1ra-1053/2021 — art. 27, 248 alin. 2 CP

1ra-1053/2021 — art. 27, 248 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1053/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma.

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare împotriva sentinței Judecătoriei Cahul din 09 octombrie 2020 și deciziei

Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2020, declarate de procurorul-șef al

Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, de avocatul Vitali

Covaliov în numele inculpatei

Danu Liudmila XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 27.07.2020 – 09.10.2020,

instanța de apel: 28.10.2020 – 22.12.2020,

instanța de recurs: 01.03.2021 – 26.04.2021.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal lărgit

c o n s t a t ă:

examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Danu

Liudmila a fost condamnată în baza art. 27, 248 alin. (2) Cod penal la 3 luni

închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pentru o perioadă de probațiune de 1 an.

De la inculpată s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă

de 2800 lei.

Corpurile delicte - 60 comprimate de culoare albă, cu două ștanțări de diviziune

perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA TARCHOMIN produs

1

în Polonia. CLONAZEPAM 2 mg. comprimate „Clonazepamum”, depistate la 19.06.2019, în

rezultatul efectuării controlului vamal, într-un colet ridicat din mijlocul de transport de model

„Mercedes Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin

substanța psihotropă Clonazepam, masa totală a substanței psihotrope Clonazepam în cele 60

comprimate este 0,12 gr.; 100 comprimate de culoare albă, prezentate în două cutii cu inscripția

„ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”, ridicate în aceleași circumstanțe, ce

reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Cyclodol; 30 comprimate de

culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o suprafață și ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață,

împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20 mr naроксетин” ridicate în circumstanțe similare, ce

reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Paroxetine; 50 comprimate de

culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare albastră, ridicate în circumstanțele

menționate mai sus, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă

Chlorpromazine; 120 comprimate de culoare albă, pe suprafața cărora este prezent un ștanț de

diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în 6 cutii inscripționate „Balkan Pharmaceuticals

Risperidon-BP 2 mg”. Comprimate Risperidonum”, ridicate în circumstanțele enunțate supra, ce

se păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte a Procuraturii raionului Cahul, după intrarea

sentinței în vigoare, a le confisca.

Corpul delict - ,,Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX, ce se păstrează la

„BUTU-TEST-AUTO” SRL, la definitivarea sentinței urmează a fi a restituit

proprietarului legal.

Cererea procurorului privind încasarea de la inculpată în beneficiul statului a

contravalorii mijlocului de transport ,,Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX în

sumă de 25.024 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

1.1. Conform încheierii Judecătoriei Cahul din 03 octombrie 2020, a fost

respinsă cererea apărării privind reluarea cercetării judecătorești, deoarece nu se

încadrează în prevederile art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar

permite reluarea cercetării judecătorești.

Instanța de fond a statuat că, pentru soluționarea operativă a cauzei și în scopul

individualizării corecte a pedepsei, este necesar a respinge cererea apărării privind

reluarea cercetării judecătorești, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 383

alin. (1) Cod de procedură penală, care ar permite reluarea cercetării judecătorești.

directă, având scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

drogurilor, prin ascundere în locul special pregătit în acest scop, acționând întru

realizarea intențiilor sale infracționale, în luna iunie 2019, folosindu-se de servicii

de transport colete tur-retur din Republica Moldova în Italia, SRL “Globus Reisen”,

a transmis prin aceasta, un colet în care într-o cutie cu bastonașe de porumb, au fost

camuflate 60 comprimate „Clonazepam 2 mg”, 100 comprimate „Ciclodol

Grindeks 2 mg”, 30 comprimate „Rexetin 20 mg”, 120 comprimate „Risperidon-

BP 2 mg” și 50 comprimate „Chlorpromazini 25 mg”.

Ulterior, Mița T., șoferul SRL “Globus Reisen”, la 19 iunie 2019, în jurul orei

21.00, fiind la volanul mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter” cu n.î.

