1ra-464/2021 — Art. 145 alin. 2 lit. a, j, 287 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 20 martie 2020, cauza fiind judecată în procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Ibrian Ruslan XXXXX, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute la: - art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani; - art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 11 (unsprezece) ani. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Ibrian Ruslan XXXXX o pedeapsa definitivă pe un termen de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul statului suma de 43 350 (patruzeci și trei mii trei sute cincizeci) lei cu titlu de cheltuieli pentru efectuarea expertizelor judiciare. S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate, Stoica Olga, prejudiciul material cauzat în suma de 52 810 (cincizeci și două mii opt sute zece) lei. S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate, Stoica Olga prejudiciul moral cauzat în mărime de 400 000 (patru sute mii) lei. S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul lui Stoica Casian, prejudiciul moral cauzat în mărime de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul lui Stoica Aliona, prejudiciul moral cauzat în mărime de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul lui Stoica Serghei, prejudiciul moral cauzat în mărime de 50 000 (cincizeci mii) lei. S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX despăgubire pentru pierderea întreținătorului, în formă fixă în mărime de 1 100 (una mie una sută) lei lunar, în beneficiul succesorului părții vătămate Stoica Olga, începând cu data de 31.12.2019, până la împlinirea vârstei de 14 ani de către Stoica Serghei, a.n. 26.12.2017. S-a încasat de la Ibrian Ruslan XXXXX în beneficiul lui Stoica Olga în interesul copiilor minori Stoica Casian a.n. XXXXX, Stoica Aliona a.n.XXXXX, Stoica Serghei a.n. 26.12.2017, despăgubire pentru pierderea întreținătorului, începând cu data de 31.12.2019, în formă fixă în mărime de 1 100 (una mie una sută) lei lunar, pentru fiecare copil, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Prin aceeași sentință au fost recunoscuți vinoveți Bandrabura Valeriu XXXXX, Mavroian Roman XXXXX, Arapu Ivan XXXXX și Arapu Pancratie XXXXX în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, fiindu-le stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. S-a încasat de la Bandrabura Valeriu XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate, Stoica Olga, prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 (cinci mii) lei. 2 S-a încasat de la Mavroian Roman XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate, Stoica Olga, prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 (cinci mii) lei. S-a încasat de la Arapu Ivan XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate, Stoica Olga, prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 (cinci mii) lei. S-a încasat de la Arapu Pancratie XXXXX în beneficiul succesorului părții vătămate, Stoica Olga, prejudiciul moral cauzat în mărime de 5 000 (cinci mii) lei. S-a încasat în mod solidar de la Ibrian Ruslan XXXXX, Bandrabura Valeriu XXXXX, Mavroian Roman XXXXX, Arapu Ivan XXXXX și Arapu Pancratie XXXXX, în beneficiul succesorului părții vătămate Stoica Olga, cheltuielile pentru asistență juridică în suma de 10 000 (zece mii) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că Ibrian Ruslan, la data de 25.05.2019, aproximativ la ora 21.00, fiind cu Bandrabura Valeriu și Arapu Pancratie, aflându-se în stradă, în preajma magazinului care aparține Elenei Vrabie, amplasat în XXXXX, având scopul încălcării grosolane a ordinii publice și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, au inițiat un conflict cu Stoica Serghei, pe care l-au numit cu cuvinte necenzurate. În cadrul conflictului iscat, a intervenit Stoica Olga care a aplanat cearta, după care ultima a plecat împreună cu Serghei Stoica la domiciliul lor amplasat în aceeași localitate. Ulterior, continuându-și acțiunile sale infracționale, cu scopul tulburării ordinii publice în mod îndelungat, Bandrabura Valeriu și Arapu Pancratie, i-au instigat pe Arapu Ivan, Mavroian Roman și Ruslan Ibrian să se implice în desfășurarea conflictului inițiat, după care de comun acord, toți cei numiți supra, s-au urcat în automobilul de model Toyota RAV-4 cu n/î XXXXX, cu care s-au deplasat în direcția domiciliului lui Stoica Serghei, unde ajungând la poarta gospodăriei acestuia au observat că ultimul se afla în stradă, împreună cu Stoica Olga și fiica lor minoră Stoica Aliona, născută la XXXXX. Acolo, Arapu Ivan, Arapu Pancratie, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman și Ibrian Ruslan, manifestând o vădită lipsă de respect față de normele morale unice și încălcând grosolan ordinea publică, i-au înjurat pe Stoica Olga și Stoica Serghei, amenințându-l pe ultimul cu aplicarea violenței fizice, totodată bruscându-l pe acesta, acțiuni care s-au desfășurat în prezența copilului minor a victimelor. Tot atunci, Ibrian Ruslan, dând dovadă de o obrăznicie deosebită și conștientizând caracterul ilicit al acțiunilor sale precum și consecințele ce pot surveni, având asupra sa pistolul personal de model „Glock” cu nr. XXXXX, fără vreun motiv întemeiat, a efectuat mai multe împușcături în direcția lui Stoica Serghei, țintind în regiunile vitale ale corpului acestuia, după care imediat, cu toții au părăsit locul comiterii infracțiunii, acțiuni la care au asistat soția și fiica victimei. În urma acțiunilor huliganice ale lui Arapu Ivan, Bandrabura Valeriu, Arapu Pancratie, Mavroian Roman și Ibrian Ruslan a fost tulburată îndelungat și în mod grosolan ordinea publică, astfel încât consătenii din preajma locului unde a fost săvârșită infracțiunea, care au 3 auzit conflictul și zgomotele de la arma de foc, au fost înfricoșați de cele întâmplate. