1ra-1000/2021 — art. 187 alin. 4 CP

1ra-1000/2021 — art. 187 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1000/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020,

declarate de reprezentanții legali Mocanu Igor și Arap Lilia, de avocatul Iulian Cașu și

inculpații

Mocanu Maxim xxxx;

Arap Ion xxxx.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 27.10.2017 - 27.03.2019,

instanța de apel: 25.04.2019 - 16.12.2020,

instanța de recurs: 22.02.2021 - 26.04.2021.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 187 alin. (4), 79 Cod penal, la 5 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pe

un termen de probă de 4 ani.

Arap Ion a fost condamnat în baza art. 187 alin. (4), 79 Cod penal, la 5 ani

închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pe

un termen de probă de 4 ani.

De la Arap Lilia și Mocanu Igor s-a încasat, solidar, în folosul lui Pîntea Igor

prejudiciul material în sumă de 142.699 lei.

De la Arap Lilia s-a încasat în beneficiul lui Pîntea Igor prejudiciul moral în mărime

de 5000 lei.

1

De la Mocanu Igor s-a încasat în folosul lui Pîntea Igor prejudiciul moral în mărime

de 5000 lei.

De la Arap Lilia și Mocanu Igor s-a încasat, solidar, în beneficiul lui Pîntea Igor

cheltuielile de judecată în sumă de 8900 lei.

07.06.2017 până la 11.06.2017, la oră nestabilită de organul de urmărire penală, în urma

înțelegerii prealabile cu inculpatul Mocanu M., a.n. xxxx, în repetate rânduri, beneficiind

și cunoscând faptul că stăpânii au alt loc permanent de trai și nu se aflau permanent în

imobilul dat, având scop de profit și de sustragere deschisă a bunurilor altei persoane,

aflându-se în or. Xxxx, au pătruns nesancționat în casa lui Pîntea Igor, a.n. xxxx, locuitor

al or. Xxxx str. Xxxx, situată pe adresa or. Xxxx str. Xxxx, de unde a sustras pe ascuns

mai multe bunuri materiale după cum urmează: 1 frigider pentru automobil 12V/220V la

prețul de 30560 lei; 2 covoare ”Ungheni” la prețul de 4500 lei; o vază mare de cristal la

prețul de 1800 lei; șapte modeme-router WIFI la prețul de 400 lei fiecare, 12 radio

telefoane la prețul de 200 lei fiecare; o sticlă de ”Martini” la prețul de 150 lei; 7 rame foto

de argint la prețul de 1016 lei fiecare; 1 set de ștergare la prețul de 1321 lei: 1 set de

ștergare la prețul de 976 lei; 1 set de ștergare la prețul de 711 lei; 4 seturi de ștergare la

prețul de 1677 lei, 1 set de oale de bucătărie la prețul de 5490 lei; 1 mașină de feliat la

prețul de 3700 lei; 1 mașină de curățat încălțămintea la prețul de 1200 lei; 1 pătuc pentru

copii la prețul de 2850 lei; 3 pijamale pentru femei la prețul de 650 lei fiecare; 1 lustră la

prețul de 5700 lei; 1 ceas ”Antic” la prețul de 7600 lei; 1 lampă pentru dormitor la prețul

de 1500 lei: 1 set de veselă pentru cafea la prețul de 1200 lei; 3 seruri de veselă la prețul

de 1450 lei fiecare; 1 fier de călcat la prețul de 1400 lei; 1 mașină de cafea la prețul de

3151 lei; 1 set de tigăi ”Tefal” la prețul de 950 lei; 1 set de linguri, furculițe și cuțite la

prețul de 3000 lei: 1 televizor la prețul de 4050 lei, 1 DVD player la prețul de 1000 lei; 1

motoretă pentru copii la prețul de 2450 lei, 2 geci de piele la prețul de 3700 lei fiecare; 2

cojoace la prețul de 4900 lei fiecare; 1 șubă cu blană la prețul de 7750 lei: 1 aragaz

incorporabil la prețul de 6000 lei: 1 costum bărbătesc la prețul de 3000 lei: 2 rochii la

prețul de 8000 lei: 1 cojoc la prețul de 4000 lei: 10 tricouri la prețul de 200 lei fiecare; 4

scurte la prețul de 450 lei fiecare; 1 sticlă termos pentru copii la prețul de 100 lei; 1 jucărie

pentru brad tip suvenir la prețul de 100 lei. 1 geantă de culoare roșie la prețul de 400 lei;

1 statuie suvenir la prețul de 500 lei; 1 cuptor cu microunde la prețul de 750 lei; 1 cămașă

de noapte pentru copii la prețul de 400 lei; 1 icoană la prețul 650 lei; 1 rației; WIFI la

prețul de 400 lei; încărcătoare de la ruter la prețul de 700 lei; 1 cămașă pentru femei de

culoare roșie la prețul de 500 lei; 3 maiouri la prețul de 200 lei fiecare; 1 centură la prețul

de 400 lei; 1 set de linguri la prețul de 60 lei; 2 cuțite de bucătărie la prețul de 150 lei

fiecare; 1 pereche de încălțăminte pentru copii la prețul de 120 lei; 1 machinetă pentru

cafea la prețul de 200 lei; 1 portmoneu la prețul de 200 lei, cu care s-au ascuns în direcția

necunoscută, iar ultima dată, atât Mocanu Maxim cât și Arap Ion, având asupra sa în

fiecare mână câte un cuțit, îmbrăcați în mănuși, cu cagule pe cap și cu măști de tifon pe

față, amenințând cu aplicarea violenței și insuflând temerea reală a părții vătămate în

propria casă, prin ce i-a cauzat părții vătămate enunțate o daună în proporții considerabile

săvârșită în proporții mari în sumă totală de 150.149,00 lei.

Inculpatul Mocanu M., în perioada de timp de la 07.06.2017 până la 11.06.2017, la

oră nestabilită de organul de urmărire penală, în urma înțelegerii prealabile cu Arap. I.,

2

a.n. xxxx, în repetate rânduri, beneficiind și cunoscând faptul că stăpânii au alt loc

permanent de trai și nu se aflau permanent în imobilul dat, având scop de profit și de

sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, aflându-se în or. Xxxx. au pătruns

nesancționat în casa lui Pîntea Igor, a.n. xxxx, locuitor al or. Xxxx str. Xxxx, situată pe

adresa or. Xxxx str. Xxxx, de unde a sustras pe ascuns mai multe bunuri materiale după

cum urmează: 1 frigider pentru automobil 12V/220V la prețul de 30560 lei; 2 covoare

