1ra-344/2021 — art.art.42 al.5, 287 al.2 lit. b CP

1ra-344/2021 — art.art.42 al.5, 287 al.2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-344/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

31 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Banaru Vadim în numele inculpatului Verdeș Radu, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iulie 2020, în

cauza penală în privința lui

Verdeș Radu xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 28.07.2019 - 05.07.2019;

Instanță de apel: 01.08.2019 - 07.07.2020;

Instanță de recurs: 12.01.2021 - 31.03.2021.

A C O N S T A T A T :

Verdeș Radu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art.42 alin.(5), 287

alin.(2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale,

echivalentul a 35 000 lei.

Prin aceeași sentință a fost condamnat Taraev Filip, însă în privința acestuia

hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Taraev Filip și Verdeș Radu în

beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 207 lei, în legătură cu

efectuarea expertizelor.

Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Hlevnoi Mihail, Hlevnoi

Ghenadie și Strișca Igor s-a admis parțial.

S-a dispus încasarea de la Verdeș Radu în beneficiul părții vătămate Hlevnoi

Mihail, suma de 2 000 lei - cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și,

respectiv, 5 000 lei - cheltuieli de acordare a asistenței juridice.

S-a dispus încasarea de la Verdeș Radu în beneficiul părții vătămate Hlevnoi

Ghenadie, suma de 2 000 lei - cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune

și, respectiv, 5 000 lei - cheltuieli de acordare a asistenței juridice.

S-a dispus încasarea de la Verdeș Radu în beneficiul părții vătămate Strișca

Igor, suma de 2 000 lei - cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și,

respectiv, 5 000 lei - cheltuieli de acordare a asistenței juridice.

1

la 17.02.2017, aproximativ la orele 15:00, fiind instigat de către persoanele în

privința cărora cauza penală a fost disjunsă și alte persoane necunoscute, de a

participa la atacul asupra cet-lor Hlevnoi Ghenadie și Hlevnoi Mihail, în urma

înțelegerii prealabile și împreună cu persoanele în privința cărora cauza penală a

fost disjunsă și alte persoane neidentificate, din intenții huliganice, s-au adunat în

mod organizat în com. Stăuceni, mun. Chișinău, după ce, la aceeași dată,

aproximativ la orele 15:20, în aceeași componentă s-a deplasat la sediul SRL „

Motus Auto MG”, amplasat pe str. A. Mateevici 46A din com. Stăuceni, mun.

Chișinău. Ulterior, conform înțelegerii prealabile cu persoanele indicate mai sus, el

a rămas în afara încăperii indicate, urmând să intervină în caz de necesitate în

vederea acordării ajutorului la comiterea atacului asupra lui Hlevnoi Ghenadie și

Hlevnoi Mihail, prin înlăturarea rezistenței depuse de către aceștia, iar persoanele

în privința cărora cauza penală a fost disjunsă și alte persoane necunoscute au

pătruns ilegal în interiorul încăperii SRL „ Motus Auto MG”, amplasate pe str. A.

Mateevici 46A din com. Stăuceni, mun. Chișinău, unde, din intenții huliganice,

încălcînd grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, printr-un cinism și obrăznicie deosebită, l-au agresat fizic pe Strișca lgor,

prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele pe diverse regiuni ale corpului,

cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 700 din 20.02.2017

echimoză la nivelul pavilionului articular drept, echimoză la nivelul cotului stîng,

excoriație la nivelul cotului drept, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Ulterior, în continuarea acțiunilor criminale, persoanele în privința cărora cauza

penală a fost disjunsă și alte persoane neidentificate, s-au ridicat la etajul 2 al

încăperii, unde, adresând-se cu amenințări și deteriorând ușa de la un birou, au

încercat forțat să intre în el, pentru a-i agresa fizic pe Hlevnoi Ghenadie, Hlevnoi

Mihail și Hlevnoi Denis, cauzându-i lui Hlevnoi Mihail conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 678 din 18.02.2017 excoriație și echimoză la nivelul

feței, care se califică ca vătămare neînsemnată, iar lui Hlevnoi Ghenadie conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 677 din 18.02.2017 plagă tăiată la nivelul

degetului III mâna dreaptă, excoriații la nivelul feței, care se califică ca vătămare

neînsemnată, acțiunile lor ilegale fiind curmate de către cet. Hlevnoi Ghenadie,

care a aplicat arma de foc de model „ Walther P22Q” pentru a respinge atacul

ilegal al infractorilor.