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpaților Arapu Ivan, Bandrabura Valeriu, Arapu Pancratie, Mavroian Roman și Ibrian Ruslan au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane, cu aplicarea armei. Tot el, Ibrian Ruslan, la 25.05.2019, aproximativ la ora 21.15, aflându-se în fața porții gospodăriei lui Stoica Serghei, amplasată în satul Vulcănești din raionul Nisporeni, în urma relațiilor ostile, anterior create și brusc apărute, deținând asupra sa pistolul personal de model „Glock” cu nr. XXXXX și având scopul de a-l lipsi de viață pe Stoica Serghei, în prezența soției acestuia pe nume Stoica Olga și fiicei minore Stoica Aliona, născută la 02.03.2007, fără vreun motiv întemeiat, cu premeditare și cu o deosebită cruzime, a efectuat mai multe împușcături în direcția lui Stoica Serghei, țintind în regiunile vitale ale corpului acestuia, după care imediat a părăsit locul comiterii infracțiunii. În urma acțiunilor violente ale lui Ibrian Ruslan, victima Stoica Serghei a suferit conform raportului de expertiză judiciară nr. 201903C1247 din 23.07.2019: plagă prin armă de foc cu glonț, transfixiantă, penetrantă a toracelui pe dreapta, cu orificiul de intrare pe suprafața anterioară și cel de ieșire pe spate, cu lezarea pulmonului, hemotorax(l,5l); - plagă prin armă de foc cu glonț, transfixiantă, penetrantă a toracelui și abdomenului, cu orificiul de intrare pe hemitorace stâng și orificiul de ieșire regiunea laterală dreaptă a abdomenului, cu lezarea plămânului și cordului, hemotorax (l,51); - plagă prin armă de foc cu glonț, transfixiantă a antebrațului drept, cu orificiul de intrare pe suprafața laterală, cu „minus țesut”, lezarea țesuturilor moi și orificiul de ieșire pe suprafața posterioară; - plagă prin armă de foc cu glonț, transfixiantă a coapsei drepte, cu orificiul de intrare pe suprafața laterală și cel de ieșire pe suprafața postero-medială, cu fractură cominutivă femurului drept, cu hemoragii în țesuturi moi adiacente și obiect metalic; -plagă tangențială a gambei drepte.Toate leziunile corporale au fost produse intra-vital, prin împușcare din arma de foc cu glonț, au legătură cauzală directă cu survenirea decesului și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală gravă. Astfel, decesul lui Stoica Serghei a survenit în rezultatul hemoragiei interne și externe, ca urmare a plăgilor cauzate prin armă de foc cu gloanțe transfixiante, penetrante și nepenetrante, cu lezarea organelor interne, ce se confirmă prin datele necropsiei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului Ibrian Ruslan Ruslan au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, omorul intenționat, adică omorul unei persoane, săvârșit cu premeditare și cu deosebită cruzime.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată împotriva acesteia au declarat apel: - procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima 4 instanță în acea parte, prin care: inculpatul Ibrian Ruslan, să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani de închisoare, iar pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 22 (douăzeci și doi) ani închisoare. În baza art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili o pedeapsă definitivă pe un termen de 25 (douăzeci și cinci) ani închisoare. Bandrabura Valeriu să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare. Mavroian Roman să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare. Arapu Ivan să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare. Arapu Pancratie să fie recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal la o pedeapsă sub formă de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare. În motivarea apelului declarat partea acuzării a subliniat că la stabilirea pedepsei, instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că la faza de urmărire penală inculpații nu au recunoscut vinovăția și nu au conlucrat efectiv cu organele de urmărire penală, căința inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate a fost una formală, exprimată de inculpați exclusiv în scopul atenuării pedepsei ce urma a le fi stabilită. La fel, a fost invocat faptul că pedeapsa stabilită inculpaților este prea blândă, întrucât infracțiunile incriminate au fost comise cu o deosebită cruzime în privința părții vătămate Stoica Serghei, cu aplicarea violenței fizice în privința părții vătămate și succesorului părții vătămate, Stoica Olga, precum și în prezența fiicei minore a părții vătămate. Prin urmare, dispoziția art. 61 alin. (2) Cod penal stabilește că pedeapsa penală are scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Potrivit alin. (1) art. 75 Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată trebuie să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Totodată, reieșind din circumstanțele concrete ale cauzei și din modul cum au acționat inculpații și personalitatea acestora, prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia de a le stabili o pedeapsă în limita minimă prevăzută de sancțiunea de la art. 145 alin. (2) lit. a), j) și art. 287 alin. (3) Cod penal; - succesorul părții vătămate, Stoica Olga, care a solicitat casarea sentinței și a încheierii prin care s-a dispus admiterea cererilor înaintate de către inculpați privind solicitarea judecării cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care tuturor inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă cu detenție pe viață și 5 să fie admisă acțiunea civilă prin care s-a solicitat încasarea de la inculpați, în mod solidar: prejudiciu moral în sumă de 5 000 000 lei; pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 3 000 lei lunar, începând cu data omorului până la atingerea majoratului; cheltuielile de înmormântare în sumă de 684 810 lei; cheltuieli judiciare în sumă de 18 000 lei. În susținerea cerințelor înaintate, succesorul părții vătămate a menționat că instanța eronat a admis examinarea cauzei în procedură simplificată. De fapt, menționează că, cauza penală a fost trimisă în judecată cu calificarea juridică eronată a acțiunilor inculpaților. Astfel, circumstanțele reale de fapt ale cazului dat sânt: Ibrian Ruslan, Arapu Ivan, Arapu Pancratie, Mavroian Roman și Bandrabura Valeriu fiind în înțelegere prealabilă pentru comiterea omorului lui Stoica Serghei s-au deplasat la domiciliul soților Stoica, unde prin complicitate în calitate de organizatori, instigatori, complici și autori au comis infracțiunea de omor premeditat, de către două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime a lui Stoica Serghei, tentativa de omor în privința lui Stoica Olga, tentativa de răpire și infracțiunea de lăsare în primejdie a lui Stoica Serghei. Însă în pofida acestor circumstanțe, doar un singur inculpat, Ibrian Ruslan este învinuit de comiterea omorului în calitate de autor. De asemenea, a invocat că de către acuzatorul de stat, 4 inculpați sânt învinuiți numai de comiterea infracțiunii de huliganism, ceea ce nu corespunde probelor administrate la faza urmăririi penale și rechizitoriului. Întrucât cauza este examinată eronat în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, acuzarea a găsit pretext și refuză neîntemeiat executarea prevederilor art. 326 Cod de procedură penală - agravarea învinuirii și/sau reluarea urmăririi cu înaintarea unei noi învinuiri. În aceeași ordine de idei, apelanta a relatat că inculpații Arapu Ivan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman și Arapu Pancratie nu recunosc: 1) învinuirea adusă de procuror conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal - acțiuni inteționate care încalcă grosolan ordinea publică cu aplicarea violenței, cu aplicarea armei, amenințarea cu răfuială fizică și omorul lui Stoica Serghei; 2) faptele indicate în rechizitoriu: declarațiile martorilor Ibrian V., Caracuian Gr., Socol Șt. și părții vătămate, martorului minor, care au relatat că: „la 25 mai 2019 se aflau în fața magazinului din sat. Vulcănești...mai erau prezente și alte vreo 10 persoane, a văzut și auzit în urma unor neînțelegeri între Stoica S. și Arapu Pancratie, ultimul l-a telefonat pe Arapu Ivan și i-a spus că trebuie să vină mai repede, că trebuie de dus de ucis...La scurt timp a venit Arapu Ivan la volanul automobilului RAV-4, cu alți 2 inculpați...ultimul era nervos și avea în mână un pistol de culoare neagră...a întrebat unde-i Stoica și hai până la dânsul, hai să-l omorâm, a încărcat pistolul...Ibrian Ruslan avea pistol la șold, încărcat în cabură...Bandrabura era agitat și le-a spus celorlalți să urce în automobil, să meargă ca să-l ucidă...s-au urcat toți 5 în automobil și s-au deplasat spre domiciliul părții vătămate...toți într-un glas strigau hai să-l omorâm...la scurt timp au auzit împușcăturile; 3) în general inculpații nu recunosc că la locul comiterii faptei era prezent martorul minor, precum și nu recunosc nimic din declarațiile acesteia în special: transmiterea armei de către Arapu lui Ibrian, tentativa de răpire a victimei, etc. 4) 6 inculpații invocă folosirea cuțitului de către victima Stoica Serghei, fapt ce contravine depozițiilor martorilor și materialelor din dosar, acest fapt constituind o linie de apărare nereușită care denotă că inculpații nu recunosc în totalitate faptele indicate în rechizitoriu. A mai afirmat că prin respingerea încasării prejudiciului material în partea ce ține de cheltuielile de înmormântare: 12 000 lei − haine pentru decedat, 220 000 lei pentru 11 zile de priveghi (câte 20 000 lei pe zi), pomene în sumă de 100 000 lei și 300 000 lei pentru muzicanți, instanța a ignorat circumstanțele cazului și anume obiceiurile locului și faptul că muzicanții erau deja achitați pentru nunta preconizată și hainele și obiectele folosite în calitate de pomene erau din timp procurate cu altă ocazie și anume pentru serbarea căsătoriei fiicei lui Stoica Serghei. În partea ce ține de admiterea parțială a cerinței referitoare la încasarea