”Ungheni” la prețul de 4500 lei; o vază mare de cristal la prețul de 1800 lei; șapte

modeme-router WIFI la prețul de 400 lei fiecare, 12 radio telefoane la prețul de 200 lei

fiecare; o sticlă de ”Martini” la prețul de 150 lei; 7 rame foto de argint la prețul de 1016

lei fiecare; 1 set de ștergare la prețul de 1321 lei: 1 set de ștergare la prețul de 976 lei; 1

set de ștergare la prețul de 711 lei; 4 seturi de ștergare la prețul de 1677 lei, 1 set de oale

de bucătărie la prețul de 5490 lei; 1 mașină de feliat la prețul de 3700 lei; 1 mașină de

curățat încălțămintea la prețul de 1200 lei; 1 pătuc pentru copii la prețul de 2850 lei; 3

pijamale pentru femei la prețul de 650 lei fiecare; 1 lustră la prețul de 5700 lei; 1 ceas

”Antic” la prețul de 7600 lei; 1 lampă pentru dormitor la prețul de 1500 lei: 1 set de veselă

pentru cafea la prețul de 1200 lei; 3 seruri de veselă la prețul de 1450 lei fiecare; 1 fier de

călcat la prețul de 1400 lei; 1 mașină de cafea la prețul de 3151 lei; 1 set de tigăi ”Tefal”

la prețul de 950 lei; 1 set de linguri, furculițe și cuțite la prețul de 3000 lei: 1 televizor la

prețul de 4050 lei, 1 DVD player la prețul de 1000 lei; 1 motoretă pentru copii la prețul

de 2450 lei, 2 geci de piele la prețul de 3700 lei fiecare; 2 cojoace la prețul de 4900 lei

fiecare; 1 șubă cu blană la prețul de 7750 lei: 1 aragaz incorporabil la prețul de 6000 lei:

1 costum bărbătesc la prețul de 3000 lei: 2 rochii la prețul de 8000 lei: 1 cojoc la prețul de

4000 lei: 10 tricouri la prețul de 200 lei fiecare; 4 scurte la prețul de 450 lei fiecare; 1

sticlă termos pentru copii la prețul de 100 lei; 1 jucărie pentru brad tip suvenir la prețul de

100 lei. 1 geantă de culoare roșie la prețul de 400 lei; 1 statuie suvenir la prețul de 500 lei;

1 cuptor cu microunde la prețul de 750 lei; 1 cămașă de noapte pentru copii la prețul de

400 lei; 1 icoană la prețul 650 lei; 1 rației; WIFI la prețul de 400 lei; încărcătoare de la

ruter la prețul de 700 lei; 1 cămașă pentru femei de culoare roșie la prețul de 500 lei; 3

maiouri la prețul de 200 lei fiecare; 1 centură la prețul de 400 lei; 1 set de linguri la prețul

de 60 lei; 2 cuțite de bucătărie la prețul de 150 lei fiecare; 1 pereche de încălțăminte pentru

copii la prețul de 120 lei; 1 machinetă pentru cafea la prețul de 200 lei; 1 portmoneu la

prețul de 200 lei, cu care s-au ascuns în direcția necunoscută, iar ultima dată, atât Mocanu

Maxim cât și Arap Ion, având asupra sa în fiecare mână câte un cuțit, îmbrăcați în

mănuși, cu cagule pe cap și cu măști de tifon pe față, amenințând cu aplicarea violenței

și insuflând temerea reală a părții vătămate în propria casă, prin ce i-a cauzat părții

vătămate enunțate o daună în proporții considerabile săvârșită în proporții mari în sumă

totală de 150.149,00 lei.

Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, ca jaful,

adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, de

o persoană mascată, deghizată și travestită, prin pătrundere în încăpere, cu amenințarea

aplicării violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile, săvârșite în proporții mari.

Instanța a reținut că inculpații și-au recunoscut vina parțial, declarând că, în casa lui

Pîntea Igor au fost împreună, au luat lucruri, dar suma nu o recunosc, deoarece bunurile

pe care le-au luat, valorau la 5000-8000 lei. Despre restul bunurilor nu cunosc nimic.

3

Totodată, vinovăția acestora este demonstrată integral prin probele administrate și

acțiunile lor urmează a fi încadrate în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, ca jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, de o

persoană mascată, deghizată și travestită, prin pătrundere în încăpere, cu amenințarea

aplicării violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile, săvârșită în proportii mari.

Nu pot fi admise afirmațiile inculpaților că au sustras bunurile pe ascuns, deoarece

la momentul reținerii, ultimii s-au ascuns la balconul casei, dar în rucsacurile ambilor,

conform procesului verbal de cercetare la fața locului din 11.06.2017, au fost depistate

bunuri ce apartin părții vătămate - o cămașă de culoare roșie, trei maiouri, o pereche de

încălțăminte pentru femei, o centură, un set din lemn de veselă, 2 cuțite de bucătărie.

Ca sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, prevăzută de art.187 Cod penal

(jaf), se consideră fapta ce se derulează în prezența proprietarului sau altui posesor, ori în

prezența unor persoane străine, făptuitorul fiind conștient ca persoanele prezente înțeleg

caracterul ilegal al acțiunilor lui, indiferent de faptul că ele au întreprins ori nu careva

măsuri de curmare a acestor acțiuni.

Acțiunile inițiate ca furt, însă care n-au fost duse pânâ la capăt, din cauza că au fost

descoperite de către victimă sau de alte persoane, dar neținându-se cont de aceasta au fost

prelungite de către infractor cu scopul însușirii bunurilor sau reținerii lor, se încadrează în

infracțiunea de jaf.

De asemenea, nu pot fi reținute nici afirmațiile că numai o singură dată au luat

bunuri, deoarece, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, au fost depistate

bunurile sustrase în locul unde inculpații au indicat că le-au depozitat.

Nu pot fi reținute nici argumentele că inculpații au comis infracțiunea prevăzută de

art. 186 alin. (2) Cod penal, deoarece, au fost reținute două persoane mascate, deghizate

(aveau căciuli, mănuși, mască pe față), prin pătrundere în locuință, cu amenințarea

aplicării violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei (ambii aveau cuțite în

mâini, un toporaș de bucătărie, în rucsac la Arap I. fiind depistat încă un cuțit), partea

vătămată a reușit să arunce un alt cuțit și un toporaș din mâinile inculpaților în timpul

reținerii, un cuțit pentru bucătărie peste gard la vecini, partea vătămată fiind singură -

semne ce sunt caracteristice infracțiunii de jaf.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații

să fie condamnat în baza art. 187 alin. (4) Cod penal, fără aplicarea aplicarea prevederilor

art. 79 și 90 Cod penal.

Apelantul a invocat că inculpații se învinuiesc de comiterea unei infracțiuni grave,

ei recunoscând doar parțial vinovăția.

La aplicarea pedepsei, nu s-a luat în calcul că inculpații au comis infracțiunea cu

aplicarea măștilor, mănușilor și a cuțitelor, fiind surprinși de partea vătămată în momentul

sustragerii, fapt care a pus în pericol viața și sănătatea ultimei, deoarece integritatea

corporală a acestuia miraculos nu a avut de suferit de pe urma acțiunilor date.

