1ra-1053/2021 — art. 27, 248 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul din 09 octombrie 2020, cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Danu Liudmila a fost condamnată în baza art. 27, 248 alin. (2) Cod penal la 3 luni închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 1 an. De la inculpată s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 2800 lei. Corpurile delicte - 60 comprimate de culoare albă, cu două ștanțări de diviziune perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA TARCHOMIN produs 1 în Polonia. CLONAZEPAM 2 mg. comprimate „Clonazepamum”, depistate la 19.06.2019, în rezultatul efectuării controlului vamal, într-un colet ridicat din mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța psihotropă Clonazepam, masa totală a substanței psihotrope Clonazepam în cele 60 comprimate este 0,12 gr.; 100 comprimate de culoare albă, prezentate în două cutii cu inscripția „ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”, ridicate în aceleași circumstanțe, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Cyclodol; 30 comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o suprafață și ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20 mr naроксетин” ridicate în circumstanțe similare, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Paroxetine; 50 comprimate de culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare albastră, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Chlorpromazine; 120 comprimate de culoare albă, pe suprafața cărora este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în 6 cutii inscripționate „Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg”. Comprimate Risperidonum”, ridicate în circumstanțele enunțate supra, ce se păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte a Procuraturii raionului Cahul, după intrarea sentinței în vigoare, a le confisca. Corpul delict - ,,Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX, ce se păstrează la „BUTU-TEST-AUTO” SRL, la definitivarea sentinței urmează a fi a restituit proprietarului legal. Cererea procurorului privind încasarea de la inculpată în beneficiul statului a contravalorii mijlocului de transport ,,Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX în sumă de 25.024 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată. 1.1. Conform încheierii Judecătoriei Cahul din 03 octombrie 2020, a fost respinsă cererea apărării privind reluarea cercetării judecătorești, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar permite reluarea cercetării judecătorești. Instanța de fond a statuat că, pentru soluționarea operativă a cauzei și în scopul individualizării corecte a pedepsei, este necesar a respinge cererea apărării privind reluarea cercetării judecătorești, deoarece nu se încadrează în prevederile art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar permite reluarea cercetării judecătorești.

Instanța de fond a constatat că inculpata Danu L., acționând cu intenție directă, având scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a drogurilor, prin ascundere în locul special pregătit în acest scop, acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale, în luna iunie 2019, folosindu-se de servicii de transport colete tur-retur din Republica Moldova în Italia, SRL “Globus Reisen”, a transmis prin aceasta, un colet în care într-o cutie cu bastonașe de porumb, au fost camuflate 60 comprimate „Clonazepam 2 mg”, 100 comprimate „Ciclodol Grindeks 2 mg”, 30 comprimate „Rexetin 20 mg”, 120 comprimate „Risperidon- BP 2 mg” și 50 comprimate „Chlorpromazini 25 mg”. Ulterior, Mița T., șoferul SRL “Globus Reisen”, la 19 iunie 2019, în jurul orei 21.00, fiind la volanul mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter” cu n.î. XXXXXX (RO), s-a prezentat în zona de control vamal a postului vamal „Cahul” (PVFI rutier), pe sensul de ieșire din Republica Moldova, unde, în timpul controlului de către colaboratorii Biroului Vamal SUD, într-o cutie cu bastonașe de porumb, s- au depistat și s-au ridicat de către organul vamal cele 60 comprimate „Clonazepam 2 mg”, 100 comprimate „Ciclodol Grindeks 2 mg”, 30 comprimate „Rexetin 20 mg”, 120 comprimate „Risperidon-BP 2 mg” și 50 comprimate „Chlorpromazini 25 mg”, 2 astfel încât intențiile criminale nu au fost duse până la capăt, din motive independente de voința făptuitorului. Conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3880 din 09.10.2019, s-a stabilit că cele 60 de comprimate de culoare albă, cu două ștanțări de diviziune perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA TARCHOMIN” produs în Polonia, CLONAZEPAM 2 mg comprimate „Clonazepamum”, depistate la data de 19.06.2019, în rezultatul efectuării controlului vamal, într-un colet ridicat din mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, în zona de control vamal a postului vamal „Cahul, PVFI rutier”, la pista ieșire din țară, care se deplasa din Republica Moldova în Italia, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța psihotropă Clonazepam. Masa totală a substanței psihotrope Clonazepam în cele 60 comprimate este 0,12 gr. Instanța a reținut că inculpata a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și vinovăția în săvârșirea acestora, solicitând examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Totodată, vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, se demonstrează prin probele administrate în cadrul urmăririi penale, și anume: declarațiile martorului Mița T. că activa la SRL „Globus Reisen” și transporta colete din Moldova în Italia cu microbuzul „Mercedes”, n.