a câte 1 100 lei pentru fiecare copil până la atingerea vârstei de 18 ani o consideră mizeră sau nivelul de trai asigurat de către victimă a fost unul net cu mult mai mare decât 1 100 lei lunar pentru fiecare copil. Astfel, instanța a ignorat prevederile art. 2031 alin. (3) Cod civil: (3) La stabilirea despăgubirii se va ține seama de nevoile persoanei îndreptățite, precum și de veniturile pe care, în mod normal, defunctul le-ar fi avut pe perioada pentru care se acordă despăgubirea, dispozițiile art. 2028- 2030 se aplică în mod corespunzător; - avocații Marian Babără și Sergiu Hîncu în numele inculpaților, care au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați pentru fapte corect încadrate juridic, iar acțiunea civilă înaintată pe cauză să fie admisă parțial. În argumentarea apelului declarat apărărtorii inculpaților au punctat că instanța era obligată să i-a în considerație și să de-a apreciere faptului că inculpatul Ibrian Ruslan dorind evitarea survenirii unor circumstanțe grave în urma conflictului apărut s-a ascuns de victimă în interiorul automobilului Toyota RAV 4, însă Stoica Serghei a continuat să-l urmărească forțând ușa și încercând să intre în automobil. Circumstanța dată este confirmată prin: procesul-verbal de cercetare a automobilului, în habitaclul căruia au fost depistate cartușele trase de Ibrian Ruslan. Or, consecințele agravante survenite la victimă s-au datorat insistenței acestuia, cât și continuării acțiunilor lui asupra inculpatului Ibrian R. Astfel, fapta reală recunoscută de acest inculpat nu comportă elementele omorului săvârșit cu premeditare și nici a celui săvârșit cu o deosebită cruzime, iar prima instanță nu a elucidat și constatat aceste calificative, ci doar le-a inclus în textul sentinței, fără a le raporta la circumstanțele cauzei. De asemenea, inculpaților Bandrabura Valeriu, Arapu Ivan, Mavroian Roman și Arapu Pancratie neîntemeiat le-au fost calificate acțiunile recunoscute de ei ca fiind huliganism săvârșit cu aplicarea armei, deoarece instanța nu a constatat faptul că ei posedau arme sau că cunoșteau despre faptul că Ibrian R. era înarmat. O atenție aparte instanța de apel urmează să acorde acțiunii civile, având în vedere că aceasta a fost admisă în modul solicitat de avocatul succesorului părții vătămate, doar că ea nu este fundamentată pe probe ci pe niște insinuări și pretenții neîntemeiate, iar prima 7 instanță a transcris cerințele fără a le motiva și fără a argumenta modul de formare a sumelor adjudecate, fiind oportună admiterea acesteia în parte, în limitele probatoriului administrat și invocat de părți, neadmițând încasarea sumelor exagerate solicitate în mod arbitrar de către succesorul părții vătămate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2020, apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

Pentru a motiva soluția adoptată, instanța de apel a reiterat că analizând probele cercetate în ședința de judecată și apreciindu-le din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe analizate, a constatat că acestea demonstrează cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, prin prisma prevederilor art. 101 Codul de procedură penală și că acțiunile inculpaților au fost corect încadrate juridic de către prima instanță. În asemenea circumstanțe, s-a notat că în faptele inculpaților sunt întrunite elementele și semnele calificative ale infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal incriminate lui Ibrian Ruslan și la art. 287 alin. (3) Cod penal în privința lui Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie. Vis-a-vis de alegațiile procurorului, a succesorului părții vătămate și a apărătorilor inculpaților, instanța de apel a statuat că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și în conformitate cu art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite de către Ibrian Ruslan prevăzută la art. 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal, care se atribuie la categoria infracțiunilor excepțional de grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal și infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal comisă de Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave, de motivul acesteia, de faptul că infracțiunea de omor a fost săvârșită cu premeditare și deosebită cruzime, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților. Astfel, potrivit art. 61 alin. (2) Cod penal, pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. În acest context, instanța de apel a considerat că pedepsele stabilite de prima instanță inculpaților Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie sânt echitabile și suficiente pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpați, fiind apte de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul legii penale în contextul gradului de pericol social a faptelor comise și personalitatea acestora. Revenind la cauza dedusă judecății, prin reducerea limitelor minime și maxime de pedeapsă în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, infracțiunea prevăzută de art. 8 145 alin. (2) lit. a), j) Cod penal capătă următoarele limite: închisoare de la 10 ani la 13 ani și 4 luni, iar infracțiunea prevăzută la art. 287 alin. (3) Cod penal,următoarele limite: închisoare