La fel, nu s-a luat în calcul nici faptul că inculpații nu au restituit prejudiciul

material părții vătămate până la pronunțarea sentinței, fiind obligat acuzatorul de stat de

a solicita menținerea sechestrului pe bunurile acestora și a reprezentanților lor legali, în

vederea asigurării recuperării prejudiciului material.

4

Astfel, aplicarea art. 79 și 90 Cod penal este una neîntemeiată, iar pedeapsa aplicată

inculpaților este prea blândă și nu corespunde proporționalității faptelor infracționale

comise.

Totodată, deși minoratul poate fi catalogat ca circumstanță excepțională, nu s-a

observat căința sinceră din partea inculpaților și contribuirea lor activă la descoperirea

infracțiunii.

3.1. Procurorul în procuratura de circumscripție Bălți, Elena Lisnic, a declarat apel

suplimentar, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpații să fie condamnați în baza art. 187 alin. (4), 79 Cod penal, la pedeapsă de

câte 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru minori.

Apelanta a invocat că acuzatorul de stat Oleg Rusu, neluând în considerație

prevederile art. 75 Cod penal, eronat și pripit a solicitat de a stabili inculpaților pedeapsă

fără aplicarea art. 79 Cod penal, neindicând limita pedepsei solicitate și care ar duce la

realizarea scopului urmărit de legea penală prin prisma art. 61 Cod penal.

Or, art. 79 alin. (1) Cod penal stipulează, că minoratul persoanei care a săvârșit

infracțiunea, se consideră circumstanță excepțională.

Deci, instanța de fond corect și întemeiat a aplicat în privința inculpaților

dispozițiile art. 79 Cod penal, luând în considerație că la momentul comiterii infracțiunii,

nu au atins vârsta de 18 ani.

3.2. Au declarat apeluri și avocatul Iulian Cașu, reprezentanții legali a-i inculpaților

minori, Nisterenco Tatiana și Arap Lilia, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal, cu liberarea de pedeapsă penală și aplicarea unei măsuri de constrângere cu caracter

educativ, prevăzute de art. 104 Cod penal, cu respingerea integrală a acțiunii civile.

Apelanții au invocat că, acțiunile inculpaților nu au fost încadrate juridic corect,

deoarece din materialele cauzei reiese că aceștia au comis infracțiunea prevăzută de art.

186 alin. 2) lit. b), c) Cod penal.

Ori, infracțiunea a fost comisă pe ascuns, iar valoarea bunurilor sustrase constituie

5000 lei, conform declarațiilor părții vătămate.

Mai mult, inculpații au fost prinși în flagrant și bunurile sustrase au fost restituite

integral părții vătămate.

Conform art. 104 Cod penal, persoanelor liberate de răspundere penală în

conformitate cu art. 54 sau de pedeapsă penală în conformitate cu art. 93 li se aplică măsuri

de constrângere cu caracter educativ - încredințarea minorului pentru supravegherea

părinților.

Instanța de fond a încălcat norma imperativă prevăzută de art. 475 alin. (3) Cod de

procedură penală, care dispune că pentru circumstanțele prevăzute, organul de urmărire

penală, procurorul sau, după caz, instanța de judecată dispune întocmirea referatului

presentințial de evaluare psihosocială a minorului

Instanța de fond nu s-a expus asupra posibilității liberării inculpaților minori de

pedeapsa penală și aplicarea față de ei a unei măsuri cu caracter educativ prevăzute în art.

104 Cod penal.

apelurile au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Mocanu Maxim a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4), 70 alin. (3) și 79 Cod

5

penal, la 4 ani închisoare și în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. b), 70 alin. (3) și 81 alin. (3)

Cod penal, la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a

fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probațiune de 3 ani.

Arap Ion a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4), 70 alin. (3) și 79 Cod penal, la

4 ani închisoare și în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. b), 70 alin. (3) și 81 alin. (3) Cod penal,

la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a

fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani și 6 luni închisoare.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat, pe un termen de probațiune de 3 ani.

De la inculpații Mocanu Maxim și Arap Ion, împreună cu reprezentații lor legali

Mocanu Igor și Arap Lilia, s-a încasat solidar, în beneficiul părții vătămate Pîntea Igor,

prejudiciu material în sumă de 144.679 lei, cheltuieli de asistență juridică în cuantum

de 15.000 lei, și de la fiecare în parte prejudiciu moral a câte 4000 lei, de la inculpatul

Mocanu Maxim împreună cu reprezentantul legal Mocanu Igor a daunei morale în

mărime de 4000 lei și de la inculpatul Arap Ion și reprezentantul Arap Lilia a daunei

morale în mărime de 4000 lei.

În rest, dispozițiile sentinței în latura corpurilor delicte și a măsurii asiguratorii

în formă de sechestru aplicată în baza încheierii judecătoriei Xxxx din 07.12.2017

asupra bunurilor imobile ce aparțin reprezentanților legali ai inculpaților minori, Arap

Lilia și Mocanu Igor, s-au păstrat fără modificări.

Instanța de apel a statuat că, pornirea urmăririi penale a avut loc la cererea lui I.

Pîntea pe art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, cu punerea inițială a ambilor inculpați

sub învinuire prin ordonanțele din 29.10.2017 pe art. 186 alin. (4) Cod penal, cu care a și

fost sesizată instanța de judecată prin rechizitoriu

Învinuirea a fost modificată de acuzator prin ordonanța din 03.05.2018, pe art. 187

alin. (4) Cod penal, în cadrul examinării în fond a cauzei penale, în sensul agravării

conform prevederilor art. 326 alin. (1) Cod de procedură penală, reținută de instanță prin

sentință.

Dat fiind, contestarea sentinței de către procuror cu apel, acesta, în ordinea art. 325

alin. (2), 326 alin. (1) și 402 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a modificat inculpaților

învinuirea, reținându-le în acțiuni a câte două fapte penale și anume sustragerea pe ascuns

a bunurilor părții vătămate, de către două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare

de daune în proporții mari, în valoare de 144.679 lei, încadrând acțiunile lor pe art. 186

alin. (4) Cod penal, și tentativa sustragerii pe ascuns a bunurilor în volum de 6720 lei, de

două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzare de daune în proporții considerabile,

acțiuni încadrate pe art. art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal.

Or, la alin. (2) art. 325 Cod de procedură penală, legiuitorul a prevăzut posibilitatea

modificării învinuirii în instanța de judecată, dacă prin aceasta nu se agravează situația

inculpaților și nu se lezează dreptul lor la apărare, prevederi ce se răsfrâng și asupra

judecării cauzei în apel, ca o continuitate a examinării fondului ei, cu respectarea tuturor

garanțiilor acordate de legea procesual-penală. Și doar în situația specificată la art. 326

6

alin. (1) Cod de procedură penală, procurorul poate modifica în instanța de apel, învinuirea

în sensul agravării ei, doar dacă este titularul cererii de apel.

Respectiv, ținând cont de faptul, că prin învinuirea finală adusă inculpaților la

examinarea cauzei în ordine de apel, nu s-a depășit limita acuzațiilor inițial aduse pe art.