Acțiunile lui Verdeș Radu au fost încadrate de prima instanță în baza

ar.art.42 alin.(5), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal, conform indicilor – complicitate la

huliganism, adică acțiuni menționate care încalcă grosolan ordinat publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violente, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism

și obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoanei.

acesteia, în partea ce ține de individualizarea pedepsei, cu pronunțarea unei

hotărâri, prin care a-l recunoaște vinovat pe Verdeș Radu pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.art.42 alin.(5), 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și a-i

aplica pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1 200 unități convenționale,

echivalentul a 60 000 lei.

În motivarea cerințelor sale acuzarea a invocat că, prima instanță

neîntemeiat, și în consecință ilegal a aplicat față de inculpat pedeapsa redusă,

2

practic la limita minimă a sancțiunii, or, pedeapsa aplicată nu corespunde gravității

faptelor imputate și circumstanțelor cazului în coroborare cu comportamentul

infractorului în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești.

Consideră că, prima instanță n-a apreciat corect prevederile art.75 Cod

penal, potrivit cărora: ”La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.”

A remarcat că, circumstanțele comiterii infracțiunii și comportamentul

condamnatului denotă, că cel mai eficient mijloc de corectare a acestuia este

aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în limitele sancțiunii art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal, în cuantumul solicitat de procuror, această concluzie derivând și

din gravitatea faptei imputate, pericolul social al acesteia și atitudinea inculpatului

față de faptă și consecințe. Necesitatea aplicării unei pedepse mai aspre rezultă și

din comportamentul lui Verdeș Radu în cadrul urmăririi penale și cercetării

judecătorești, care n-a recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate, ceea ce a

condiționat mobilizarea unor resurse suplimentare în vederea administrării

probatoriului la faza urmăririi penale pentru a dovedi vinovăția acestuia.

Ulterior, după finalizarea urmăririi penale și expedierea cauzei penale în

instanța de judecată, deși inculpatul a fost pus în fața unor probe incontestabile ce

dovedesc vinovăția de comiterea faptei imputate, a manifestat același

comportament, fapt care în consecință a dus la tergiversarea examinării cauzei

penale în instanța de judecată.

De asemenea, a notat că din declarațiile inculpatului, care sunt unele

nesincere, cu tentă de autoapărare și pasare a responsabilității pentru faptele

comise pe umerii altor persoane și îndreptate spre denaturarea faptelor evidente,

consideră că inculpatul n-a conștientizat pericolul faptei comise, mizând pe

evitarea răspunderii.

A mai reținut că, prima instanță a constatat și existența prejudiciului cauzat

prin comiterea infracțiunii, dispunând încasarea acestuia de la condamnați în

folosul părților vătămate.

Conchide că, aplicarea față de Verdeș Radu a pedepsei penale în limitele

solicitate de procuror, va contribui la atingerea scopului prevăzut de art.2 alin.(2)

Cod penal. La caz, nerecunoașterea vinovăției, nesinceritatea declarațiilor

inculpatului, nerecuperarea prejudiciului, fiind prezente circumstanțe cel

caracterizează negativ, nu este clar din ce considerente față de inculpatul Verdeș

Radu a fost aplicată pedeapsa redusă. Pedeapsa aplicată nu corespunde pericolului

și gradului social al faptei comise, circumstanțelor comiterii infracțiunii,

personalității și atitudinii condamnaților față de cele întâmplate și neconștientizarea

pericolului crimei săvârșite.