de la 2 ani la 4 ani și 8 luni. Așadar, termenul pedepsei definitive stabilite inculpaților se încadrează în aceste limite. Cu referire la solicitarea succesorului părții vătămate privind casarea încheierilor Judecătoriei Ungheni prin care a fost dispusă judecarea cauzei în procedura simplificată, a încheierilor prin care au fost respinse demersurile succesorului părții vătămate și apărătorilor ei în privința respingerii procedurii simplificate și dispunerea judecării cauzei potrivit procedurii generale, instanța de apel a constatat că la data de 30 decembrie 2019 inculpații Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie au semnat cererile prin care au solicitat examinarea cauzei penale conform procedurii stabilite la art. 3641 Cod de procedură penală, menționând că recunosc faptele indicate în rechizitoriu, recunosc probele indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe (vol. VII, f.d. 135-139). La întrebarea instanței, apărătorii au declarat că cererile au fost semnate de inculpați, dar au fost scrise de avocați, deoarece inculpații nu pot să scrie. Totodată acestora le-au fost explicate conținutul cererilor și consecinițele acestor cereri (vol. VII, f.d. 143). Astfel, instanța de apel a reținut că din declarațiile inculpaților rezultă că ei recunosc în totalitate faptele indicate în rechizitoriu. Alte probe nu au solicitat să fie administrate. Cu referire la faptul că inculpații în declarațiile lor au menționat că nu sânt de acord cu unele declarații făcute de martori la urmărirea penală, instanța de apel din nou a reiterat că pentru a accepta cererea inculpatului privind examinarea cauzei conform procedurii stabilite la art. 3641 Cod de procedură penală, este obligatoriu ca ultimul să recunoască în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și nu este necesar ca acesta să recunoască sau să fie de acord cu fiecare afirmație făcută de un martor sau altul. În speță, inculpații au declarat atât în prima instanță, cât și în instanța de apel că învinuirea înaintată le este clară și vinovăția o recunosc integral. Cu referire la pretențiile formulate de succesorul părții vătămate în acțiunea civilă înaintată, instanța de apel a notat că prima instanță justificat a admis parțial acțiunea civilă privind recuperarea prejudiciului moral, or, succesorul părții vătămate a suportat prin infracțiunea săvârșită de inculpați, suferințe psihice și morale, având în vedere că în urma acțiunii infracționale, a fost lipsit de viață soțul acesteia. Prin urmare, la caz există un raport direct de cauzalitate între activitatea infracțională descrisă și prejudiciul nepatrimonial suportat de succesorul părții vătămate, iar legea procesual penală prevede expres dreptul persoanei căreia i-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală de a înainta o acțiune civilă privitor la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune. Astfel, instanța de apel a opinat că sumele dispuse spre încasare, cu titlu de prejudiciu moral, ce s-au încasat din contul inculpaților, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele fizice și psihice cauzate succesorului victimei prin infracțiune. Referitor la prejudiciul material, instanța de apel a ținut să remarce faptul că soluția 9 primei instanțe este una justificată, or, fiind dispusă încasarea sumei de 52 810 lei în beneficiul succesorului părții vătămate, cu titlul de prejudiciul material, instanța de judecată a soluționat și a constatat cheltuielile suportate de fapt pentru înmormântarea victimei în urma omorului comis de inculpat, care au fost probate prin copia bonului de plată cu factura fiscală nr. 770092 din 25.05.2019 (f.d. 175- 177, Vol. VII). Însă, succesorul părții vătămate, Stoica Olga a solicitat încasarea cheltuielilor de înmormântare formate din: 12 000 lei haine pentru decedat, 220 000 lei pentru 11 zile de priveghi (câte 20 000 lei pe zi), pomene în sumă de 100 000 lei și 300 000 lei pentru muzicanți. Instanța de apel a constatat că sumele date nu doar ca sânt neporbate, dar și sânt exagerate. Instanța de apel a conchis ca fiind absolut întemeiată și soluția primei instanțe referitor la încasarea a câte 1 100 lei lunar pentru fiecare copil al defunctului, or după cum rezultă din informația publicată pe site-ul Biroului Național de Statistică, valoarea minimului de existență în semestrul I al anului 2020, minimul de existență pentru copii constituie în mediu 1 994,5 lei lunar. Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rând de interesele acestuia. Din prevederile art. 74 alin. (1) Codul familiei rezultă că, părinții sânt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Cu privire la solicitarea părții apărării privind încadrarea acțiunilor inculpaților Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Arapu Pancratie, Arapu Ivan și Mavroian Roman în concordanță cu faptele săvârșite, instanța de apel a menționat că pct. 4 al Hotărîrii Plenului CSJ ”Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești” nr. 13 din 16.12.2013 stabilește că inculpatul trebuie să recunoască și încadrarea juridică a faptei/faptelor așa cum a/au fost reținute în rechizitoriu. În cazul când inculpatul contestă încadrarea juridică a faptei, nu pot fi aplicate dispozițiile art. 3641 Cod