186 alin. (4) și 187 alin. (4) Cod penal, doar delimitându-le faptele prin încadrarea

acțiunilor la aceiași categorie de infracțiuni, conform a două norme penale separate, cea

consumată la art. 186 alin. (4) Cod penal și neconsumată la art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal, fiindu-le acordat suficient timp pentru pregătirea apărării vis-à-vis de

această acuzare, inclusiv prin depunerea declarațiilor, participarea la audierea martorilor,

părții vătămate și cercetarea probatoriului administrat pe caz, judecarea cauzei în limita

acestei învinuiri, cu respectarea tuturor garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 a

Convenției, prin respectarea drepturilor procesuale prevăzute de legea internă, inclusiv a

principiului proporționalității și egalității armelor, prin care inculpați și partea vătămată

au fost plasate pe poziții egale, acordându-le posibilitatea participării nemijlocite la

examinarea cauzei în ordine de apel.

Drept urmare a cercetării suplimentare, s-a constatat ca fiind dovedită vinovăția

inculpaților Mocanu Maxim și Arap Ion în aceea, că în perioada 07-10.06.2017, la ore

nestabilite de către OUP, printr-o înțelegere prealabilă, urmărind scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările acestora și dorind în mod conștient, survenirea lor, profitând de

faptul că nu sunt văzuți de nimeni, deoarece stăpânul Pîntea I. are un loc permanent de

trai în or Xxxx, str. xxxx, prin escaladarea gardului gospodăriei acestuia, au pătruns în

interiorul imobilului din str. xxxx, Xxxx, de unde pe ascuns au sustras și însușit

următoarele bunuri: 1 frigider pentru automobil la prețul de 3 050 lei; 2 covoare Ungheni

la prețul a câte 4500 lei, fiecare, în total 9000 lei; o vază mare de cristal la prețul de 1800

lei; șapte routere WIFI la prețul de 400 lei fiecare, în total 2800 lei, 12 radiotelefoane la

prețul de 200 lei fiecare, în total 2400 lei; 7 rame foto de argint la prețul de 1 016 lei

fiecare, în total 7012 lei; un set de prosoape la prețul de 1321 lei; un set de prosoape la

prețul de 976 lei; un set de prosoape la prețul de 711 lei; 4 seturi de prosoape la prețul de

1677 lei în total 6708 lei, un set de oale de bucătărie la prețul de 5490 lei; o mașină de

feliat la prețul de 3700 lei; o mașină de curățat încălțămintea la prețul de 1200 lei; un

pătuc pentru copii la prețul de 2850 lei; trei pijamale pentru femei la prețul de 650 lei

fiecare, în total 1950 lei; o lustră la prețul de 5700 lei; un ceas Antic la prețul de 7600 lei;

o lampă pentru dormitor la prețul de 1500 lei; un set de veselă pentru cafea la prețul de

1200 lei; un fier de călcat la prețul de 1400 lei; o mașină de cafea la prețul de 3151 lei; 1

set de linguri, furculițe și cuțite la prețul de 3000 lei; un televizor la prețul de 4050 lei, un

DVD player la prețul de 1000 lei; o motoretă pentru copii la prețul de 2450 lei, două geci

de piele la prețul de 3700 lei fiecare, în total 7400 lei; două cojoace la prețul de 4900 lei

fiecare, în total 9800 lei; o șubă cu blană la prețul de 7750 lei; un aragaz incorporabil la

prețul de 6000 lei; un costum bărbătesc la prețul de 3000 lei; două rochii la prețul de 8000

lei, în total 16.000 lei; un cojoc la prețul de 4000 lei; patru scurte la prețul de 450 lei

fiecare, în total 1800 lei; o geantă de culoare roșie la prețul de 400 lei; încărcătoare router

la prețul de 700 lei în total, o cămașă pentru femei de culoare roșie la prețul de 500 lei;

trei maiouri la prețul de 200 lei fiecare, în total 600 lei; un set de lenjerie la prețul de 60

lei; opt tricouri la prețul a câte 200 lei fiecare, în total 1600 lei, două seturi de veselă la

7

prețul a câte 1450 lei fiecare, în total 2900 lei, iar ca urmare cauzându-i părții vătămate

prejudiciu material în proporții mari în sumă totală de 144.679 lei, acțiuni ce pe deplin

se încadrează la art. 186 alin. (4) Cod penal ca, furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu

cauzarea de daune în proporții mari.

La fel, s-a constatat ca fiind dovedită vinovăția inculpaților Mocanu Maxim și Arap

Ion în aceea, că în ziua de 11.06.2017, la o oră nestabilită de organul de urmărire penală,

acționând de comun acord, în baza unei înțelegeri prealabile, urmărind scopul sustragerii

pe ascuns a bunurilor altei persoane, având fața acoperită cu mască medicinală și mănuși

pe mâini prin escaladarea gardului gospodăriei, au pătruns în imobilului lui Pîntea I. din

str. xxxx, Xxxx și profitând de faptul că acesta are loc permanent de trai în or. Xxxx str.

xxxx, au sustras următoarele bunuri: două maiouri bărbătești la prețul a câte 200 lei

fiecare, în total 400 lei; un set de bucătărie la prețul de 1450 lei; o statuie suvenir în formă

de îngeri la prețul de 500 lei; o jucărie de brad la prețul de 100 lei; o sticlă pentru suc la

prețul de 100 lei; un portmoneu la prețul de 200 lei un set de tigăi la 11 prețul de 950 lei;

două cuțite de bucătărie la prețul de 150 lei fiecare, în total 300 lei; o machinetă pentru

cafea la prețul de 200 lei; o cămașă de noapte pentru copii la prețul de 400 lei; un router

WI-FI la prețul de 400 lei; un cuptor cu microunde la prețul de 750 lei; o pereche de

încălțăminte pentru copii la prețul de 120 lei; o curea bărbătească la prețul de 400 lei; o

icoană la prețul de 650 lei; în total bunuri în valoare de 6720 lei, pe care le-au pus în

rucsacurile personale, purtând în ambele mâini în scop de apărare câte un cuțit însă, din

cauze idependente de voința lor, nu și-au dus intenția până la capăt, deoarece, la fața

locului venise Pîntea I., ce i-a reținut, predându-i inspectorilor de poliție, acțiuni ce se

încadrează la art. art. 27, 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal cu calificativele: tentativa

de furt, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Or, în sensul normei penale, latura obiectivă a componenței furtului se realizează

prin sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, atunci când fapta a fost săvârșită în

absența proprietarului, a posesorului sau a oricăror altor persoane, realizată și consumată

în speța dată de către inculpați în perioada 07-10.06.2017 prin pătrundere în locuința lui

Pîntea I. din str. xxxx, Xxxx, iar nerecunoașterea de către ei a volumului celor sustrase nu

poate constitui temei pentru excluderea lor din învinuirea adusă, ținându-se cont de

caracterul consecutiv și neschimbat a declarațiilor victimei și martorilor audiați, având

suficient timp de la comiterea faptei până la momentul reținerii, de a se debarasa de

obiectele sustrase, o parte dintre care fiind depistate de către colaboratorii poliției ca

urmare a indicării locului unde au fost ascunse.

