ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.05.2021

1ra-464/2021 — art. 145 alin. 2 lit. a, j, 287 alin. 3 CP

HOTĂRÂRE
27.05.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 alin. 2 lit. a, j, 287 alin. 3 CP
Temei legal
art. 427 pct. 6, 10, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-464/2021 — art. 145 alin. 2 lit. a, j, 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-464/2021

Curtea Supremă de Justiție

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către Stoica

Olga − succesorul părții vătămate Stoica Serghei, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Ungheni din 20 martie 2020 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Ibrian Ruslan XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX;

Bandrabura Valeriu XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX;

Mavroian Roman XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX;

Arapu Ivan XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX;

Arapu Pancratie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 04.09.2019 − 20.03.2020;

Instanța de apel: 12.05.2020 − 17.09.2020;

Instanța de recurs: 19.11.2020 − 28.04.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

1

procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Ibrian Ruslan XXXXX,

a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute la:

- art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 2 (doi) ani;

- art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Ibrian Ruslan XXXXX o pedeapsa definitivă pe un termen

de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul statului suma de 43 350 (patruzeci

și trei mii trei sute cincizeci) lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare.

S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate,

Stoica Olga, prejudiciul material cauzat în suma de 52 810 (cincizeci și două mii opt sute zece)

lei.

S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate,

Stoica Olga prejudiciul moral cauzat în mărime de 400 000 (patru sute mii) lei.

S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul lui Stoica Casian, prejudiciul

moral cauzat în mărime de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul lui Stoica Aliona, prejudiciul

moral cauzat în mărime de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul lui Stoica Serghei, prejudiciul

moral cauzat în mărime de 50 000 (cincizeci mii) lei.

S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX despăgubire pentru pierderea întreținătorului,

în formă fixă în mărime de 1 100 (una mie una sută) lei lunar, în beneficiul succesorului părții

vătămate Stoica Olga, începând cu data de 31.12.2019, până la împlinirea vârstei de 14 ani de

către Stoica Serghei, a.n. 26.12.2017.

S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul lui Stoica Olga în interesul

copiilor minori Stoica Casian a.n. XXXXX, Stoica Aliona a.n.XXXXX, Stoica Serghei a.n.

26.12.2017, despăgubire pentru pierderea întreținătorului, începând cu data de 31.12.2019, în

formă fixă în mărime de 1 100 (una mie una sută) lei lunar, pentru fiecare copil, până la

împlinirea vârstei de 18 ani.

Prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinoveți Bandrabura Valeriu XXXXX,

Mavroian Roman XXXXX, Arapu Ivan XXXXX și Arapu Pancratie XXXXX în comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-le stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

S-a încasat de la Bandrabura Valeriu XXXXX în beneficiul succesorului părții

vătămate, Stoica Olga, prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 (cinci mii) lei.

2

S-a încasat de la Mavroian Roman XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate,

Stoica Olga, prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 (cinci mii) lei.

S-a încasat de la Arapu Ivan XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate, Stoica

Olga, prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 (cinci mii) lei.

S-a încasat de la Arapu Pancratie XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate,

Stoica Olga, prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 (cinci mii) lei.

S-a încasat în mod solidar de la Ibrian Ruslan XXXXX, Bandrabura Valeriu XXXXX,

Mavroian Roman XXXXX, Arapu Ivan XXXXX și Arapu Pancratie XXXXX, în beneficiul

succesorului părții vătămate Stoica Olga, cheltuielile pentru asistență juridică în suma de 10

000 (zece mii) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Ruslan, la data de 25.05.2019, aproximativ la ora 21.00, fiind cu Bandrabura Valeriu și Arapu

Pancratie, aflându-se în stradă, în preajma magazinului care aparține Elenei Vrabie, amplasat

în XXXXX, având scopul încălcării grosolane a ordinii publice și exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, au inițiat un conflict cu Stoica Serghei, pe care l-au numit cu cuvinte

necenzurate. În cadrul conflictului iscat, a intervenit Stoica Olga care a aplanat cearta, după

care ultima a plecat împreună cu Serghei Stoica la domiciliul lor amplasat în aceeași localitate.

Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, cu scopul tulburării ordinii publice

în mod îndelungat, Bandrabura Valeriu și Arapu Pancratie, i-au instigat pe Arapu Ivan,

Mavroian Roman și Ruslan Ibrian să se implice în desfășurarea conflictului inițiat, după care

de comun acord, toți cei numiți supra, s-au urcat în automobilul de model Toyota RAV-4 cu

n/î XXXXX, cu care s-au deplasat în direcția domiciliului lui Stoica Serghei, unde ajungând la

poarta gospodăriei acestuia au observat că ultimul se afla în stradă, împreună cu Stoica Olga

și fiica lor minoră Stoica Aliona, născută la XXXXX.

Acolo, Arapu Ivan, Arapu Pancratie, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman și Ibrian

Ruslan, manifestând o vădită lipsă de respect față de normele morale unice și încălcând

grosolan ordinea publică, i-au înjurat pe Stoica Olga și Stoica Serghei, amenințându-l pe

ultimul cu aplicarea violenței fizice, totodată bruscându-l pe acesta, acțiuni care s-au

desfășurat în prezența copilului minor a victimelor.