î. XXXXXX. Coletele au fost adunate de către colegul Bumbu M. din mai multe localități. În timpul controlului efectuat de colaboratorii vamali, într-un colet, într-o cutie cu bastonașe din porumb au fost depistate medicamente, despre care nu a cunoscut. Coletul urma să fie recepționat de Sîngeapă G. în XXXX , XXXXX. Ea a comunicat că coletul a fost transmis de către Danu L. din XXXXXX; declarațiile martorului Sîngeapă G. că fiul ei Sîngeapă V. se află la evidența medicului psihiatru în XXXXXX, cu diagnoza xxxxxx xxxxxx xxxxxx xxxxxx xxxxxx xxxxxx. A rugat-o pe sora sa Danu L. să ia rețetele de la medicul psihiatru Plămădeală V., să cumpere pastilele pentru fiul său și să le transmită, prin rutieră, în Italia. Danu L., în baza rețetei primite, a cumpărat pastilele: clonazepam - 60 de comprimate, țicladol Grindecs - 100 de comprimate, recsetin - 30 de comprimate, risperidon - 120 de comprimate și le-a pus în cutia cu bastonașe. Cutia a pus-o într- un colet împreună cu dulciuri. Sora i-a transmis pastilele deoarece fiul său avea nevoie de ele și medicul psihiatru i-a spus că el nu trebuie să întrerupă tratamentul; raportul de evaluare nr. 28/10-00906, potrivit căruia valoarea medie de comercializare pe piață a unui autoturism de model „Mercedes Sprinter”, anul fabricării 1999, constituie circa 1240 euro. Conform cursului oficial al BNM la 08.07.2019, prețul mediu pe piață al autoturismului constituia 25.024 lei; raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3880 din 09.10.2019, conform căruia 60 de comprimate de culoare albă, cu două ștanțări de diviziune perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA TARCFIOMIN produs în Polonia. CLONAZEPAM 2 mg comprimate Clonazepamum”, depistate la data de 19.06.2019, în rezultatul efectuării controlului vamal, într-un colet ridicat din mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, în zona de control vamal a postului vamal „Cahul, PVFI 3 rutier”, la pista ieșire din țară, care se deplasa din Republica Moldova în Italia, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța psihotropă Clonazepam. Masa totală a substanței psihotrope Clonazepam în cele 60 comprimate este 0,12 gr. Cele 100 de comprimate de culoare albă, prezentate în două cutii cu inscripțiile „ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Cyclodol, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 30 de comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o suprafață și ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20 mr naроксетин” ridicate în circumstanțe similare, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Paroxetine, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 50 de comprimate de culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare albastră, ridicate în circumstanțele menționate, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Chlorpromazine, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 120 de comprimate de culoare albă, pe suprafața cărora este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în 6 cutii inscripționate „Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg Comprimate Risperidonum”, ridicate în circumstanțele enunțate supra, nu conțin substanțe stupefiante, psihotrope sau precursori existente în biblioteca cu spectre de masă NITS MS 2017. În baza probelor administrate, instanța a încadrat acțiunile inculpatei pe art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, ca tentativa de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a drogurilor, tăinuindu-le de controlul vamal, prin folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală în acest scop. La stabilirea pedepsei, instanța a reținut că sancțiunea art. 248 alin. (2) Cod penal prevede pedeapsa cu amendă în mărime de la 550 până la 950 unități convenționale sau închisoare de până la 5 ani. Potrivit art. 81 alin. (3) Cod penal, mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată. Conform art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpatul beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Deci, limitele noi ale pedepsei prevăzute de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, vor constitui - amendă în mărime de la 500 până la 712,5 unități convenționale sau închisoare de la 3 luni la 2 ani 6 luni. 4 Astfel, fiind stabilit că inculpata a săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, care nu a fost consumată, că a recunoscut vina și