiei parlamentare de anchetă nu corespund realității, or la aceste audieri au fost constrânși să dea asemenea declarații, că ce frică aveau față de membrii Comisiei parlamentare, care nu sunt investiți cu dreptul de a reține persoane, și în general motivarea martorilor precum că au fost impuși să facă declarațiile expuse în rechizitoriu, pe care instanța le-a apreciat critic, este una bizară și alogică, aceștia fiind influențați și hărțuiți de cca 3-4 procurori și o întreagă Comisie parlamentară de anchetă, și instanța le-a dat crezare, deoarece anume că martorul Anton Ion a declarat că a fost constrâns să dea declarații a doua oară anume de persoanele care l-au audiat, și nu de inculpați. A mai menționat instanța de apel și faptul, că declarațiile martorilor depuse în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire. În cazul dat, martorii audiați nu au susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale la a doua audiere, totodată probele scrise propuse de procuror nu susțin acuzarea în sensul anume invocat de învinuire. De asemenea au fost respinse și argumentele aduse de procurori că fiind audiați în instanța de judecată învinuiții Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu vinovăția în săvîrșirea infracțiunilor incriminate nu au recunoscut și referitor la învinuirile înaintate în baza art. 314 alin. (1), art. 312 alin. (1), art. 332 alin. (2) lit. b), art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, au dat declarații ca a doua grupă de martori, deoarece declarațiile inculpaților în aspectul că vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc în două locuri diferite și în două grupe diferite sunt confirmate prin declarațiile tuturor martorilor audiați în cadrul ședințelor judiciare, cât și probele scrise cercetate. În același timp, nu s-a constatat acuzarea că vânătoarea s-a desfășurat în parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului nr.2 „Călinești” al masivului forestier al întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești - în zona de frontieră, adică la o adâncime mai mică de 500 metri de la linia frontierei de stat, în sensul dat instanța de apel a motivat soluția adoptată, nefiind efectuate careva măsurări a distanței care să confirme distanța respectivă invocată. Invocarea procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012 cu fototabel și planul-schemă anexate, fiind examinat locul din parcela 76 a cantonului nr.4 al sectorului nr.2 „Călinești” al masivului forestier a Întreprinderii de Stat „Pădurea Domnească” din raionul Fălești, unde la 23.12.2012 a avut loc o vânătoare soldată cu rănirea cet. Paciu Sorin, a procesului - verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 12.01.2013 cu fototabel și planul schemă anexate, a procesului-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 15.01.2013 cu fototabel și planul schemă anexate sunt anume în dovedirea vinei inculpatului Crețu Gheorghe în faptele constatate de instanța de apel, cât și în faptele constatate 209 de instanța de apel cu referire la inculpații Svistun Valeriu și Irimciuc Denis. Aceste probe anume că confirmă împușcarea la vânătoarea respectivă din cantonul 4 a doi mistreți, fapt menționat privind punctele pe cărare pe care au ieșit doi mistreți în procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.01.2012, și nu mai mulți, după cum a invocat declarativ acuzarea. Nu poate fi reținută informația din 01.03.2013, parvenită de la Departamentul poliției de Frontieră, schema sectorului poliției de frontieră „Călinești”, în care este indicată zona de frontieră, delimitarea sectoarelor nr.4 și 7 din rezervația „Pădurea Domnească”, deoarece această informație nu demonstrează că vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc anume la distanța de 500 metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind executată nici o măsurare exactă și nu a fost prezentată nici o dovadă a prezenței marcării teritoriului dat. Ce ține de informația nr. 01-1-6/07 din 17.01.2013 parvenită de la Societatea Vînătorilor și Pescarilor din Moldova în care se menționează familiile persoanelor (care au participat la vânătoare din 23.12.2012 în rezervația „Pădurea Domnească”), numărul de carnet, anul aderării și locul de evidență vol.2 f.d.61-62, instanța de apel a ținut cont de acest înscris, fiind constatată lipsa carnetului de vânător la Paciu Sorin și la Irimciuc Denis. Referitor la informația nr. 39/01 din 05.02.2013 parvenite de la Institutul de Zoologie al Academiei de Știință a Moldovei, instanța de apel a menționat, că informația respectivă nu dovedește că în Rezervația „Pădurea Domnească” sunt interzise vânătorile în scopul reglării numerice, tocmai că informația respectivă indică că în rezervație sunt permise: reglarea selectivă a numărului de animale pentru menținerea echilibrului ecologic. Mai mult, înscrisul dat confirmă că există Regulamentul gospodăriei cinegetice (Anexa 1 la Legea regnului animal, 1995), însă lipsește procedura legalizată de efectuare a reglării selective a numărului de animale și că Institutul de Zoologie, analizând informația prezentată de Agenția „Moldsilva” a propus că vânătoarea la mistreț trebuie să se efectueze ținând cont de raportul de vârstă și sex, excluzând recoltarea femelelor reproductive, cu vârsta între 3-5 ani. La fel, instanța de apel a ținut cont de informația nr.01-1-6/06 din 15.01.2013 parvenită de la Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova, din care rezultă că Paciu Sorin, nu figurează în baza de date a Societății „Vânătorilor și Pescarilor din Moldova” nici în calitate de vânător, nici în calitate de candidat în vânători din care motiv Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova nu a eliberat niciodată un carnet de vânător pe numele ultimului. În opinia instanței de apel nu poate fi reținută informația nr.35/1-858 din 28.02.2013 parvenită de la Departamentul Poliției de Frontieră al MAI în care se indică lista mijloacelor de transport care au întrat în zona de frontieră la sectorul „Călinești” în rezervația „Pădurea Domnească” nemijlocit pe lângă sediul sectorului 210 respectiv la 23.12.2012 și la 25.12.2012 vol.2 f.d.76-77, deoarece această informație nu demostrează că vânătoarea din 23.12.2012 a avut loc nemijlocit în zona de frontieră, la distanța de 500 metri de la frontieră, după cum a invocat acuzarea. Cât privește informația nr. 01-07/186 din 15.02.2013 parvenită de la Agenția „Moldsilva” la care sunt anexate materialele care se referă la drepturile și obligațiunile factorilor de decizie a Agenției „Moldsilva” și Rezervației „Pădurea Domnească”, statutul Rezervației „Pădurea Domnească”, organizarea și activitatea consiliului științific al Rezervației „Pădurea Domnească”, organizarea tunurilor și locurilor speciale de hrană și aprovizionarea cu apă a mistreților pe teritoriul rezervației, persoane responsabile de organizarea și petrecerea vânătorii la mistreți în anul 2012 în Rezervația „Pădurea Domnească”, instanța de apel a ținut cont de acest înscris anume la constatarea vinei inculpaților Svistun Valeriu și Irimciuc Denis. Concluziile rapoartelor de expertiză ce țin de gravitatea leziunilor corporale depistate la Paciu Sorin și criminalistice invocate de acuzare au fost reținute ca probe în constatarea existenței infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal în acțiunile lui Crețu Gheorghe. Cît privește raportul de expertiză grafologică nr. 1010 din 12.06.2013, aceste concluzii din raport nu dovedesc incontestabil vinovăția lui Lupu Ion, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu în faptele incriminate de fals în acte publice. În opinia instanței de apel nu pot fi reținute declarațiile martorilor Zubco Valeriu, Lupu Ion, Pleșca Ion, Nastas Iurie, Latîș Sergiu, Railean Serghei, deoarece declarațiile acestor martori nu demonstrează vinovăția inculpaților anume în sensul invocat de acuzare. Declarațiile date de Lupu Ion în calitate de martor, nu au fost cercetate în ședința judiciară, fapt ce a lipsit instanța de apel să aprecieze aceste declarații. Ce ține de declarațiile martorului Sajin Ghenadie și de procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului Sajin Ghenadie la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată, aceste declarații au fost puse la baza condamnării inculpatului Crețu Gheorghe în faptele constatate de instanța de apel. Declarațiile martorului Svistun Valeriu și Irimciuc Denis, nu au fost date citirii în cadrul ședinței instanței de apel, astfel că corespunderea acestor declarații cu probele invocate nu a putut fi verificată. Declarațiile martorului Buga Boris, care a dat declarațiile analogice cu martorul Sajin Ghenadie, au constituit declarații în constatarea vinei inculpatului Crețu Gheorghe. Cât privește invocarea declarațiilor martorilor Jardan Nicolae, Praf Grigore, Căpăstru Gheorghe, Croitoru Ion, Căpăstru Victor, Țurcanu Victor, Gordița Oleg, Mamai Mihail, Gherman Vasile, Anton Ion, Grosu Serghei, Grosu Marin, 211 Ciobanu Anatolie, Gorbaciov Iurii, Rotaru Ghenadie, date în cadrul urmăririi penale, instanța de apel a menționat, că din declarațiile acestor martori nu se constată situația după cum invocă anume acuzarea, mai ales că declarațiile date în cadrul urmăririi penale martorii în ședința judiciară nu le-au susținut, astfel că în aspectul invocat fiind fără dovadă anume în susținerea acuzației penale aduse inculpaților în volum deplin. A mai reținut instanța de apel, că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 26.03.2013, cu fototabel, a fost cercetată sania lui Gherman Andrei, cu care acesta în timpul vânătorii din 23.12.2012 a transportat o persoană rănită până la automobilele parcate și apoi a transportat doi mistreți vânați până la cantonul nr.4, astfel că la fel se constată prezența a doi mistreți împușcați, și nu mai mulți, după cum a invocat acuzarea. Cât privește declarațiile martorului Bucătari Serghei, instanța de apel a notat că declarațiile acestui martor nu demonstrează ilegalitatea vânătorii în aspectul invocat de acuzare, martor care a declarat, că în rezervație este permisă reglarea numerică a efectivului de vânat și vânătoarea de selecție, totodată că procedura de petrecere a reglării numerice a efectivului de vânat, după câte cunoaște nu este reglementată de careva acte legislative sau normative. 4.

Referitor la apelurile declarate de către părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina și avocatul Munteanu Petru în interesele părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina. Instanța de apel a respins argumentele aduse de părțile vătămate Paciu Ion și Paciu Galina și avocatul Munteanu Petru în interesele părților vătămate Paciu Ion și Paciu Galina, invocate în apeluri privind dezacordul cu sentința instanței de fond în latura pedepsei penale prea blânde aplicate inculpatului Crețu Gheorghe, ținând cont de faptul că la momentul examinării în ordine de apel a intervenit termenul de prescripție prevăzut de legea penală și instanța de apel a încetat procesul penal în privința lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal. Cît privește invocarea sumei prejudiciului moral solicitat pentru încasare, instanța de apel a menționat, că sumele dispuse de instanța de apel pentru încasare cu titlu de prejudiciu moral sunt în măsură să aducă satisfacție pentru prejudiciul cauzat. Instanța de apel soluționând acțiunea civilă a argumentat și respingerea pretențiilor ce țin de încasarea în volum deplin a sumei prejudiciului material solicitat. Cu referire la argumentele privind învinuirea pe art. 233 Cod penal, precum și modalitățile vânatului ilegal, instanța de apel a menționat, că o altă situație decât cea expusă în motivarea deciziei privind constatarea vinovăției lui Crețu Gheorghe în comiterea contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod Contravențional în 212 instanța de apel nu s-a constatat. Au fost respinse și afirmațiile invocate că o depoziție a martorului precum că numărul mare de vânători petrecut în Rezervația vizată denotă faptul că vânătorile erau legale, nicidecum nu le conferă acestora un caracter licit, că dimpotrivă, numărul mare de vânători organizate într-o zonă de frontieră interzisă vânatului scoate în evidență scara enormă și nihilizmul juridic comise de înalți funcționari de stat, dar mai ales de magistrați, prezumați a fi cunoscuți cu prevederile legislației în vigoare, deoarece în aspectul invocat nu s-a constatat încălcarea legii în aspectul interzicerii vânătorii în zona de frontieră, după cum a fost adusă acuzarea inculpaților. Din aceleași motive au fost respinse și argumentele cu referire la prevederile Legii nr. 215 cu privire la frontiera de stat, deoarece nu s-au stabilit ca încălcate de inculpați. Instanța de apel a considerat neîntemeiate afirmațiile apelanților precum că prima instanță nu a dat nici o apreciere juridică că majoritatea participanților la vânătoarea din 23.12.2012 au depus mărturii incontestabile despre controlul de frontieră dispus în privința fiecăruia, deoarece faptul controlului de frontieră dispus persoanelor nu dovedește încălcarea prevederilor enunțate de acuzare, că vânătoarea a avut loc în zona de frontieră, anume în adâncimea a 500 metri de la frontiera de stat. De asemenea au fost respinse și afirmațiile cu referire la faptul că vânătoarea din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a avut un caracter ilegal, aceasta fiind organizată și petrecută într-o zonă interzisă prin lege organică precum și prevede anumite formalități pentru a fi considerată legală, formalități care nu au fost executate, în sensul dat nefiind constatată ilegalitatea vânătorii. Cât privește invocarea responsabilității inculpaților Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion, deoarece aceștia au fost organizatorii și responsabilii direcți de vânatul din data de 23.12.2012, instanța de apel a menționat că Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, totodată nu a constatat fapta infracțiunii în acțiunile inculpatului Lupu Ion în învinuirea adusă. Faptul că se invocă organizarea vânătorii ilegale în comun de către Lupu Ion, folosind situația sa de serviciu și de Irimciuc Denis, în calitatea sa de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, este confirmat cu certitudine prin însăși depozițiile acestora și probele din dosar, că inițiatorul vânătorii din data de 23.12.2012 este Lupu Ion, care, în calitatea sa de director al Agenției de Stat „Moldsilva” a emis ordinul nr. 168 din 14 septembrie 2012 cu privire la deschiderea vânătorii de mistreți în anul 2012 nu poate fi reținut, deoarece de fapt nu s-a constatat ilegalitatea ordinului nr. 168 emis de Lupu Ion, care nici nu a fost anulat. Cu referire la solicitarea de încasare a despăgubirilor materiale și morale atât 213 de la Crețu Gheorghe, cât și solidar de la Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și Lupu Ion, precum și de la Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervației „Pădurea Domnească”, instanța de apel a menționat, că nu s-a constatat necesitatea încasării sumelor solicitate de la Agenția de Stat „Moldsilva”, cât și de la Lupu Ion, ultimul fiind declarat nevinovat în faptele incriminate, totodată s-au încasat sumele stabilite de la inculpații Crețu Gheorghe, Svistun Valeriu, Irimciuc Denis și Rezervația „Pădurea Domnească”. Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute afirmațiile cu privire la exonerarea responsabilității instituțiilor statului de la repararea prejudiciului cauzat prin decesul lui Paciu Sorin, rezultat direct al acțiunilor funcționarilor de stat, prin ce lui Paciu Ion și Paciu Galina li s-au încălcat prevederile art. 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului (dreptul la viață), cauza Oneryildiz c.Turciei, nr.48939/99, Hotărârea Marii Camere din 30.11.2004, deoarece la caz a fost stabilită responsabilitatea lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Cu referire la argumentul invocat de apelanți privind încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei, instanța de apel a menționat că judecarea în termen îndelungat este datorată complexității cauzei, conexitatea și volumul mare de probe cercetate propuse de participanții la proces, precum și de specificul judecării apelului declarat de acuzare împotriva sentinței de achitare, fiind reluată cercetarea judecătorească pe caz, cu cercetarea probelor acuzării și apărării solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate, a inculpaților, demersurile de cercetare fiind și din partea apărării, nefiind îngrădite în sensul dat drepturile părților vătămate. 4.