În ce privește tentativa sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, comisă de

inculpați în ziua de 11.06.2017, aceasta nu și-a produs efectul din cauze independente de

voința lor, ei neobținând posibilitatea reală de a dispune sau de a se folosi de ele la propria

dorință, fiind depistați și reținuți în flagrant de către partea vătămată Pîntea I., cu

depistarea și notificarea bunurilor pregătite pentru furt, pe care nu le-au obiectat, astfel

neducându-și intenția până la capăt din cauze ce nu au depins de voința lor.

Argumentele apărătorului privind încetarea procesului penal, pentru că ar exista

circumstanțe care ar exclude sau ar condiționa atragerea inculpaților la răspunderea

penală, sunt nefondate.

8

Astfel, Mocanu Maxim și Arap Ion au primit statut de bănuit în sensul art. 63 alin.

(1) pct. 3) Cod de procedură penală, prin adoptarea ordonanțelor din 27.06.2017.

După care, ei au fost puși sub învinuire prin ordonanțele din 28.09.2017 în interiorul

termenului de trei luni.

În dezbaterea argumentului apărării referitor la existența temeiului de nulitate în

sensul art. 251 Cod de procedură penală, a ordonanței de punere sub învinuire din

28.09.2017 ca fiind viciată prin faptul, că inculpații nu au fost asigurați cu pedagog la

informarea despre acuzare, ceea ce ar determina nulitatea ei și a celorlalte acte procesuale,

constituind temei de încetare a procesului penal în sensul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, se reține că temeiurile de nulitate absolută sunt strict determinate la

alin. (2) a art. 251 Cod de procedură penală și anume: încălcarea prevederilor legale

referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței,

la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în

cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit

legii, atrage nulitatea actului procedural.

Conform alin. (4) a normei vizate, încălcarea oricărei alte prevederi legale decât

cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea (relativă) actului dacă a fost invocată în cursul

efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când

partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a

fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este

prezentată nemijlocit în instanță.

La finalizarea urmăririi penale, când învinuiții au luat cunoștință de materialele

dosarului în prezența apărătorului, pedagogului și a reprezentanților legali, nu s-a invocat

nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că

au fost de acord cu legalitatea actelor procedurale respective.

Respectiv, temeiurile invocate de apărare nu se încadrează la normele specificate,

dat fiind, că omisiunea admisă de către procuror la înaintarea în ordinea art. 282 Cod de

procedură penală a acuzării inculpaților minori în ziua de 28.09.2017, fără asigurarea

participării pedagogului, a fost înlăturată în ziua de 23.10.2017, când le-a fost adusă la

cunoștință conținutul ordonanței de punere sub învinuire pe art. 186 alin. (4) Cod penal,

cu audierea lor conform art. 479 alin. (2) Cod de procedură penală în prezența

reprezentantului legal, avocatului și pedagogului.

În acest context, învinuirea adusă lor prin ordonanțele din 23.10.2017, nu putea fi

apreciată ca punerea repetată sub acuzare pentru una și aceeași faptă, ca pretinsa încălcare

a principiului ”non bis în idem”, or nici unul din ei nu a fost scos de sub urmărirea penală,

cu atragerea repetată la răspundere, iar omisiunea admisă nu constituie temei de încetare

a procesului penal în sensul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Totuși, în respectarea principiului legalității procesului penal, instanța va soluționa

argumentul adus de apărare prin prisma art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală potrivit

cărui, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au constatat încălcări care au

afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea lui procesuală, instanța

examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste

încălcări.

De aceea, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, Colegiul va acorda

deplină eficiență dispozițiilor art. 61 și 75, 79 și 90 Cod penal,

9

Ținând cont de faptul, că inculpații au comis fapta în perioada minoratului,

nefiind încadrați în câmpul muncii și ne având o sursă de venit permanentă, urmează

de încasat în beneficiul lui Pîntea I. de la inculpați, în comun cu reprezentanții lor

legali, prejudiciul material cauzat prin infracțiune de 144.679 lei, ce a fost reținut prin

învinuirea formulată de către acuzare în instanța de apel prin ordonanțele din

10.07.2020, și nu cuantumul solicitat în acțiunea civilă de 150.149 lei.

Concomitent, urmează de încasat de la inculpați, în comun cu reprezentanți lor

legali, a cheltuielilor suportate pentru asistența juridică acordată de avocatul Ababei Lilia

în apărarea părții vătămate Pîntea I. în respectiva cauză, în mărime de 15.000 lei.

La fel, prejudiciul moral apreciat în cuantum a câte 4000 lei, va fi încasat separat

de la fiecare inculpat, în comun cu reprezentanți legali ai acestora.

ordinar, solicitând casarea totală a deciziei menționate, cu încetarea procesului penal în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pe motiv că există circumstanțe

care exclude sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală,

cu respingerea acțiunii civile.

Recurenții invocă precum că, acțiunile inculpaților nu au fost încadrate juridic

corect, deoarece ei au comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal, valoarea bunurilor sustrase constituind 5000 lei, care au fost restituite în totalitate

încă la faza de urmărire (conform actului de predare-primire din dosar), motiv din care

acțiunea civilă urma să fie respinsă în integritate.

Pretinsa parte civilă nu este proprietar al imobilului și respectiv a bunurilor mobile

care se aflau în această locuință, adică Pîntea I. nu este parte a raportului material litigios

și nu poate solicita încasarea pretinsului prejudiciu material și moral.

În cazul infracțiuni de furt nu este posibilă repararea prejudiciului moral, deoarece

această infracțiune se comite pe ascuns și nu poate direct sau indirect provoca

proprietarului suferințe fizice sau psihice.

De altfel partea vătămată nici nu a explicat în cadrul examinării în fond și apel în

ce anume au constatat suferințele fizice și psihice, și cu atât mai multe nu au fost

prezentate careva probe în vederea demonstrării cauzării unui prejudiciu moral.

Instanța de apel ilegal i-a condamnat pe inculpați în baza art. 27, 186 alin. 2) lit. b)

Cod penal, deoarece la examinarea în apel deja era expirat termenul de prescripție pentru

atragerea la răspundere penală.

Conform art. 60 alin. 1) lit b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală

dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: b) 5 ani de la

săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

Infracțiunea incriminată, conform art. 16 alin. 3) Cod penal, este una mai puțin

gravă.

Potrivit art. 60 alin. 7) Cod penal, termenele prescripției de tragere la răspundere

penală se reduc pe jumătate pentru persoanele care la data săvârșirii infracțiunii erau

minori.

Respectiv, termenul de prescripție în cauza dată este de 2 ani și 6 luni, care a expirat

la 11.12.2019, motiv din care procesul penal urma să fie încetat.