a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, se caracterizează pozitiv, este oportună stabilirea celei mai blânde categorii de pedeapsă cu închisoare în mărime de trei luni, cu suspendarea condiționată a executarea pedepsei, în temeiul art. 90 Cod penal. Totodată, în conformitate cu art. 162 Codul de procedură penală, corpurile delicte recunoscute și anexate prin ordonanță: 60 de comprimate de culoare albă, cu două ștanțări de diviziune perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA TARCHOMIN produs în Polonia. CLONAZEPAM 2 mg comprimate Clonazepamum”, depistate la data de 19.06.2019, în rezultatul efectuării controlului vamal, într-un colet ridicat din mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța psihotropă Clonazepam, masa totală a substanței psihotrope Clonazepam în cele 60 comprimate este 0,12 g.; 100 de comprimate de culoare albă, prezentate în două cutii cu inscripțiile „ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”, ridicate în aceleași circumstanțe, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Cyclodol; 30 de comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o suprafață și ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20 mr naроксетин” ridicate în circumstanțe similare, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Paroxetine; 50 de comprimate de culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare albastră, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Chlorpromazine; 120 de comprimate de culoare albă, pe suprafața cărora este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în șase cutii inscripționate „Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg Comprimate Risperidonum”, ridicate în circumstanțele enunțate supra, după intrarea sentinței în vigoare, urmează a fi confiscate în folosul statului. Corpul delict: ,, Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX, ce se păstrează la „BUTU - TESTAUTO” SRL, după definitivarea sentinței, urmează a fi a restituit proprietarului legal. Potrivit art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Însă, instanța nu va dispune încasarea în folosul statului de la inculpată a contravalorii mijlocului de transport ,,Mercedes Sprinter 412”, în sumă de 25.024 lei, deoarece nu este proprietatea ei, iar intenția ei nu întrunea și folosirea sau utilizarea anume a acestui mijloc de transport la comiterea tentativei de contrabandă, astfel, aceste acțiuni nu cad sub incidența prevederilor art. 106 Cod penal.

Procurorul în Procuratura raionului Cahul, Inna Vîhodeț, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatei să-i fie stabilită pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei pe o perioadă de probațiune de 1 an, cu încasarea din contul acesteia a contravalorii mijlocului de transport ,,Mercedes Sprinter 412”, n.î. XXXXXX, în sumă de 25.024 lei, iar corpurile delicte de nimicit. Apelanta a invocat că instanța de fond just a apreciat circumstanțele de fapt și de drept, încadrând corect acțiunile inculpatei pe art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, însă i-a aplicat o pedeapsă inechitabilă. Or, instanța a omis caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii comise, urmând a-i fi aplicată o pedeapsă mult mai severă. De asemenea, prima instanță neîntemeiat a refuzat a încasa din contul inculpatei în beneficiul statului contravaloarea mijlocului de transport de model ,,Mercedes Sprinter 412” în sumă de 25.024 lei. 5 Conform 106 Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Potrivit art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. 3.1. A declarat apel și avocatul Vitali Covaliov, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Apelantul a indicat că, în corespundere cu art. 173 Cod vamal, mărfurile și mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite în condițiile legii sunt declarate organului vamal. Conform art. 174 alin. (1), (2) Cod vamal, declararea se face în scris, verbal sau prin acțiune, prin mijloace electronice sau prin alte modalități prevăzute de legislație. Forma și procedura de declarare, precum și informațiile necesare vămuirii, sunt stabilite de Serviciul Vamal. Potrivit 176 alin. (4) Cod vamal, responsabil pentru depunerea declarației vamale în termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport suspuse declarării. În cazul plasării mărfurilor sau mijloacelor de transport sub regimul vamal de tranzit, responsabil pentru depunerea declarației vamale în termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport supuse declarării ori, în lipsa acestuia, transportatorul lor. Astfel, la momentul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, responsabil pentru depunerea declarației vamale era transportatorul mărfurilor, care urma să declare toată marfa pe care o transporta. Afirmația transportatorului că nu cunoștea conținutul coletelor nu echivalează cu scoaterea acestuia de sub urmărire penală, întrucât el avea obligația să declare organului vamal toate mărfurile, în timp ce el și-a luat angajamentul să transporte