Referitor la apelul declarat de succesorul victimei Paciu Adriana și avocatul Caragia Elisaveta. Instanța de apel a respins afirmațiile ce țin de pedeapsa aplicată prea blândă inculpatului Crețu Gheorghe menționând că la momentul judecării în ordine de apel a cauzei s-a stabilit intervenirea termenului de prescripție prevăzut de lege. Totodată ce ține de invocarea vinovăției inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis precum și Svistun Valeriu, instanța de apel a constatat dovedită vina lui Svistun Valeriu și Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în rest inculpații au fost achitați. Instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate afirmațiile apelantului în partea ilegalității sentinței cu referire la admiterea parțială a cererii în partea ce ține de încasarea din contul inculpatului Crețu Gheorghe a despăgubirii pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani cu încasarea sumei de 1500 lei lunar până la împlinirea majoratului, fiind în contradicție cu interesul major al copilului, încălcând grav Convenția cu privire la drepturile copilului (în vigoare pentru Republica Moldova 214 din 25.02.1993). În sensul dat au fost respinse argumentele apelului în dezacord cu motivele sentinței ce ține de neprezentarea carnetului de muncă a lui Paciu Sorin, că nu există nici un temei pentru care instanța de judecată ar putea ignora sau pune la îndoială veridicitatea și autenticitatea certificatelor prezentate în dovedirea veniturilor obținute, că consideră ilegală ignorarea de către instanța de judecată a unor documente ce certifică veniturile persoanei, atâta timp cât aceste certificate sunt autentice, eliberate de la unități care în continuare desfășoară activități și pot furniza informații suplimentare la necesitate referitor la modalitatea de angajare a lui Paciu Sorin. Instanța de apel a menținut motivarea primei instanțe privind acțiunile civile înaintate, considerând că altă situație cu privire la pretențiile succesorului Paciu Adriana nu s-au constatat. Au fost respinse criticile apelului cu referire la depășirea atribuțiilor de către prima instanță prin faptul că s-a pronunțat asupra corectitudinii angajării lui Paciu Sorin prin cumul în mai multe locuri de muncă, pe când instanța era chemată doar să constate mărimea veniturilor obținute de partea vătămată Paciu Sorin în calitatea sa de întreținător principal al familiei, iar veniturile acestuia sunt dovedite prin certificatele de salarizare prezentate în instanța de judecată, deoarece în sensul dat instanța doar a motivat soluția sa bazată pe prevederile legale. Au fost respinse și argumentele aduse privind faptul că ignorarea veniturilor invocate este ilegală și făcută în detrimentul copilului minor Xxxxx. În opinia instanței de apel nu pot fi luate în considerație nici afirmațiile aduse privind cheltuirea a jumătate din veniturile părții vătămate Paciu Sorin pentru întreținerea copilului, deoarece de fapt nu se constată aprecierea incorectă a acestor circumstanțe de instanța de fond, totodată nu se constată nici ilegalitatea soluției adoptate de instanța de fond. Au fost apreciate critic afirmațiile că părinții investeau în dezvoltarea copilului lor, îi procurau tot ce considerau necesar și tot ce își doreau ca copilul să aibă, faptul că procurau îmbrăcăminte scumpă sau bunuri mai costisitoare se datora anume faptului că își permiteau aceste cheltuieli, că își doreau și chiar le făcea plăcere să investească în copilul lor, care reprezenta „centrul universului” lor, că Xxxxx frecventa o grădiniță cu condiții mai speciale, iar pentru aceste condiții părinții contribuiau cu donații, se datora de asemenea faptului că părinții își doreau ca copilul lor să frecventeze o grădiniță mai bună, unde copiii dispun de mai multe posibilități de a avea diverse activități intelectuale, interactive, unde aveau rechizite mai diverse, unde alimentația era una mai bogată și mai diversificată decât într-o grădiniță obișnuită etc, că copilul Xxxxx frecventa cercuri artistice sau avea activități extracuriculare se datora la fel dorinței părinților care considerau necesar și doreau să investească în copilul lor atât financiar cât și afectiv, 215 sentimental, alocând pentru acest fapt bani, energie, timp, deoarece în sensul dat nu se pune la îndoială dorințele părinților cu privire la copil, în același timp aceste dorințe care exced un cadru minim necesar, nu pot fi puse pe seama altor persoane decât părinții. Au fost respinse și afirmațiile invocate că ceea ce trebuia de constatat era dacă într-adevăr acestea erau cheltuielile pentru creșterea, educarea și întreținerea copilului, dacă într-adevăr părinții cheltuiau astfel de sume pentru copilul lor, că în acest sens au fost prezentate pentru justificarea cheltuielilor suportate pentru întreținerea, creșterea și educarea copilului bonuri fiscale, cecuri precum și orice alte dovezi legate de cheltuielile pentru copilul minor Xxxxx, că instanța incorect și depășit a dat apreciere unor probe, deoarece în sensul dat nu s-a constatat depășirea atribuțiilor instanței de fond, afirmațiile fiind pur declarative. Au fost respinse și argumentele aduse că instanța nu a reținut și nu a dat apreciere corectă nici probelor ce se referă la cheltuielile de studii suportate de succesorul părții vătămate în legătură cu înmatricularea minorei Xxxxx la LT „Xxxxx”, instanța motivând că în Republica Moldova învățământul de stat este gratuit, de asemenea consideră că este ilegal și în defavoarea copilului, încălcând interesul superior al acestuia, principiu consfințit atât în legislația națională cât și cea internațională, deoarece deși părinții sunt cei care aleg instituția de învățământ în funcție de dorințele lor și a copilului, în funcție de programul de studii propus de instituție, în funcție de regimul de activitate al instituției, în funcție de așteptările și posibilitățile financiare ale părințiilor, de cadrul social din care face parte copilul și familia sa, această alegere a părinților privind frecventarea unei anumite instituții, care este cu titlu oneros, ține de drepturile și obligațiile părinților, și nu de responsabilitatea persoanei vinovate, în același timp, astfel de cheltuieli solicitate, nu pot fi puse în seama persoanei vinovate în lipsirea de viață din imprudență a tatălui copilului. La fel, în viziunea instanței de apel, repararea prejudiciului moral prin acordarea sumelor bănești în folosul succesorului victimei și fiicei victimei în mărimea stabilită de instanța de apel se apreciază ca fiind în deplină concordanță cu principiul răspunderii civile delictuale care impune reparația integrală, reală și efectivă a daunelor morale cu luarea în considerare a urmărilor faptei, având în vedere și exigențele art. 3 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. 5. Procurorul în procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, în termenul prevăzut de lege, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea învinuirii lui Crețu Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, a lui Lupu Ion de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c), art. 233, art. 332 alin. (2) lit. b), art. 312, art. 314 Cod penal, a lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de 216 săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233, art. 332 alin. (1), art. 312 alin. (1), art. 314 alin. (1) și art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal (numai în latura stabilirii pedepsei), cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Soluția instanței de apel privind stabilirea vinovăției inculpatului Crețu Gheorghe pe art. 149 alin. (1) Cod penal, a lui Svistun Valeriu și Irimciuc Denis pe art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu se contestă de către procuror. Totodată, acuzatorul susține că instanța de apel nu s-a pronunțat referitor la învinuirea adusă în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cu toate că în apelurile declarate o asemenea cerință a fost înaintată. La fel, invocă dezacordul cu soluția instanței de apel referitor la învinuirea adusă în baza art. 233 Cod penal (în vigoare din 08.02.2008) inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Or, potrivit sentinței aceștia au fost achitați din motiv că, fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar instanța de apel a dispus achitarea acestora din motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, deși nici unul din inculpați nu a contestat sentința. Acuzarea menționează că nu este de acord cu aprecierea declarațiilor martorilor (care au participat ca gonași și țintași) ca fiind cele mai veridice date în instanța de fond și instanța de apel, referitor la capetele de învinuire înaintate inculpaților Svistun Valeriu, Irimciuc Denis și Lupu Ion, deoarece acestea au fost apreciate incorect, fără a face analiza tuturor probelor anexate la materialele cauzei penale și fără a le da apreciere celor date la etapa urmăririi penale. Consideră că nu au fost apreciate corect declarațiile martorilor Bucătari Sergiu (vol.5 f.d. 208-210, vol. 23, f.d. 205-208), Praf Mihail (vol.5 f.d. 20-25), Căpăstru Gheorghe (vol.5 f.d. 41-44), Croitoru Ion (vol.5 f.d. 50-53), Căpăstru Victor (vol.5 f.d. 59-62), declarațiile lui Svistun Valeriu audiat în calitate de martor (vol.4 f.d. 49-51, 52-54) și procesul-verbal din 17.01.2013 de verificare a declarațiilor martorului Svistun Valeriu la locul infracțiunii, cu planșa fotografică anexată (vol.4 f.d. 57-68). De asemenea consideră, că instanțele de judecată nu au atras atenția la faptul că prin scrisoarea nr. 1658 din 12.11.2012 a Șefului Departamentului Poliției de Frontieră, Purice Dorin, adresată Directorului General al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion, ultimul a fost informat că în legătură cu emiterea ordinului nr.168 din 14.09.2012 „Cu privire la deschiderea vânătorii de mistreți în anul 2012” și reieșind din prevederile art. 32 alin. (1) și 2 al Legii nr. 215 din 04.11.2011 „Cu privire la frontiera de stat a RM” „Vânătoarea de-a lungul frontierei de stat, pe o adâncime de 500 metri de la linia frontierei de stat este interzisă” și respectiv „vânătoarea organizată în zona de frontieră până la limita prevăzută de art. 1 se admite numai în perioada luminoasă a zilei, cu avizul prealabil al poliției de frontieră, 217 respectându-se regulile și restricțiile prevăzute de legislația în vigoare”. Ca rezultat, Directorul General al Agenției „Moldsilva” Lupu Ion la 14.11.2012 emite ordinul 204 cu privire la completarea ordinului nr. 168 din 14.09.2012, conform punctului 2, asumându-și controlul prezentului ordin. Conform anexei nr. 1 la Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat „Pădurea Domnească” este o rezervație științifică, pe teritoriul căreia, conform art. 26 lit. e) - vânatul este interzis. Astfel, consideră acuzatorul că nu poate fi reținută mențiunea instanțelor că pe teritoriul unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu existau semne sau mențiuni ca „vânatul este interzis” sau nu este permis. Susține că unii din martorii care au fost audiați în instanța de apel (gonași) au declarat cu certitudine că, ei au mers în apropierea sau în imediata apropiere a râului Prut (în dependență de amplasarea lor) deci cu certitudine mai aproape de restricția de 500 metri de la frontiera de stat. Reieșind din soluția adoptată de instanța de apel, acuzatorul de stat remarcă că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpaților, instanța nu a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, aplicând inculpaților Svistun Valeriu și Irimciuc Denis în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, o pedeaspă sub formă de amendă, care este prea blândă, în raport cu circumstanțele cauzei, ultimii nu au recunoscut vina pe nici un capăt de acuzare, prejudiciul cauzat părților vătămate și succesorului părții vătămate nefiind reparat. 6. Avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, în termenul prevăzut de lege, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea recunoașterii vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu dispunerea achitării acestora, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului cu referire la temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, apărarea menționează, că abuzul de putere sau abuzul de serviciu constituie componență de infracțiune materială. Pentru consumarea acesteia este obligatorie survenirea unei urmări prejudiciabile, sub formă de cauzarea daunelor considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Menționează apărarea, că decizia recurată nu conține referire la persoana fizică sau juridică concretă, a căror drepturi le-au fost cauzate daune în proporții considerabile, la fel învinuirea nu conține estimarea daunei considerabile, în ce se manifestă și la care drepturi se referă, la drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale. Evidențiază, că calificativul imputat de către instanță inculpaților 218 Irimciuc Denis și Svistun Valeriu: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese personale, soldate cu urmări grave” este unul incomplet, deci absolut neclar, deoarece reprezintă doar o parte din cel prevăzut în dispoziția art. 327 Cod penal, lipsind cu desăvârșire calificativul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”. Relevă că din fapta criminală care fost reținută în acțiunile lui Irimciuc Denis, nu este clar și nici nu este indicat ce norme legale a încălcat nemijlocit inculpatul, deoarece doar este indicat că vânătoarea s-a desfășurat cu încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1,2,3, 108, fără a fi indicat cine a încălcat aceste norme. Astfel, fapta reținută în sarcina lui Irimciuc Denis este insuficient descrisă, imprecisă și nu sunt circumstanțiate modul de operare. Acțiunile care ar fi trebuit să stea la baza învinuirii nu sunt determinate cu suficientă precizie printr-o modalitate clară și concretă de săvârșire a faptei infracționale și o fixare riguroasă a coordonatelor spațio-temporale. În continuare, apărarea remarcă și faptul că instanța de apel a depășit limitele învinuirilor înaintate lui Irimciuc Denis. În acest sens reține că potrivit pct. 297 din decizia recurată, instanța de apel a reținut că, Irimciuc Denis, „...a organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea de mistreți în parcela nr.76 cantonul nr.7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr.4, sectorul nr.2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS...”