Tot atunci, Ibrian Ruslan, dând dovadă de o obrăznicie deosebită și conștientizând

caracterul ilicit al acțiunilor sale precum și consecințele ce pot surveni, având asupra sa

pistolul personal de model „Glock” cu nr. XXXXX, fără vreun motiv întemeiat, a efectuat mai

multe împușcături în direcția lui Stoica Serghei, țintind în regiunile vitale ale corpului

acestuia, după care imediat, cu toții au părăsit locul comiterii infracțiunii, acțiuni la care au

asistat soția și fiica victimei.

În urma acțiunilor huliganice ale lui Arapu Ivan, Bandrabura Valeriu, Arapu Pancratie,

Mavroian Roman și Ibrian Ruslan a fost tulburată îndelungat și în mod grosolan ordinea

publică, astfel încât consătenii din preajma locului unde a fost săvârșită infracțiunea, care au

3

auzit conflictul și zgomotele de la arma de foc, au fost înfricoșați de cele întâmplate.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpaților Arapu Ivan,

Bandrabura Valeriu, Arapu Pancratie, Mavroian Roman și Ibrian Ruslan au fost încadrate în

baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite

de mai multe persoane, cu aplicarea armei.

Tot el, Ibrian Ruslan, la 25.05.2019, aproximativ la ora 21.15, aflându-se în fața porții

gospodăriei lui Stoica Serghei, amplasată în satul Vulcănești din raionul Nisporeni, în urma

relațiilor ostile, anterior create și brusc apărute, deținând asupra sa pistolul personal de

model „Glock” cu nr. XXXXX și având scopul de a-l lipsi de viață pe Stoica Serghei, în

prezența soției acestuia pe nume Stoica Olga și fiicei minore Stoica Aliona, născută la

02.03.2007, fără vreun motiv întemeiat, cu premeditare și cu o deosebită cruzime, a efectuat

mai multe împușcături în direcția lui Stoica Serghei, țintind în regiunile vitale ale corpului

acestuia, după care imediat a părăsit locul comiterii infracțiunii.

În urma acțiunilor violente ale lui Ibrian Ruslan, victima Stoica Serghei a suferit

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201903C1247 din 23.07.2019: plagă prin armă de

foc cu glonț, transfixiantă, penetrantă a toracelui pe dreapta, cu orificiul de intrare pe

suprafața anterioară și cel de ieșire pe spate, cu lezarea pulmonului, hemotorax(l,5l); - plagă

prin armă de foc cu glonț, transfixiantă, penetrantă a toracelui și abdomenului, cu orificiul de

intrare pe hemitorace stâng și orificiul de ieșire regiunea laterală dreaptă a abdomenului, cu

lezarea plămânului și cordului, hemotorax (l,51); - plagă prin armă de foc cu glonț,

transfixiantă a antebrațului drept, cu orificiul de intrare pe suprafața laterală, cu „minus

țesut”, lezarea țesuturilor moi și orificiul de ieșire pe suprafața posterioară; - plagă prin armă

de foc cu glonț, transfixiantă a coapsei drepte, cu orificiul de intrare pe suprafața laterală și

cel de ieșire pe suprafața postero-medială, cu fractură cominutivă femurului drept, cu

hemoragii în țesuturi moi adiacente și obiect metalic; -plagă tangențială a gambei

drepte.Toate leziunile corporale au fost produse intra-vital, prin împușcare din arma de foc

cu glonț, au legătură cauzală directă cu survenirea decesului și în baza acestui criteriu se

califică ca vătămare corporală gravă.

Astfel, decesul lui Stoica Serghei a survenit în rezultatul hemoragiei interne și externe,

ca urmare a plăgilor cauzate prin armă de foc cu gloanțe transfixiante, penetrante și

nepenetrante, cu lezarea organelor interne, ce se confirmă prin datele necropsiei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului Ibrian Ruslan

Ruslan au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, omorul intenționat, adică

omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare și cu deosebită cruzime.

- procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

4

instanță în acea parte, prin care: inculpatul Ibrian Ruslan, să fie recunoscut vinovat și

condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal la o

pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani de închisoare, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 22 (douăzeci și doi) ani

închisoare. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili o

pedeapsă definitivă pe un termen de 25 (douăzeci și cinci) ani închisoare. Bandrabura Valeriu

să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287

alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare.

Mavroian Roman să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani și 8 (opt)

luni închisoare. Arapu Ivan să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani

și 8 (opt) luni închisoare. Arapu Pancratie să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4

(patru) ani și 8 (opt) luni închisoare.

În motivarea apelului declarat partea acuzării a subliniat că la stabilirea pedepsei,

instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că la faza de urmărire penală inculpații

nu au recunoscut vinovăția și nu au conlucrat efectiv cu organele de urmărire penală, căința

inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate a fost una formală, exprimată de inculpați

exclusiv în scopul atenuării pedepsei ce urma a le fi stabilită.