careva mărfuri peste frontiera vamală contra achitării unei sume, iar sineîncrederea infracțională este supusă răspunderii penale. Or, versiunea transportatorului ar crea o practică pentru Republica Moldova ca aceștia să transporte liber obiecte de contrabandă, doar invocând că nu cunosc conținutul pachetelor pentru a nu fi supuși răspunderii, iar transportatorul, ca declarant al mărfurilor, poartă răspundere deplină, deoarece era obligat să verifice marfa, ca ulterior să o declare la trecerea frontierei. Totodată, din probele administrate în cadrul urmăririi penale rezultă că inculpata nu este subiect al infracțiunii de contrabandă și urmează a fi achitată, deoarece fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii prevăzută de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal. Mai mult, în cadrul cercetării cauzei a fost constatată o circumstanță care necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei. Conform art. 3641 alin. (7) Cod de procedură penală, în caz de soluționare a cauzei prin aplicarea prevederilor alin. (1), dispozițiile art. 382-398 se aplică în mod corespunzător. Partea introductivă a sentinței conține, pe lângă datele expuse la art. 6 393, mențiunea despre judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În corespundere cu prevederile pct. 24) al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești, cu nr. 13 din 16.12.2013, conform alin. (7) al art. 364 Cod de procedură penală, după încheierea dezbaterilor, respectând ordinea de soluționare a cauzei potrivit art. 338 Cod de procedură penală, instanța purcede la deliberare și adoptarea sentinței în conformitate cu prevederile art. 382-398 Cod de procedură penală, avându-se în vedere că poate fi adoptată atât sentința de condamnare, cât și de achitare ori de încetare a procesului penal, supuse căilor de atac în condiții generale. Conform art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în cursul deliberării instanța constată că o anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei, instanța poate relua cercetarea judecătorească prin încheiere motivată. La 21.08.2020 a fost depusă cererea privind reluarea cercetării judecătorești, în legătură cu constatarea circumstanțelor care necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei, însă la 05.10.2020 a fost respinsă neîntemeiat.

Potrivit deciziei Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2020, ambele apeluri au fost respinse ca nefondate. Instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și de drept și întemeiat a recunoscut inculpata vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, în baza probelor administrate în cauză, apreciate în modul corespunzător. Astfel, la 17.08.2020, inculpata a solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, iar la 21.08.2020, a înaintat cerere prin care a solicitat reluarea cercetării judecătorești, în legătură cu constatarea circumstanțelor care necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei. Prin încheierea din 03.10.2020, a fost respinsă cererea, deoarece nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar permite reluarea cercetării judecătorești. Or, în circumstanțele constatate și conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, nu au fost stabilite temeiuri de anulare a sentinței adoptate în procedura specială, deoarece, din momentul pronunțării încheierii de admitere a cererii privind judecarea cauzei în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, inculpata și avocatul acesteia nu mai pot renunța pe parcursul procesului penal asupra opțiunii de a fi judecată cauza potrivit procedurii simplificate. Totodată, afirmația apărării că responsabil de fapta imputată inculpatei este transportatorul mărfurilor - șoferul care a transportat coletele, Mîță T., contravine ordonanței din 13.07.2020, prin care ultimul a fost scos de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el. La stabilirea pedepsei inculpatei, instanța de fond a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, pedeapsa aplicată fiind corespunzătoare și echitabilă. 7 Conform art. 106 alin. (2) lit. a) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Deci, este justă poziția instanței de fond că mijlocul de transport „Mercedes Sprinter 412”, n.î. XXXXXX, nu este proprietatea inculpatei, iar intenția faptei penale comise nu include utilizarea acestui mijloc de transport, în aceste împrejurări nefiind aplicabile prevederile art. 106 Cod penal. Or, tentativa de contrabandă a fost comisă prin ascunderea drogurilor în locul special pregătit în acest scop, și anume, în colet, într-o cutie cu bastonașe de porumb, au fost camuflate 60 comprimate, ce constituie substanțe psihotrope. Astfel, contrabanda de droguri nu a avut loc prin ascundere în loc special al mijlocului de transport, contravaloarea căruia acuzarea o solicită a fi încasată de la inculpată, mijlocul de transport fiind utilizat doar pentru transportarea coletelor și nu poate fi aplicată confiscarea specială conform art. 106 Cod penal.

Procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, declară recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii în partea soluției privind corpurile delicte și confiscării contravalorii mijlocului de transport, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Recurentul invocă că instanța de apel neîntemeiat a respins cererea acuzării de confiscare de la inculpată a contravalorii mijlocului de transport de model „Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX, ce constituie 25.024 lei, cu trecerea acesteia în proprietatea statului, deoarece inculpata l-a folosit la comiterea infracțiunii, reprezentând o componentă a modului de concepere a activității infracționale, or, fără utilizarea lui, nu s-ar fi putut realiza aprecierea efectivă a obiectului material al infracțiunii. Prin ordonanța din 25.10.2019, mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter 412” cu n.î. XXXXXX a fost recunoscut corp delict., iar conform raportului de evaluare nr. 28/10-00906, valoarea medie de comercializare pe piață a unui astfel de autoturism constituie circa 1240 euro, echivalentul a 25.024 lei, conform cursului oficial al BNM la 08.07.2019. Mijloacele de transport folosite pentru transportarea sau tăinuirea obiectelor contrabandei, recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul statului conform art. 46 alin. (4) din Constituție, art. 106 Cod penal, 162 Cod de procedură penală. Or, confiscarea ca măsură de siguranță este prevăzută de lege, iar legea, în acest sens, este clară, precisă și previzibilă. Totodată, instanța de apel nu s-a expus asupra solicitării acuzării în cererea de apel, privind nimicirea corpurilor delicte - 60 de comprimate de culoare albă, cu două ștanțări de diviziune perpendiculare pe o suprafață, ambalate într-o cutie inscripționată „POLFA TARCHOMIN produs în Polonia. CLONAZEPAM 2 mg comprimate Clonazepamum”, depistate la data de 19.06.2019, în rezultatul efectuării controlului vamal, dintr-un colet ridicat din mijlocul de transport de model „Mercedes Sprinter 412”, cu n.î. XXXXXX, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța psihotropă Clonazepam, masa totală a substanței psihotrope Clonazepam în cele 60 comprimate este 0,12 gr.; 100 de comprimate de culoare albă, prezentate în două cutii cu inscripțiile „ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ” ridicate în aceleași circumstanțe, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Cyclodol; 30 de comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o suprafață și ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20 mr naроксетин” ridicate în circumstanțe similare, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Paroxetine; 50 de comprimate de culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare 8 albastră, ridicate în circumstanțele menționate mai sus, ce reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Chlorpromazine; 120 de comprimate de culoare albă, pe suprafața cărora este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în șase cutii inscripționate „Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg Comprimate Risperidonum”. Ori, instanța de fond neîntemeiat a dispus confiscarea în folosul statului a corpurilor delicte, deoarece reieșind din faptul că preparatele medicamentoase nu au fost însoțite de acte de proveniență și alte acte în acest sens, precum și ținând cont de valabilitatea medicamentelor, circulația ulterioară este contrară Legii cu privire la activitatea farmaceutică, nr. 1456-XII din 25.05.1993 și acestea urmează a fi nimicite potrivit art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, prezentând risc pentru sănătate. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. 5.1. Declară recurs ordinar și avocatul Vitali Covaliov, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Recurentul indică că în corespundere cu art. 173 Cod vamal, mărfurile și mijloacele de transport care trec frontiera vamală, mărfurile și mijloacele de transport a căror destinație vamală se modifică, alte mărfuri și mijloace de transport în cazurile stabilite în condițiile legii sunt declarate organului vamal. Conform art. 174 alin. (1), (2) Cod vamal, declararea se face în scris, verbal sau prin acțiune, prin mijloace electronice sau prin alte modalități prevăzute de legislație. Forma și procedura de declarare, precum și informațiile necesare vămuirii sunt stabilite de Serviciul Vamal. Potrivit 176 alin. (4) Cod vamal, responsabil pentru depunerea declarației vamale în termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport suspuse declarării. În cazul plasării mărfurilor sau mijloacelor de transport sub regimul vamal de tranzit, responsabil pentru depunerea declarației vamale în termenul stabilit este titularul mărfurilor sau mijloacelor de transport supuse declarării ori, în lipsa acestuia, transportatorul lor. Astfel, la momentul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, responsabil pentru depunerea declarației vamale era transportatorul mărfurilor, care urma să declare toată marfa pe care o transporta. Afirmația transportatorului că nu cunoștea conținutul coletelor nu echivalează cu scoaterea acestuia de sub urmărire penală, întrucât el avea obligația să declare organului vamal toate mărfurile, în timp ce el și-a luat angajamentul să transporte careva mărfuri peste frontiera vamală contra achitării unei sume, iar sineîncrederea infracțională este supusă răspunderii penale. Or, versiunea transportatorului ar crea o practică pentru Republica Moldova ca aceștia să transporte liber obiecte de contrabandă, doar