3.1. Avocatul Banaru Vadim în numele inculpatului a contestat cu apel

sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri, prin care

inculpatul Verdeș Radu să fie achitat, din motivul lipsei elementelor constitutive

ale infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, cele constate de prima instanță nu

sunt relevante cauzei respective, or anterior careva conflicte între inculpat și partea

3

vătămată nu au avut loc, iar careva relații cu privire la pasageri nici nu au existat.

Această concluzie este una contradictorie cu probele acuzării, nici din învinuirea

formulată în rechizitoriu și nici din conținutul sentinței de condamnare nu sunt

indicate concret care sunt acțiunile inculpatului Verdeș Radu pe care le-a întreprins

față de părțile vătămate sau față de alte persoane, și în ce constau aceste acțiuni,

altfel spus, nu este redat cum ele au fost materializate (prin aplicare violenței fizice

față de alte persoane, acostarea jignitoare a cetățenilor, deteriorarea bunurilor,

amenințarea cu aplicarea violenței, etc. .

Consideră că, prima instanță a constata săvârșirea faptei infracționale, însă

nu a indicat care sunt acțiunile inculpatului Verdeș Radu care cad sub dispoziția

normei penale incriminate – huliganismul. Astfel, prima instanță era obligată să

indice concret ce acțiuni a întreprins nemijlocit inculpatul, și cum aceste acțiuni au

încălcat ordinea publică, dacă au fost însoțite de aplicarea violenței sau cu

amenințarea aplicării violenței, sau a întreprins niște acțiuni care, prin conținutul

lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Suplimentar, a menționat că prima instanță nici nu putea să indice aceste

acțiuni, din simplu motiv că părțile vătămate, Hlevnoi Mihail, Hlevnoi Ghenadie și

Strișca Igor au declarat că, pe inculpat la văzut pentru prima data în sala de

judecată, careva acțiuni de violență față de ei, inculpatul nu a aplicat, anterior nu se

cunoșteau, conflicte nu au avut.

Deși în sentință sunt redate declarațiile părților vătămate, acestea au fost

redate selectiv din procesul verbal de audiere a părților vătămate, ne fiind reflectate

pe deplin, în asemenea circumstanțe când părțile vătămate au declarat că Verdeș

Radu nu a întreprins acțiuni de violență față de ei, nu au putut confirma că anume

inculpatul Verdeș Radu a deteriorat careva bunuri sau alte acțiuni ilicite, este de ne

conceput cum instanță de judecată a ajuns la asemenea concluzie.

Această poziție este confirmată și de către martorul Hlevnoi Denis, care a

declarat că cu inculpații nu se cunoștea.

Martorii Talchiv Victor, Talchiv Iurie, Glijin Dan, la fel nu au confirmat că

inculpatul Verdeș Radu ar fi întreprins careva acțiuni huliganice sau careva

violență față de alte persoane. În cazul când nimeni din cei audiați în cadrul

procesului de judecată nu a confirmat că Verdeș Radu a întreprins careva acțiuni

huliganice, nu este clar cum instanță de judecată a constatat vinovăția inculpatului

în lipsa acțiunilor huliganice.

A menționat că, deși inculpatul nu a negat faptul că s-a aflat la locul faptei,

acesta a menționat că a stat în parcarea auto serviciului, însă a părăsit-o în timp ce

a auzit zgomot și că unele persoane forțau geamul. Iar după ce a ieșit din parcare la

o distanță de 15-20 de metri, a auzit împușcături, acest fapt nu poate fi echivalat cu

o săvârșire a infracțiunii. Mai mult ca atât, deși în sentință au fost redate probele,

instanța a omis să indice mențiunile din procesul verbal al ședinței de judecată,

unde au fost vizualizate înregistrările video, unde au fost reflectate acțiunile lui

Verdeș Radu, care nu a făcut alt ceva decât să stea un timp foarte scurt, ca ulterior

să plece, deși alte persoane au mai rămas pe teritoriul parcării iar altele se aflau

deja în încăperea auto serviciului, unde începuseră acțiunile huliganice.