XXXXXX (RO), s-a prezentat în zona de control vamal a postului vamal „Cahul”

(PVFI rutier), pe sensul de ieșire din Republica Moldova, unde, în timpul controlului

de către colaboratorii Biroului Vamal SUD, într-o cutie cu bastonașe de porumb, s-

au depistat și s-au ridicat de către organul vamal cele 60 comprimate „Clonazepam

2 mg”, 100 comprimate „Ciclodol Grindeks 2 mg”, 30 comprimate „Rexetin 20 mg”,

120 comprimate „Risperidon-BP 2 mg” și 50 comprimate „Chlorpromazini 25 mg”,

2

astfel încât intențiile criminale nu au fost duse până la capăt, din motive

independente de voința făptuitorului.

Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3880 din 09.10.2019,

s-a stabilit că cele 60 de comprimate de culoare albă, cu două ștanțări de diviziune

perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA

TARCHOMIN” produs în Polonia, CLONAZEPAM 2 mg comprimate

„Clonazepamum”, depistate la data de 19.06.2019, în rezultatul efectuării

controlului vamal, într-un colet ridicat din mijlocul de transport de model „Mercedes

Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, în zona de control vamal a postului vamal „Cahul,

PVFI rutier”, la pista ieșire din țară, care se deplasa din Republica Moldova în Italia,

reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța psihotropă

Clonazepam. Masa totală a substanței psihotrope Clonazepam în cele 60

comprimate este 0,12 gr.

Instanța a reținut că inculpata a recunoscut în totalitate faptele indicate în

rechizitoriu și vinovăția în săvârșirea acestora, solicitând examinarea cauzei în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.

Totodată, vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27,

248 alin. (2) Cod penal, se demonstrează prin probele administrate în cadrul

urmăririi penale, și anume:

declarațiile martorului Mița T. că activa la SRL „Globus Reisen” și transporta

colete din Moldova în Italia cu microbuzul „Mercedes”, n.î. XXXXXX. Coletele au

fost adunate de către colegul Bumbu M. din mai multe localități. În timpul

controlului efectuat de colaboratorii vamali, într-un colet, într-o cutie cu bastonașe

din porumb au fost depistate medicamente, despre care nu a cunoscut. Coletul urma

să fie recepționat de Sîngeapă G. în XXXX , XXXXX. Ea a comunicat că coletul a

fost transmis de către Danu L. din XXXXXX;

declarațiile martorului Sîngeapă G. că fiul ei Sîngeapă V. se află la evidența

medicului psihiatru în XXXXXX, cu diagnoza xxxxxx xxxxxx xxxxxx xxxxxx

xxxxxx xxxxxx. A rugat-o pe sora sa Danu L. să ia rețetele de la medicul psihiatru

Plămădeală V., să cumpere pastilele pentru fiul său și să le transmită, prin rutieră, în

Italia. Danu L., în baza rețetei primite, a cumpărat pastilele: clonazepam - 60 de

comprimate, țicladol Grindecs - 100 de comprimate, recsetin - 30 de comprimate,

risperidon - 120 de comprimate și le-a pus în cutia cu bastonașe. Cutia a pus-o într-

un colet împreună cu dulciuri. Sora i-a transmis pastilele deoarece fiul său avea

nevoie de ele și medicul psihiatru i-a spus că el nu trebuie să întrerupă tratamentul;

raportul de evaluare nr. 28/10-00906, potrivit căruia valoarea medie de

comercializare pe piață a unui autoturism de model „Mercedes Sprinter”, anul

fabricării 1999, constituie circa 1240 euro. Conform cursului oficial al BNM la

08.07.2019, prețul mediu pe piață al autoturismului constituia 25.024 lei;

raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3880 din 09.10.2019, conform

căruia 60 de comprimate de culoare albă, cu două ștanțări de diviziune

perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA

TARCFIOMIN produs în Polonia. CLONAZEPAM 2 mg comprimate

Clonazepamum”, depistate la data de 19.06.2019, în rezultatul efectuării controlului

vamal, într-un colet ridicat din mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter

412”, cu n.î. XXXXXX, în zona de control vamal a postului vamal „Cahul, PVFI

3

rutier”, la pista ieșire din țară, care se deplasa din Republica Moldova în Italia,

reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța psihotropă

Clonazepam. Masa totală a substanței psihotrope Clonazepam în cele 60

comprimate este 0,12 gr. Cele 100 de comprimate de culoare albă, prezentate în

două cutii cu inscripțiile „ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”,

ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin

substanță activă Cyclodol, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088

din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante,

psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii

Moldova. Cele 30 de comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o

suprafață și ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie

„PEKCETИH 20 mr naроксетин” ridicate în circumstanțe similare, reprezintă

preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Paroxetine, care nu este

inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea

tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora,

supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 50 de comprimate de

culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare albastră, ridicate în

circumstanțele menționate, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin

substanța activă Chlorpromazine, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr.