Din materialele cauzei reiese că inculpații au fost recunoscuți în calitate de bănuiți

prin ordonanțele de recunoaștere în calitate de bănuit din 27.06.2017, iar învinuirea le-a

10

fost înaintată abia la data de 28.09.2017, adică cu încălcarea evidentă a termenului de 3

unt relevante și, implicit, aplicabile, raportat la termenele indicate în dispoziția art. 63 Cod

de procedură penală, prevederile art. 230 Cod de procedură penală, care indică expres

efectul nerespectării termenelor pentru întocmirea actelor de procedură, iar potrivit art.

251 Cod de procedură penală, eventualele ordonanțe de recunoaștere în calitate de bănuit

sau învinuit, după expirarea termenelor indicate urmează a fi declarate nule, deoarece

încălcarea normelor imperative nu vor putea fi înlăturate decât prin anularea ordonanței

indicate.

Învinuirea înaintată inculpaților minori la data de 28.09.2017 a fost ilegală și din

motivul neprezenței pedagogului, fapt recunoscut și constatat de procuror prin ordonanța

din data de 20.10.2017, prin care a fost recunoscută ca fiind nulă ordonanța de punere sub

învinuire din 28.09.2017.

Astfel, procurorul, la data de 28.10.2017, cu încălcarea termenului de 3 luni

prevăzut de art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, din nou emite ilegal două

ordonanțe de punere sub învinuire a lui Arap I. si Mocanu M.

În vederea respingerii argumentului părții apărării, instanța de apel a invocat că

termenul de înaintare a învinuirii a fost respectat și face trimitere la prevederile legale care

reglementează calcularea termenelor de procedură în zile, lucru care nu este corect

deoarece în cazul dat termenul urmează să fie calculat în luni (art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod

de procedură penală – 3 luni).

Conform art. 231 alin. (4) Cod de procedură penală, termenele calculate pe luni sau

pe ani expiră la sfârșitul zilei respective a ultimei luni sau la sfârșitul zilei și lunii

respective din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună ce nu are zi corespunzătoare,

termenul expiră în ultima zi a acestei luni.

Instanța de apel eronat a concluzionat că înaintarea învinuirii minorului în lipsa

pedagogului atragere nulitatea relativă a actului procesul deoarece art. 251 din alin. (2)

Cod de procedură penală prevede că încălcarea prevederilor legale referitoare la

competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la

compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în

cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit

legii, atrage nulitatea actului procedural.

În cazul dat, participarea pedagogului la înaintarea învinuirii și audierea minorului

era obligatorie.

Art. 251 alin. (3) Cod de procedură penală prevede că nulitatea prevăzută în alin.

(2) art. 251 Cod de procedură penală nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în

orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din

oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa

soluționare a cauzei.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 11), 12), 15), 16) Cod de

procedură penală.

5.1. Declară recurs ordinar și Arap Lilia, solicitând casarea deciziei instanței de apel

în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată.

Recurenta invocă precum că, instanța de apel neîntemeiat a dispus încasarea din

contul său a prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

11

Acțiunile inculpatului Arap Ion nu au fost încadrate juridic corect, deoarece el a

comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, valoarea bunurilor

sustrase constituind suma de 5000 lei, care au fost restituite în totalitate încă la faza de

urmărire (conform actului de predare-primire din dosar), motiv din care acțiunea civilă

urma să fie respinsă în integritate.

Pretinsa parte civilă Pîntea Igor nu este proprietar a imobilului din care au fost

sustrase bunurile materiale și respectiv a bunurilor mobile care se aflau în această locuință,

adică Pîntea Igor nu este parte a raportului material litigios și nu poate solicita încasarea

în contul a pretinsului prejudiciu material și moral.

De altfel, în cazul infracțiuni de furt nu este posibilă repararea prejudiciului moral,

deoarece această infracțiune se comite pe ascuns și nu poate direct sau indirect provoca

proprietarului suferințe fizice sau psihice.

Partea vătămată nici nu a explicat în cadrul examinării în fond și apel în ce anume

au constatat suferințele fizice și psihice, și cu atât mai multe nu au fost prezentate careva

probe în vederea demonstrării cauzării unui prejudiciu moral.

Potrivit art. 1998 alin. (1) Cod civil (până la modificările operate din 01.03.2019 a

art. 1398 alin. (1) Cod civil), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție

este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și

prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul moral se repară doar în

cazurile expres prevăzute de lege.

Conform art. 1998 alin. (3) Cod civil, o altă persoană decât autorul prejudiciului

este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor art. 2009 alin. (1) și (2) Cod civil (până la modificările operate

din 01.03.2019 a art. 1407 alin. (1), (2) Cod civil), minorul între 14 și 18 ani răspunde

personal pentru prejudiciul cauzat, potrivit regulilor generale,

În cazul în care minorul între 14 și 18 ani nu are bunuri sau venituri suficiente pentru

repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparată, de

către părinți (adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că și-au îndeplinit în mod

corespunzător obligația de supraveghere.

Art. 1407 (în prezent art. 2009) Cod civil reglementează situația în care părinții

repară prejudiciul cauzat de copiii lor care au vârsta între 14 și 18 ani, în cazul în care

aceștia nu au bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat.

La judecarea în instanța de apel, inculpatul Arap Ion avea deja 19 ani, respectiv art.

1407 (în prezent art. 2009) Cod civil nu poate fi aplicat.

De asemenea, nici la examinare în fond, cât și în apel nu a fost verificat faptul dacă

inculpatul are bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat.

Din contul ei, a fost dispusă repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, deși

infracțiunea nu a fost comisă de ea, fără ca organul de urmărire penală sau instanța de

judecată să fie recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă, cu explicarea

drepturilor și obligațiilor părții civilmente responsabile prevăzute de Codul de Procedură

Penală.

Instanța de apel nu s-a expus asupra cererii de apel în partea ce ține de calitatea sa

procesuală și respectarea drepturilor sale ca pretinsă parte civilmente responsabilă.

Deși la examinarea în apel a fost prezent la toate ședințele de judecată, instanța de

apel nu i-a oferit cuvântul niciodată să se expună asupra cererii de apel sau altor chestiunii

12

care au fost soluționate în cadrul acestui proces (acest argument este probat prin procesele-

verbale ale ședințelor de judecată din instanța de apel).

În instanța de apel nu avea deja statut de reprezentant legal al minorului Arap Ion

deoarece acesta din urmă deja atinsese vârsta majoratului.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

5.2. Mocanu Igor, la fel declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței

de apel în latura civilă și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea

civilă înaintată de partea vătămată.

Recurentul invocă precum că, instanța de apel neîntemeiat a dispus încasarea din

contul său a prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

Acțiunile inculpatului Mocanu Maxim nu au fost încadrate juridic corect deoarece

din materialele cauzei reiese că acesta a comis infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2)

lit. b), c) Cod penal, deoarece valoarea bunurilor sustrase constituie 5000 lei, care au fost

restituite în totalitate acestuia încă la faza de urmărire (conform actului de predare-primire

din dosar), motiv din care acțiunea civilă urma să fie respinsă în integritate.