Altfel spus, singurul fapt pentru care a fost pus sub învinuire și condamnat

Verdeș Radu a fost prezența fizică în acea parcare, deși nimic ilegal acesta nu a

comis, or art.27 alin.(l) din Constituția Republicii Moldova redă: Dreptul la libera

4

circulație în țară este garantat. (...) instanța de judecată a constat existența faptului

comiterii infracțiunii prin complicitate, însă la fel nu a redat în sentință care acțiuni

le-a întreprins Verdeș Radu ca modalitate de comitere a participației, cît și prin

care probe se demonstrează aceste acțiuni.

Pentru partea apărării nu este clar care este fapta prejudiciabilă comisă de

către Verdeș Radu, care sunt acțiunile acestuia și prin ce anume a contribuit la

săvârșirea infracțiunii și care sunt probele directe care ar demonstra acest fapt.

apelurile declarate a fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut că, urmărirea penală

și judecata în primă instanță s-au desfășurat în strictă conformitate cu procedura

prevăzută de lege și nu a constatat încălcări care atrag nulitatea probelor

administrate și a actelor procedurale efectuate.

Instanța de apel a reținut că, motivele invocate în apelul avocatului Banaru

Vadim, în numele inculpatului Verdeș Radu, cu privire la achitarea ultimului sânt

nefondate.

În acest context, instanța de apel a reținut că probele prezentate în ședința de

judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform

prevederilor art.95 Cod de procedură penală și sânt apreciate conform prevederilor

art.101 Cod de procedură penală. Prin urmare, starea de fapt și de drept stabilită

prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima instanță.

Instanța de apel a mai remarcat că, sentința cuprinde elementele definitorii

condamnării prevăzute de articolul 394 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală,

astfel sunt descrise faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, forma și gradul

de vinovăție a inculpatului, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite, probele

pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt

respinse argumentele părții apărării.

În contextul evaluării activității primei instanțe cu privire la aprecierea

probelor administrate în cauză, instanța de apel a subliniat că nu există temei

pentru a da o nouă apreciere probelor respective, fiind solidară cu concluziile

cuprinse în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că

vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin

probatoriul administrat în cadrul procesului penal.

În atare situație, instanța de apela remarcat că este corectă concluzia primei

instanțe privind calificarea infracțiunii prin determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpați și

semnele componenței de infracțiune prevăzute la art.art.42 alin. (5), 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal: complicitate la huliganism, adică acțiuni care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și de amenințare

cu aplicarea unei asemenea violente, acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane.

Cu privire la calificarea infracțiunii în baza art.art.42 alin. (5), 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, instanța de apel a remarcat:

- subiectul infracțiunii este inculpatul, care întrunește condițiile

prevăzute la art.art.21 alin.(1), 22 Cod penal;

- obiectul juridic special al infracțiunii are un caracter complex, dat

fiind că se exprimă în acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

5

aplicarea violenței; obiectul juridic principal îl constituie relațiile-sociale cu privire

la ordinea publică, iar obiectul juridic secundar îl formează relațiile-sociale cu

privire la integritatea corporală, sănătatea părților vătămate; obiectul material îl

reprezintă corpul părților vătămate - raportul de expertiză medico-legală nr. 700

din 20.02.2017, potrivit căruia lui Strișca Igor i-au fost cauzate echimoză la nivelul

pavilionului auricular drept, echimoză la nivelul cotului stâng, excoriație la nivelul

cotului drept, care se califică ca vătămare neînsemnată; raportul de expertiză

medico-legală nr. 678 din 18.02.2017, potrivit căruia lui Hlevnoi Mihail i-au fost

cauzate excoriație și echimoză la nivelul feței, care se califică ca vătămare

neînsemnată; raportul de expertiză medico-legală nr.677 din 18.02.2017, potrivit

căruia lui Hlevnoi Ghenadie i-au fost cauzate plagă tăiată la nivelul degetului III

mâna dreaptă, excoriații la nivelul feței, care se califică ca vătămare neînsemnată;

- latura obiectivă a infracțiunii se exprimă prin acțiunile criminale prin

care se încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

părților vătămate;

- latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă,

având la bază motive huliganice.