. Însă, potrivit rechizitoriului, lui Irimciuc Denis nu i-a fost imputat că ar fi organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea de mistreți în cantonul nr. 7. Mai susține apărarea, că pentru existența laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 327 Cod penal, obligatoriu este necesar să fie legătura de cauzalitate între încălcarea prevederilor legale de către persoana publică și daunele cauzate. La caz, în pct. 140 din decizia recurată, instanța de apel a reținut că nemijlocit Crețu Gheorghe a încălcat pct. pct. 79 și 85 subp. 2,3 din Ordinul MAI din 15.10.2012 și pct. pct. 62, 64, 66 și 75 din Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, iar ca rezultat al acestor acțiuni ale lui Crețu Gheorghe, care în cadrul vânătorii, a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanțelor rotunde din tubul „Taxo Trio”, ca rezultat fiind rănit cet. Paciu Sorin, care a fost internat în Spitalul raional Fălești, unde în urma leziunilor provocate, la 25.12.2012 a decedat. Acest fapt, îl confirmă și faptul că Crețu Gheorghe a prezentat pentru 219 verificare lui Svistun Valeriu arma de vânătoare încărcată pe rând cu cartușe: cu un singure glonte „DIABLO” și ulterior un glonte rotund „TRIO”, repetându-se, respectiv Svistun Valeriu și Irimciuc Denis nu cunoșteau și nici nu puteau să cunoască despre acest fapt și anume că Crețu Gheorghe avea intenția să folosească gloanțe rotunde. Consideră recurentul, că Irimciuc Denis și Svistun Valeriu nu au încălcat careva prevederi din Ordinul MAI din 15.10.2012 și Ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească" ÎS nr. 111 din 26.12.2002, iar ca rezultat al încălcării acestor prevderi legale să fi survenit decesul lui Paciu Sorin. Ori, instanța de apel la pct. 341 din decizia recurată a reținut că, Svistun Valeriu „…nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune. În rezultatul încălcărilor actelor normative vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin”. Această constatare, fiind una absurdă, fără careva logică, ori lui Svistun Valeriu i s-a incriminat că în rezultatul faptului că nu a asigurat locul și păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare, neîntocmind în acest sens actul respectiv indicat în instrucțiune, a survenit decesul lui Paciu Sorin. Respectiv, între neîntreprinderea de către Svistun Valeriu a măsurilor de asigurare a locului și păstrarea urmelor după comiterea accidentului la vânătoare și neîntocmirea în acest sens a actului respectiv indicat în instrucțiune și rănirea lui Paciu Sorin de către Crețu Gheorghe, nu există nici o legătură de cauzalitate. Consideră apărarea, că fapta incriminată lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu nu întrunește nici latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 327 Cod penal. Astfel, motivul infracțiunii prevăzute la art. 327 (în redacția Legii nr. 245 din 02 decembrie 2011) Cod penal, este unul special și acesta cunoaște două forme alternative: interesul material sau interesul personal. La caz consideră apărarea, că instanța de apel a indicat că Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au folosit situația de serviciu în interese personale, fără a indica care ar fi fost interesul nepatrimonial al lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, ori în așa mod instanța a admis niște formulări de o natură generală, vagă, neclară și abstractă. Mai evidențiază apărarea, că instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 384-397 Cod de procedură penală, deoarece, rejudecând cauza, a reținut că potrivit rechizitoriului Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost învinuiți că împreună și de comun acord au săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Iar prin descriptiv (pct. 255) și dispozitivul deciziei recurate, instanța de apel a indicat că Lupu Ion se achită din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în așa mod instanța de apel a comis erori evident grave, respectiv decizia adoptată nu cuprinde 220 motivele pe care se întemeiază soluția. Apărarea este de opinia, că instanța de apel pripit a admis acțiunea civilă în partea ce ține de încasarea în mod solidar de la Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, în beneficiul lui Paciu Adriana, Xxxxx, Paciu Ion și Paciu Galina, a sumelor indicate, or potrivit părții dispozitive a deciziei instanței de apel, inculpații au fost condamnați pentru infracțiuni diferite. Astfel, potrivit art. 1414 Cod civil, dacă dauna a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară. La caz, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu nu au acționat în comun, fiecare fiind condamnat pentru infracțiuni diferite, mai mult ca atât lui Irimciuc Denis i se impută încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, iar lui Svistun Valeriu încălcarea acelorași reguli și suplimentar Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75. Subsidiar, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică și cheltuielilor pentru transport în mod solidar de la Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, instanța nu a ținut cont de faptul că aceste cheltuieli în mare parte sunt ca urmare a faptului că ședințele de judecată în instanța de fond și apel, au fost amânate la cererile lui Crețu Gheorghe sau a avocatul acestuia, respectiv aceste cheltuieli urmau a fi suportate într-o parte mai mare de către Crețu Gheorghe. Ori, mărimea prejudiciului se determină de către instanța de judecată, inclusiv în funcție de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului. De asemenea instanța de apel a dispus încasarea prejudiciului moral din contul lui Crețu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina a sumei de 150 000 lei pentru fiecare și 100 000 lei în folosul lui Xxxxx, însă de la Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a dispus încasarea sumelor de 50 000 lei de la fiecare în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion, Paciu Galina și Xxxxx. Respectiv se constată că în cazul lui Crețu Gheorghe s-a dispus încasarea în folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, iar în cazul lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-a dispus încasarea egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce evident este inechitabil, iar instanța de apel nu a motivat nicicum această hotărâre. Suplimentar, avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a menționat că la data de 17.10.2019 Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr. 24 privind controlul constituționalității unor prevederi din articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (1) și alin. (2) lit. b) și din articolul 335 alin. (11) din Codul penal. Prin urmare în speță este incident și temeiul de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, și anume: Curtea Constituțională a recunoscut 221 neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă, ori, în acțiunile lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a fost reținut că au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, soldată cu urmări grave”. 7. Întreprinderea de Stat Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, în termenul prevăzut de lege, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea admiterii acțiunii civile înaintată de Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care acțiunile civile înaintate de Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina cu privire la încasarea sumelor de la ÎS „Pădurea Domnească” RN să fie respinsă ca neîntemeiată. Invocând temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul menționează, că prin încheierea Judecătoriei Fălești din 13 noiembrie 2014, ÎS „Pădurea Domnească” RN a fost recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă. Astfel, în opinia recurentului instanța de apel urma să aplice direct prevederile art. 73 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora partea civilmente responsabilă răspunde doar pentru prejudiciul material cauzat pentru faptele învinuitului, inculpatului. Contrar acestor prevederi legale, instanța de apel a interpretat extensiv defavorabil legea, atribuind prejudiciului moral calitate de prejudiciu material, or sumele încasate de către instanța de apel din contul ÎS „Pădurea Domnească” RN în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina sunt încasate cu titlu de prejudiciu moral. De asemenea recurentul menționează că instanța de apel a dispus încasarea prejudiciului moral din contul lui Crețu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina a sumei de 150000 lei pentru fiecare și 100000 lei în folosul lui Xxxxx. Însă de la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a dispus încasarea sumei a câte 50000 lei în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion, Paciu Galina și Xxxxx. Respectiv se constată că în cazul lui Crețu Gheorghe s-a dispus încasarea în folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, iar în cazul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” s-a dispus încasarea egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce evident este inechitabil, iar instanța de apel nu a motivat nicicum această hotărâre. Mai indică titularul cererii de recurs, că instanța de apel la pct. 351 din decizie a indicat în mod sumar și evaziv că odată ce Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, care sunt angajați ai Rezervației Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, sunt vinovați în încălcările admise la vânătoarea din 23.12.2012, consideră posibil încasarea sumelor contestate de la partea civilmente responsabilă Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, însă, instanța nu a motivat nicicum în ce bază și pe ce 222 criterii stabilește mărimea răspunderii materiale a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS. De asemenea, susține că instanța de apel pripit a admis acțiunea civilă în partea ce ține de încasarea prejudiciului material, cheltuielilor de asistență juridică și cheltuielilor de transport, prin care a dispus încasarea în mod solidar de la Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervația Naturală „Padurea Domnească” RN, în beneficiul lui Paciu Adriana, Xxxxx, Paciu Ion și Paciu Galina, a sumelor indicate, or potrivit părții dispozitive a deciziei instanței de apel, inculpații Irimciuc Denis, Svistun Valeriu pentru care se consideră că Rezervația Naturală „Pădurea Domneasca” ÎS este civilmente responsabilă au fost condamanți pentru săvârșirea unor infracțiuni diferite, decât Crețu Gheorghe. Menționează că potrivit art. 1414 Cod civil, doar dacă dauna a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară. La caz însă, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu nu au acționat în comun, fiecare fiind condamnat pentru infracțiuni diferite. În partea ce ține de încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică și cheltuielilor pentru transport în mod solidar de la Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, recurentul susține că instanța nu a ținut cont de faptul ca aceste cheltuieli în mare parte sunt ca urmare a faptului că ședințele de judecată în prima instanță și de apel, au fost amânate la cererile lui Crețu Gheorghe sau a avocatului acestuia, respectiv aceste cheltuieli urmau a fi suportate într-o parte mai mare de către Crețu Gheorghe. 8. Inculpatul Crețu Gheorghe împreună cu avocatul Ploșnița Emanoil, în termenul prevăzut de lege contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu dispunerea achitării lui Crețu Gheorghe de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal, precum și respingerea integrală a acțiunilor civile înaintate de succesorul părții vătămate Paciu Adriana și părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, ca fiind neîntemeiate. Invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, apărarea menționează că soluția instanței de apel referitor la vinovăția lui Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, este una vădit ilegală și neîntemeiată. Menționează că latura subiectivă a infracțiunii de lipsire de viață din imprudență (art. 149 alin. (1) Cod penal), se exprimă în vinovăție sub formă de imprudență care la rândul ei, poate fi exprimată în neglijență sau încredere exagerată. Potrivit prevederilor art. 18 Cod penal, imprudența ca formă a vinovăției este 223 prevăzută sub două modalități: încrederea exagerată în sine (ușuratică) și neglijența. Evidențiază că lipsa unuia din elementele obligatorii a imprudenței sub formă de încredere exagerată în sine (ușuratică) sau sub formă de neglijență exclude comiterea faptei cu vinovăție sub formă de imprudență. Mai mult ca atât, pentru recunoașterea persoanei vinovate în săvârșirea unei infracțiuni prin imprudență, în speță lipsirea de viață prin imprudență nu se admite cumularea unor elemente a încrederii exagerate în sine ca modalitate a vinovăției sub formă de imprudență cu unele elemente ale neglijenței. Evidențiază, că responsabilul de vânătoarea din 23.12.2012, Svistun Valeriu, pînă la începerea vânătorii propriu-zise a verificat la toți vânătorii cartușele, inclusiv și cartușele care le deținea Crețu Gheorghe și nu a expus obiecții, tot înainte de începerea vânătorii Svistun Valeriu a controlat prezența carnetelor de vânător la toți vânătorii, precum și a permiselor port-armă. Consideră recurenții, că instanța de apel a ignorat amplasarea lui Sajin Ghenadie sub nr. 2 și nu a dat apreciere că acesta a stat în 2 locuri. Astfel, în zona amplasării vânătorilor Sajin și Svistun la începutul partidei de vânătoare nu se aflau alte persoane. Respectiv, Crețu Gheorghe avea ferma convingere că alte persoane nu se aflau și nu trebuiau să se afle în sectoarele sus menționate, și evident nu putea să-și dea seama că cineva din participanții la vânătoare (gonașii sau țintașii) își va shimba samavolnic locul amplasării în timpul vânătorii propriu-zise. Conducătorul vânătorii Svistun Valeriu nu a suspendat vânătoarea în momentul schimbării locului amplasării țintașului Sajin Ghenadie și a regretatului Paciu Sorin cu 22 m în spatele liniei țintașilor și nu a comunicat celorlalți participanți la vânătoare despre acest fapt. Consideră, că în acțiunile lui Crețu Gheorghe nu se regăsesc nici unul din elementele prevăzute de art. 18 Cod penal - infracțiunea săvîrșită din imprudență. Din aceste considerente, este de opinia că nu poate fi reținută concluzia instanței de apel, precum că inculpatul Crețu Gheorghe la vânătoarea din data de 23 decembrie 2012 a efectuat mai multe trageri de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, cu unelte interzise, adică cu folosirea gloanțelor rotunde din tubul „Taxo Trio”, din arma de foc de vânătoare semi-automată cu țeavă lisă de model ,,MȚ 21-12”. În sprijinul acestei concluzii, evidențiază următoarele: - unghiul tragerii vânătorului-țintaș Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin apriori nu putea fi stabilit în cadrul efectuării expertizei criminalistice, deoarece Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de vânătoare în direcția locului depistării lui Paciu Sorin; - Crețu Gheorghe a efectuat trageri în direcția aflării mistreților sub un 224 unghi nu mai mic de 45 grade. În ipoteza când unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreț relativ locului depistării lui Paciu Sorin nu a fost determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico-științifice criminalistice concluziile expuse în Raportul de expertiză criminalistică din 22 februarie 2013 sunt insuficiente pentru a combate afirmația lui Crețu Gheorghe că nu a efectuat trageri din arma de foc de vânătoare de-a lungul liniei trăgătorilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat, efectuând doar trageri în direcția aflării mistreților sub un unghi nu mai mic de 45 grade; - potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25 decembrie 2012 și schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe este menționat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea mistreț este menționat sub nr. 17. Pornind de la locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe și locul căderii al doilea mistreț observăm că unghiul de tragere a țintașului relativ locului depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade. Evidențiază, că instanța de apel a constatat, că linia trăgătorilor nu a fost dreaptă, fapt dovedit prin declarațiile martorilor Sajin Ghenadie, Buga Boris, cât și prin declarațiile însuși a inculpatului Svistun Valeriu, care era responsabil de amplasarea vânătorilor, marcarea liniilor trăgătorilor și a declarat că linia nu a fost dreaptă, fiind sub un unghi mai mare de 90 grade (pct. 317 din decizie). Astfel, în opinia apărării instanța de apel nu a dat apreciere faptului, că Sajin Ghenadie samavolnic, a părăsit locul amplasării inițiale sub nr. 2, deplasându-se la o distanță de 22 m în spatele liniei țintașilor în momentul desfășurării propriu-zise a vânătorii, fapt confirmat prin Rapoartele de expertiză unde se indică că Sajin Ghenadie s-a aflat în 2 locuri, iar în consecință aceasta a dus la determinarea incorectă a liniei țintașilor și efectiv determinarea incorectă și greșită a unghiului de tragere a țintașului Crețu Gheorghe. Linia țintașilor stabilită de către inginerul cadastral este una incorectă sub aspectul efectuării de către o persoană necompetentă în acest domeniu. Mai mult ca atât, inginerul cadastral a constatat linia țintașilor pentru fiecare țintaș separat, fapt inadmisibil, ori inginerul cadastral în eventualitatea când avea competență urma a stabili linia țintașilor care este unică într-o partidă de vânătoare. Astfel, stabilirea incorectă a liniei țintașilor a dus în consecință la stabilirea incorectă a unghiului de 9 grade față de drum, care ulterior a fost pus la baza concluziilor experților judiciari. Atât timp, cât linia trăgătorilor/vânătorilor nu a fost marcată, nu a fost dreaptă, fiind sub un unghi mai mare de 90 grade, hotarul sectorului de tragere nu a fost determinat, efectiv lui Crețu Gheorghe nu-i poate fi imputată tragerea din arma de vânătoare de-a lungul liniei trăgătorilor/vânătorilor și peste hotarul sectorului de tragere. Consideră apărarea, că nu pot fi reținute concluziile expuse în raportul de 225 expertiză criminalistică din data de 22 februarie 2013 precum că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin constituie aproximativ 9 grade față de drum. În sprijinul acestei concluzii apărarea evidențiază următoarele: - expertul judiciar Baxan Anatolie fiind audiat în cadrul ședinței de judecată din data de 26 iunie 2014, nu a formulat concluzii clare și univoce la întrebările referitor la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin; - expertul Baxan Anatolie a confirmat că unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin, nu a fost determinat în cadrul investigațiilor la efectuarea expertizei complexe din data de 22 februarie 2013, menționând că: „..Noi am verificat doar datele prezentate de Procuratură.” - expertul judiciar Zavorot Anatolie, fiind audiat în cadrul aceleiași ședințe de judecată a declarat că: „… Unghiul de tragere a țintașului Crețu Gheorghe în mistreț relativ locului depistării lui Sorin Paciu poate fi determinat în cadrul efectuării unei cercetări tehnico științifice-criminalistice suplimentare...”; - potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din data de 25 decembrie 2012 și schemei anexate la acest proces-verbal, locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe este menționat sub nr. 5, locul unde a căzut al doilea mistreț este menționat sub nr. 17. Pornind de la locul amplasării țintașului Crețu Gheorghe și locul căderii al doilea mistreț observăm că unghiul de tragere a țintașului, relativ locului depistării mistrețului este nu mai mic de 45 grade; - experții judiciari au prezentat concluzii referitor la unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin, pornind de la ipoteza părții acuzării că Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri în direcția locului depistării lui Paciu Sorin. Astfel, accentuează apărarea că instanța de apel, nu a invocat în decizia contestată, nici o probă veridică suficientă și utilă în confirmarea faptului, că Crețu Gheorghe a efectuat mai multe trageri din arma de foc de vânătoare în direcția locului depistării lui Paciu Sorin, de-a lungul liniei țintașilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat. În continuare apărarea invocă și faptul, că nu poate fi reținută nici afirmația instanței de apel precum că Crețu Gheorghe a efectuat trageri din arma de foc de vânătoare la o distanță mai mare de 50 m, în decizie nefiind motivată modalitatea „de stabilire”, că Crețu Gheorghe a efectuat împușcături la o distanță mai mare de 50 m. Or, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.12.2012, Crețu Gheorghe a efectuat împușcături în mistreți (sub nr. 16 și 17) la o distanță de 30-35 m. Afirmația lui Crețu Gheorghe că împușcăturile au fost efectuate numai în direcția mistreților la o distanță mai mică de 50 m nu a fost combătută de instanța de apel. Pe când afirmația instanței de apel referitor la efectuarea împușcăturilor la 226 o distanță mai mare de 50 m nu coraborează cu concluziile expuse în Rapoartele de expertiză și declarațiile experților Zaborot și Baxan în ședințele instanței de judecată. Consideră titularii cererii de recurs că, instanța de apel a confundat noțiunile: unghiul amplasării țintașului Crețu Gheorghe relativ locului depistării lui Paciu Sorin cu unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe în mistreț, relativ locului depistării mistrețului împușcat. În sprijinul acestei afirmații apărarea evidențiază concluziile expuse în Raportul de expertiză complexă din data de 30 ianuarie 2013, potrivit cărora: „…Nu este exclus că deteriorările de pe suprafața glontelui sunt urmele dinamice și statice de impact cu obstacolul care putea fi unul din mistreți…”. Această concluzie a fost confirmată categoric de către expertul judiciar Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în ședința instanței de judecată din data de 26 iunie 2014, potrivit căruia Crețu Gheorghe nu a efectuat trageri din arma de foc de vânătoare în direcția locului depistării lui Paciu Sorin de-a lungul liniei țintașilor și peste hotarele sectorului de tragere determinat. Atât timp, cât Crețu Gheorghe, a efectuat împușcături în direcția mistreților și nu în direcția regretatului Paciu Sorin, unghiul de tragere urma a fi stabilit relativ locului depistării mistrețului. Cererile părții apărării privind dispunerea efectuării expertizei criminalistice repetate în comisie pentru a determina unghiul tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului împușcării și căderii celui de-al doilea mistreț și se afla Paciu Sorin în limitele hotarelor sectorului de tragere a țintașului Crețu Gheorghe etc. a fost respinsă neîntemeiat de către instanța de apel. În opinia recurenților nu poate fi reținută nici concluzia instanței de apel expusă la pct. 123 a deciziei, că din probele cercetate rezultă acționarea din partea lui Crețu Gheorghe din imprudență din arma deținută încărcată și cu folosirea cartușelor cu gloanțe rotunde de model „Taxo Trio”, împușcând în direcția aflării liniei trăgătorilor unde se afla și Paciu Sorin, care de la leziunile produse de glontele depistat în corpul lui a decedat la data de 25 decembrie 2012, în urma plăgii penetrante a abdomenului prin lezare cu arma de foc, cu lezarea organelor interne abdominale cu dezvoltarea hemoperitoneului, anemiei organelor interne, șocului posthemoragic pricinuite prin lezare cu arma de foc prin tragere, astfel, decesul lui Sorin Paciu fiind în legătură cauzală cu acțiunile imprudente prejudiciabile a lui Crețu Gheorghe. Relevă că potrivit Raportului de expertiză complexă din data de 30 ianuarie 2013: „…Prezența pe suprafețele denaturate a glontelui în cauză, a urmelor statice și dinamice de formă liniară adâncite, permit de a concluziona, că denaturarea lui a parvenit în urma unui impact intermediar cu un obstacol amplasat între punctele nr. 2 și nr. 1. conform schemei prezentate suplimentar. Nu este exclus că deteriorările de pe suprafața glontelui sunt urmele dinamice și statice de impact cu obstacolul care 227 putea fi unul din mistreți…” Această concluzie a fost confirmată categoric de către expertul judiciar Zaborot Anatolie în cadrul audierilor în ședința instanței de judecată din data de 26 iunie 2014. Astfel, această concluzie combate afirmația instanței de apel că Crețu Gheorghe a împușcat în direcția liniei țintașilor de-a lungul liniei trăgătorilor și efectiv nu se află în legătură cauzală cu împușcăturile în mistreți efectuate de către Crețu Gheorghe. Având în vedere concluzia expusă în Raportul de expertiză din 30 ianuarie 2013, declarațiile lui Crețu Gheorghe că a efectuat împușcături doar în mistreți, determinarea incorectă a unghiului tragerii țintașului Crețu Gheorghe, relativ locului depistării lui Paciu Sorin, față de drum și nu în coraport cu linia țintaților, apărarea susține că leziunile produse de glontele depistat în corpul lui Paciu Sorin nu sunt în legătură cauzală cu acțiunile lui Crețu Gheorghe. Or, glontele împușcat în mistreț în urma impactului cu acest mistreț, a ricoșat, iar Crețu Gheorghe nu cunoștea și nu putea să cunoască, nu a prevăzut, nu trebuia și nu putea să prevadă că glontele împușcat în mistreț, a ricoșat. Astfel, apărarea consideră că în speță este prezent un caz fortuit, care exclude răspunderea penală pentru survenirea urmărilor/efectelor prejudiciabile. 8.1. Mai susține apărarea, că instanța de apel corect a concluzionat, că fapta inculpatului Crețu Gheorghe nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, în varianta în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, după cum au fost încadrate acțiunile inculpatului de către organul de urmărire penală, cît și de instanța de fond, lipsind latura obiectivă, adică în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe lipsesc urmările prejudiciabile sub formă de daune ce depășesc 200 unități convenționale. Concluzia instanței de apel precum că în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe se constată vânatul cu unealtă interzisă, și anume cu folosirea gloanțelor rotunde de model „Taxo Trio”, având în consecință împușcarea a doi mistreți în valoare de 10000 lei este eronată, urmare că probele administrate în cauza penală nu au fost verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Mai mult, instanța de apel eronat a interpretat și prevederile pct. 85 subp. 3 din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova și prevederile pct. 67 al Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica securității la vânătoare, aprobate de directorul Rezervației „Pădurea Domnească” la 26 decembrie 2002 prin ordinul nr. 111, invocând că: se interzice folosirea la vânătoarea de mistreți a gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare; potrivit planșei fotografice la raportul de expertiză din 30 ianuarie 2012 se constată că gloanțele cartușului „Taxo Trio” sunt de formă rotundă. Ori, cartușele „Taxo Trio”, au fost procurate de către Crețu Gheorghe, în magazinele specializate „Cartuș”, fiind utilizate la vânătoarea de mistreți. 228 Actele legislative, normative și departamentale, în vigoare la data de 23.12.2012, expres nu interziceau utilizarea cartușelor „Taxo Trio”, la vânătoarea de mistreți. Evidențiază apărarea, că pct. 9 din Ordinul Agenției „Moldsilva”, cu privire la deschiderea vânătorii de mistreți, în anul 2012, nr. 168 din 14.09.2012, stipulează în mod expres și univoc, că este interzis doar tirul asupra mistreților cu cartușe cu poșuri cu diametrul de 6.25-9,00 mm. Pe când, diametrul gloanțelor „Taxo Trio”, este de 11,6 mm. Prin urmare, Ordinul sus-citat, nu interzicea utilizarea cartușelor „Taxo Trio”, cu diametrul de 11,6 mm. Mai mult ca atât, potrivit pct. 6 din Ordinul directorului Rezervației „Pădurea Domnească”, nr. 95-P din 25.11.2012, de asemenea, nu este interzis tirul asupra mistreților cu cartușe „Taxo Trio”. În opinia recurenților nu poate fi reținută, concluzia instanței de apel că Crețu Gheorghe, la vânătoarea din 23 decembrie 2012 a încălcat prevederile pct. 85 subp. 3 din Regulile de securitate la vânătoare în Republica Moldova, și prevederile pct. 67 ale Instrucțiunii de protecție a muncii și tehnica securității la vânătoare, care potrivit instanței de apel interzic folosirea la vânătoarea de mistreți a gloanțelor rotunde deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare. Ori Regulile de securitate la vânătoare supra, nu se cunoaște când au fost aprobate, deoarece instanța de apel nu se referă la data, luna și anul aprobării acestor reguli. Mai mult ca atât, pretinsele Reguli de securitate la vânătoare în RM, nu au fost publicate și evident nu au un caracter normativ obligatoriu. În opinia recurenților nu poate fi reținută nici concluzia instanței de apel precum că suma prejudiciului cauzat este de 10000 lei și constituie 200 unități convenționale. Cauzarea daunelor ce depășesc 200 unități convenționale este un element obligatoriu a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal. În decizia din 04 martie 2019, instanța de apel nu a menționat actele legislative și normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor de 10 000 lei. 8.2. Apărarea menționează că prin încheierile Curții de Apel Bălți, au fost respinse cererile părții apărării privind dispunerea efectuării expertizelor judiciare. Evidențiază că instanța de apel nu s-a expus referitor la legalitatea și temeinicia încheierilor Judecătoriei Fălești privind respingerea cererilor referitor la dispunerea efectuării expertizelor judiciare, care au fost atacate cu apel. 8.3. Referitor la legalitatea și temeinicia acțiunii civile admise de instanța de apel, se evidențiază că inculpatul Crețu Gheorghe se consideră nevinovat în săvârșirea infracțiunilor imputate și consideră că acțiunile civile înaintate sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse integral. 229 Consideră recurenții că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 1417 alin. (2) Cod civil și de practica judiciară privind aplicarea de către instanțele judecătorești a legislației materiale despre încasarea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau altă vătămare a sănătății ori prin deces, raportate la gravitatea infracțiunilor imputate, astfel considerând că cuantumul acțiunilor civile admise este inechitabil și disproporționat de mare în coraport cu practica națională. Mai mult ca atât, la stabilirea cuantumului pretinsului prejudiciu material și moral cauzat, instanța de apel nu a ținut cont de culpa gravă admisă de regretatul Paciu Sorin, prin schimbarea samavolnică a locului amplasării inițiale în goană și aflării ulterioare în spatele liniei țintașilor, care a contribuit la producerea accidentului. Menționează că instanța de apel în motivare la pag. 380 din decizie a indicat, cuantumul ce urmează a fi încasat de la Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana în sumă de 200 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, iar în dispozitivul deciziei a indicat suma de 150 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, astfel partea dispozitivului este în contradicție cu motivarea. 9. Avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei, Paciu Adriana, declară recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea parțială a acesteia, atât în latura penală cât și parțial în latura civilă, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în partea stabilirii vinovăției lui Lupu Ion în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2), art. 233 și art. 327 alin. (2) Cod penal, precum și a lui Svistun Valeriu în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2) și art. 233 Cod penal, cât și în privința lui Irimciuc Denis în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2) și art. 233 Cod penal, cu aplicarea unor pedepse conform legislației penale. Mai solicită recurenta admiterea integrală a acțiunii civile înaintate față de inculpatul Crețu Gheorghe și dipunerea încasării din contul inculpatului Crețu Gheorghe a sumelor de 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material constituite din cheltuieli legate de înmormântarea părții vătămate Paciu Sorin; 410 868 lei cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani; 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părții vătămate Paciu Adriana; 300 000 lei cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor Xxxxx, în rest, solicită menținerea dispozițiilor deciziei din 04.03.2019 fără modificări. Invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, titularul cererii de recurs susține că nu este de acord cu soluția instanței de apel în partea achitării lui Lupu Ion, încetarea procesului în privința lui Crețu Gheorghe în baza art. 233 Cod penal, și în partea neadmiterii 230 acțiunii civile integrale înaintată de succesorul victimei Paciu Adriana. Menționează apărarea, că potrivit pct. 355 al deciziei contestate, instanța de apel a respins solicitările privind încasarea despăgubirii pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani, în valoare de 410 868 lei, deși la înaintarea acțiunii au fost probate cheltuielile lunare suportate de Paciu Adriana pentru întreținerea fiicei sale. Deși instanța de apel a invocat că potrivit art. 1419 alin. (1) lit. a) din Codul civil în cazul decesului persoanei ca urmare a vătămării corporale grave a integrității corporale, dreptul la despăgubire îl au persoanele inapte de muncă care erau întreținute de defunct sau care, la data decesului acestuia, aveau dreptul la întreținere, suma admisă prin decizia contestată, cu titlu de prejudiciu cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, în mărime de 1500 lei lunar, începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil nu reprezintă o reparație efectivă, ci doar una simbolică. Consideră apărarea, că instanța de apel neîntemeiat a respins actele confirmative prezentate întru constatarea veniturilor obținute de către victima Paciu Sorin. În acest sens instanța de apel a făcut trimitere la pct. 1 și 2 din Regulamentul cu privire la completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă (cu modificările ulterioare), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, indicând la faptul că carnetul de muncă constituie documentul de bază privind activitatea de muncă a salariaților pe teritoriul Republicii Moldova. Consideră apărarea, că instanța de apel greșit a motivat faptul că, carnetele de muncă se întocmesc în mod obligatoriu pentru toți salariații care au lucrat cel puțin 5 zile în cadrul unității, indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică a acesteia, iar succesorul părții vătămate nu a prezentat instanței copia carnetului de muncă pe numele salariatului Paciu Sorin, or, potrivit Legii nr. 123 din 07 iulie 2017 au fost introduse modificări și la Codul muncii, fiind excluse toate normele referitoare la carnetul de muncă. Subsidiar instanța de apel nu a luat în considerare că de la 01 ianuarie 2019, Hotărârea Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007, la care face trimitere a fost abrogată, astfel neavând putere juridică. Subliniază că argumentele instanței de apel nu pot fi reținute, deoarece instanța de apel a aplicat o lege abrogată, ceea ce contravine art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede expres că, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. La fel de către instanța de apel au fost respinse nejustificat bonurile fiscale prezentate de către succesorul părții vătămate întru probarea cheltuielilor 231 suportate în legătură cu întreținerea fiicei minore după decesul lui Sorin Paciu (Vol. XVII f.d. 130-164), cheltuielile de studii suportate în legătură cu înmatricularea minorei Xxxxx la LT „Xxxxx”, indicând la faptul că aceste cheltuieli nu pot fi puse în seama inculpatului Crețu Gheorghe. Consideră recurentul că aceste argumente ale instanței de apel sunt neîntemeiate, or deși potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din Codul familiei, obligațiile părinților față de copii sunt egale, instanța de apel urma a ține cont de faptul că veniturile celor doi soți nu erau egale, astfel încât fără echivoc Paciu Sorin era principalul întreținător al familiei. Deși instanța de apel face trimitere la faptul că ambii părinți urmează în mod egal să contribuie la creșterea și educarea copilului, acest fapt nu este echivalent cu faptul că ambii contribuie material la creșterea și educarea copilului cu sume egale. Paciu Sorin fiind principalul întreținător al familiei, veniturile sale fiind net mai mari decât cele ale soției sale era și persoana care cheltuia mai mult din banii săi pentru întreținerea copilului. Cu referire la argumentul instanței de judecată privitor la faptul că învățământul de stat este gratuit, indicând la faptul că înmatricularea copilului minor Xxxxx la o instituție de învățământ contra plată este decizia asumată a părinților și că minora Xxxxx poate să și facă studiile și la o instituție de stat în mod gratuit, reprezintă din partea instanței de apel o neglijare a principiului interesului superior al copilului prevăzut la art. 3 al Convenției internaționale privind drepturile copilului din 20.11.1989 potrivit căreia în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate. Menționează că potrivit art. 60 din Codul familiei, părinții poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a copiilor și au prioritate la educația lor față de oricare alte persoane. Însă prin comiterea faptei infracționale de către Crețu Gheorghe, care a dus la decesul lui Paciu Sorin, aceste cheltuieli suportate pentru creșterea și educarea copilului urmează a fi puse în sarcina inculpatului Crețu Gheorghe. La fel, consideră ca fiind neîntemeiată soluția instanței cu privire la rata lunară, pentru despăgubirea datorată pentru pierderea înteținătorului copilului minor Xxxxx, în mărime de 1500 lei, făcând trimitere la datele Biroului Național de Statistică. Or, de către apărare în interesul minorei au fost prezentate instanțelor de judecată cheltuielile suportate de către părinți și necesare pentru creșterea și educarea copilului minor. În opinia titularului recursului, suma de 1500 lei reprezintă minimul de existență necesar pentru întreținerea unui copil cu vârsta de la 1-6 ani, iar această sumă fiind valabilă doar până la împlinirea vârstei de 6 ani a copilului minor, pe 232 când odată cu creșterea copilului, cresc și necesitățile pentru întreținerea acestui copil. Astfel potrivit datelor Biroului Național de Statistică, potrivit semestrului II al anului 2018 minimul necesar pentru un copil de la vârsta de 7 - 17 ani în orașe mari este de 2 327 lei. Remarcă apărarea, că potrivit prevederilor art. 1420 alin. (3) Cod civil, instanța de judecată poate stabili, achitarea despăgubirilor în formă de plată unică pentru o perioadă de cel mult 3 ani, iar instanțele de fond și de apel nu au motivat care sunt temeiurile pentru care au refuzat încasarea sumei pentru Paciu Bianca-Oana în formă de plată unică în sumă de 410 868 lei. Consideră nefondată decizia instanței de apel de micșorare a cuantumului prejudiciului moral încasat de la Crețu Gheorghe. Or, instanța de apel a dispus încasarea prejudiciului moral din contul lui Crețu Gheorghe în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina a sumei de 150000 lei pentru fiecare și doar 100000 lei în folosul lui Xxxxx, însă de la Irimciuc Denis și Svistun Valeriu a dispus încasarea sumelor de 50000 lei de la fiecare în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion, Paciu Galina și Xxxxx. Consideră că instanța de apel nu a motivat de ce din contul lui Crețu Gheorghe s-a dispus încasarea în folosul lui Xxxxx a unei sume mai mici decât în folosul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, iar în cazul lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-a dispus încasarea egală a sumelor în beneficiul acestor persoane, ceea ce evident este inechitabil. Apărarea consideră că instanța de apel urma să dispună încasarea prejudiciului moral din contul lui Crețu Gheorghe în folosul lui Xxxxx, de asemenea în sumă de 150000 lei, precum a facut-o și în cazul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina. Referitor la achitarea lui Lupu Ion de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2), art. 233, art. 327 alin. (2) Cod penal, precum și a lui Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2), 233 Cod penal și a lui Irimciuc Denis de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1), art. 332 alin. (2) și art 233 Cod penal, apărarea menționează că instanței de apel i-au fost prezentate probe pertinente pentru stabilirea vinovăției inculpaților, argumente care au fost invocate și în apel. De asemenea evidențiază recurentul, că instanța de apel, rejudecând cauza, a reținut că potrivit rechizitoriului Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost învinuiți că împreună și de comun acord au săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal. Astfel, la pct. 297 și pct. 341 din decizia recurată instanța de apel a indicat că în speță există componența de infracțiune prevăzută la art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal și fapta infracțiunii ar fi comisă de Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, iar în pct. 255 și dispozitivul deciziei recurate, instanța de apel a 233 indicat că Lupu Ion se achită din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Subsidiar, apărarea indică că la pct. 249 din decizia recurată instanța de apel a indicat că Lupu Ion se achită, deoarece acuzarea nu a fost demonstrată. Însă aceeași acuzare care i-a fost incriminată lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, i-a fost incriminată și lui Lupu Ion, respectiv dacă acuzarea a fost dovedită în privința lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, aceasta a fost dovedită și în privința lui Lupu Ion. Or, dacă Lupu Ion, urma să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, evident că instanța de apel a greșit temeiul de achitare. 10. Avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, declară recurs ordinar solicitând casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei pentru rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, titularii cererii de recurs menționează că instanța de apel a depășit termenii rezonabili de examinare a cauzei penale, care a durat 4 ani și o lună. Mai exact, în instanța de apel, au avut loc aproape 70 de ședințe de judecată, dintre care doar 3 au fost amânate din cauza părții civile, 6 ședințe amânate la solicitarea procurorilor pentru prezentarea probelor și 17 ședințe de judecată amânate la solicitarea inculpaților și avocaților acestora, fapt ce a dus la tergiversarea examinării cauzei, iar drept consecință, a survenit prescripția tragerii la răspundere penală pentru infracțiunea comisă de Crețu Gheorghe. În acest context, Paciu Ion și Galina au înaintat două cereri instanței de judecată pentru a dispune atragerea în proces a unui avocat din oficiu, care ar putea participa în caz dacă avocatul inculpatului Crețu Gheorghe s-ar afla în imposibilitate să se prezinte la ședințele de judecată și pentru a nu admite tărăgănarea examinării cauzei, însă ambele cereri au fost respinse. Consideră recurenții, că instanța de apel nu și-a exercitat obligațiile pozitive pentru a nu admite tergiversarea examinării cauzei, fiind admisă o încălcare directă a articolului 6 CEDO - examinarea cauzei în termeni nerezonabili - și în consecință a dus la prescrierea aplicării pedepsei. Mai invocă apărarea, că Paciu Ion și Galina în cererea de apel, au solicitat instanței de apel ca Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, să fie recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, însă instanța de apel nu a pătruns în esența argumentelor invocate de apelanți și nu a motivat suficient soluția de achitare a acestora. Apelanții Paciu Ion și Galina au solicitat instanței de apel să constate că pe data de 23.12.2012, vînătoarea din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” a avut un caracter ilegal, aceasta fiind organizată și petrecută într-o zonă interzisă 234 prin lege organică precum și prevede anumite formalități pentru a fi considerată legală, formalități care nu au fost executate. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, titularii cererii de recurs, raportând la sumele dispuse spre încasare de către instanța de apel, cu excepția plăților unice pentru o perioadă de 3 ani, cheltuielilor de asistență juridică, și a cheltuielilor de transport, consideră că au fost nejustificat diminuate sumele solicitate în acțiunea civilă privind rambursarea cheltuielilor de înmormântare, și sumele dispuse cu titlu de prejudiciu moral, cauzat ca urmare a comiterii infracțiunii. 11. ÎS „Pădurea Domnească” RN a prezentat referință la recursurile declarate de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei, Paciu Adriana, și de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, pledând pentru respingerea acestora în partea acțiunii civile. 12. Avocatul Casian Ion în numele inculpatului Lupu Ion a prezentat referință asupra recursurilor declarate de către procuror, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei, Paciu Adriana, și de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, prin care solicită inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. 13. Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursurile declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil, urmează a fi respinse, ca inadmisibile, iar recursurile declarate de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu cât și recursul declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, urmează a fi admise din următoarele considerente. 13.1. În conformitate cu art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, 235 instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Cu referire la recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina. Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: - 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând decizia instanței de apel prin prisma argumentelor din recursuri și erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată, că erorile menționate nu se confirmă la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate de acuzatorul de stat cât și de succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, decizia recurată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Totodată, conform prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Având în vedere argumentele invocate în recursuri, Colegiul penal lărgit atestă, că de fapt, titularii acestor cereri invocă dezacordul cu soluția de achitare 236 pronunțată de către instanța de apel în privința inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c), art. 233, art. 332 alin. (2) lit. b), art. 314 alin. (1) Cod penal, în privința inculpatului Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233, art. 332 alin. (1), art. 314 alin. (1) Cod penal și în privința inculpatului Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 233, art. 332 alin. (1) și art. 314 alin. (1) Cod penal, criticând modul în care această instanță a apreciat probatoriul administrat la dosar. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. La caz, având în vedere că prima instanță a pronunțat o sentință de achitare în privința inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, instanța de apel cu respectarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, a reluat cercetarea judecătorească, dispunând cercetarea probelor acuzării și apărării solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate și a inculpaților. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind achitarea lui Lupu Ion de sub învinuirile de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal, art. 233 Cod penal, art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. La fel, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu corect au fost achitați de sub învinuirile de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, art. 332 alin. (1) Cod penal și art. 233 Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În sensul dat, instanța de apel a motivat detaliat în conținutul deciziei adoptate și necesitatea modificării temeiului de achitare al inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, și anume cel prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or după cum s-a menționat în conținutul deciziei, pe capătul de învinuire al inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 314 alin. (1) Cod penal, prima instanță a 237 indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, pe când în motivare prima instanță a indicat contradictoriu soluția adoptată că lipsește un element al infracțiunii, și anume obiectul infracțiunii, fapt ce a generat casarea sentinței la aspectul dat. La fel, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpaților de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (2) lit. b) Cod penal și respectiv 332 alin. (1) Cod penal, și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța a indicat contradictoriu soluția adoptată că lipsesc elementele laturii subiective a infracțiunii și interesul personal al inculpatului, motivarea soluției fiind în contrazicere cu dispozitivul sentinței, fapt ce a generat casarea sentinței sub aspectul dat. În același timp, deși prima instanță a adoptat soluția de achitare a inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal și a indicat în dispozitivul sentinței soluția de achitare din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, totodată în motivarea sentinței instanța nu a argumentat motivat care anume elemente ale infracțiunii lipsesc, de fapt motivarea instanței fiind în sensul că nu s-a confirmat învinuirea adusă, astfel că motivarea soluției contravine dispozitivului sentinței, faptul dat generând necesitatea casării sentinței cu pronunțarea unei hotărâri noi. Deși sub aspectul dat acuzatorul de stat consideră că instanța de apel greșit a casat sentința în contextul în care inculpații nu au depus cerere de apel, Colegiul penal lărgit nu atestă prezența unei erori de drept, deoarece sentința a fost casată, inclusiv și din oficiu, instanța de apel având temei de a interveni în conținutul acesteia prin prisma prevederilor art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, conform cărora în limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță. La fel, instanța de apel întemeiat a dispus achitarea inculpatului Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, or, prima instanță în motivarea sentinței a indicat în mod contradictoriu soluția adoptată că lipsesc latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii. Nu pot fi reținute argumentele din recursul declarat de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, prin care se invocă faptul, că instanța de apel deși l-a achitat pe Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din 238 motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, în același timp i-a condamnat pe Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în așa mod greșit stabilind temeiul de achitare al lui Lupu Ion, deoarece inculpații au fost învinuiți că ar fi săvârșit infracțiunea de abuz de serviciu împreună și de comun acord. Or, după cum a fost constatat de către instanța de apel, lui Irimciuc Denis i se impută încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp.1, 2, 3, 108, iar lui Svistun Valeriu încălcarea acelorași reguli și suplimentar Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească" ÎS nr. 111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75, faptele imputate acestora nefiind identice. De asemenea, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative argumentele invocate de către acuzatorul de stat cu referire la faptul, că instanța de apel nu s-a pronunțat referitor la învinuirea adusă inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 312 alin. (1) Cod penal, or, deși pe marginea acestui capăt de învinuire au fost menținute dispozițiile sentinței privind achitarea inculpaților, instanța de apel s-a expus separat referitor la menținerea acestei soluții pentru fiecare inculpat în parte, așa cum rezultă din conținutul prezentei decizii la pct. 4.10, 4.15 și 4.20. Nu pot fi admise argumentele aduse de către procuror în recurs cu referire la faptul, că instanțele de fond nu au analizat obiectiv declarațiile martorilor în ansamblu, respingându-le pe cele de la etapa urmăririi penale din motiv că martorii ar fi fost influențați la această etapă de către persoanele care au efectuat urmărirea penală. Or, în acest sens instanța de apel a evidențiat, că fiind audiați martorii propuși de acuzare în instanța de apel, după o sentință de achitare adoptată de instanța de fond în privința inculpaților Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, nimeni din martorii audiați nu au susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale la a doua audiere. Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind neîntemeiate și argumentele aduse în recursul acuzatorului de stat cu referire la faptul, că instanțele de fond greșit au menționat, că pe teritoriul unde a avut loc vânătoarea din 23.12.2012 nu existau semne sau mențiuni ca „vânatul este interzis” sau nu este permis. Aceasta deoarece instanța de apel corect a statuat, că locul unde a avut loc vânătoarea nu este interzis, or, că a avut loc anume la 500 metri de la frontiera de stat, în sensul dat nefiind aduse probe de către acuzare, iar declarațiile martorilor date în cadrul urmăririi penale referitor la locul aflării și apropierea de frontieră fiind cu caracter de presupunere, fără însă a fi efectuate careva măsurări exacte a locului celor întâmplate. În același context, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative și argumentele din recursul declarat de avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor 239 în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, prin care se invocă faptul că instanța de apel nu a răspuns la toate argumentele din apel pe marginea solicitării recunoașterii vinovăției lui Lupu Ion, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 233 Cod penal, or, răspunsul detaliat la aceste argumente se regăsește la pct. 4.27 din prezenta decizie, soluție menținută și de către instanța de recurs. Cu referire la invocarea de către aceiași recurenți a încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei în instanța de apel, Colegiul penal lărgit atestă că judecarea în termen îndelungat a fost generată de complexitatea cauzei, conexitatea și volumul mare de probe cercetate propuse de participanții la proces, precum și de specificul judecării apelului declarat de acuzare împotriva sentinței de achitare, fiind reluată cercetarea judecătorească pe caz, cu cercetarea probelor acuzării și apărării solicitate, cu audierea pe viu a martorilor, a părților vătămate, a inculpaților, demersurile de cercetare fiind și din partea apărării, nefiind îngrădite în sensul dat drepturile părților vătămate. De asemenea Colegiul penal lărgit atestă și faptul, că deși avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului victimei, Paciu Adriana, invocă în cererea de recurs dezacordul cu soluția instanței de apel privind încetarea procesului penal în privința lui Crețu Gheorghe în baza art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din 08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, totuși în argumentarea acestei poziții titularul cererii de recurs nu a desfășurat careva motive. Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Distinct de cele menționate supra Colegiul penal lărgit consideră inoportună expunerea referitor la argumentele din recursul procurorului pe marginea dezacordului cu pedeapsa sub formă de amendă aplicată inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în situația în care instanța de recurs a rejudecat cauza pe marginea acestui capăt de învinuire, pronunțând o nouă hotărâre prin care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, soluție care va fi redată într-un capitol separat al acestei decizii. În ceea ce privește dezacordul avocatului Caragia Elisaveta în numele 240 succesorului victimei, Paciu Adriana și al avocaților Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina cu soluționarea de către instanța de apel a acțiunilor civile înaintate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea nu pot fi admise. Așadar, potrivit materialelor cauzei, părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina au solicitat încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, cu titlu de prejudiciu material suma de 73500 lei, cheltuieli suportate pentru înmormântare, cu servicii funerare și datinile creștinești potrivit obiceiurilor locului și altele; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion suma de 3500000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și în beneficiul lui Paciu Galina suma de 3500000 lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, pentru fiecare în parte, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în valoare de (conform datelor Biroului Național de Statistică) 1500 lei x 12 luni x 3 ani =54000 lei, pentru fiecare părinte sau o plată periodică lunară, potrivit cu legislația civilă; încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion cheltuielile de judecată pentru instanța de fond și în ordine de apel. Totodată, succesorul părții vătămate, Paciu Adriana, a solicitat încasarea din contul inculpatului Crețu Gheorghe a sumelor: - 39 941 lei, cu titlu de prejudiciu material, recuperarea cheltuielilor legate de înmormântarea părții vătămate Paciu Sorin; - 410 868 lei, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor, Xxxxx, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani; - 500 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru succesorul părții vătămate Paciu Adriana; - 30 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru copilul minor Xxxxx. Potrivit deciziei recurate, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina, fiind dispusă încasarea în mod solidar din 241 contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate pentru înmormântare, suma de 29 893 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani (conform datelor Biroului Național de Statistică) în sumă de 54 000 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Galina, a despăgubirii datorate pentru prejudiciul cauzat prin pierderea întreținătorului – unicul fiu, în formă de plată unică pentru o perioadă de 3 ani în sumă de 54 000 lei. S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, în sumă de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui Paciu Ion, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe, în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis, în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu, în beneficiul lui Paciu Galina, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în 242 beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor pentru asistență juridică, suma de 109 390 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cu titlu de compensare a cheltuielilor de transport, suma de 20237 lei. Totodată, prin aceeași decizie acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Paciu Adriana a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, cheltuieli suportate pentru înmormântare, în sumă de 39941 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de prejudiciu cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, suma de 1500 lei/lunar, începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil. S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 150 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 100 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Irimciuc Denis în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea din contul lui Svistun Valeriu în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune 243 copilului minor Xxxxx, suma de 50 000 lei. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, cu titlu de compensare a cheltuielilor de judecată, suma de 16 000 lei. Analizând motivele invocate în recursuri prin care se invocă dezacordul cu admiterea parțială a acțiunilor civile, Colegiul penal lărgit consideră că acestea sunt neîntemeiate, or, instanța de apel având în susținere prevederile art. 14 alin. (1), 514, 607 alin. (1), 616 alin. (2), 1398 alin. (1), (3), 1419 alin. (4), 1422 alin. (1), (2), 1423 Cod civil (în redacția Legii în vigoare la data săvârșirii faptelor) și art. 219 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, corect a determinat cuantumul prejudiciului material și moral cât și cheltuielilor de judecată și de transport care urmează a fi încasat din contul inculpaților Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Prin urmare, instanța de recurs specifică că, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse în pct. 4 și 4.25 al prezentei hotărâri. Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel greșit a admis acțiunea civilă a părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, cât și a succesorului părții vătămate Paciu Adriana, dispunând încasarea în mod solidar cu inculpații a prejudiciului material și moral din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”, însă la acest aspect instanța de recurs se va expune într-un punct separat. Cu referire la argumentele din recursul avocatului Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate Paciu Adriana, prin care se invocă dezacordul cu soluția instanței de apel privind încasarea cu titlu de prejudiciu cauzat prin pierderea întreținătorului copilului minor Xxxxx, în mărime de 1500 lunar, începând cu data de 25 decembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil; precum și cu modalitatea de apreciere a probelor prezentate de către apărare în susținerea acțiunii civile și cheltuielilor de întreținere și educație a minorului Xxxxx, Colegiul penal lărgit subliniază că aceste motive au constituit obiect de examinare și în instanța de apel, netemeinicia cărora a fost argumentată în pct. 4.28 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, considerând că nu sunt necesare repetări inutile. Nu pot constitui temei de admitere a recursului nici argumentele prin care se susține, că suma de 1500 lei reprezintă minimul de existență necesar pentru înteținerea unui copil cu vârsta de la 1-6 ani, iar instanța de apel urma să țină cont că potrivit datelor Biroului Național de Statistică, potrivit semestrului II al anului 2018 minimul necesar pentru un copil de la vârsta de 7 - 17 ani în orașe mari este 244 de 2 327 lei. Or, potrivit practicii judiciare, în materia despăgubirilor, materiale sau morale, nu există temei de casare care să îngăduie instanței de recurs să reaprecieze cuantumul acțiunii civile. Ca atare, în recurs nu se poate solicita reactualizarea despăgubirilor cuvenite și stabilite de instanța de fond. Instanța de recurs apreciază ca neîntemeiate argumentele avocatului Caragia Elisaveta prin care se susține, că instanța de apel greșit a făcut referire la carnetul de muncă ca act ce dovedește activitatea de muncă a salariaților pe teritoriul Republicii Moldova, fără a ține cont că prin Legea nr. 123 din 07 iulie 2017 au fost introduse modificări la Codul muncii, fiind excluse toate normele la carnetul de muncă. Or, în susținerea argumentelor sale apărarea face referire la încălcarea prevederilor art. 3 alin. (1) Cod de procedură penală, deși invocă dezacordul pe marginea soluționării acțiunii civile în procesul penal. Colegiul penal lărgit este de opinia că nu pot constitui temei de admitere a recursului nici argumentele susținute de avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, prin care se remarcă că instanța de apel greșit a diminuat cuantumul prejudiciului moral încasat din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul lui Xxxxx, în raport cu sumelor încasate din contul acestuia în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, or sub aspectul dat instanța de recurs remarcă faptul că însăși solicitările din acțiunea civilă înaintată de Paciu Adriana sunt diferențiate în privința sumele solicitate pentru a fi încasate pentru sine și pentru copilul minor, astfel că sub aspectul dat nu s-a constatat prezența unei erori de drept. Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit atestă că în speță nu s-au confirmat erorile de drept invocate de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana și de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina, iar din aceste considerente se impune respingerea acestor recursuri, ca inadmisibile. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil. Colegiul penal atestă, că recurenții invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită 245 fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. La caz, potrivit sentinței, Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 149 alin. (1) și art. 233 Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: - în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani; - în baza art. 233 Cod penal, sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, echivalentul a 6000 lei. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Crețu Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă închisoare pe un termen de 2 ani și amendă în mărime de 300 unități convenționale, echivalentul a 6000 lei, cu executarea de sine stătător a pedepselor. Potrivit art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare a fost suspendată condiționat, pentru perioada de probațiune de 2 ani. La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți, prin decizia din 04 martie 2019, a casat parțial sentința, inclusiv din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Crețu Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motivul intervenirii termenului prescripției tragerii la răspundere penală prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal. S-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Crețu Gheorghe în baza art. 233 Cod penal (în redacția Legii 292-XVI din 11.12.2007 în vigoare din 08.02.2008), deoarece fapta inculpatului constituie contravenția prevăzută de art. 128 alin. (2) Cod contravențional. Procesul contravențional în baza art. 128 alin. (2) Cod contravențional în privința lui Crețu Gheorghe, a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod contravențional. Astfel, instanța de apel a constatat în acțiunile inculpatului Crețu Gheorghe prezența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal - lipsirea de viață din imprudență, cât și a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional - vânătoarea cu folosirea uneltelor interzise. Depunând recursul dedus spre examinare, inculpatul Crețu Gheorghe împreună cu avocatul său, Ploșnița Emanoil, susțin opinia că instanța de apel la stabilirea vinovăției inculpatului de săvârșirea infracțiunii de lipsire de viață din imprudență nu a ținut cont că latura subiectivă a acestei infracțiuni se manifestă 246 prin vinovăție sub formă de imprudență, care la rândul ei poate fi exprimată prin neglijență sau încredere exagerată. Astfel, consideră apărarea, că instanțele de fond greșit au constatat vinovăția inculpatului Crețu Gheorghe prin cumularea unor elemente ale încrederii exagerate în sine ca modalitate a vinovăției sub formă de imprudență cu unele elemente ale neglijenței. Analizând aceste argumente ale recursului, Colegiul penal lărgit le apreciază ca nefondate, și care nu pot constitui temei de achitare a inculpatului Crețu Gheorghe de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal, or, instanța de apel corect a statuat la segmentul dat, că la calificarea faptei nu contează tipul imprudenței, stabilirea acesteia fiind necesară la individualizarea pedepsei. Încrederea exagerată denotă un grad mai ridicat de pericol social în comparație cu neglijența, deoarece în primul caz făptuitorul prevede posibilitatea producerii morții, sperând în mod ușuratic să o evite, pe când în cel de-al doilea caz făptuitorul nu prevede posibilitatea producerii morții în prezența obligației și a aptitudinii de a o prevedea. Astfel, prin probele cercetate s-a constatat că Crețu Gheorghe, aflându-se la vânătoare și împușcând din arma de foc încărcată, nu și-a dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, cu toate că folosind arma încărcată, trebuia și putea să prevadă survenirea lor, astfel a acționat imprudent, deoarece glontele de formă rotundă împușcat din arma sa, l-a rănit pe Paciu Sorin, iar în urma leziunilor primite, victima a decedat. În continuare, instanța de recurs cercetând argumentele avansate de apărare în dezacord cu modalitatea de apreciere a probelor pe marginea constatării vinovăției inculpatului Crețu Gheorghe, stabilește că aceste motive au constituit obiect de examinare și în instanța de apel, fiindu-le acordată aprecierea cuvenită, așa cum este indicat în pct. 4.9. din prezenta decizie, nefiind necesară reiterarea acestora în condițiile în care vinovăția inculpatului Crețu Gheorghe în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal a fost dovedită fără careva dubii. Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că nu constituie temei de admitere a recursului nici argumentele recurenților prin care se invocă dezacordul cu soluția instanței de apel în partea recunoașterii vinovăției lui Crețu Gheorghe de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional - vânătoarea cu folosirea uneltelor interzise. Aceasta deoarece în instanța de apel a fost dovedită cu certitudine folosirea la vânătoarea din 23.12.2012 de către Crețu Gheorghe a gloanțelor rotunde „Taxo Trio”, contrar prevederilor Regulilor de securitate la vânătoare indicate în pct. 85 pct. 3), anexate la f.d. 103-110 vol. 6, care reglementează, că este interzisă folosirea gloanțelor rotunde, deoarece acestea ricoșează sub un unghi mai mare, precum și contrar interzicerii prevăzute de p. 67 al Instrucțiunii de protecție a muncii și 247 tehnica securității la vânătoare, aprobate de directorul Rezervației „Pădurea Domnească” la 26.12.2002 prin ordinul nr. 111, anexate la f.d. 64-71 vol. 6, care indică clar că folosirea glonțului rotund se interzice categoric, fiindcă poate ricoșa sub unghiuri mari. La fel, nu pot fi reținute argumentele aduse în recurs prin care se susține că Regulile de securitate la vânătoare nu au forță juridică obligatorie și nu erau în vigoare la momentul producerii accidentului din 23 decembrie 2012, or, la acest aspect instanța de apel corect a reținut, că Crețu Gheorghe fiind vânător cu experiență de mai mulți ani, trebuia să cunoască că anume aceste Reguli prescriau la data de 23.12.2012 regulile de securitate la vânătoare. Nu pot constitui temei de achitare a inculpatului Crețu Gheorghe nici alegațiile apărării cu privire la faptul că instanța de apel nu a indicat actele legislative și normative în temeiul cărora a concluzionat cauzarea daunelor în sumă de 10000 lei în urma vânătorii cu folosirea uneltelor interzise. Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarative și argumentele apărării prin care se invocă că instanța de apel nu s-a expus referitor la legalitatea și temeinicia încheierilor Judecătoriei Fălești privind respingerea cererilor referitor la dispunerea efectuării expertizelor judiciare, care au fost atacate cu apel, aceasta deoarece în conținutul deciziei recurate se regăsește răspunsul la aceste argumente ale apărării. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că la judecarea apelurilor declarate de inculpatul Crețu Gheorghe și avocații Ploșnița Emanoil și Șipitca Alexandru, instanța de apel a respectat prevederile art. art. 414-419 Cod de procedură penală, iar în această parte hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs ține să accentueze că argumentele apărării referitor la lipsa vinovăției inculpatului Crețu Gheorghe se focusează pe critica probelor administrate la dosar, însă din textul deciziei recurate se atestă că instanța de apel analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect a ajuns la concluzia vinovăției lui Crețu Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal și a contravenției prevăzute de art. 128 alin. (2) Cod contravențional, iar soluția acesteia este descrisă la pct. 4.7-4.9. ale prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60). 248 Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 09 martie 1999). Pe cale de consecință, deoarece argumentele din recurs nu și-au găsit confirmare, în speță se impune respingerea recursului declarat de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil, ca fiind inadmisibil. 13.2. Potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului. Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală. Din conținutul art. 427 Cod de procedură penală, rezultă că temeiurile pentru recursul ordinar declarat împotriva deciziei instanței de apel nu pot fi decât de drept, fiind determinate expres de lege. Astfel, hotărârile instanțelor de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. În atare situație, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de drept, deoarece privește încadrarea juridică dată faptei săvârșite, astfel ea cade sub controlul instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca fiind stabilită atunci când se constată ilegalități. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. La caz, din conținutul cererii de recurs declarate în speță, rezultă că aceasta se întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, potrivit cărora: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 249 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; 14) Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă. Din conținutul recursului declarat în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se atestă că apărarea invocă dezacordul cu soluția instanței de apel în partea recunoașterii vinovăției și condamnării inculpaților de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, solicitând achitarea acestora, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Analizând materialele dosarului, Colegiul penal lărgit stabilește că prima instanță l-a achitat pe Irimciuc Denis de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar pe Svistun Valeriu din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 04 martie 2019, a casat sentința în această parte, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați și condamnați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de câte 1500 unități convenționale, ce constituie echivalentul a 30000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani, pentru fiecare din inculpați. Astfel instanța de apel a constatat că inculpații Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform următoarelor semne calificative „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave”. Analizând decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de drept invocate de apărare și prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide că argumentele formulate în recurs nu pot constitui temei de achitare a inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, or, reieșind din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel corect a stabilit că în acțiunile inculpaților sunt confirmate parțial învinuirile înaintate de partea acuzării, în acest sens instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia recurată cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, fiind corect constatat, că Irimciuc Denis, exercitând funcția de director al Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului General al Agenției „Moldsilva” nr. 98-c din 22.08.2011, având statut de conducător al unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes 250 personal, urmare a ordinului nr. 168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, la 29 noiembrie 2012 a emis ordinul nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, la 23 decembrie 2012, a organizat și a participat nemijlocit la vânătoarea de mistreți în parcela nr. 76 cantonul nr. 7, a organizat vânătoarea desfășurată în cantonul nr. 4, sectorul nr. 2 Călinești, raionul Fălești a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS, vânătoare desfășurată cu încălcarea Regulilor de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, în rezultatul încălcărilor date vânătoarea s-a soldat cu urmări grave - împușcarea de către vânătorul Crețu Gheorghe a cet. Paciu Sorin, care în rezultatul leziunilor corporale, la 25.12.2012, a decedat în spitalul raional Fălești. La fel, corect instanța de apel a constatat că Svistun Valeriu, exercitând funcția de inginer pază și protecție a pădurii în cadrul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS din cadrul Agenției „Moldsilva”, fiind numit în funcție prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr. 27 C din 23.04.2008, având statut de funcționar în cadrul unei întreprinderi de stat și fiind astfel persoană publică, folosind intenționat situația de serviciu în interes personal, urmare a ordinului nr.168 cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012, emis de Lupu Ion la 14.09.2012, și celui emis de Irimciuc Denis la 29 noiembrie 2012 nr. 95-p cu privire la deschiderea vânătorii la mistreți în anul 2012 și ulterior, la 23 decembrie 2012, fiind numit prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” nr. 88-p din 12.11.2012 responsabil de ordinea și respectarea tehnicii securității a participanților la vânătoare, a instruirii participanților în domeniul securității și sănătății în muncă la vânătoarea de selecție în întreprindere, a încălcat Regulile de securitate la vânătoare, aprobate prin ordinul MAI din 15.10.2012, pct. pct. 67, 71, 79, 84, 85 subp. 1, 2, 3, 108, Instrucțiunea de protecție a muncii, aprobată prin ordinul directorului Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS nr.111 din 26.12.2002, pct. pct. 45, 53, 57, 59, 62, 64, 66, 75. Aceste acțiuni ale inculpaților au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform următoarelor semne calificative „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave”. Analizând încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu prin prisma temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că acesta își găsește confirmare la judecarea recursului, deoarece ulterior