La fel, a fost invocat faptul că pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă, întrucât

infracțiunile incriminate au fost comise cu o deosebită cruzime în privința părții vătămate

Stoica Serghei, cu aplicarea violenței fizice în privința părții vătămate și succesorului părții

vătămate, Stoica Olga, precum și în prezența fiicei minore a părții vătămate. Prin urmare,

dispoziția art. 61 alin. (2) Cod penal stabilește că pedeapsa penală are scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. Potrivit alin. (1) art. 75 Cod penal, la stabilirea

categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată trebuie să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Totodată, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei și din modul cum au acționat

inculpații și personalitatea acestora, prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia de a le

stabili o pedeapsă în limita minimă prevăzută de sancțiunea de la art. 145 alin. (2) lit. a), j) și

art. 287 alin. (3) Cod penal;

- succesorul părții vătămate, Stoica Olga, care a solicitat casarea sentinței și a

încheierii prin care s-a dispus admiterea cererilor înaintate de către inculpați privind

solicitarea judecării cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care tuturor inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă cu detenție pe viață și

5

să fie admisă acțiunea civilă prin care s-a solicitat încasarea de la inculpați, în mod solidar:

prejudiciu moral în sumă de 5 000 000 lei; pensia de întreținere a copiilor minori în mărime

de 3 000 lei lunar, începând cu data omorului până la atingerea majoratului; cheltuielile de

înmormântare în sumă de 684 810 lei; cheltuieli judiciare în sumă de 18 000 lei.

În susținerea cerințelor înaintate, succesorul părții vătămate a menționat că instanța

eronat a admis examinarea cauzei în procedură simplificată. De fapt, menționează că, cauza

penală a fost trimisă în judecată cu calificarea juridică eronată a acțiunilor inculpaților. Astfel,

circumstanțele reale de fapt ale cazului dat sânt: Ibrian Ruslan, Arapu Ivan, Arapu Pancratie,

Mavroian Roman și Bandrabura Valeriu fiind în înțelegere prealabilă pentru comiterea

omorului lui Stoica Serghei s-au deplasat la domiciliul soților Stoica, unde prin complicitate

în calitate de organizatori, instigatori, complici și autori au comis infracțiunea de omor

premeditat, de către două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime a lui Stoica

Serghei, tentativa de omor în privința lui Stoica Olga, tentativa de răpire și infracțiunea de

lăsare în primejdie a lui Stoica Serghei. Însă în pofida acestor circumstanțe, doar un singur

inculpat, Ibrian Ruslan este învinuit de comiterea omorului în calitate de autor.

De asemenea, a invocat că de către acuzatorul de stat, 4 inculpați sânt învinuiți numai

de comiterea infracțiunii de huliganism, ceea ce nu corespunde probelor administrate la faza

urmăririi penale și rechizitoriului. Întrucât cauza este examinată eronat în procedura

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, acuzarea a găsit pretext și refuză

neîntemeiat executarea prevederilor art. 326 Cod de procedură penală - agravarea învinuirii

și/sau reluarea urmăririi cu înaintarea unei noi învinuiri.

În aceeași ordine de idei, apelanta a relatat că inculpații Arapu Ivan, Bandrabura

Valeriu, Mavroian Roman și Arapu Pancratie nu recunosc: 1) învinuirea adusă de procuror

conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal -

acțiuni inteționate care încalcă grosolan ordinea publică cu aplicarea violenței, cu aplicarea

armei, amenințarea cu răfuială fizică și omorul lui Stoica Serghei; 2) faptele indicate în

rechizitoriu: declarațiile martorilor Ibrian V., Caracuian Gr., Socol Șt. și părții vătămate,

martorului minor, care au relatat că: „la 25 mai 2019 se aflau în fața magazinului din sat.

Vulcănești...mai erau prezente și alte vreo 10 persoane, a văzut și auzit în urma unor

neînțelegeri între Stoica S. și Arapu Pancratie, ultimul l-a telefonat pe Arapu Ivan și i-a spus

că trebuie să vină mai repede, că trebuie de dus de ucis...La scurt timp a venit Arapu Ivan la

volanul automobilului RAV-4, cu alți 2 inculpați...ultimul era nervos și avea în mână un pistol

de culoare neagră...a întrebat unde-i Stoica și hai până la dânsul, hai să-l omorâm, a încărcat

pistolul...Ibrian Ruslan avea pistol la șold, încărcat în cabură...Bandrabura era agitat și le-a

spus celorlalți să urce în automobil, să meargă ca să-l ucidă...s-au urcat toți 5 în automobil și

s-au deplasat spre domiciliul părții vătămate...toți într-un glas strigau hai să-l omorâm...la

scurt timp au auzit împușcăturile; 3) în general inculpații nu recunosc că la locul comiterii

faptei era prezent martorul minor, precum și nu recunosc nimic din declarațiile acesteia în

special: transmiterea armei de către Arapu lui Ibrian, tentativa de răpire a victimei, etc. 4)

6

inculpații invocă folosirea cuțitului de către victima Stoica Serghei, fapt ce contravine

depozițiilor martorilor și materialelor din dosar, acest fapt constituind o linie de apărare

nereușită care denotă că inculpații nu recunosc în totalitate faptele indicate în rechizitoriu.

A mai afirmat că prin respingerea încasării prejudiciului material în partea ce ține de

cheltuielile de înmormântare: 12 000 lei − haine pentru decedat, 220 000 lei pentru 11 zile de

priveghi (câte 20 000 lei pe zi), pomene în sumă de 100 000 lei și 300 000 lei pentru muzicanți,

instanța a ignorat circumstanțele cazului și anume obiceiurile locului și faptul că muzicanții

erau deja achitați pentru nunta preconizată și hainele și obiectele folosite în calitate de

pomene erau din timp procurate cu altă ocazie și anume pentru serbarea căsătoriei fiicei lui

Stoica Serghei.