de procedură penală. În speță, instanța de apel a constatat că nici în ședința preliminară, nici în cadrul cercetării judecătorești și nici în dezbaterile judiciare în prima instanță, partea apărării nu a contestat încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților. În pledoariile lor, apărătorii, dar și inculpații au solicitat să le fie aplicată o pedepasă în limitele prevăzute la art. 145 alin. (2) și 287 alin. (3) Cod penal, cu reducerea limitelor de pedeapsă potrivit regulilor prescrise la art. 3641 Cod de procedură penală. Conform pct. 30 al Hotărîrii menționate supra, împotriva sentinței adoptate de prima instanță în urma judecării în procedura simplificată, părțile pot exercita calea de atac a apelului, de regulă, sub aspectul individualizării pedepsei, inculpatul neputând renunța la opțiunea de a fi judecat potrivit procedurii simplificate. În situația aplicării de către prima instanță a dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel este obligată să verifice în principiu îndeplinirea cerințelor dispozițiilor art. 3641 alin.(1) și (4) Cod de procedură penală și nu poate reține o altă situație de fapt și o altă încadrare juridică decît cea 10 reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. În cazul în care prima instanță, pronunțând sentința în procedura simplificată, reține o altă situație și/sau o altă încadrare juridică decît cea constatată (stabilită) în rechizitoriu, instanța de apel, din oficiu, conducându-se de prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casează sentința primei instanțe și pronunță o nouă hotărâre, prin care constată situația de fapt și încadrează această faptă așa cum au fost formulate în rechizitoriu și stabilește o pedeapsa în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea individualizării pedepselor, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului acuzatorul de stat a indicat asupra faptului că pedeapsa trebuie să impună infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și să fie suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor persoanei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune, astfel că corectarea și reeducarea inculpaților Ibrian Ruslan, Bandrabura Vaieriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie în opinia acuzării, poatea avea loc numai in condiții mai severe. Tot aici, recurentul a menționat că instanța de apel urma să țină cont de faptul că inculpuții sânt caracterizați la locul de trai ca persoane cu un comportament negativ, agresiv, (Ibrian Ruslan vol. VIII, f.d. 75, f.d.61, Arapu Pancratie vol. VIII, f.d. 59,f.d.64, Bandrabura Valeriu vol. VIII, f.d. 58, f.d.65, Mavroian Roman vol. VIII, f.d. 60, f.d.62, Arapu Ivan vol. VIII, f.d.63) or, aceste date se referă de asemenea la personalitatea inculpaților, circumstanță de care nu s-a ținut cont la individualizarea pedepselor stabilite celor din urmă. Mai mult de atât, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că la faza de urmărire penală inculpații nu au recunoscut vinovăția și nu au conlucrat efectiv cu organele de urmărire penală. Căința acestora în comiterea infracțiunilor incriminate a fost una formală, exprimată exclusiv în scopul atenuării pedepsei ce urma a le fi stabilită, împrejurare care denotă că careva concluziile necesare de pe urma faptelor criminale soldate cu decesul unei persoane, nu și-au făcut. Respectiv, în cadrul cercetării judecătorești inculpații nu au manifestat o căință sinceră, care ar demonstra sentimente de remușcare și autocritică pentru faptele incriminate, ce au avut o rezonanță majoră în societate. La fel, instanțele de fond nu au ținut cont nici de faptul că cele două infracțiuni atentează asupra ordinii publice și vieții persoanei și au fost săvârșite fară nici un motiv. Or, inculpații par a fi mult mai periculoși în circumstanțele în care pretind că se răzbună doar pentru simplul fapt că se aflau în relații ostile cu familia părții vătămate; 11 - Stoica Olga − succesorul părții vătămate Stoica Serghei, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor adoptate pe caz și a încheierii prin care s-a dispus admiterea cererilor înaintate de către inculpați privind solicitarea judecării cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care tuturor inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă cu detenție pe viață și să fie admisă acțiunea civilă prin care s-a solicitat încasarea de la inculpați, în mod solidar a: prejudiciului moral în sumă de 5 000 000 lei; pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 3 000 lei lunar, începând cu data omorului până la atingerea majoratului; cheltuielilor de înmormântare în sumă de 684 810 lei; cheltuielilor judiciare în sumă de 18 000 lei. În argumentarea recursului declarat, recurenta susține că deși inculpații au recunoscut vinovăția în comiterea faptelor reținute în actul de învinuire, totuși aceștia au declarat că victima Stoica Serghei l-a atacat inițial pe Bandrabura cu un cuțit, ulterior la poarta gospodariei sale i-a amenințat cu cuțitul, fiica lor minoră nu era prezentă – împrejurări care nu corespund adevarului, ba mai mult, constituie o încălcare a judecării cauzei în procedură simplificată. Astfel, consideră că incidente situației create sânt explicațiile