1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor

stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul

Republicii Moldova. Cele 120 de comprimate de culoare albă, pe suprafața cărora

este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în 6 cutii

inscripționate „Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg Comprimate

Risperidonum”, ridicate în circumstanțele enunțate supra, nu conțin substanțe

stupefiante, psihotrope sau precursori existente în biblioteca cu spectre de masă

NITS MS 2017.

În baza probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile inculpatei pe art.

27, 248 alin. (2) Cod penal, ca tentativa de trecere peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a drogurilor, tăinuindu-le de controlul vamal, prin folosirea

frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală în acest

scop.

La stabilirea pedepsei, instanța a reținut că sancțiunea art. 248 alin. (2) Cod

penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 până la 950 unități

convenționale sau închisoare de până la 5 ani.

Potrivit art. 81 alin. (3) Cod penal, mărimea pedepsei pentru tentativă de

infracțiune ce nu constituie recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei

mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a

prezentului cod pentru infracțiunea consumată.

Conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul beneficiază

de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei

cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o

pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.

Deci, limitele noi ale pedepsei prevăzute de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal,

vor constitui - amendă în mărime de la 500 până la 712,5 unități convenționale sau

închisoare de la 3 luni la 2 ani 6 luni.

4

Astfel, fiind stabilit că inculpata a săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai

puțin gravă, care nu a fost consumată, că a recunoscut vina și a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, se caracterizează pozitiv, este oportună stabilirea celei mai

blânde categorii de pedeapsă cu închisoare în mărime de trei luni, cu suspendarea

condiționată a executarea pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal.

Totodată, în conformitate cu art. 162 Codul de procedură penală, corpurile

delicte recunoscute și anexate prin ordonanță: 60 de comprimate de culoare albă, cu două

ștanțări de diviziune perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA

TARCHOMIN produs în Polonia. CLONAZEPAM 2 mg comprimate Clonazepamum”, depistate

la data de 19.06.2019, în rezultatul efectuării controlului vamal, într-un colet ridicat din mijlocul

de transport de model „Mercedes Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, ce reprezintă preparate

medicamentoase, care conțin substanța psihotropă Clonazepam, masa totală a substanței

psihotrope Clonazepam în cele 60 comprimate este 0,12 g.; 100 de comprimate de culoare albă,

prezentate în două cutii cu inscripțiile „ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”,

ridicate în aceleași circumstanțe, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță

activă Cyclodol; 30 de comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o suprafață și

ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20 mr naроксетин”

ridicate în circumstanțe similare, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță

activă Paroxetine; 50 de comprimate de culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare

albastră, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, ce reprezintă preparate medicamentoase,

care conțin substanța activă Chlorpromazine; 120 de comprimate de culoare albă, pe suprafața

cărora este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în șase cutii inscripționate

„Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg Comprimate Risperidonum”, ridicate în

circumstanțele enunțate supra, după intrarea sentinței în vigoare, urmează a fi confiscate în

folosul statului.

Corpul delict: ,, Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX, ce se păstrează la

„BUTU - TESTAUTO” SRL, după definitivarea sentinței, urmează a fi a restituit

proprietarului legal.

Potrivit art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale

bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Însă, instanța nu va dispune încasarea în folosul statului de la inculpată a

contravalorii mijlocului de transport ,,Mercedes Sprinter 412”, în sumă de 25.024

lei, deoarece nu este proprietatea ei, iar intenția ei nu întrunea și folosirea sau

utilizarea anume a acestui mijloc de transport la comiterea tentativei de contrabandă,

astfel, aceste acțiuni nu cad sub incidența prevederilor art. 106 Cod penal.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatei să-i fie stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată

a executării ei pe o perioadă de probațiune de 1 an, cu încasarea din contul acesteia

a contravalorii mijlocului de transport ,,Mercedes Sprinter 412”, n.î. XXXXXX, în

sumă de 25.024 lei, iar corpurile delicte de nimicit.