În partea ce ține de admiterea parțială a cerinței referitoare la încasarea a câte 1 100 lei

pentru fiecare copil până la atingerea vârstei de 18 ani o consideră mizeră sau nivelul de trai

asigurat de către victimă a fost unul net cu mult mai mare decât 1 100 lei lunar pentru fiecare

copil. Astfel, instanța a ignorat prevederile art. 2031 alin. (3) Cod civil: (3) La stabilirea

despăgubirii se va ține seama de nevoile persoanei îndreptățite, precum și de veniturile pe care, în mod

normal, defunctul le-ar fi avut pe perioada pentru care se acordă despăgubirea, dispozițiile art. 2028-

2030 se aplică în mod corespunzător;

- avocații Marian Babără și Sergiu Hîncu în numele inculpaților, care au solicitat

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie recunoscuți

vinovați pentru fapte corect încadrate juridic, iar acțiunea civilă înaintată pe cauză să fie

admisă parțial.

În argumentarea apelului declarat apărărtorii inculpaților au punctat că instanța era

obligată să i-a în considerație și să de-a apreciere faptului că inculpatul Ibrian Ruslan dorind

evitarea survenirii unor circumstanțe grave în urma conflictului apărut s-a ascuns de victimă

în interiorul automobilului Toyota RAV 4, însă Stoica Serghei a continuat să-l urmărească

forțând ușa și încercând să intre în automobil. Circumstanța dată este confirmată prin:

procesul-verbal de cercetare a automobilului, în habitaclul căruia au fost depistate cartușele

trase de Ibrian Ruslan. Or, consecințele agravante survenite la victimă s-au datorat insistenței

acestuia, cât și continuării acțiunilor lui asupra inculpatului Ibrian R. Astfel, fapta reală

recunoscută de acest inculpat nu comportă elementele omorului săvârșit cu premeditare și

nici a celui săvârșit cu o deosebită cruzime, iar prima instanță nu a elucidat și constatat aceste

calificative, ci doar le-a inclus în textul sentinței, fără a le raporta la circumstanțele cauzei.

De asemenea, inculpaților Bandrabura Valeriu, Arapu Ivan, Mavroian Roman și

Arapu Pancratie neîntemeiat le-au fost calificate acțiunile recunoscute de ei ca fiind

huliganism săvârșit cu aplicarea armei, deoarece instanța nu a constatat faptul că ei posedau

arme sau că cunoșteau despre faptul că Ibrian R. era înarmat.

O atenție aparte instanța de apel urmează să acorde acțiunii civile, având în vedere că

aceasta a fost admisă în modul solicitat de avocatul succesorului părții vătămate, doar că ea

nu este fundamentată pe probe ci pe niște insinuări și pretenții neîntemeiate, iar prima

7

instanță a transcris cerințele fără a le motiva și fără a argumenta modul de formare a sumelor

adjudecate, fiind oportună admiterea acesteia în parte, în limitele probatoriului administrat

și invocat de părți, neadmițând încasarea sumelor exagerate solicitate în mod arbitrar de către

succesorul părții vătămate.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

cercetate în ședința de judecată și apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu

celelalte probe analizate, a constatat că acestea demonstrează cu certitudine vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, prin prisma prevederilor art. 101 Codul de

procedură penală și că acțiunile inculpaților au fost corect încadrate juridic de către prima

instanță.

În asemenea circumstanțe, s-a notat că în faptele inculpaților sunt întrunite elementele

și semnele calificative ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 145

alin. (2) lit. a), j) Cod penal incriminate lui Ibrian Ruslan și la art. 287 alin. (3) Cod penal în

privința lui Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie.

Vis-a-vis de alegațiile procurorului, a succesorului părții vătămate și a apărătorilor

inculpaților, instanța de apel a statuat că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei,

corect a aplicat prevederile legale, și în conformitate cu art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite de către Ibrian Ruslan prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. a), j)

Cod penal, care se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave prin prisma

prevederilor art. 16 Cod penal și infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal comisă

de Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie, care

se atribuie la categoria infracțiunilor grave, de motivul acesteia, de faptul că infracțiunea de

omor a fost săvârșită cu premeditare și deosebită cruzime, de personalitatea celor vinovați,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților.

Astfel, potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze

suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

În acest context, instanța de apel a considerat că pedepsele stabilite de prima instanță

inculpaților Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu

Pancratie sânt echitabile și suficiente pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor

și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către

inculpați, fiind apte de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul legii penale în contextul

gradului de pericol social a faptelor comise și personalitatea acestora.

Revenind la cauza dedusă judecății, prin reducerea limitelor minime și maxime de

pedeapsă în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, infracțiunea prevăzută de art.

8

145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal capătă următoarele limite: închisoare de la 10 ani la 13 ani și

4 luni, iar infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal,următoarele limite: închisoare

de la 2 ani la 4 ani și 8 luni. Așadar, termenul pedepsei definitive stabilite inculpaților se

încadrează în aceste limite.