date la pct. 26 din Hotărârea Plenului CSJ ”Cu privire la aplicarea prevederilor art. 364/1 CPP de către instanțele judecătorești nr. 13 din 16.12.2013 ” unde se punctează: „Dacă în cadrul examinării conform procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în timpul dezbaterilor au aparut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 CPP, instanța de judecată, deliberând în conformitate cu prevederile art. 383 CPP, prin o nouă încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va judeca cauza în procedura generală.” La individualizarea pedepsei, instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal și nu a dat apreciere următoarelor circumstanțe prezente în cauza dată: inculpații se caracterizează negativ la locul de trai, nu sânt angajați în câmpul muncii, nu au restituit nici o parte din prejudiciu, s-au eschivat de la urmărire penală, unde au negat comiterea infracțiunilor, nu au acordat primul ajutor victimei, infracțiunile au fost comise cu 3 zile înainte de serbarea nunții fiicei victimei, gravitatea faptelor comise, investigațiilor jurnalistice prin care se denotă un coportament antisocial al inculpaților pe teritoriul Federației Ruse, reținerea lor cu un impresionant arsenal de muniții și arme letale, de fapt vina nu o recunosc pe deplin, iar căința acestora este pur declarativă. Mai afirmă recurenta că prin respingerea încasării prejudiciului material în partea ce ține de cheltuielile de înmormântare: 12 000 lei − haine pentru decedat, 220 000 lei pentru 11 zile de priveghi (câte 20 000 lei pe zi), pomene în sumă de 100 000 lei și 300 000 lei pentru muzicanți, instanța a ignorat circumstanțele cazului și anume obiceiurile locului și faptul că muzicanții erau deja achitați pentru nunta preconizată și hainele și obiectele folosit în calitate de pomene erau din timp procurate cu altă ocazie și anume pentru serbarea căsătoriei fiicei lui Stoica Serghei. În partea ce ține de admiterea parțială a cerinței referitoare la încasarea a câte 1 100 lei pentru fiecare copil până la atingerea vârstei de 18 ani o consideră mizeră sau nivelul de trai asigurat de către victimă a fost unul net cu mult mai mare decât 1 100 lei lunar pentru fiecare copil. Aici instanța a ignorat prevederile art. 2031 alin. (3) Cod civil: (3) La stabilirea despăgubirii se va ține seama de nevoile persoanei îndreptățite, precum și de veniturile pe care, în mod normal, 12 defunctul le-ar fi avut pe perioada pentru care se acordă despăgubirea, dispozițiile art. 2028-2030 se aplică în mod corespunzător.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. Soluția de inadmisibilitate a recursului depus de acuzatorul de stat se întemeiază, în drept, pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci cînd titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sânt subsecvente circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent sânt nefondate. Lecturând cererea de recrus declarată de acuzatorul de stat, se constată că dezacordul recurentului cu hotărârea contestată, în mare parte, este fondat pe modalitatea de individualizare a pedepselor stabilite inculpaților, considerând-o prea blândă în raport cu gravitatea faptelor comise pe caz. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. Revenind la cauza dedusă judecății, instanțele de fond au reținut următoarele circumstanțe atenuante în privința inculpaților Ibrian Ruslan Ruslan, Bandrabura Valeriu Valeriu, Mavroian Roman Ruslan, Arapu Ivan Mihail și Arapu Pancratie Ruslan: recunoașterea vinei, căința sinceră, comiterea pentru prima dată a unor infracțiuni și conlucrarea efectivă cu organele urmăririi penale, iar circumstanțe agravante în privința inculpaților instanțele de judecată nu au stabilit (f.d. 244, vol. IX). 13 Astfel, instanța de recurs nu atestă nici o abatere de la principiul individualizării pedepsei penale, iar mărimea acesteia stabilită pentru fiecare inculpat în parte, corespunde gravității faptelor comise, cât și scopului educativ al acesteia. În continuare, instanța de recurs remarcă faptul că acuzatorul de stat indică asupra faptului că toți inculpații se caracterizează negativ la locul de trai, însă instanțele de fond nu au reținut acest aspect la individualizarea pedepsei. Această alegație Colegiul penal o respinge ca nefondată, or instanța de apel s-a expus asupra aspectului dat în decizia adoptată prin următoarele: „Cât privește caracteristicile semnate de ofițerul de sector Marcenco Grigore, anexate la vol. 8, f.d. 56-60, Colegiul Penal a constatat că deși se referă la persoane diferite, toate au un conținut identic inclusiv prin mențiunea că toți inculpații au fost anterior atrași la răspundere penală în baza art. 287 Cod penal, cu toate că potrivit Revendicărilor menționate mai sus Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie anterior nu au comis infracțiuni și nu a fost trași la răspundere penală. La fel, la f.d. 61-65, vol. 8 sânt anexate caracteristicile semnate de primarul com. Ciorești Guțu Valeriu conform cărora Ibrian Ruslan, Bandrabura Valeriu, Mavroian Roman, Arapu Ivan și Arapu Pancratie la locul de trai se caracterizează negativ. Instanța de apel reține că și aceste caracteristici deși se referă la persoane diferite, toate au un conținut