Apelanta a invocat că instanța de fond just a apreciat circumstanțele de fapt și

de drept, încadrând corect acțiunile inculpatei pe art. 27, 248 alin. (2) Cod penal,

însă i-a aplicat o pedeapsă inechitabilă.

Or, instanța a omis caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii comise,

urmând a-i fi aplicată o pedeapsă mult mai severă.

De asemenea, prima instanță neîntemeiat a refuzat a încasa din contul

inculpatei în beneficiul statului contravaloarea mijlocului de transport de model

,,Mercedes Sprinter 412” în sumă de 25.024 lei.

5

Conform 106 Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și

gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care

aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă

contravaloarea acestora.

Potrivit art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale

bunurile (inclusiv valorile valutare) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei

infracțiuni.

3.1. A declarat apel și avocatul Vitali Covaliov, solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, pe motiv că fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

Apelantul a indicat că, în corespundere cu art. 173 Cod vamal, mărfurile și

mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de

transport a căror destinație vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport

în cazurile stabilite în condițiile legii sunt declarate organului vamal.

Conform art. 174 alin. (1), (2) Cod vamal, declararea se face în scris, verbal

sau prin acțiune, prin mijloace electronice sau prin alte modalități prevăzute de

legislație. Forma și procedura de declarare, precum și informațiile necesare vămuirii,

sunt stabilite de Serviciul Vamal.

Potrivit 176 alin. (4) Cod vamal, responsabil pentru depunerea declarației

vamale în termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport

suspuse declarării. În cazul plasării mărfurilor sau mijloacelor de transport sub

regimul vamal de tranzit, responsabil pentru depunerea declarației vamale în

termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport supuse

declarării ori, în lipsa acestuia, transportatorul lor.

Astfel, la momentul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

mărfurilor, responsabil pentru depunerea declarației vamale era transportatorul

mărfurilor, care urma să declare toată marfa pe care o transporta.

Afirmația transportatorului că nu cunoștea conținutul coletelor nu echivalează

cu scoaterea acestuia de sub urmărire penală, întrucât el avea obligația să declare

organului vamal toate mărfurile, în timp ce el și-a luat angajamentul să transporte

careva mărfuri peste frontiera vamală contra achitării unei sume, iar sineîncrederea

infracțională este supusă răspunderii penale.

Or, versiunea transportatorului ar crea o practică pentru Republica Moldova

ca aceștia să transporte liber obiecte de contrabandă, doar invocând că nu cunosc

conținutul pachetelor pentru a nu fi supuși răspunderii, iar transportatorul, ca

declarant al mărfurilor, poartă răspundere deplină, deoarece era obligat să verifice

marfa, ca ulterior să o declare la trecerea frontierei.

Totodată, din probele administrate în cadrul urmăririi penale rezultă că

inculpata nu este subiect al infracțiunii de contrabandă și urmează a fi achitată,

deoarece fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 27, 248

alin. (2) Cod penal.

Mai mult, în cadrul cercetării cauzei a fost constatată o circumstanță care

necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei.

Conform art. 3641 alin. (7) Cod de procedură penală, în caz de soluționare a

cauzei prin aplicarea prevederilor alin. (1), dispozițiile art. 382-398 se aplică în mod

corespunzător. Partea introductivă a sentinței conține, pe lângă datele expuse la art.

6

393, mențiunea despre judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de achitare

se adoptă dacă fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În corespundere cu prevederile pct. 24) al Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele

judecătorești, cu nr. 13 din 16.12.2013, conform alin. (7) al art. 364 Cod de

procedură penală, după încheierea dezbaterilor, respectând ordinea de soluționare a

cauzei potrivit art. 338 Cod de procedură penală, instanța purcede la deliberare și

adoptarea sentinței în conformitate cu prevederile art. 382-398 Cod de procedură

penală, avându-se în vedere că poate fi adoptată atât sentința de condamnare, cât și

de achitare ori de încetare a procesului penal, supuse căilor de atac în condiții

generale.