Cu referire la solicitarea succesorului părții vătămate privind casarea încheierilor

Judecătoriei Ungheni prin care a fost dispusă judecarea cauzei în procedura simplificată, a

încheierilor prin care au fost respinse demersurile succesorului părții vătămate și apărătorilor

ei în privința respingerii procedurii simplificate și dispunerea judecării cauzei potrivit

procedurii generale, instanța de apel a constatat că la data de 30 decembrie 2019 inculpații

Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie au

semnat cererile prin care au solicitat examinarea cauzei penale conform procedurii stabilite

la art. 3641 Cod de procedură penală, menționând că recunosc faptele indicate în rechizitoriu,

recunosc probele indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe (vol. VII,

f.d. 135-139). La întrebarea instanței, apărătorii au declarat că cererile au fost semnate de

inculpați, dar au fost scrise de avocați, deoarece inculpații nu pot să scrie. Totodată acestora

le-au fost explicate conținutul cererilor și consecinițele acestor cereri (vol. VII, f.d. 143).

Astfel, instanța de apel a reținut că din declarațiile inculpaților rezultă că ei recunosc

în totalitate faptele indicate în rechizitoriu. Alte probe nu au solicitat să fie administrate.

Cu referire la faptul că inculpații în declarațiile lor au menționat că nu sânt de acord

cu unele declarații făcute de martori la urmărirea penală, instanța de apel din nou a reiterat

că pentru a accepta cererea inculpatului privind examinarea cauzei conform procedurii

stabilite la art. 3641 Cod de procedură penală, este obligatoriu ca ultimul să recunoască în

totalitate faptele indicate în rechizitoriu și nu este necesar ca acesta să recunoască sau să fie

de acord cu fiecare afirmație făcută de un martor sau altul.

În speță, inculpații au declarat atât în prima instanță, cât și în instanța de apel că

învinuirea înaintată le este clară și vinovăția o recunosc integral.

Cu referire la pretențiile formulate de succesorul părții vătămate în acțiunea civilă

înaintată, instanța de apel a notat că prima instanță justificat a admis parțial acțiunea civilă

privind recuperarea prejudiciului moral, or, succesorul părții vătămate a suportat prin

infracțiunea săvârșită de inculpați, suferințe psihice și morale, având în vedere că în urma

acțiunii infracționale, a fost lipsit de viață soțul acesteia. Prin urmare, la caz există un raport

direct de cauzalitate între activitatea infracțională descrisă și prejudiciul nepatrimonial

suportat de succesorul părții vătămate, iar legea procesual penală prevede expres dreptul

persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală

de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune.

Astfel, instanța de apel a opinat că sumele dispuse spre încasare, cu titlu de prejudiciu

moral, ce s-au încasat din contul inculpaților, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu

suferințele fizice și psihice cauzate succesorului victimei prin infracțiune.

Referitor la prejudiciul material, instanța de apel a ținut să remarce faptul că soluția

9

primei instanțe este una justificată, or, fiind dispusă încasarea sumei de 52 810 lei în beneficiul

succesorului părții vătămate, cu titlul de prejudiciul material, instanța de judecată a

soluționat și a constatat cheltuielile suportate de fapt pentru înmormântarea victimei în urma

omorului comis de inculpat, care au fost probate prin copia bonului de plată cu factura fiscală

nr. 770092 din 25.05.2019 (f.d. 175- 177, Vol. VII).

Însă, succesorul părții vătămate, Stoica Olga a solicitat încasarea cheltuielilor de

înmormântare formate din: 12 000 lei haine pentru decedat, 220 000 lei pentru 11 zile de

priveghi (câte 20 000 lei pe zi), pomene în sumă de 100 000 lei și 300 000 lei pentru muzicanți.

Instanța de apel a constatat că sumele date nu doar ca sânt neporbate, dar și sânt exagerate.

Instanța de apel a conchis ca fiind absolut întemeiată și soluția primei instanțe referitor

la încasarea a câte 1 100 lei lunar pentru fiecare copil al defunctului, or după cum rezultă din

informația publicată pe site-ul Biroului Național de Statistică, valoarea minimului de

existență în semestrul I al anului 2020, minimul de existență pentru copii constituie în mediu

1 994,5 lei lunar. Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului, ambii părinți,

în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru

dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de

interesele acestuia. Din prevederile art. 74 alin. (1) Codul familiei rezultă că, părinții sânt

obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin

material.

Cu privire la solicitarea părții apărării privind încadrarea acțiunilor inculpaților Ibrian

Ruslan, Bandrabura Valeriu, Arapu Pancratie, Arapu Ivan și Mavroian Roman în

concordanță cu faptele săvârșite, instanța de apel a menționat că pct. 4 al Hotărîrii Plenului

CSJ ”Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești” nr. 13 din

16.12.2013 stabilește că inculpatul trebuie să recunoască și încadrarea juridică a faptei/faptelor

așa cum a/au fost reținute în rechizitoriu. În cazul când inculpatul contestă încadrarea juridică

a faptei, nu pot fi aplicate dispozițiile art. 3641 Cod de procedură penală.