invocând că nu cunosc conținutul pachetelor pentru a nu fi supuși răspunderii, iar transportatorul, ca declarant al mărfurilor, poartă răspundere deplină, deoarece era obligat să verifice marfa, ca ulterior să o declare la trecerea frontierei. Prin urmare, din probele administrate în cadrul urmăririi penale rezultă că inculpata nu este subiect al infracțiunii de contrabandă și urmează a fi achitată, 9 deoarece fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii, prevăzută de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal. Mai mult, în cadrul cercetării dosarului a fost constatată o circumstanță care necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei. Conform art. 3641 alin. (7) Cod de procedură penală, în caz de soluționare a cauzei prin aplicarea prevederilor alin. (1), dispozițiile art. 382-398 se aplică în mod corespunzător. Partea introductivă a sentinței conține, pe lângă datele expuse la art. 393, mențiunea despre judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Potrivit art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, sentința de achitare se adoptă dacă fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În corespundere cu prevederile pct. 24) al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești, cu nr. 13 din 16.12.2013, conform alin. (7) al art. 364 Cod de procedură penală, după încheierea dezbaterilor, respectând ordinea de soluționare a cauzei potrivit art. 338 Cod de procedură penală, instanța purcede la deliberare și adoptarea sentinței în conformitate cu prevederile art. 382-398 Cod de procedură penală, avându-se în vedere că poate fi adoptată atât sentința de condamnare, cât și de achitare ori de încetare a procesului penal, supuse căilor de atac în condiții generale. Conform art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în cursul deliberării instanța constată că o anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei, instanța poate relua cercetarea judecătorească prin încheiere motivată. La 21.08.2020 a fost depusă cererea privind reluarea cercetării judecătorești, în legătură cu constatarea circumstanțelor care necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei, însă la 05.10.2020 a fost respinsă neîntemeiat. Deci, inculpata învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, urmează a fi achitată deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. 10 Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. În corespundere cu art. 3641 alin. (2), (4) și (7) Cod de procedură penală, judecata nu poate avea loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, decât dacă inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu și nu solicită administrarea de noi probe. Instanța de judecată admite, prin încheiere, cererea dacă din probele administrate rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite. În caz de soluționare a cauzei prin aplicarea prevederilor alin.(1), dispozițiile art. 382–398 se aplică în mod corespunzător. Potrivit art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, dacă în cursul deliberării instanța constată că o anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei, instanța poate relua cercetarea judecătorească prin încheiere motivată. Conform art. 14 alin. (1), 113 alin. (1) Cod penal, infracțiunea este o faptă (acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Potrivit art. 1341 alin. (3), (7) Cod penal, prin substanțe psihotrope se înțeleg substanțele înscrise în anexele la Convenția asupra substanțelor psihotrope din 1971 și prevăzute în actele normative ale Guvernului. Listele de substanțe stupefiante, psihotrope și de precursori se aprobă, se modifică și se completează de către Guvern. Conform art. 106 alin. (2) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni. Potrivit art. 162 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, corpurile delicte - obiectele a căror circulație este interzisă vor fi predate instituțiilor respective sau nimicite. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). Dacă în cadrul examinării conform procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în 11 timpul dezbaterilor au apărut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 CPP, instanța de judecată, deliberând în conformitate cu prevederile art. 383 CPP, prin o nouă încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va judeca cauza în procedura generală (Hotărârea Plenului CSJ nr. 13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești, pct. 26.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului deciziei și încheierii contestate (pct. 1., 1.1., 2. din decizie), instanța de fond: a) în fapta descrisă ca fiind dovedită a stabilit, sumar, comiterea tentativei contrabandei de către inculpată și în privința a: „100 comprimate „Ciclodol Grindeks 2 mg”, 30 comprimate „Rexetin 20 mg”, 120 comprimate „Risperidon-BP 2 mg” și 50 comprimate „Chlorpromazini 25 mg”, dispunând prin dispozitiv, neclar, a le confisca. Însă, în materialele cauzei lipsesc cu desăvârșire dovezi legale – rapoarte de constatare tehnico-științifică sau de expertiză judiciară, ca acestea ar fi droguri. Ori, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3880 din 09.10.2019: „cele 100 de comprimate de culoare albă, prezentate în două cutii cu inscripțiile „ЦЕKЛOДOЛ ГPИHДEKC TРИГЕКСИФЕНИДИЛ”, ridicate în aceleași circumstanțe, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Cyclodol, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 30 de comprimate de culoare albă, cu un ștanț de diviziune pe o suprafață și ștanțarea „x20” pe cealaltă