pronunțării deciziei recurate, la data de 17.10.2019 Curtea Constituțională a adoptat Hotărârea nr. 24 privind controlul constituționalității unor prevederi din articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin. (1) și alin. (2) lit. b) și din articolul 335 251 alin. (11) din Codul penal. În acest sens este de menționat că Curtea Constituțională a RM a subliniat că noțiunea de „urmări grave” conținută în art. 327 alin. (2) lit. c) din Codul penal este formulată de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care o aplică o marjă excesivă de discreție. Prin urmare, această sintagmă nu îndeplinește standardul calității legii penale, fiind contrară articolelor 1 alin. (3) și 22, coroborate cu articolul 23 alin. (2) din Constituție. Având în vedere raționamentele reliefate în hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 17 octombrie 2019, Colegiul penal lărgit consideră oportună excluderea calificativului „urmări grave” din învinuirea adusă inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, fapt ce generează și reîncadrarea acțiunilor acestora în baza art. 327 alin. (1) Cod penal. Totodată, art. 327 alin. (1) Cod penal (în redacția Legii nr. 245/02.12.2011, în vigoare 03.02.2012) în vigoare la data săvârșirii infracțiunii, prevedea sancțiunea sub formă de amendă în mărime de la 150 la 400 unități convenționale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani. Potrivit prevederilor art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea vizată face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, iar în conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave. La caz, Colegiul penal conchide, că din momentul săvârșirii infracțiunilor incriminate inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu s-a scurs un termen mai mare de 5 ani, fapt ce prin prisma prevederilor art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală, se impune necesitatea încetării procesului penal pe învinuirea adusă în baza art. 327 alin. (1) Cod penal. În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. Potrivit alin. (4) pct. 3) din aceeași normă, sentința de condamnare se adoptă fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în cazurile prevăzute în art. 57 și 58 din Codul penal, cu liberarea de pedeapsă în cazul prevăzut în art. 93 din Codul penal sau al expirării termenului de prescripție. Având în vedere cele constatate mai sus, instanța de recurs ajunge la concluzia că recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu urmează a fi admis, cu casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală, în privința lui 252 Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu se recunosc vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Având în vedere soluția pronunțată, instanța de recurs consideră inoportun de a se expune în privința temeiniciei argumentelor din recurs invocate prin prisma temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. Cu referire la recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”. Colegiul penal stabilește că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel din punctul de vedere al temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Analizând criticile aduse în recurs în raport cu decizia contestată, Colegiul penal lărgit atestă că argumentele formulate de recurent se focusează pe dezacordul cu soluționarea acțiunilor civile de către instanța de apel, și anume în partea dispunerii încasării din contul ÎS Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” în mod solidar cu inculpații Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în beneficiul succesorului părții vătămate, Paciu Adriana și în beneficiul părților civile Paciu Ion și Paciu Galina a prejudiciului material și a prejudiciului moral cauzat în urma infracțiunii. După cum rezultă din materialele dosarului, prin încheierea Judecătoriei Fălești din 13 noiembrie 2014, ÎS „Pădurea Domnească” RN a fost recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă. Analizând motivele puse la baza soluționării acțiunilor civile de către instanța de apel, Colegiul penal lărgit atestă că având în susținere prevederile art. 73 Cod de procedură penală, instanța de apel a remarcat că Irimciuc Denis și Svistun Valeriu sunt angajați ai Rezervației „Pădurea Domnească”, iar în contextul în care a fost constatată responsabilitatea acestora în încălcările admise la vânătoarea din 23.12.2012, soldată cu decesul lui Paciu Sorin, instanța de apel a considerat posibilă încasarea sumelor constatate de la partea civilmente responsabilă, și anume de la Rezervația „Pădurea Domnească”, în mod solidar cu inculpații Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Cu toate acestea instanța de recurs consideră greșită soluția respectivă a instanței de apel, or, dispunând încasarea în mod solidar de la ÎS „Pădurea 253 Domnească” a prejudiciului material și a prejudiciului moral, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost condamnați de săvârșirea unor infracțiuni diferite. Astfel, deși instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 1414 Cod civil, nu a ținut cont de faptul, că prevederile normei citate statuează că doar dacă dauna a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară. Mai mult, din acțiunile civile înaintate în prezentul proces penal rezultă, că doar părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina au solicitat încasarea în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, repararea prejudiciului material și a prejudiciului moral, pe când acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana, se referă doar la recuperarea prejudiciului material și moral din contul inculpatului Crețu Gheorghe. În continuare instanța de recurs atestă și faptul, că instanța de apel a interpretat extensiv defavorabil prevederile art. 73 alin. (1) Cod de procedură penală, or, din conținutul acesteia rezultă că parte civilmente responsabilă este recunoscută persoana fizică sau juridică care, în baza legii sau conform acțiunii civile înaintate în procesul penal, poate fi supusă răspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele învinuitului, inculpatului, pe când instanța de apel a dispus admiterea pretențiilor din acțiunile civile atât referitor la prejudiciul material, cât și a celui moral. Mai mult, considerând posibilă încasarea sumelor contestate de la partea civilmente responsabilă Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” ÎS, instanța de apel nu a motivat nici într-un mod pe ce criterii stabilește mărimea răspunderii materiale a Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” ÎS. Având în vedere circumstanțele descrise mai sus, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că în speță este necesară casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte prin care: acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, se resping. În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin. 14. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : 254 Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil. Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală, în privința lui Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează: Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx se recunosc vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Se admite recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această parte prin care: Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, se resping. În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Diaconu Iurie Cobzac Elena Boico Victor 255 30 martie 2021 Dosarul nr. 1ra-1/21 O P I N I E S E P A R A T Ă în conformitate cu prevederile art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală (în cauza penală în privința lui Crețu Gheorghe xxxxx, Lupu Ion xxxxx, Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx) 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 martie 2021, în procedura judecării recursului ordinar a fost pronunțată următoarea soluție: „Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil. Se admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală, în privința lui Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această parte după cum urmează: Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx se recunosc vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Se admite recursul ordinar declarat de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura civilă, în partea dispunerii încasării prejudiciului material și moral din contul ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” în beneficiul lui Paciu Adriana, Paciu Ion și Paciu Galina, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărâre în această parte prin care: Acțiunile civile înaintate de către succesorul părții vătămate, Paciu Adriana și de către părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina împotriva ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, se resping. În rest, dispozițiile deciziei contestate se mențin.” 2. Nu am susținut soluția adoptată, considerând că decizia instanței de apel urma a fi casată parțial cu remiterea cauzei la rejudecare în latura penală, în partea învinuirii inculpaților Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx de săvârșirea 256 infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și în latura civilă, din considerentele ce urmează. 3. După cum rezultă din materialele cauzei penale, potrivit rechizitoriului Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx au fost învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform următoarelor semne calificative „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese materiale și personale, soldate cu urmări grave”. Prin sentința Judecătoriei Fălești din 04 februarie 2015, Irimciuc Denis a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, iar Svistun Valeriu a fost achitat din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. La rândul său, fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Bălți prin decizia din 04 martie 2019, a casat sentința în această parte, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Irimciuc Denis și Svistun Valeriu au fost recunoscuți vinovați și condamnați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform următoarelor semne calificative „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes personal, soldate cu urmări grave”. În contextul celor enunțate consider întemeiate argumentele din recursul ordinar declarat de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu, prin care se evidențiază, că calificativul imputat de către instanța de apel inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu: „Folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interese personale, soldate cu urmări grave” este unul incomplet, deoarece reprezintă doar o parte din cel prevăzut în dispoziția art. 327 Cod penal, în învinuire lipsind cu desăvârșire calificativul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu constituie componență de infracțiune materială. Pentru consumarea acesteia este obligatorie survenirea unei urmări prejudiciabile, sub formă de cauzarea daunelor considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Astfel, consider că instanța de apel greșit a dispus condamnarea lui Irimciuc Denis și Svistun Valeriu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în contextul în care prin aceeași decizie l-a achitat pe Lupu Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b), c) Cod 257 penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, a cărui învinuire este identică cu cea adusă inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. De asemenea, nu sunt de acord nu soluția susținută de majoritatea membrilor completului de judecată a instanței de recurs privind condamnarea inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală, în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, și consider că în această parte urma a fi pronunțată o soluție de remitere a cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Distinct de considerentele enunțate, țin să menționez și faptul că nu sunt de acord nici cu decizia luată de complet pe marginea soluționării acțiunii civile. În acest context țin să evidențiez că părțile civile Paciu Ion și Paciu Galina au solicitat încasarea prejudiciului material și moral în mod solidar din contul persoanelor fizice: Lupu Ion, Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu și din contul persoanelor juridice: Agenția de Stat „Moldsilva” și Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, pe când succesorul părții vătămate, Paciu Adriana, a solicitat încasarea prejudiciului material și moral doar din contul inculpatului Crețu Gheorghe. Cu toate acestea instanța de apel a dispus admiterea parțială a acțiunilor civile depuse de către Paciu Ion, Paciu Galina și Paciu Adriana, dispunând recuperarea prejudiciului material și moral în mod solidar din contul lui Crețu Gheorghe, Irimciuc Denis, Svistun Valeriu, Rezervației Naturale „Pădurea Domnească” atât în beneficiul lui Paciu Ion și Paciu Galina, cât și în beneficiul lui Paciu Adriana. Totodată, deși instanța de apel a făcut referire la prevederile art. 1414 Cod civil, nu a ținut cont de faptul, că prevederile normei citate statuează că doar dacă dauna a fost cauzată în comun de mai multe persoane, acestea poartă răspundere solidară. La fel, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă motivarea cuantumului despăgubirilor încasate în mod diferențiat din contul lui Crețu Gheorghe în beneficiul părților civile și succesorului părții vătămate, față de sumele dispuse spre încasare de la Irimciuc Denis și Svistun Valeriu. Din conținutul prevederilor art. 73 alin. (1) Cod de procedură penală, rezultă că parte civilmente responsabilă este recunoscută persoana fizică sau juridică care, în baza legii sau conform acțiunii civile înaintate în procesul penal, poate fi supusă răspunderii materiale pentru prejudiciul material cauzat de faptele învinuitului, inculpatului, pe când instanța de apel a dispus admiterea pretențiilor din acțiunile civile atât referitor la prejudiciul material, cât și a celui moral din contul Rezervației Naturale „Pădurea Domnească”. Consider, că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urma să verifice minuțios toate argumentele expuse la acest capitol și să soluționeze cauza în mod legal. 258 Reieșind din aceste considerente, am propus soluția conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, de respingere, ca inadmisibile, a recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu și de către inculpatul Crețu Gheorghe și avocatul acestuia Ploșnița Emanoil, iar recursurile declarate de către avocatul Caragia Elisaveta în numele succesorului părții vătămate, Paciu Adriana, de către avocații Munteanu Petru și Munteanu Victor în numele părților civile Paciu Ion și Paciu Galina de către avocatul Ciobanu-Nițuleac Vladislav în numele inculpaților Irimciuc Denis și Svistun Valeriu și de către ÎS Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” urmau a fi admise cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 martie 2019, în latura penală, în partea învinuirii inculpaților Irimciuc Denis xxxxx și Svistun Valeriu xxxxx de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, precum și în latura civilă, cu remiterea cauzei la rejudecare în această parte, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 4. Pe cale de consecință, conducându-mă de prevederile art. 339 alin. (7) Cod de procedură penală, expun și semnez prezenta opinie separată, pe care o anexez la dosar. Judecător Nadejda Toma 259 dosarul nr. 1ra-1/2021, cauza Crețu Gheorghe xxxxx