În speță, instanța de apel a constatat că nici în ședința preliminară, nici în cadrul

cercetării judecătorești și nici în dezbaterile judiciare în prima instanță, partea apărării nu a

contestat încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților. În pledoariile lor, apărătorii, dar și

inculpații au solicitat să le fie aplicată o pedepasă în limitele prevăzute la art. 145 alin. (2) și

287 alin. (3) Cod penal, cu reducerea limitelor de pedeapsă potrivit regulilor prescrise la art.

3641 Cod de procedură penală.

Conform pct. 30 al Hotărîrii menționate supra, împotriva sentinței adoptate de prima

instanță în urma judecării în procedura simplificată, părțile pot exercita calea de atac a

apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la

opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația aplicării de către prima

instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să

verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin.(1) și (4) Cod de

procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea

10

reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. În cazul în care prima instanță, pronunțând

sentința în procedura simplificată, reține o altă situație și/sau o altă încadrare juridică decît

cea constatată (stabilită) în rechizitoriu, instanța de apel, din oficiu, conducându-se de

prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casează sentința primei instanțe și

pronunță o nouă hotărâre, prin care constată situația de fapt și încadrează această faptă așa

cum au fost formulate în rechizitoriu și stabilește o pedeapsa în conformitate cu prevederile

art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală.

de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea individualizării pedepselor, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului acuzatorul de stat a indicat asupra faptului că pedeapsa

trebuie să impună infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și să fie suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor persoanei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune,

astfel că corectarea și reeducarea inculpaților Ibrian Ruslan, Bandrabura Vaieriu, Mavroian

Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie în opinia acuzării, poatea avea loc numai in condiții

mai severe.

Tot aici, recurentul a menționat că instanța de apel urma să țină cont de faptul că

inculpuții sânt caracterizați la locul de trai ca persoane cu un comportament negativ, agresiv,

(Ibrian Ruslan vol. VIII, f.d. 75, f.d.61, Arapu Pancratie vol. VIII, f.d. 59,f.d.64, Bandrabura

Valeriu vol. VIII, f.d. 58, f.d.65, Mavroian Roman vol. VIII, f.d. 60, f.d.62, Arapu Ivan vol.

VIII, f.d.63) or, aceste date se referă de asemenea la personalitatea inculpaților,

circumstanță de care nu s-a ținut cont la individualizarea pedepselor stabilite celor din urmă.

Mai mult de atât, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că la faza de urmărire penală

inculpații nu au recunoscut vinovăția și nu au conlucrat efectiv cu organele de urmărire

penală. Căința acestora în comiterea infracțiunilor incriminate a fost una formală, exprimată

exclusiv în scopul atenuării pedepsei ce urma a le fi stabilită, împrejurare care denotă că

careva concluziile necesare de pe urma faptelor criminale soldate cu decesul unei persoane,

nu și-au făcut. Respectiv, în cadrul cercetării judecătorești inculpații nu au manifestat o căință

sinceră, care ar demonstra sentimente de remușcare și autocritică pentru faptele incriminate,

ce au avut o rezonanță majoră în societate.

La fel, instanțele de fond nu au ținut cont nici de faptul că cele două infracțiuni

atentează asupra ordinii publice și vieții persoanei și au fost săvârșite fară nici un motiv. Or,

inculpații par a fi mult mai periculoși în circumstanțele în care pretind că se răzbună doar

pentru simplul fapt că se aflau în relații ostile cu familia părții vătămate;

11

- Stoica Olga − succesorul părții vătămate Stoica Serghei, care invocând temei

pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită

casarea hotărârilor adoptate pe caz și a încheierii prin care s-a dispus admiterea cererilor

înaintate de către inculpați privind solicitarea judecării cauzei în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care tuturor inculpaților să le fie

stabilită o pedeapsă cu detenție pe viață și să fie admisă acțiunea civilă prin care s-a solicitat

încasarea de la inculpați, în mod solidar a: prejudiciului moral în sumă de 5 000 000 lei;

pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 3 000 lei lunar, începând cu data

omorului până la atingerea majoratului; cheltuielilor de înmormântare în sumă de 684 810

lei; cheltuielilor judiciare în sumă de 18 000 lei.

În argumentarea recursului declarat, recurenta susține că deși inculpații au recunoscut

vinovăția în comiterea faptelor reținute în actul de învinuire, totuși aceștia au declarat că

victima Stoica Serghei l-a atacat inițial pe Bandrabura cu un cuțit, ulterior la poarta

gospodariei sale i-a amenințat cu cuțitul, fiica lor minoră nu era prezentă – împrejurări care

nu corespund adevarului, ba mai mult, constituie o încălcare a judecării cauzei în procedură

simplificată.

Astfel, consideră că incidente situației create sânt explicațiile date la pct. 26 din

Hotărârea Plenului CSJ ”Cu privire la aplicarea prevederilor art. 364/1 CPP de către instanțele

judecătorești nr. 13 din 16.12.2013 ” unde se punctează: „Dacă în cadrul examinării conform

procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în timpul dezbaterilor au aparut

circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 CPP, instanța de judecată,

deliberând în conformitate cu prevederile art. 383 CPP, prin o nouă încheiere motivată, va

relua judecarea cauzei și va judeca cauza în procedura generală.”