Instanța de apel a conchis că, versiunea de apărare nu are acoperire

probatorie și se combate prin împrejurările stabilite și probele administrate în

cauză. Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea, de vreme ce

probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul cuvenit,

demonstrează cu certitudine participarea la săvârșirea infracțiunii imputate.

Astfel, motivele invocate în apel, sub aspectul nevinovăției inculpatului

Verdeș Radu, reprezintă opinia subiectivă a părții apărării.

4.2. Totodată, instanța de apel a evidențiat că, este corect soluționată și

chestiunea privind pedeapsa aplicată inculpatului Verdeș Radu, aceasta fiind în

limitele legii. Prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61,

64, 70 și 75 Cod penal, în sentință, fiind cuprinse datele privind persoana

inculpatului Verdeș Radu, gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care

influențează asupra pedepsei.

Prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă, în așa

mod, corect concluzionând că atingerea scopului pedepsei se v-a obține prin

aplicarea pedepsei cu amendă.

Temeiuri pentru aplicarea unei pedepse mai ușoare decât cea prevăzută de

lege nu s-au constat de către instanța de apel. În atare considerente s-au respins și

argumentele invocate în apelul procurorului cu privire la blândețea pedepsei, or,

inculpații au săvârșit o infracțiune, care, conform art.16 alin.(3) Cod penal, se

clasifică ca mai puțin gravă, anterior nu au fost judecați, circumstanțe agravante nu

s-au constatat.

În afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelanți, instanța de

apel examinând aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform cerințelor din

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, a apreciat că nu există temeiuri de a

interveni în sentință.

În final, instanța de apel a conchis că vis-a-vis de temeiurile de fapt și de

drept relevate, sentința atacată este legală, întemeiată și motivată.

art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs ordinar

6

decizia, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cerințelor sale, recurentul a invocat că, instanțele inferioare au

comis mai multe erori, materializate prin încălcarea normelor de drept material și

procedural, prin aprecierea arbitrară a probelor, neexpunerea asupra tuturor

motivelor indicate în apel, lipsa cercetării probelor în instanța de apel prin citirea

acestora, lipsa indicării concrete a acțiunilor infracționale comise de Verdeș Radu.

A notat că, în conținutul deciziei adoptate de către instanța de apel, lipsești

analiza și aprecierea probelor, fiind redat doar:,, În contextul evaluării activității

primei instanțe cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu există

temei pentru a da o nouă apreciere probelor respective”, instanța de apel fiind

solidară cu concluziile cuprinse în sentință. Consideră că, asemenea abordare și

reflectare de către instanța de apel este contrară prevederilor art.414 alin.(2) Cod de

procedură penală. Instanța de apel a transcris în decizie doar probele, fără ca să fie

în esență verificate și cercetate în ședință de judecată și să le fie dată o apreciere din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării acestora cu

tot materialul probator, deși în cererea de apel au fost descrise detaliat argumentele

asupra necesității verificării suplimentare și aprecierii probelor care demonstrează

nevinovăția inculpatului.