suprafață, împachetate într-o cutie „PEKCETИH 20 mr naроксетин” ridicate în circumstanțe similare, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanță activă Paroxetine, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 50 de comprimate de culoare, ambalate într-o pungă polimerică de culoare albastră, ridicate în circumstanțele menționate, reprezintă preparate medicamentoase, care conțin substanța activă Chlorpromazine, care nu este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 1088 din 05.10.2004, Cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse controlului pe teritoriul Republicii Moldova. Cele 120 de comprimate de culoare albă, pe suprafața cărora este prezent un ștanț de diviziune și ștanțarea „B P”, împachetate în 6 cutii inscripționate „Balkan Pharmaceuticals Risperidon-BP 2 mg Comprimate Risperidonum”, ridicate în circumstanțele enunțate supra, nu conțin substanțe stupefiante, psihotrope sau precursori existente în biblioteca cu spectre de masă NITS MS 2017”; b) calificând acțiunile inculpatei pe art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, ca tentativa de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a drogurilor, tăinuindu-le de controlul vamal: „prin folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală în acest scop”, a depășit limitele învinuirii formulate inculpatei, ori, asemenea elemente calificative nu i-au fost incriminat acesteia prin rechizitoriu, conform căruia ultima a comis infracțiunea incriminată prin: „ascundere în locuri special pregătite în acest scop” (f.d. 185-186); c) soluția din dispozitiv privind confiscarea corpurilor delicte, adică a drogurilor, contravine prevederilor art. 162 Cod de procedură penală, care prescriu clar că obiectele a căror circulație este interzisă vor fi predate instituțiilor respective sau nimicite; d) soluția din încheierea din 03.10.2020 de respingere a cererii de reluare a cercetării judecătorești și judecare a cauzei în procedură generală, în scopul soluționării operative a cauzei și individualizării corecte a pedepsei și deoarece nu 12 se încadrează în prevederile art. 383 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar permite reluarea cercetării judecătorești (v. 1, f.d. 209, 218, pct. 1.1. din decizie), contravine prevederilor art. 3641 alin. (2), (4) și (7) Cod de procedură penală, cât și jurisprudenței naționale, potrivit căreia, dacă în cadrul examinării conform procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în timpul dezbaterilor au apărut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 CPP, instanța de judecată, deliberând în conformitate cu prevederile art. 383 CPP, prin o nouă încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va judeca cauza în procedura generală (Hotărârea Plenului CSJ nr. 13 din 16.12.2013 cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești, pct. 26.); e) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate în învinuirea formulată, neindicând motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării. Mai mult, aprecierea sumară și neclară că: „instanța nu va dispune încasarea în folosul statului de la inculpată a contravalorii mijlocului de transport ,,Mercedes Sprinter 412”, în sumă de 25.024 lei, deoarece nu este proprietatea ei, iar intenția ei nu întrunea și folosirea sau utilizarea anume a acestui mijloc de transport la comiterea tentativei de contrabandă, astfel, aceste acțiuni nu cad sub incidența prevederilor art. 106 Cod penal”, nu corespunde exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale și contravine faptei descrise ca fiind dovedită. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar. În al doilea rând, conform art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 400 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, încheierile date în primă instanță pot fi atacate cu apel numai o dată cu sentința. Apelul declarat împotriva sentinței se consideră făcut și împotriva încheierilor. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile 13 de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cere art. 435 CPP, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 14.7.). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, conform descriptivului și dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, și, repetându-le întocmai, nu a desființat total sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând, în dispozitiv, o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; b) nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate și repetate în recursurile ordinare, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3., 3.1. și 5., 5.1. din prezenta decizie, în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate, inclusiv asupra încheierii din 03.10.2020 privind respingerea cererii de reluare a cercetării judecătorești; c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi cele de la f.d. 205, 209-211, 218-220, 222, 170, v. 1. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus neclar, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, și că recursurile ordinare sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată. 14

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e: Admite recursurile ordinare declarate de procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari și de avocatul Vitali Covaliov, casează total decizia Curții de Apel Cahul din 22 decembrie 2020, în privința inculpatei Danu Liudmila XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 21 mai 2021. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun Victor Boico 15