La individualizarea pedepsei, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de

prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal și nu a dat apreciere următoarelor circumstanțe

prezente în cauza dată: inculpații se caracterizează negativ la locul de trai, nu sânt angajați în

câmpul muncii, nu au restituit nici o parte din prejudiciu, s-au eschivat de la urmărire penală,

unde au negat comiterea infracțiunilor, nu au acordat primul ajutor victimei, infracțiunile au

fost comise cu 3 zile înainte de serbarea nunții fiicei victimei, gravitatea faptelor comise,

investigațiilor jurnalistice prin care se denotă un coportament antisocial al inculpaților pe

teritoriul Federației Ruse, reținerea lor cu un impresionant arsenal de muniții și arme letale,

de fapt vina nu o recunosc pe deplin, iar căința acestora este pur declarativă.

Mai afirmă recurenta că prin respingerea încasării prejudiciului material în partea ce

ține de cheltuielile de înmormântare: 12 000 lei − haine pentru decedat, 220 000 lei pentru 11

zile de priveghi (câte 20 000 lei pe zi), pomene în sumă de 100 000 lei și 300 000 lei pentru

muzicanți, instanța a ignorat circumstanțele cazului și anume obiceiurile locului și faptul că

muzicanții erau deja achitați pentru nunta preconizată și hainele și obiectele folosit în calitate

de pomene erau din timp procurate cu altă ocazie și anume pentru serbarea căsătoriei fiicei

lui Stoica Serghei.

În partea ce ține de admiterea parțială a cerinței referitoare la încasarea a câte 1 100 lei

pentru fiecare copil până la atingerea vârstei de 18 ani o consideră mizeră sau nivelul de trai

asigurat de către victimă a fost unul net cu mult mai mare decât 1 100 lei lunar pentru fiecare

copil. Aici instanța a ignorat prevederile art. 2031 alin. (3) Cod civil: (3) La stabilirea despăgubirii

se va ține seama de nevoile persoanei îndreptățite, precum și de veniturile pe care, în mod normal,

12

defunctul le-ar fi avut pe perioada pentru care se acordă despăgubirea, dispozițiile art. 2028-2030 se

aplică în mod corespunzător.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

Soluția de inadmisibilitate a recursului depus de acuzatorul de stat se întemeiază, în

drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către

recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci

cînd titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sânt subsecvente

circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent sânt nefondate.

Lecturând cererea de recrus declarată de acuzatorul de stat, se constată că dezacordul

recurentului cu hotărârea contestată, în mare parte, este fondat pe modalitatea de

individualizare a pedepselor stabilite inculpaților, considerând-o prea blândă în raport cu

gravitatea faptelor comise pe caz.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de

judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune

în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute

de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor

elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat

inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează

răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la

gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

Revenind la cauza dedusă judecății, instanțele de fond au reținut următoarele

circumstanțe atenuante în privința inculpaților Ibrian Ruslan Ruslan, Bandrabura Valeriu

Valeriu, Mavroian Roman Ruslan, Arapu Ivan Mihail și Arapu Pancratie Ruslan:

recunoașterea vinei, căința sinceră, comiterea pentru prima dată a unor infracțiuni și

conlucrarea efectivă cu organele urmăririi penale, iar circumstanțe agravante în privința

inculpaților instanțele de judecată nu au stabilit (f.d. 244, vol. IX).

13

Astfel, instanța de recurs nu atestă nici o abatere de la principiul individualizării

pedepsei penale, iar mărimea acesteia stabilită pentru fiecare inculpat în parte, corespunde

gravității faptelor comise, cât și scopului educativ al acesteia.

În continuare, instanța de recurs remarcă faptul că acuzatorul de stat indică asupra

faptului că toți inculpații se caracterizează negativ la locul de trai, însă instanțele de fond nu

au reținut acest aspect la individualizarea pedepsei.

Această alegație Colegiul penal o respinge ca nefondată, or instanța de apel s-a expus

asupra aspectului dat în decizia adoptată prin următoarele: „Cât privește caracteristicile semnate

de ofițerul de sector Marcenco Grigore, anexate la vol. 8, f.d. 56-60, Colegiul Penal a constatat că deși

se referă la persoane diferite, toate au un conținut identic inclusiv prin mențiunea că toți inculpații au

fost anterior atrași la răspundere penală în baza art. 287 Cod penal, cu toate că potrivit Revendicărilor

menționate mai sus Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu

Pancratie anterior nu au comis infracțiuni și nu a fost trași la răspundere penală.

La fel, la f.d. 61-65, vol. 8 sânt anexate caracteristicile semnate de primarul com. Ciorești Guțu

Valeriu conform cărora Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu

Pancratie la locul de trai se caracterizează negativ. Instanța de apel reține că și aceste caracteristici deși

se referă la persoane diferite, toate au un conținut identic. Inclusiv în toate se menționează că inculpații

pe parcursul anilor au avut sancțiuni. În acest sens Colegiul Penal atestă că nu este clar care a fost

motivul că unul și același primar inițial, la 15 iulie 2019 a eliberat inculpaților caractersitici pozitive,

iar ulterior, la 06.02.2020 a eliberat caracteristici negative. Mai mult ca atît, în toate caracteristicile

din 06.02.2020 deși se afirmă că inculpații au fost pe parcursul anilor sancționați nu este indicat nimic

concret despre ce încălcări sau abateri au comis și ce sancțiuni concrete le-au fost aplicate.