Conform art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în cursul deliberării

instanța constată că o anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa

soluționare a cauzei, instanța poate relua cercetarea judecătorească prin încheiere

motivată.

La 21.08.2020 a fost depusă cererea privind reluarea cercetării judecătorești,

în legătură cu constatarea circumstanțelor care necesită concretizare pentru justa

soluționare a cauzei, însă la 05.10.2020 a fost respinsă neîntemeiat.

apeluri au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și

de drept și întemeiat a recunoscut inculpata vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, în baza probelor administrate în cauză,

apreciate în modul corespunzător.

Astfel, la 17.08.2020, inculpata a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641

Cod de procedură penală, iar la 21.08.2020, a înaintat cerere prin care a solicitat

reluarea cercetării judecătorești, în legătură cu constatarea circumstanțelor care

necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei.

Prin încheierea din 03.10.2020, a fost respinsă cererea, deoarece nu sunt

întrunite condițiile prevăzute de art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar

permite reluarea cercetării judecătorești.

Or, în circumstanțele constatate și conform prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală, nu au fost stabilite temeiuri de anulare a sentinței adoptate în

procedura specială, deoarece, din momentul pronunțării încheierii de admitere a

cererii privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza urmăririi

penale, inculpata și avocatul acesteia nu mai pot renunța pe parcursul procesului

penal asupra opțiunii de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate.

Totodată, afirmația apărării că responsabil de fapta imputată inculpatei este

transportatorul mărfurilor - șoferul care a transportat coletele, Mîță T., contravine

ordonanței din 13.07.2020, prin care ultimul a fost scos de sub urmărire penală, din

motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

La stabilirea pedepsei inculpatei, instanța de fond a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de prevederile art. 3641 Cod de

procedură penală, pedeapsa aplicată fiind corespunzătoare și echitabilă.

7

Conform art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale

bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Deci, este justă poziția instanței de fond că mijlocul de transport „Mercedes

Sprinter 412”, n.î. XXXXXX, nu este proprietatea inculpatei, iar intenția faptei

penale comise nu include utilizarea acestui mijloc de transport, în aceste împrejurări

nefiind aplicabile prevederile art. 106 Cod penal.

Or, tentativa de contrabandă a fost comisă prin ascunderea drogurilor în locul

special pregătit în acest scop, și anume, în colet, într-o cutie cu bastonașe de porumb,

au fost camuflate 60 comprimate, ce constituie substanțe psihotrope.

Astfel, contrabanda de droguri nu a avut loc prin ascundere în loc special al

mijlocului de transport, contravaloarea căruia acuzarea o solicită a fi încasată de la

inculpată, mijlocul de transport fiind utilizat doar pentru transportarea coletelor și

nu poate fi aplicată confiscarea specială conform art. 106 Cod penal.

declară recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii în partea soluției

privind corpurile delicte și confiscării contravalorii mijlocului de transport, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

Recurentul invocă că instanța de apel neîntemeiat a respins cererea acuzării

de confiscare de la inculpată a contravalorii mijlocului de transport de model

„Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX, ce constituie 25.024 lei, cu trecerea

acesteia în proprietatea statului, deoarece inculpata l-a folosit la comiterea

infracțiunii, reprezentând o componentă a modului de concepere a activității

infracționale, or, fără utilizarea lui, nu s-ar fi putut realiza aprecierea efectivă a

obiectului material al infracțiunii.

Prin ordonanța din 25.10.2019, mijlocul de transport de model „Mercedes

Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX a fost recunoscut corp delict., iar conform raportului

de evaluare nr. 28/10-00906, valoarea medie de comercializare pe piață a unui astfel

de autoturism constituie circa 1240 euro, echivalentul a 25.024 lei, conform cursului

oficial al BNM la 08.07.2019.

Mijloacele de transport folosite pentru transportarea sau tăinuirea obiectelor

contrabandei, recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte,

pot fi confiscate în beneficiul statului conform art. 46 alin. (4) din Constituție, art.

106 Cod penal, 162 Cod de procedură penală. Or, confiscarea ca măsură de siguranță

este prevăzută de lege, iar legea, în acest sens, este clară, precisă și previzibilă.

Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra solicitării acuzării în cererea de

apel, privind nimicirea corpurilor delicte - 60 de comprimate de culoare albă, cu două

ștanțări de diviziune perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA

TARCHOMIN produs în Polonia. CLONAZEPAM 2 mg comprimate Clonazepamum”, depistate

la data de 19.06.2019, în rezultatul efectuării controlului vamal, dintr-un colet ridicat din mijlocul

de transport de model „Mercedes Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, ce reprezintă preparate

medicamentoase, care conțin substanța psihotropă Clonazepam, masa totală a substanței

psihotrope Clonazepam în cele 60 comprimate este 0,12 gr.; 100 de comprimate de culoare albă,

prezentate în două cutii cu inscripțiile „ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”

ridicate în aceleași circumstanțe, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță

activă Cyclodol; 30 de comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o suprafață și

ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20 mr naроксетин”

ridicate în circumstanțe similare, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță

activă Paroxetine; 50 de comprimate de culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare

8

albastră, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, ce reprezintă preparate medicamentoase,

care conțin substanța activă Chlorpromazine; 120 de comprimate de culoare albă, pe suprafața

cărora este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în șase cutii inscripționate

„Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg Comprimate Risperidonum”.

Ori, instanța de fond neîntemeiat a dispus confiscarea în folosul statului a

corpurilor delicte, deoarece reieșind din faptul că preparatele medicamentoase nu au

fost însoțite de acte de proveniență și alte acte în acest sens, precum și ținând cont

de valabilitatea medicamentelor, circulația ulterioară este contrară Legii cu privire

la activitatea farmaceutică, nr. 1456-XII din 25.05.1993 și acestea urmează a fi

nimicite potrivit art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, prezentând risc

pentru sănătate.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

5.1. Declară recurs ordinar și avocatul Vitali Covaliov, în care solicită casarea

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie

achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Recurentul indică că în corespundere cu art. 173 Cod vamal, mărfurile și

mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de

transport a căror destinație vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport

în cazurile stabilite în condițiile legii sunt declarate organului vamal.

Conform art. 174 alin. (1), (2) Cod vamal, declararea se face în scris, verbal

sau prin acțiune, prin mijloace electronice sau prin alte modalități prevăzute de

legislație. Forma și procedura de declarare, precum și informațiile necesare vămuirii

sunt stabilite de Serviciul Vamal.

Potrivit 176 alin. (4) Cod vamal, responsabil pentru depunerea declarației

vamale în termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport

suspuse declarării. În cazul plasării mărfurilor sau mijloacelor de transport sub

regimul vamal de tranzit, responsabil pentru depunerea declarației vamale în

termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport supuse

declarării ori, în lipsa acestuia, transportatorul lor.

Astfel, la momentul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

mărfurilor, responsabil pentru depunerea declarației vamale era transportatorul

mărfurilor, care urma să declare toată marfa pe care o transporta.

Afirmația transportatorului că nu cunoștea conținutul coletelor nu echivalează

cu scoaterea acestuia de sub urmărire penală, întrucât el avea obligația să declare

organului vamal toate mărfurile, în timp ce el și-a luat angajamentul să transporte

careva mărfuri peste frontiera vamală contra achitării unei sume, iar sineîncrederea

infracțională este supusă răspunderii penale.

Or, versiunea transportatorului ar crea o practică pentru Republica Moldova

ca aceștia să transporte liber obiecte de contrabandă, doar invocând că nu cunosc

conținutul pachetelor pentru a nu fi supuși răspunderii, iar transportatorul, ca

declarant al mărfurilor, poartă răspundere deplină, deoarece era obligat să verifice

marfa, ca ulterior să o declare la trecerea frontierei.

Prin urmare, din probele administrate în cadrul urmăririi penale rezultă că

inculpata nu este subiect al infracțiunii de contrabandă și urmează a fi achitată,

9

deoarece fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii, prevăzută de art. 27, 248

alin. (2) Cod penal.

Mai mult, în cadrul cercetării dosarului a fost constatată o circumstanță care

necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei.

Conform art. 3641 alin. (7) Cod de procedură penală, în caz de soluționare a

cauzei prin aplicarea prevederilor alin. (1), dispozițiile art. 382-398 se aplică în mod

corespunzător. Partea introductivă a sentinței conține, pe lângă datele expuse la art.