Pretinsa parte civilă Pîntea Igor nu este proprietar al imobilului din care au fost

sustrase bunurile materiale și respectiv a bunurilor mobile care se aflau în această locuință,

adică Pîntea Igor nu este parte a raportului material litigios și nu poate solicita încasarea

în contul a pretinsului prejudiciu material și moral.

De altfel, în cazul infracțiuni de furt nu este posibilă repararea prejudiciului moral,

deoarece această infracțiune se comite pe ascuns și nu poate direct sau indirect provoca

proprietarului suferințe fizice sau psihice.

Partea vătămată nici nu a explicat în cadrul examinării în fond și apel în ce anume

au constatat suferințele fizice și psihice, și cu atât mai multe nu au fost prezentate careva

probe în vederea demonstrării cauzării unui prejudiciu moral.

Potrivit art. 1998 alin. (1) Cod civil (până la modificările operate din 01.03.2019 a

art. 1398 alin. (1) Cod civil), cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție

este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și

prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. Prejudiciul moral se repară doar în

cazurile expres prevăzute de lege.

Conform art. 1998 alin. (3) Cod civil, o altă persoană decât autorul prejudiciului

este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit prevederilor art. 2009 alin. (1) și (2) Cod civil (până la modificările operate

din 01.03.2019 a art. 1407 alin. (1), (2) Cod civil), minorul între 14 și 18 ani răspunde

personal pentru prejudiciul cauzat, potrivit regulilor generale,

În cazul în care minorul între 14 și 18 ani nu are bunuri sau venituri suficiente pentru

repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparată, de

către părinți (adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că și-au îndeplinit în mod

corespunzător obligația de supraveghere.

Art. 1407 (în prezent art. 2009) Cod civil reglementează situația în care părinții

repară prejudiciul cauzat de copiii lor care au vârsta între 14 și 18 ani, în cazul în care

aceștia nu au bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat.

La judecarea în instanța de apel, inculpatul Mocanu Maxim avea deja 19 ani,

respectiv art. 1407 (în prezent art. 2009) Cod civil nu poate fi aplicat.

De asemenea, nici la examinare în fond, cât și în apel nu a fost verificat faptul dacă

13

inculpatul are bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat.

Din contul său a fost dispusă repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune, deși

infracțiunea nu a fost comisă de ea, fără ca organul de urmărire penală sau instanța de

judecată să fie recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă, cu explicarea

drepturilor și obligațiilor părții civilmente responsabile prevăzute de Codul de Procedură

Penală.

Instanța de apel nu s-a expus asupra cererii de apel în partea ce ține de calitatea sa

procesuală și respectarea drepturilor sale ca pretinsă parte civilmente responsabilă.

Deși la examinarea în apel a fost prezent la toate ședințele de judecată, instanța de

apel nu i-a oferit cuvântul niciodată să se expună asupra cererii de apel sau altor chestiunii

care au fost soluționate în cadrul acestui proces (acest argument în probez prin procesele-

verbale ale ședințelor de judecată din instanța de apel).

În instanța de apel nu avea deja statut de reprezentant legal al minorului Mocanu

Maxim, deoarece acesta deja atinsese vârsta majoratului.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță,

inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

Potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel

se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. În

corespundere cu art. 325 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Modificarea învinuirii în

instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se lezează dreptul inculpatului la

apărare. Potrivit art. 326 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, în instanța de apel,

procurorul poate modifica acuzarea în sensul agravării, dar doar în cazul în care a declarat

apel în acest sens. Dacă, în cadrul judecării cauzei, se constată că inculpatul a săvârșit o

altă infracțiune sau că au apărut circumstanțe noi care vor influența la încadrarea juridică

a învinuirii aduse lui, instanța, la cererea procurorului, amână examinarea cauzei pe un

termen de până la o lună și o restituie procurorului pentru efectuarea urmăririi penale

privind această infracțiune sau pentru reluarea urmăririi penale, în modul stabilit la art.

287, pentru formularea unei învinuiri noi și înaintarea acesteia inculpatului, cu

14

participarea apărătorului. În acest caz, instanța restituie dosarul penal fără rechizitoriu și

fără procesul-verbal al ședinței de judecată și anexele la el. După aceasta, materialele noi,

dobândite în cadrul urmăririi penale, se aduc la cunoștință inculpatului, apărătorului

acestuia și celorlalți participanți interesați, în condițiile prevederilor art. 293 și 294, apoi

cauza se prezintă în instanța respectivă pentru continuarea judecării. Conform art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă

temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, în cazul în care apare necesitatea de a reîncadra

juridic fapta, pentru săvârșirea căreia inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instanța

trebuie să țină cont că o astfel de modificare a încadrării juridice este posibilă numai când

acțiunile inculpatului, ce urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate și

învinuirea pentru acestea nu se deosebește în mare măsură după circumstanțele reale ale

cauzei de învinuirea înaintată definitiv. Drept învinuire care esențial, după circumstanțele

reale, diferă de cea de la început urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii,

imputarea altor acțiuni și calificative în locul celor imputate anterior, imputarea

infracțiunii care diferă de cea imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii,

care afectează dreptul inculpatului la apărare (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind

sentința judecătorească, pct. 23.). În cazul în care instanța de apel ia în considerare temeiurile

de casare din oficiu, ea este obligată să le pună în discuția părților (Hotărîrea Plenului CSJ a

RM din 12.12.2005, nr.22 - Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 12.2.).

Chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă

fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect

aplicate. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea

cauzei în apel, așa cum cere art. 435 CPP, întrucît o asemenea eroare judiciară nu poate fi

corectată în instanța de recurs (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece

conform descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

a) nu respectat procedura privind modificarea învinuirii în instanța de judecată.

Astfel, potrivit rechizitoriului din 25.10.2017, acțiunile inculpaților au fost

calificate în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu

cauzarea de daune considerabile, săvârșite în proporții mari.

În prima instanță, prin ordonanțele procurorului „de punere sub învinuire” din

03.05.2018, fondate pe art. 255, 281 și 282 CPP, inculpații au fost puși sub învinuire

fiindu-le înaintată acuzarea pe art. 187 alin. (4) Cod penal, ca jaf, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, de o persoană

mascată, deghizată și travestită, prin pătrundere în încăpere, cu amenințarea aplicării

violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, săvârșite în proporții mari.

15

Prin sentința din 27.03.2019, inculpații au fost condamnați în baza art. 187 alin. (4),

79, 90 Cod penal, la 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

pe un termen de probă de 4 ani (pct. 1., 2. din decizie).

Procurorul a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 187 alin. (4), 79 Cod penal,

la pedeapsă de câte 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru minori (pct. 3., 3.1.

din decizie).