Apărarea a evidențiat că, instanța de apel a ignorat prevederile art.art.413

alin.(1), 400 alin.(1), 389, 394 Cod de procedură penală. Opinează că, în esență

instanța de apel nu a examinat pricina în fapt și în drept, nu a descris acțiunile

infracționale ale inculpatului Verdeș Radu, nu a examinat probele și nu sa expus

asupra acestora, ci doar le-a transcris fără ca să le examineze și se le de-a aprecierea

cuvenită, prin expunerea în decizia adoptată. Cauza penală în privința inculpatului

Verdeș Radu a fost disjunsă din cauza penală de învinuire altor persoane care au

fost condamnate, ultimii au recunoscut integral vinovăția solicitând examinarea

cauzelor în ordinea prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală. În continuare, a

remarcat că acuzarea a adus aceleași învinuiri lui Verdeș Radu și cu același material

probator, iar versiunea inculpatului pur și simplu a fost neglijată atât de instanța de

fond cât și cea de apel.

pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele dosarului, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

titularul invocă temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod

de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

7

În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanțele de fond nu

au intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit,

eronat fiind dispusă condamnarea în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății și în

acest sens menționează următoarele.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale

inculpatului, în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării lor.

Totodată, Colegiul penal constată că, recurentul critică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond, considerându-l ca necorespunzător

circumstanțelor de fapt ale cauzei. Însă, aceste argumente nu pot fi reținute

deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării

cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate

în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege.

Mai mult, potrivit art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de procedură

penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Colegiul penal, ține să menționeze că, toate probele administrate au primit

apreciere la justa lor valoare, concluziile privind vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate rezultă din circumstanțele de fapt stabilite în cauză,

iar motivele aduse de recurent, precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită

probelor din dosar, țin de starea de fapt a cauzei. În contextul dat, Colegiul penal

reține că art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede o listă exhaustivă de

temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile privind

aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel

neconstituind un temei pentru recurs separat.

În consecință, Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele avocatului

că, instanțele de fond nu s-a expus asupra argumentelor apărării și au evitat de a da

o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, deoarece instanțele de fond s-au expus asupra argumentelor invocate de

partea apărării, precum și asupra versiunii înaintate, probele administrate de

organul de urmărire penală au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborări lor, fapt ce a dus la constatarea vinovăției inculpatului în săvârșirea

infracțiunii imputate.

În continuare, cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8) alin.(1)

8

art.427 Cod de procedură penală, instanța de recurs ține să menționeze că, sub

aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri

când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al

acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acestea).

Colegiul penal atestă că, instanța de apel a stabilit prezența în acțiunile

inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii

imputate, cât și cea care caracterizează latura subiectivă, precum și obiectul și

subiectul infracțiunii.

De către instanțele de fond cert s-a stabilit că inculpatul Verdeș Radu a

rămas în afara încăperii, urmând să intervină în caz de necesitate în vederea

acordării ajutorului la comiterea atacului, iar alte persoane în privința cărora cauza

penală a fost disjunsă și alte persoane necunoscute au pătruns ilegal în interiorul

încăperii SRL „Motus Auto MG”, amplasate pe str. A. Mateevici 46A din com.

Stăuceni, în mun. Chișinău, din intenții huliganice.

Astfel, se constată că, în cauză au fost stabilite toate elementele componente

ale infracțiunii imputate lui Verdeș Radu, inclusiv vinovăția acestuia, după cum

rezultă din hotărârile instanțelor de fond, care s-au pronunțat asupra

circumstanțelor de fapt și și-au motivat concluziile prin cumulul de probe

pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior

apreciate în mod obiectiv, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală.

Suplimentar, analizând textul hotărârilor atacate în coraport cu motivele

invocate de recurent, Colegiul penal atestă că, instanțele de fond s-a expus

argumentat și motivat, bazându-și just soluția, iar instanța de recurs ordinar, în

virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o acceptă și o

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda,

19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În contextul celor menționate, Colegiul penal conchide că, decizia instanței

de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la

emiterea soluției contestate, precum și motivele adoptării ei, motivarea soluției nu

contrazice dispozitivului hotărârii, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, iar fapta întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile

art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de

casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

9

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Banaru Vadim în

numele inculpatului Verdeș Radu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 07 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Verdeș Radu xxx,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 20 mai 2021.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Cobzac Elena

10