393, mențiunea despre judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală.

Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de achitare

se adoptă dacă fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

În corespundere cu prevederile pct. 24) al Hotărârii Plenului Curții Supreme

de Justiție Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele

judecătorești, cu nr. 13 din 16.12.2013, conform alin. (7) al art. 364 Cod de

procedură penală, după încheierea dezbaterilor, respectând ordinea de soluționare a

cauzei potrivit art. 338 Cod de procedură penală, instanța purcede la deliberare și

adoptarea sentinței în conformitate cu prevederile art. 382-398 Cod de procedură

penală, avându-se în vedere că poate fi adoptată atât sentința de condamnare, cât și

de achitare ori de încetare a procesului penal, supuse căilor de atac în condiții

generale.

Conform art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în cursul deliberării

instanța constată că o anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa

soluționare a cauzei, instanța poate relua cercetarea judecătorească prin încheiere

motivată.

La 21.08.2020 a fost depusă cererea privind reluarea cercetării judecătorești,

în legătură cu constatarea circumstanțelor care necesită concretizare pentru justa

soluționare a cauzei, însă la 05.10.2020 a fost respinsă neîntemeiat.

Deci, inculpata învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248

alin. (2) Cod penal, urmează a fi achitată deoarece fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod

de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive

legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta este expus neclar, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

10

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel

au comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325

alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează

numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 101 alin. (1) și

(4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată

să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de

judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului. În corespundere cu art. 3641 alin. (2), (4) și (7) Cod de

procedură penală, judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele

indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe. Instanța de judecată

admite, prin încheiere, cererea dacă din probele administrate rezultă că faptele

inculpatului sunt stabilite. În caz de soluționare a cauzei prin aplicarea prevederilor

alin.(1), dispozițiile art. 382–398 se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 383

alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în cursul deliberării instanța constată că o

anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei, instanța

poate relua cercetarea judecătorească prin încheiere motivată. Conform art. 14 alin.

(1), 113 alin. (1) Cod penal, infracțiunea este o faptă (acțiune sau inacțiune)

prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de

pedeapsă penală. Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Potrivit art. 1341 alin.

(3), (7) Cod penal, prin substanțe psihotrope se înțeleg substanțele înscrise în anexele

la Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971 și prevăzute în actele

normative ale Guvernului. Listele de substanțe stupefiante, psihotrope și de

precursori se aprobă, se modifică și se completează de către Guvern. Conform art.

106 alin. (2) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile utilizate sau

destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală, corpurile delicte - obiectele a căror circulație este interzisă vor fi

predate instituțiilor respective sau nimicite.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și

să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). Dacă în cadrul

examinării conform procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în

11

timpul dezbaterilor au apărut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art.

3641 CPP, instanța de judecată, deliberând în conformitate cu prevederile art. 383

CPP, prin o nouă încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va judeca cauza în

procedura generală (Hotărârea Plenului CSJ nr. 13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești, pct. 26.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

deciziei și încheierii contestate (pct. 1., 1.1., 2. din decizie), instanța de fond:

a) în fapta descrisă ca fiind dovedită a stabilit, sumar, comiterea tentativei

contrabandei de către inculpată și în privința a: „100 comprimate „Ciclodol Grindeks 2

mg”, 30 comprimate „Rexetin 20 mg”, 120 comprimate „Risperidon-BP 2 mg” și 50 comprimate

„Chlorpromazini 25 mg”, dispunând prin dispozitiv, neclar, a le confisca.

Însă, în materialele cauzei lipsesc cu desăvârșire dovezi legale – rapoarte de

constatare tehnico-științifică sau de expertiză judiciară, ca acestea ar fi droguri.