În aceste condiții, ținând cont de faptul că orice dubiu urmează a fi interpretat în favoarea

inculpatului, instanța de apel va aprecia critic conținutul informațiilor indicate în caracteristicile

eliberate de ofițerul de sector și de primarul com. Ciorești Guțu Valeriu la 06.02.2020. ” (f.d. 244a,

vol. IX).

Astfel, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală și a

pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea recursului ordinar

declarat de acuzatorul de stat nu există și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul succesorului părții vătămate, Stoica Olga instanța de recurs

constată că un prim argument se referă la abateri de ordin procedural ce vizează judecarea

cauzei în procedură simplificată, și anume că inculpații au negat circumstanțele reținute prin

rechizitoriu, dând declarații ce nu corespuneau faptelor constatate în actul de învinuire.

În acest context, Colegiul penal ține să elucideze că potrivit prevederilor art. 3641

alin. (1) Cod de procedură penală, inculpatul poate solicita judecarea cauzei conform

procedurii simplificate printr-un înscris autentic.

Înscrisul autentic al inculpatului va cuprinde atât recunoașterea faptei/faptelor descrise

14

în rechizitoriu, cât și solicitarea ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală. Caracterul neechivoc al recunoașterii impune ca înscrisul să cuprindă o

manifestare de voință suficient de clară, prin referire la faptele reținute prin rechizitoriul,

solicitarea ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale,

precizarea cunoașterii și însușirii acestor probe, precum și renunțarea la administrarea altor

probe. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ, ținând seama că declarația

inculpatului nu este un act formal, ci și unul substanțial, de fond.

Prevederile art. 3641 Cod de procedură penală impun, cât se poate de clar, ca

declarația de recunoaștere a faptei/faptelor reținută în rechizitoriu să fie însoțită de o solicitare

de judecare a cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le

cunoaște și le însușește.

În speță, Colegiul constată că inculpații au recunoscut prin înscris autentic că

recunoaște faptele incriminate în rechizitoriu, cu probele administrate pe cauză a făcut

cunoștință și nu solicită administrarea altor probe noi de către apărătorul său (f.d. 135-

139, vol. VII).

Așadar, din cele consemnate mai sus este evident că procedura simplificată nu

prevede ca inculpatul să expună prin declarațiile sale circumstanțele în care a fost comisă

fapta, dar să recunoască vinovăția sa în comiterea faptei incriminate, să cunoască probele

și să se abțină de la administrarea altor probe noi.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că presupusa încălcare a procedurii

prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmare în speța dată.

Având în vedere cele consemnate mai sus, cerința recurentei privind stabilirea unei

pedepse cu detențiune pe viață pentru toți inculpații este lipsită de orice suport legal, or,

astfel s-ar depăși noile limite stabilite potrivit regulilor prescrise la art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală.

Cât ține de pretențiile formulate în acțiunea civilă înaintată în prezenta cauză penală,

se conchide că această chestiune a constituit obiect la judecarea cauzei în ordine de apel, iar

instanța de apel s-a expus asupra aspectului vizat argumentat, fără a lăsa loc de orice

interpretare extensivă și defavorabilă succesorului părții vătămate (pct. 5 din prezenta decizie).

Totodată, instanța de recurs remarcă că recursul repetă textul apelului și argumentele

expuse de recurentă au fost anterior invocate în apel. Lecturând textul deciziei instanței de

apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri la toate motivele apelului declarat, iar decizia

contestată cuprinde fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417

Cod de procedură penală.

Făcând o concluzie asupra celor punctate supra, Colegiul penal constată că alegațiile

succesorului părții vătămate sânt nefondate, iar decizia instanței de apel corespunde

circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei și de soluționare a acțiunii civile,

15

aceasta fiind pe deplin motivată și corespunzătoare prevederilor procesual penale, motiv din

care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către Stoica Olga − succesorul părții vătămate

Stoica Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Ibrian Ruslan XXXXX, Bandrabura Valeriu

XXXXX, Mavroian Roman XXXXX, Arapu Ivan XXXXX și Arapu Pancratie XXXXX, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 27 mai 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

16

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2022-06-07
0,95
1ra-161/2022 — art. 30, 42 alin. 2, 3, 5; 196 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-161/2022 1-19076473-01-1ra-02022022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 20 aprilie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, examinâ
CSJ 2021-04-01
0,95
1ra-845/2021 — art. 287 alin. 1, 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-845/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 03 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Ţurcan A
CSJ 2021-10-27
0,95
1ra-1657/2021 — art. 326 alin. 1 CP
Dosarul nr.1ra-1657/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 octombrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion şi Boico Victor, a examinat adm
CSJ 2019-12-20
0,95
1ra-1588/2019 — art. 42, 327 alin. 1, art. 42, 328 alin. 1, 349 alin. 1-1 CP
Dosarul nr. 1ra-1588/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 20 noiembrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie, C
CSJ 2022-02-17
0,95
1ra-1962/2021 — art. 220 alin. 2 lit. c, 206 alin. 3 lit. b, e-1 CP
Dosarul nr. 1ra-1962/2021 1-14118671-01-1ra-17092021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 19 ianuarie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judec
Sursă