identic. Inclusiv în toate se menționează că inculpații pe parcursul anilor au avut sancțiuni. În acest sens Colegiul Penal atestă că nu este clar care a fost motivul că unul și același primar inițial, la 15 iulie 2019 a eliberat inculpaților caractersitici pozitive, iar ulterior, la 06.02.2020 a eliberat caracteristici negative. Mai mult ca atît, în toate caracteristicile din 06.02.2020 deși se afirmă că inculpații au fost pe parcursul anilor sancționați nu este indicat nimic concret despre ce încălcări sau abateri au comis și ce sancțiuni concrete le-au fost aplicate. În aceste condiții, ținând cont de faptul că orice dubiu urmează a fi interpretat în favoarea inculpatului, instanța de apel va aprecia critic conținutul informațiilor indicate în caracteristicile eliberate de ofițerul de sector și de primarul com. Ciorești Guțu Valeriu la 06.02.2020. ” (f.d. 244a, vol. IX). Astfel, instanța de recurs conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de acuzatorul de stat nu există și, potrivit legii, se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Cu referire la recursul succesorului părții vătămate, Stoica Olga instanța de recurs constată că un prim argument se referă la abateri de ordin procedural ce vizează judecarea cauzei în procedură simplificată, și anume că inculpații au negat circumstanțele reținute prin rechizitoriu, dând declarații ce nu corespuneau faptelor constatate în actul de învinuire. În acest context, Colegiul penal ține să elucideze că potrivit prevederilor art. 3641 alin. (1) Cod de procedură penală, inculpatul poate solicita judecarea cauzei conform procedurii simplificate printr-un înscris autentic. Înscrisul autentic al inculpatului va cuprinde atât recunoașterea faptei/faptelor descrise 14 în rechizitoriu, cât și solicitarea ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Caracterul neechivoc al recunoașterii impune ca înscrisul să cuprindă o manifestare de voință suficient de clară, prin referire la faptele reținute prin rechizitoriul, solicitarea ca judecata să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, precizarea cunoașterii și însușirii acestor probe, precum și renunțarea la administrarea altor probe. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ, ținând seama că declarația inculpatului nu este un act formal, ci și unul substanțial, de fond. Prevederile art. 3641 Cod de procedură penală impun, cât se poate de clar, ca declarația de recunoaștere a faptei/faptelor reținută în rechizitoriu să fie însoțită de o solicitare de judecare a cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. În speță, Colegiul constată că inculpații au recunoscut prin înscris autentic că recunoaște faptele incriminate în rechizitoriu, cu probele administrate pe cauză a făcut cunoștință și nu solicită administrarea altor probe noi de către apărătorul său (f.d. 135- 139, vol. VII). Așadar, din cele consemnate mai sus este evident că procedura simplificată nu prevede ca inculpatul să expună prin declarațiile sale circumstanțele în care a fost comisă fapta, dar să recunoască vinovăția sa în comiterea faptei incriminate, să cunoască probele și să se abțină de la administrarea altor probe noi. Prin urmare, instanța de recurs conchide că presupusa încălcare a procedurii prevăzute la art. 3641 Cod de procedură penală nu și-a găsit confirmare în speța dată. Având în vedere cele consemnate mai sus, cerința recurentei privind stabilirea unei pedepse cu detențiune pe viață pentru toți inculpații este lipsită de orice suport legal, or, astfel s-ar depăși noile limite stabilite potrivit regulilor prescrise la art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Cât ține de pretențiile formulate în acțiunea civilă înaintată în prezenta cauză penală, se conchide că această chestiune a constituit obiect la judecarea cauzei în ordine de apel, iar instanța de apel s-a expus asupra aspectului vizat argumentat, fără a lăsa loc de orice interpretare extensivă și defavorabilă succesorului părții vătămate (pct. 5 din prezenta decizie). Totodată, instanța de recurs remarcă că recursul repetă textul apelului și argumentele expuse de recurentă au fost anterior invocate în apel. Lecturând textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a oferit răspunsuri la toate motivele apelului declarat, iar decizia contestată cuprinde fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea acestuia, precum și motivele adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de procedură penală. Făcând o concluzie asupra celor punctate supra, Colegiul penal constată că alegațiile succesorului părții vătămate sânt nefondate, iar decizia instanței de apel corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei și de soluționare a acțiunii civile, 15 aceasta fiind pe deplin motivată și corespunzătoare prevederilor procesual penale, motiv din care se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Țurcanu Svetlana și de către Stoica Olga − succesorul părții vătămate Stoica Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Ibrian Ruslan XXXXX, Bandrabura Valeriu XXXXX, Mavroian Roman XXXXX, Arapu Ivan XXXXX și Arapu Pancratie XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 27 mai 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan 16