Ori, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3880 din

09.10.2019: „cele 100 de comprimate de culoare albă, prezentate în două cutii cu inscripțiile

„ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”, ridicate în aceleași circumstanțe,

reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Cyclodol, care nu este

inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și

listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe

teritoriul Republicii Moldova. Cele 30 de comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe

o suprafață și ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20

mr naроксетин” ridicate în circumstanțe similare, reprezintă preparate medicamentoase, care

conțin substanță activă Paroxetine, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din

05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și

precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 50 de

comprimate de culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare albastră, ridicate în

circumstanțele menționate, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă

Chlorpromazine, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu

privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor

acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 120 de comprimate de culoare

albă, pe suprafața cărora este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în 6

cutii inscripționate „Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg Comprimate Risperidonum”,

ridicate în circumstanțele enunțate supra, nu conțin substanțe stupefiante, psihotrope sau

precursori existente în biblioteca cu spectre de masă NITS MS 2017”;

b) calificând acțiunile inculpatei pe art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, ca

tentativa de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a drogurilor,

tăinuindu-le de controlul vamal: „prin folosirea frauduloasă a documentelor sau a

mijloacelor de identificare vamală în acest scop”, a depășit limitele învinuirii

formulate inculpatei, ori, asemenea elemente calificative nu i-au fost incriminat

acesteia prin rechizitoriu, conform căruia ultima a comis infracțiunea incriminată

prin: „ascundere în locuri special pregătite în acest scop” (f.d. 185-186);

c) soluția din dispozitiv privind confiscarea corpurilor delicte, adică a

drogurilor, contravine prevederilor art. 162 Cod de procedură penală, care prescriu

clar că obiectele a căror circulație este interzisă vor fi predate instituțiilor respective

sau nimicite;

d) soluția din încheierea din 03.10.2020 de respingere a cererii de reluare a

cercetării judecătorești și judecare a cauzei în procedură generală, în scopul

soluționării operative a cauzei și individualizării corecte a pedepsei și deoarece nu

12

se încadrează în prevederile art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar

permite reluarea cercetării judecătorești (v. 1, f.d. 209, 218, pct. 1.1. din decizie),

contravine prevederilor art. 3641 alin. (2), (4) și (7) Cod de procedură penală, cât și

jurisprudenței naționale, potrivit căreia, dacă în cadrul examinării conform

procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în timpul dezbaterilor au

apărut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 CPP, instanța de

judecată, deliberând în conformitate cu prevederile art. 383 CPP, prin o nouă

încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va judeca cauza în procedura

generală (Hotărârea Plenului CSJ nr. 13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești, pct. 26.);

e) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate

în învinuirea formulată, neindicând motivele pentru care a respins probele și

versiunile apărării.

Mai mult, aprecierea sumară și neclară că: „instanța nu va dispune încasarea în

folosul statului de la inculpată a contravalorii mijlocului de transport ,,Mercedes Sprinter 412”,

în sumă de 25.024 lei, deoarece nu este proprietatea ei, iar intenția ei nu întrunea și folosirea sau

utilizarea anume a acestui mijloc de transport la comiterea tentativei de contrabandă, astfel,

aceste acțiuni nu cad sub incidența prevederilor art. 106 Cod penal”, nu corespunde

exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și

aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale și contravine faptei descrise

ca fiind dovedită.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta

fiind expus neclar.

În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, se pronunță asupra

tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.. Potrivit art.

419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se

desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 400 alin. (2), (3) Cod de procedură

penală, încheierile date în primă instanță pot fi atacate cu apel numai o dată cu

sentința. Apelul declarat împotriva sentinței se consideră făcut și împotriva

încheierilor. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus

la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile

13

de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Instanța de apel este obligată să

se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Nepronunțarea instanței de

apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului

și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum

cere art. 435 CPP, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în

instanța de recurs (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 14.7.).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, conform descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond, nominalizate supra, și, repetându-le întocmai, nu a desființat

total sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, menținând, în dispozitiv, o sentință nemotivată și

neîntemeiată legal;

b) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate și

repetate în recursurile ordinare, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., 3.1. și 5.,

5.1. din prezenta decizie, în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate,

inclusiv asupra încheierii din 03.10.2020 privind respingerea cererii de reluare a

cercetării judecătorești;

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 205,

209-211, 218-220, 222, 170, v. 1.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, și că recursurile ordinare sunt

întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate,

și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

14

procedură penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Dumitru Calendari și de avocatul Vitali Covaliov, casează

total decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2020, în privința inculpatei Danu

Liudmila XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 21 mai

2021.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

15