Totodată, în instanța de apel, prin ordonanțele procurorului „de punere sub

învinuire” din 10.07.2020, fondate pe art. 325 alin. (1) și 326 alin. (1) Cod de procedură

penală, inculpații au fost puși sub învinuire pe art. 186 alin. (4) și 27,186 alin. (2) lit. b),

c) d) Cod penal, ca furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de două

persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari, cât și

tentativa de furt, săvârșită de două persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Prin decizia instanței de apel din 16.12.2020, inculpații au fost condamnați în baza

art. 186 alin. (4), 27,186 alin. (2) lit. b), c) d), 70 alin. (3), 79, 81 alin. (3), 90 Cod penal,

la 4 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru o

perioadă de probațiune de 3 ani (pct. 1., 2. din decizie).

Din această consecutivitate rezultă că noua învinuire sub care au fost puși

inculpații la faza apelului este una de agravare, deoarece, în raport cu învinuirile inițiale,

conține un concurs de infracțiuni, ce a generat și aplicarea pedepselor pentru un asemenea

concurs de infracțiuni, incriminând un element calificativ nou - prin pătrundere în

locuință, în situația în care procurorul nici nu a invocat inițial în apelul declarat acest

aspect, dat fiind că chestiunea respectivă nici nu a fost abordată de acuzator în fața

instanței de fond.

Ori, ordonanțele procurorului „de punere sub învinuire” din 10.07.2020, contravin

prevederilor și procedurilor indicate în art. 326 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

că - în instanța de apel, procurorul poate modifica acuzarea în sensul agravării dar doar în cazul în

care a declarat apel în acest sens. Dacă, în cadrul judecării cauzei, se constată că inculpatul a săvârșit

o altă infracțiune sau că au apărut circumstanțe noi care vor influența la încadrarea juridică a învinuirii

aduse lui, instanța, la cererea procurorului, amână examinarea cauzei pe un termen de până la o lună

și o restituie procurorului pentru efectuarea urmăririi penale privind această infracțiune sau pentru

reluarea urmăririi penale, în modul stabilit la art. 287, pentru formularea unei învinuiri noi și înaintarea

acesteia inculpatului, cu participarea apărătorului. În acest caz, instanța restituie dosarul penal fără

rechizitoriu și fără procesul-verbal al ședinței de judecată și anexele la el. După aceasta, materialele

noi, dobândite în cadrul urmăririi penale, se aduc la cunoștință inculpatului, apărătorului acestuia și

celorlalți participanți interesați, în condițiile prevederilor art. 293 și 294, apoi cauza se prezintă în

instanța respectivă pentru continuarea judecării;

b) concluziile din descriptiv că: „…ei au fost puși sub învinuire prin ordonanțele din

28.09.2017 în interiorul termenului de trei luni…, la finalizarea urmăririi penale, când învinuiții au

luat cunoștință de materialele dosarului în prezența apărătorului, pedagogului și a reprezentanților

legali, nu s-a invocat nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce

prezumă că au fost de acord cu legalitatea actelor procedurale respective”, contravin ordonanței

procurorului din 20.10.2017 de respingere parțială a cererii apărătorului (f.d. 136);

c) a dispus neclar și divergent în descriptiv că: „totuși, în respectarea principiului

legalității procesului penal, instanța v-a soluționa argumentul adus de apărare prin prisma art. 385 alin.

(4) Cod de procedură penală potrivit cărui, dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au

16

constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce derivă din calitatea lui procesuală,

instanța examinează posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare pentru aceste

încălcări. De aceea, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, Colegiul va acorda deplină

eficiență dispozițiilor art. 61 și 75, 79 și 90 Cod penal. Ținând cont de faptul, că inculpații au comis

fapta în perioada minoratului, nefiind încadrați în câmpul muncii și ne având o sursă de venit

permanentă, urmează de încasat în beneficiul lui Pîntea I. de la inculpați, în comun cu reprezentanții

lor legali, prejudiciul material cauzat prin infracțiune de 144.679 lei, ce a fost reținut prin învinuirea

formulată de către acuzare în instanța de apel prin ordonanțele din 10.07.2020, și nu cuantumul

solicitat în acțiunea civilă de 150.149 lei. Concomitent, urmează de încasat de la inculpați, în comun cu

reprezentanți lor legali, a cheltuielilor suportate pentru asistența juridică acordată de avocatul Ababei

Lilia în apărarea părții vătămate Pîntea I. în respectiva cauză, în mărime de 15.000 lei. La fel,

prejudiciul moral apreciat în cuantum a câte 4000 lei, va fi încasat separat de la fiecare inculpat, în

comun cu reprezentanți legali ai acestora”, cât și ulterior în dispozitiv: „, casată parțial sentința…

de la inculpații Mocanu Maxim și Arap Ion, împreună cu reprezentații lor legali Mocanu Igor și Arap

Lilia, s-a încasat solidar, în beneficiul părții vătămate Pîntea Igor, prejudiciu material în sumă de

144.679 lei, cheltuieli de asistență juridică în cuantum de 15.000 lei, și de la fiecare în parte prejudiciu

moral a câte 4000 lei, de la inculpatul Mocanu Maxim împreună cu reprezentantul legal Mocanu Igor

a daunei morale în mărime de 4000 lei și de la inculpatul Arap Ion și reprezentantul Arap Lilia a

daunei morale în mărime de 4000 lei. În rest, dispozițiile sentinței în latura corpurilor delicte și a

măsurii asiguratorii în formă de sechestru aplicată în baza încheierii judecătoriei Xxxx din 07.12.2017

asupra bunurilor imobile ce aparțin reprezentanților legali ai inculpaților minori, Arap Lilia și

Mocanu Igor, s-au păstrat fără modificări ”.

Ori, este absolut neclar cum au fost aplicate, în speță, prevederile art. 385 alin. (4)

Cod de procedură penală, care sunt normele concrete de drept penal sau civil, privind

răspunderea materială și morală, comună și solidară, a părinților împreună cu copii majori,

care este mărimea concretă a prejudiciului moral și de la cine concret este încasată.

Pe lângă aceasta, în cazul rejudecării cauzei conform noii învinuiri, menținerea

sentinței în partea soluțiilor pe învinuirea precedentă, deci inexistentă, nu are niciun suport

juridic, deoarece contravine prescripțiilor din art. 325, 385, 419 Cod de procedură penală;

c) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării și repetate

în recursurilor ordinare, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 5.-5.2., cât și în felul și

esența probatorie în care acestea au fost enunțate (art. 414 alin. (5) CPP).

Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel nu

a judecat apelurile declarate în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile apărării, a adoptat o hotărâre

care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, și că recursul ordinar este

întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs

casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanța

de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii

recursurilor ordinare, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

17

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să

adopte o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul Penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Iulian Cașu și inculpați, de

reprezentanții legali Mocanu Igor și Arap Lilia, casează total decizia Colegiului Penal al

Curții de Apel Bălți din 16 decembrie 2020, în privința inculpaților Mocanu Maxim xxxx

și Arap Ion xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată la 21 mai 2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

18

19